Sunteți pe pagina 1din 38

Aspecte ale dezvoltarii turismului

international in lume

Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate-


peste 80 % din sosiri sunt inregistrate de catre tarile industrializate ale
Europei de Vest, ale Americii de Nord, cat si de noile tari industrializate
ale Asiei, care cunosc rate de crestere dintre cele mai rapide.
Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul
caracteristicilor cererii turistice internationale, cat si ale sectorului
turistic, care necesita mobilizarea de investitii considerabile,
inaccesibile unui numar mare de tari in curs de dezvoltare, cu
insuficiente posibilitati de finantare. Cererea turistica internationala
este caracterizata prin mari inegalitati si printr-o orientare
preponderenta catre tarile industrializate. In acelasi timp, tarile in curs
de dezvoltare, desi in evident progres, nu reprezentau in anul 1995
decat aproape o treime din sosirile internationale de turisti
in lume( dupa statisticile O.M.T., 35 % respectiv 150,3 milioane de
sosiri). Pe de alta parte, in 22122c224w diferite regiuni ale lumii se
observa evolutii foarte variate, dar pe ansamblu, cu o tendinta de
crestere. Astfel, intre 1992 si 1995, in zona tarilor din Asia de Est si
Pacific sosirile de turisti internationali au inregistrat cresteri de peste 3
ori, respectiv de la 3,89 % la 12,26 %, in timp ce in zona tarilor din Asia
de Sud aceste sosiri inregistreaza o crestere semnificativa, de la 0,70
% la 0,73 %.

Aceste evolutii sunt amplificate printr-o mare concentratie


si regionalizare a fluxurilor turistice. Aceste 2 caracteristici explica
locul tarilor europene in turismul mondial, in cadrul caruia

detineau, la finele anului 1995, o pondere de 62,4 % din sosirile de


turisti internationali.

Cererea turistica mondiala se caracterizeaza deci prin evolutii


calitative si cantitative considerabile, care influenteaza direct
ansamblul pietei turistice mondiale.

I. Europa
Europa beneficiaza in mod deosebit de efectele regionalizarii
turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international
corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta a aceleiasi
regiuni. In ciuda unei cresteri putin mai rapide, in comparatie cu alte
regiuni ale lumii, suprematia Europei ramane confirmata si in anul
1995 pentru sosirile de turisti internationali

( 57, 17 % din total). Cu toate acestea, in privinta incasarilor, tarile


Europei nu reprezinta decat 49, 03 % din total.

Unele din tarile Europei de Est( Ungaria, Cehoslovacia, Romania),


desi se situeaza printre primele 20 de tari emitatoare de turisti
internationali, cheltuielile efectuate de acesti turisti sunt deosebit de
reduse. Situatia se explica prin izolarea populatiei din aceste tari timp
de aproape 50 de ani de toate tarile democratice din lume.

Incasarile din turismul international in Europa au crescut in


perioada 1991-1995 de la 138.112 milioane dolari USA la 192.831

milioane dolari USA. Desi incasarile din turism au crescut in mod


evident fata de numarul sosirilor de turisti, ponderea acestora fata de
volumul total al incasarilor realizate pe plan mondial a scazut de

la 50,64 % in 1991 la 49, 03% in 1995. Ponderea incasarilor din turism


fata de totalul exporturilor in Europa, in perioada anilor 1991-1995
marcheaza, an de an, o usoara crestere fata de cele realizate pe plan
mondial in aceeasi perioada.

Principalele destinatii turistice din Europa de catre vizitatori sunt:


Franta, Spania, Austria, Italia, Marea Britanie, Germania, Elvetia,
acestea situandu-se in topul primelor 10 tari din lume in
ceea ce priveste preferintele turistilor.

