Sunteți pe pagina 1din 7

Ministerul Educatiei, Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova Universitatea

Tehnica a Moldovei Facultatea Calculatoare, Informatica si Microelectronica


Departamentul Inginerie Software si Automatica

Referat
Tema: “Tipuri de microfoane”

A efectuat: st. gr. TI-171 Iepuras Daniel


A verificat: conf. univ. Romanenko Alexandr

Chisinau 2020
Ce este un microfon?
Microfonul este un aparat care transforma sunetul in semnale electrice. Acesta
are multe aplicatii, fiind folosit indeosebi in radioteleviziune si in telecomunicatii, dar
si in industria muzicala.
Pentru ca relativ des suntem intrebati despre tipurile de microfoane, diferentele
dintre acestea si caracteristicile acestora, mai jos va prezentam un scurt ghid. Ca baza
de pornire, microfonul este un traductor, un dispozitiv care transforma sunetul intr-un
semnal electric ce se poate distribui, amplifica. Deoarece semnalul electric generat
este unul slab, intre 5 – 50 mV (milivolti), pentru a fi utilizabil in lantul audio, se
folosesc preamplificatoare de microfon pentru a amplifica semnalul la nivel de semnal
de linie intre 0.3 – 2 Volti, in mod tipic la aplicatiile profesionale la 1.23 V (+4 dBu).
In functie de principiul de constructie, microfoanele pot fi de mai multe tipuri:

Microfoane cu condensator

În capsula microfonului condenser este o membrană subțire, metalizată


amplasată în fața unei alte plăci metalice fără ca acestea să se atingă. Undele sonore
determină mișcarea acestei membrane variind distanța dintre electrozi (membrană și
placa metalică) și sarcina electrică producând curent electric direct proporțional cu
presiunea sonoră aplicată.
Microfoanele condenser au sensibilitate ridicată și sunt capabile de capturi precise pe
bandă largă de frecvențe – oferind înregistrări naturale și precise. De
aceea microfoanele condenser sunt utilizate mai ales în studiouri de înregistrare și
aplicații profesionale unde acuratețea este critică.

– Sunt vulnerabile la vibrații structurale și umiditate.


– Datorită sensibilității ridicate, se recomandă folosirea de pop-filtre, acestea filtrează
zgomotele datorate respirației, consoanele sibilante și protejează elementul de
microfon de efectul coroziv al salivei.
– Necesită alimentare externă – curent continuu intre +9 și +48V

Microfoane dinamice
Microfonul dinamic foloseste principiul bobinei. Avem o bobina de cupru,
inauntru ei este un magnet iar la capatul magnetului diafragma. Miezul magnetic este
conectat la diafragma, astfel acesta in momentul in care diafragma este impinsa
culiseaza inauntru si in afara ca un piston. Astfel bobina produce mici impusuri
electrice care sunt mai apoi preluate de urmatorul component, preamplificatorul care
il transforma intr-un semnal mai puternic , semnalul analog propriu zis. In functie de
cat de bun este microfonul cu atat curentul produs de bobina este mai mare, si deci
microfonul genereaza un semnal mai puternic. Acest lucru se numeste sensibilitate si
se masoara in milivolti (mV). Cu cat sensibilitatea este mai mare cu atat este mai
sensibil microfonul si deci mai de calitate. Ca sa exemplificam cel mai cunoscut
microfon in lume este legendarul SM 58 pe care este imposibil sa nu il fi vazut
vreodata, el fiind o piatra de temelie in foarte multe sisteme audio.

Structura:
1.undele audio
2.diafragma
3.bobina
4.miezul
Microfoane ribbon
Microfonul ribbon este un microfon dinamic mai special, in locul bobinei se
foloseste o fisie metalica subtire suspendata intr-un cimp magnetic. In mod obisnuit
un microfon ribbon capteaza din fata si din spate, oferind o caracteristica polara
bidirectionala sau „figure-of-eight”. Fiind dinamice, microfoanele ribbon au un
raspuns in frecvente foarte specific, producind frecvente joase si inalte mai reduse,
insa caracteristica lor polara le recomanda pentru instrumentele acustice si 22 cabinete
de chitare electrice datorita capacitatii limitate de a capta frecvente de ambient sau
„aer” cu un rezultat autentic, natural. Istoric, microfoanele ribbon au fost considerate
extrem de fragile cu sensibilitate joasa care necesita nivele semnificative de gain, ce
ducea la dificultati in atingerea unor rapoarte respectabile de semnal la zgomot –
modelele noi de microfoane ribbon evita aceste probleme prin circuite preamplificate
cu +48V, oferind sensibilitate mai mare si evitind problemele de zgomot – Se folosesc
cu predilectie in studiourile de inregistrare datorita caracterului mai special, natural,
calduros al sunetului captat.
Structura microfonului:
 Magneti;
 Polii magnetilor;
 Curea flexibila de aluminiu;
 Conexiunile de la iesire ale curelei(Ribbon).
Microfonul cu electret
Electretul este un strat subtire izolant, care pe ambele fete este incarcat cu
sarcini electrice de semne opuse. Electretul se realizeaza in felul urmator: izolantul
topit este supus unui camp electrostatic foarte puternic sub actiunea caruia se produce
polarizarea moleculelor. Se lasa apoi folia izolanta sa se raceasca in acest camp. In
acest fel se obtine o folie incarcata cu sarcini electrice de semne opuse, pe cele doua
fete, creandu-se intre acestea un camp electrostatic, asemanator campului magnetic
permanent. Functionarea si constructia microfonului cu electret este asemanatoare
microfonului condensator. Folia de electret (care inlocuieste folia metalizata de la
microfonul condensator) se metalizeaza pe una din fete si va constitui armatura
mobila a condensatorului. Armatura fixa, rigida, se realizeaza din metal si are o forma
constructiva asemanatoare cu cea de la armatura fixa a microfonului condensator.
Peste armatura fixa se aseaza fata nemetalizata (izolata) a foliei electretului.