Facand referire la incasarile din turismul international ale tarilor


din Europa, situatia se prezinta astfel:

Clasificarea mondiala a tarilor in functie de incasarile

lor turistice

POZITIA TARA MILIOANE DOLARI SUA- PONDERE%- 1995


1995 1995
1. Franta 27.527 19,21
2. Italia 27.451 18.85
3. SUA 26.854 18.05
4. Spania 25.343 17.23
5. Marea Britanie 19.133 12,35
6. Germania 17.435 11,32
7. Elvetia 15.652 10,15
8. Canada 13.555 9,36
9. Hong Kong 12.689 8,65
10. Austria 10.785 6,78

Nu este mai putin adevarat ca, in fluxurile de incasari si


cheltuileli turistice, schimburile Nord-Nord dintre tarile
industrializate sau in curs de industrializare sunt esentiale.

Astfel, printre primele tari clasificate din punct de vedere al


incasarilor turistice nu figureaza tarile subdezvoltate.

Aportul turismului international la economia tarilor receptoare


variaza considerabil, in functie de regiune. Turismul joaca un rol
determinant in regiunile cu vocatie turistica, acestea fiind cele din
Europa de Sud.

Ponderea incasarilor din turism fata de incasarile din export se


ridica pentru tarile din Europa de Sud la 19,8 %. In schimb, ea nu
reprezinta decat 13% in Europa de Est si 6, 3 % in Europa de Vest.

Pentru a putea face o comparatie a incasarilor si cheltuielilor


turistice pentru tarile Europei, se prezinta urmatorul tabel:

Clasificarea tarilor in functie de cheltuielile lor turistice

POZITIA MILIOANE DOLARI SUA-


TARA PONDERE %- 1995
1995 1995
1. SUA 39.418 16,10
2. Germania 31.650 12,80
3. Japonia 23.983 9,76
4. Marea Britanie 18.850 7,67
5. Italia 13.300 5,41
6. Franta 12.338 5,02
7. Canada 10.526 4,28
8. Olanda 7.886 3,21
9. Austria 7.449 3,03
10. Suedia 6.1047 2,48

Analizand in comparatie cele 2 tabele ale incasarilor si


cheltuielilor, se poate observa ca nivelul incasarilor il depaseste pe cel
al cheltuielilor in cazul tarilor puternic dezvoltate din punct de vedere
economic: Franta, Italia, Spania, Austria, Marea Britanie.

Desi ocupa un loc preponderent in turismul international, tarile


europene cunosc ocrestere a sosirilor turistice inferioare mediei
mondiale. Aceasta scadere relativa a cererii turistice internationale
catre Europa provine in principal din ascensiunea noilor tari turistice,
in special din Asia de Sud- Est, care la fel ca si noile tari industrilalizate,
rastoarna repartitia internationala a activitatii economice.

In acelasi timp, anumite tari din Europa de Est au cunoscut un


declin al sosirilor de turisti internationali din cauza dificultatilor de
adaptare a turismului la noile conditii ale economiei de piata. Este
cazul tarilor din fosta U.R.S.S., fosta Iugoslavie si chiar al Romaniei,
aceasta din urma inregistrand un numar de 2.608 milioane sosiri in
anul 1995.

Totusi, declinul relativ al pozitiei dominante a Europei se


datoreaza si cauzelor proprii tarilor europene, in special scaderii
competitivitatii, insuficientei renovari a structurilor existente si, in

general, degradarii raportului calitate-pret la diferite destinatii turistice


sin sudul Europei, deosebit de afectate de aceste cauze. Italia,
Iugoslavia si Romania au cunoscut pe ansamblul a 4 ani- intre 1991-
1995- rate de crestere a sosirilor turistice internationale

foarte reduse, adica 3,8 % pentru Italia, 2,4 % pentru Iugoslavia si 1,6
% pentru Romania.Spania a suferit, de asemenea, o reducere
sensibila a intrarilor in 1991 si 1992. Evolutia, in general a tarilor
europene in turismul mondial indica un declin continuu, cu o usoara
redresare in 1989, an care marcheaza de altfel o
noua relansare a pozitiei predominante europene in deceniul
urmator. Este cazul unor tari din nordul Europei, cum ar fi Suedia,
Danemarca, Norvegia si Marea Britanie.

Aceasta evolutie risca sa accelereze din ce in ce mai mult


ponderea turistilor europeni in sosirile turistice. In anul 1995, turismul
intra-regional european reprezenta 93,3 % din totalul sosirilor turistice.
Aceasta situatie se explica prin faptul ca numarul de turisti proveniti
din zona Americii s-a diminuat continuu, de la 13 % in 1990 la 5,9 % in
1995.

Asadar, s-ar putea spune ca adoptarea structurilor activitatii este


de acum inainte indispensabila pentru numeroase tari europene.

Intre 1975 si 1995 numarul de turisti internationali sositi in


Europa a crescut de la 115 milioane la 324 milioane. Cu toate acestea,
in aceeasi perioada, ponderea tarilor europene in totalul mondial a
scazut de la 68,16 % la 60,46 %.

Principalele piete turistice cu destinatia Europa sunt constituite in


principal chiar de tarile europene, care detin o

pondere de 79 % din sosirile turistice in 1995, conform tabelului de mai


jos.

Principalele piete turistice cu destinatia Europa- 1995

PONDEREA IN
SOSIRI DE TURISTI 1995
SOSIRI EUROPA
POZITIA ORIGINEA
( MII)
( %)
1. Germania 50.960 18,34
2. Marea Britanie 26.272 9,45
3. Italia 17.120 6,16
4. Franta 15.717 5,65
5. Olanda 13.950 5,02
6. Scandinavia 12.727 4,58
7. Belgia 12.063 4,34
8. SUA 11.034 3,97
9. Elvetia 10.054 3,61
10. Spania 9.545 3,43
Printre primele 10 tari emitatoare de turisti catre Europa, numai
SUA, situata pe pozitia a 8-a, nu face parte din tarile europene.

Fluxurile turistice cu destinatia Europa privesc in principal Europa


de Vest si de Sud, care in anul 1995 reprezinta 72% din sosiri si 80 %
din incasari. Situatia tarilor din Europa Centrala si de Est era pana in
1995 deosebit de contrastanta, intrucat ele reprezentau 18 % din sosiri
si numai 2 % din incasari. Aceasta situatie rezulta in special, printre
altele, din sistemul de preturi

adoptate in acea perioada, cand nu au corespuns intotdeauna


necesitatilor economiei de piata. Situatia extrema o constituia

Romania, care cu aproape 5 milioane turisti in 1988, nu avea decat


170 milioane dolari incasari, in timp ce o tara ca Suedia, cu 8,8
milioane turisti, avea incasari de 2.542 milioane dolari.

Situatia tarilor din Europa pe sub-regiuni confirma locul principal


ocupat de Franta, Spania, Italia in termeni de frecventa, cat si in
privinta incasarilor.

Previziunile de evolutie a cererii turistice catre Europa sunt foarte


diferite in functie de tara. In calitate de emitatoare de turisti,
numeroase tari europene ar trebui sa atinga un plafon, ceea ce ar avea
repercursiuni inportante asupra evolutiei cererii turistice intra-
regionale. In schimb, perspectivele se anunta favorabile pe termen
mediu pentru tarile Europei de Est, atat ca tari receptoare, cat si ca
emitatoare de turisti.

Dupa ultimele previziuni ale O.M.T., sosirile de turisti


internationali in Europa ar trebui sa atinga 530 milioane in 2000, in
timp ce estimarile la nivel mondial sunt de 956 milioane in 2000.
Tendinta de diminuare a ponderii relative a Europei in turismul mondial
ar trebui, in consecinta, sa se confirme, dar ea va ramane totusi
majoritara.