Intre folia electret si armatura fixa exista un strat de aer de ordinul milimetrilor.
Volumul aerului inchis de folii se mareste prin practicarea unor orificii de mici
dimensiuni in armatura fixa. Odata cu cresterea volumului de aer se mareste si
elasticitatea membranei microfonului si implicit si 25 sensibilitatea lui. Deoarece
grosimea foliei de electret este foarte mica, capacitatea electrica este mai mare ca in
cazul microfonului clasic cu condensator (capacitatea creste de aproximativ trei ori).
De asemenea scade si valoarea rezistentei interne usurandu-se problema realizarii
preamplificatoarelor. Existenta campului electric in folia de electret face inutila
tensiunea mare de polarizare, necesara microfoanelor condensator. Microfoanele cu
electret de calitate medie au caracteristica de frecventa cuprinsa intre 20…20000Hz,
cu abatere de ±3dB. Impedantele uzuale sunt: 50Ω, 250Ω, 600Ω si 1000Ω. Raportul
semnal/zgomot la constructiile mai simple este 45…55dB, iar tipurile de calitate 60…
65dB. Dimensiunile reduse a microfonului cu electret folosite la casetofoane au
determinat constructorul sa foloseasca o folie de electret cu suprafata mica 1…1,5cm².
Prin reducerea suprafetei membranei, microfonul este mai putin sensibil la frecvente
joase, asigurand o liniaritate buna a caracteristicii de frecventa numai pentru
frecventele mai mari de 100…150Hz. In felul acesta s-au putut elimina zgomotele
datorate vibratiilor mecanice din continutul semnalului util. Microfoanele cu electret
de buna calitate au suprafata membranei de 2…5cm². Sensibilitatea in cazul acestora
este de 0,5…1mV/µbar. Amplificarea tensiunii de valoare mica ce provine de la
capsula microfonului cu electret se realizeaza cu preamplificatoare moderne prevazute
cu tranzistoare cu efect de camp(TEC), cu circuite discrete sau cu circuite integrate.
Aceste preamplificatoare de regula sunt incorporate in microfon.

Impedanta microfonului
Dupa impedanta de iesire se disting doua tipuri de microfoane de impedanta
mica si de impedanta mare. Microfoanele din primul tip au impedanta de 50Ω, 150 Ω,
200-500 Ω ; microfoanele din al doilea tip au impedanta cuprinsa intre 20K Ω-50K Ω.
Microfoane au o caracteristica electrica numita impedanta , masurata in ohmi (Ω),
care depinde de design. De obicei este scrisa impedanta nominala. Impedanta mica
este considerata cea sub 600 Ω. Impedanta medie este considerata cea intre 600 Ω si
10 kΩ iar impedanta mare este cea de peste 10 kΩ. Datorita amplificatorului intern,
microfoanele capacitive au o impedanta de iesire intre 50 si 200 Ω. Semnalul dintr-un
microfon ofera aceeasi putere indiferent de impedanta. In cazul celor impedanta mare,
tensiunea de iesire este mai mare o presiune acustica mare. Cele mai multe
microfoane profesionale au impedanta redusa, de aproximativ 200 Ω sau mai mica,
semnalul fiind transmis in curent, cu imunitate ridicata la zgomot, spre deosebire de
cele cu impedanta ridicata unde semnalul este 26 transmis in tensiune. Unele
amplificatoare includ un transformator pentru marirea impedantei circuitului de
microfon, adaptarea de impedanta aducind si un cistig de tensiune. Microfoane cu
impedanta mica sunt preferate celor cu impedanta ridicata pentru doua motive:
-folosind un microfon de inalta impedanta cu cablu lung se pierde semnalul de
frecventa inalta datorita capacitatii de cablului care formeaza un filtru trece-jos cu
impedanta de iesire a microfonului. -cablurile lungi cu impedanta mare au tendinta de
a capta semnale parazite, brum, interferente de radio-frecventa, s.a Neadaptarea
impedantei intre microfon si echipamente duce la o reducere a semnalului util si la
modificarea raspunsului in frecventa.
Concluzie
In concluzie as vrea sa mentionez diferentele intre un microfon dinamic si
condensator. Marea diferenta este sensibilitatea lor.
Un condensator este mult mai sensibil fata de un dinamic. Explicatia este ca
dinamicului ii ia mai mult timp sa raspunda deoarece miezul in momentul in care este
impins in interior trebuie sa mai si revina la pozitia initiala si asta il face sa piarda
anumite nuante. Deasemeni cu cat te departezi sau cu cat vorbesti mai incet diafragma
este mai putin sensibila. In opozitie condensatorul este sensibil la cele mai mici unde
acustice. Un condensator de exemplu va “auzi” si respiratia vorbitorului, unele chiar
bataile inimii daca este suficienta liniste.

Un simplu exemplu un roker va fi foarte fericit cu un dinamic, un cantaret de


jazz se va indragosti de condensatoare, In studio majoritatea sunt condensatoare,
pentru percutie sunt dinamice. Pentru o conferinta un condensator va face vocea
foarte calda, va prinde toate nuantele si va fi foarte apreciat insa la un concert public
un condensator va intra in feedback ca nebunul daca nu este un inginer de sunet cu
experienta.