II. America
Sosirile de turisti internationali catre regiunea America, in
perioada 1991-1995, au crescut de la 96.492 mii turisti la 110.768 mii
turisti, inregistrandu-se o crestere mai mica decat media mondiala. In
aceeasi perioada, ponderea “ Americilor” in turismul mondial a scazut
de la 25,50 % la 20,98 %. In anul 1995 sosirile de turisti in regiunea
America reprezentau 19,55 % din totalul sosirilor de turisti in lume.

Aceasta evolutie se explica prin situatia economica din SUA si


din Canada, tari care reprezinta peste jumatate din sosirile de turisti
internationali in regiune. In aceste conditii, variatiile cursului
dolarului american au o influenta adesea decisiva asupra cererii
turistice, in afara tarilor din zona dolarului.

Cu peste 101 milioane sosiri de turisti internationali in anul 1992,


regiunea Americii se situeaza pe pozitia a 2-a in clasamentul regional
al O.M.T.

Sosirile de turisti internationali in regiunea America,

1990-1995

PONDEREA DIN TOTALUL


ANII TOTAL- MII CRESTERI -%
MONDIAL- %
1990 76.243 6,23 20,79
1991 96.492 9,47 21,19
1992 103.412 4,79 20,44
1993 103.703 6,94 20,53
1994 106.433 4,25 21,42
1995 110.768 3,66 20,98

Turismul intra-regional este preponderent, 79 % din sosirile


anului 1995. Cu toate acestea, ponderea sa are tendinta de scadere
din 1985, an in care atingea 80,8 %.

Sosirile de turisti provenind din tarile europene au crescut usor


in comparatie cu sosirile de turisti veniti din regiunea Asiei de Est si
Pacific. Ponderea sosirilor de turisti europeni a fost de 11,4 % in 1985
si 14 % in 1995, in timp ce sosirile de turisti din tarile Asiei de Est si
Pacificului au inregistrat o pondere de 6,6 % in 1985 si 8,8% in 1995.
Cererea turistica orientata catre tarile din America este mult mai
diversificata in cazul Europei, intrucat printre principalele 16 tari
emitatoare se gasesc 7 tari europene si Japonia. Primele 3 tari
emitatoare sunt totusi situate pe continentul american: SUA, Canada si
Mexic. Argentina, Brazilia si Venezuela ocupa, de asemenea, un loc
important. In acelasi timp, originea fluxurilor turiostice este extrem de
concentrata, pentru ca primele 5 tari emitatoare de turisti
internationali catre regiunea Americilor reprezenta 71 % din sosirile
turistice in regiune.

Primele dintre pietele turistice pentru America sunt chiar state


din America, in ceea ce priveste numarul de sosiri turisti: SUA,
Canada, Mexic. Oricum, ponderea cea mai mare este detinuta de
statele americane.

Ponderea regiunii “ America” in totalul incasarilor din turismul


mondial este superioara ponderii sosirilor de turisti internationali.

Incasarile din turismul international in regiunea America

1990-1995

INCASARI TOTALE- MIL. PONDEREA DIN


ANII CRESTERI -%
$ SUA TOTALUL MONDIAL- %
1990 41.394 12,15 24,13
1991 48.590 17,38 24,57
1992 55.730 14,69 26,43
1993 65.193 16,98 25,56
1994 72.021 10,47 27,59
1995 83.595 16,07 28,20

Acesta situatie este consecinta inaltului nivel al cheltuielilor


realizate de turistii care viziteaza SUA. Cresterea incasarilor turistice
este relativ recenta, pentru ca in 1970 ponderea regiunii “ America” in
totalul mondial era aproape echivalenta, din punct de vedere al
incasarilor( 26,8 % din total), cu ponderea sosirilor( 25,5 %).
Importanta relativa a incasarilor turistice explica importanta
locului lor in incasarile din export. In fapt, regiunea Americii este cea
care, in privinta incasarilor turistice fata de totalul incasarilor din
export, reprezinta 10,2 %.

SUA este regiunea cu cel mai mare castig din turism din lume.
Ea are un guvern de tip federal si o forma de management

non-intervetionist, mai ales la nivel federal. Cateva state si guverne


sunt, oricum, foarte active in managementul turistic.

Pe langa ponderea predominanta a Americii de Nord( 77 % din


incasari si 76 % din sosiri), trebuie remarcata ponderea importanta a
Marii Caraibilor, care reprezinta 13 % din incasari si 12 % din sosiri,
adica un loc net mai important decat cel al Americii de Sud, care
reprezintanumai 10 % din sosiri si 9 % din incasari.

Tour operatorii din SUA opereaza pe o scara mult mai restransa


decat concurentii lor europeni datorita intinsei distributii a populatiei,
marii varietati a formelor de turism din SUA si proximitatii unor
destinatii populare precum mexic si Canada. De altfel, circa 70 % din
productia de voiaje forfetare a tour operatorilor americani este
orientata spre destinatii populare nord-americane, cum ar fi: California,
Florida, Hawaii, Porto Rico, Quebec, Mexico City. Principalele destinatii
externe sunt Insulele Caraibe, tarile europene, Asia de Sud-Est si
America de Sud.

Cel mai mare tour operator american este AMERICAN EXPRESS


TRAVEL, parte a marii societati diversificate de servicii financiare
American Express. Principalul sau rival a fost si este compania Thomas
Cook, primul tour, in acceptiunea moderna.

Un alt mare tour operator, CARTAN este parte a societatii Avco


Financial Services, care promoveaza cartea de credit Carte Blanche.

Alti tour operatori importanti care actioneaza pe piata americana


sunt: Gateway Holidays(infiintat de linia aeriana TWA); ETC Travel
Club( infiintat de Eastern Airlines).In Canada, cei mai importanti tour
operatori sunt: Canada Pacific; Tour Montreal; Venturex.
III. Africa

Sosirile turistice internationale in Africa sunt deosebit de scazute,


numai 3,64 % din totalul mondial al anului 1995. Aceasta situatie
nefavorabila a tarilor din Africa in turismul international se explica mai
intai prin problema globala a dezvoltarii economice. Insufucienta
infrastructurilor de transport aerian si terestru, precum si lipsa unor
mijloace financiare pentru a realiza investitii in domeniul primirii si
cazarii nu permit celor mai multe tari din Africa sa-si stabileasca o
adevarata politica de dezvoltare turistica.

Cu toate acestea, in ciuda numeroaselor dificultati, Africa dispune


de atuuri exceptionale pentru a participa mai mult la avantul turismului
mondial. In afara patrimoniului sau turistic natural, Africa se situeaza,
in special prin partea sa de nord, in imediata apropiere a primului
emitator turistic mondial, care este Europa. In plus, tarile propicale din
Africa sub- sahariana se situeaza pe aceleasi fuse orare ca si tarile
europene. Din aceste considerente, tarile Africii de Nord si anumite tari
ale Africii de Est au cunoscut o sensibila crestere a turismului
international. Aceasta situatie explica faptul ca evolutia globala a
turismului in Africa este foarte importanta, pentru ca sosirile din Africa
in

10

turismul mondial au crescut cu peste 80 % intre 1991 si 1995,


respectiv de la o pondere de 2,94 % la 3,64 %.

Plecand de la nivelul foarte scazut, 4,7 milioane de sosiri in 1980,


cresterea turistica internationala catre Africa a crescut de peste 3 ori in
ultimii 15 ani, in timp ce fluxurile turistice mondiale au crescut de
numai 2,16 ori. Cresterea fluxurilor turistice a fost evidenta in 1988 si
1989. Din 1991, tarile africane, pe ansamblu, au continuat sa
inregistreze o crestere a sosirilor de turisti, cu toate ca anumite tari din
Africa de Nord au fost afectate de criza din Golf.

Ponderea sosirilor de turisti in Africa, desi are tendinta de


crestere, aceasta nu este constanta: 2,94 % din turismul mondial in
1989, apoi 2,74 % in 1992 si 3,64 % in 1995.

Contrar principalelor regiuni turistice mondiale, turismul


international african nu mai este preponderent. El reprezinta in 1990
numai 28,6 % din sosirile de turisti proveniti din alte tari africane si
este chiar in scadere intre 1989-1995. Despre redresare se poate vorbi
dupa 1991, cand ponderea acestora a ajuns la 59 %. In schimb,
cererea turistica europeana este majoritara cu 42,8 % din totalul de
luxuri turistice catre Africa.

Franta este prima tara emitatoare de turisti straini catre Africa,


cu peste 1 milion de turisti pe an, urmata de Germania si Marea
Britanie.

Incasarile din turism ale Africii sunt foarte scazute. Ele nu


reprezentau la sfarsitul anului 1995 decat 1,97 % din totalul
mondial. Evolutia inregistrata intre 1980-1995 este ingrijoratoare,
ponderea Africii in totalul incasarilor mondiale din turism fiind in

11

scadere, de la 2,77 % in 1975 la 1,76 % in 1991. Dupa 1985 evolutia


incasarilor din turism estenesemnificativa, iar ponderea

lor din totalul mondial este in continua scadere, ajungand in 1992 la


1,85%, ceea ce indica faptul ca aportul economic al turismului poate fi
considerat instabil in aceasta regiune a lumii in care situatia
economica a multor tari sete deja dificila. Toate acestea se pot observa
mai bine din tabelul prezentat mai jos:

Incasarile din turismul international in Africa, 1990-1995

AFRICA
ANII PONDEREA AFRICII IN LUME(%)
( MIL. $ SUA)
1990 3.797 2,21
1991 4.568 2,31
1992 4.349 2,06
1993 5.075 1,99
1994 4.593 1,76
1995 5.855 1,97

Aceasta evolutie defavorabila a incasarilor turistice in tarile


africane corespunde degradarii situatiei politice, economice si
financiare intr-un numar mare de tari.
Cu toate ca incasarile turistice au crestere lenta, ponderea lor in
totalul incasarilor din export este in crestere si se situeaza peste media
mondiala.

In ceea ce priveste repartitia cererii turistice internationale catre


Africa de Nord ocupa un loc preponderent cu peste o jumatate

12

din sosirile de turisti internationali, in timp ce Africa Centrala nu


reprezinta decat 2 % din sosiri si 1% din incasari. Se apreciaza ca

19 tari africane primesc mai putin de 100.000 turisti pe an; alte 13 tari
mai putin de 5.000 turisti.

IV. Asia de Est si Pacific

In zona de est si de sud-est a Asiei se situeaza noile tari turistice,


dintra care unele sunt si noile tari industrializate, exportatoare de
produse manufacturate catre Europa si America de Nord.

Regiunea Japoniei- noile tari ale Asiei de Est, adica Hong Kong,
Singapore, Thailanda, Malayesia, Republica Coreea, provincia Taiwan si
Indonezia- constituie de acum inainte unul din polii majori ai turismului
mondial, alaturi de polul european( Europa de Nord- Europa de Sud) si
de polul american( America de Nord- Marea Caraibilor).

Cu toate acestea, noul pol asiatic al turismului international


reprezinta un numar de particularitati, susceptibile sa-l faca si mai
important intr-un viitor apropiat.

Motivatiile turistice pentru tarile Asiei sunt in acelasi timp


turismul de afaceri( cel catre tarile industrializate) si turismul de
loisir( cel catre siturile balneare), la care se adauga turismul comercial
al dezvoltarii cu prioritate catre Hong Kong si Singapore. Aceasta
diversificare a motivatiilor pentru sejururi turistice contribuie la o mai
mica vulnerabilitate a fluxurilor turistice din zona. Frecventa turistica in
zona tarilor din Asia de Est si Pacific

13

este bazata pe utilizarea infrastructurilor de primire si cazare de inalta


calitate si tehnicitate.
In sfarsit, Japonia, Republica Coreea si provincia Taiwan
constituie un potential considerabil de cerere turistica, in conditiile in
care anumite tari emitatoare din regiune inregistreaza un numar total
tot mai limitat la plecarilor in strainatate, aceasta si ca urmare a
duratei tot mai mai scurte a perioadelor de vacanta.

Cu peste 61 milioane de sosiri de turisti internationali in anul


1992, tarile Asiei de Est si ale Pacificului reprezinta peste 12 % din
totalul mondial.

Numarul de sosiri de turisti internationali s-a marit de aproape 3


ori in perioada 1980-1992, trecand de la 20,9 milioane la 61,3
milioane. Ponderea sosirilor de turisti din tarile Asiei de Sud-Est si ale
Pacificului, fata de totalul mondial a crescut in aceeasi perioada de la
7,28 % la 12,73 %, dupa cum se poate observa si din tabelul de mai
jos:

Sosiri turism international in Asia de Est si Pacific

ASIA DE EST SI PACIFIC


ANII DIN TOTALUL MONDIAL(%)
( MIL.)
1987 38.905 10,61
1988 45.077 11,44
1989 45.549 10,65
1990 52.253 11,47
1991 53.892 11,84
1992 61.306 12,73

14

La finele anului 1991, Japonia era prima tara emitoare de turisti


din regiune, cu 15,34 % din sosirile totale, uramat de Singapore cu
8,91 % si de SUA cu 6,62 %.

Principalele piete turistice pentru Asia si Pacific, 1991

POZITIA TARA SOSIRI DE TURISTI 1991 PONDEREA PE


PIATA
( MII)
( %)
1. Japonia 8.268 15,43
2. Singapore 4.804 8,91
3. SUA 3.568 6,62
4. Taiwan 3.528 6,54
5. Hong Kong 2.248 4,17
6. Malayesia 2.010 3,72
7. Marea Britanie 1.968 3,65
8. Australia 1.833 3,40
9. Rep. Coreea 1.689 3,13
10. Thailanda 1.138 2,11

Se poate observa ca turismul intra-regional detine o pondere de


75,9 % din fluxurile turistice internationale in zona Asiei de Est si a
Pacificului.

Incasarile din turism au cunoscut in ultimii 10 ani o crestere mai


rapida decat sosirile de turisti internationali. Acesta evolutie

15

este rezultatul cresterii calitatii prestatiilor turistice in noile tari ale


Asiei, ceea ce a asigurat imbunatatirea raportului calitate-pret si

atragerea clientelei turistice din partea superioara a gamei. Intre 1980-


1992, incasarile din turism ale tarilor din aceasta zona, fata de totalul
mondial, aproape si-a dublat ponderea( de la 8,30 % la 15,40 %);
valoarea lor a crescut de la 8,4 miliarde $ SUA la 45,6 miliarde $ SUA.

Incasarile din turismul international in Asia de Est si

Pacific, 1990-1995

ASIA DE EST SI PACIFIC


ANII DIN TOTALUL MONDIAL (%)
( MIL. $ SUA)
1990 22.784 13,28
1991 30.380 15,36
1992 33.806 16,03
1993 38.542 15,11
1994 40.291 15,43
1995 45.636 15,40

Ea este rezultatul pozitiei unui numar mare de tari din aceasta


regiune in segmentul de varf al turismului international. La aceasta se
aduga un raport foarte bun calitate-pret, care plaseaza aceste tari in
pozitie de lider in competitia internationala.

In privinta destinatiilor turistice, Asia de Est si Sud- Est au


ponderea cea mai mare.

16

Tarile din Pacific ocupa un loc destul de scazut, cu 4,3 % din sosiri
in Polinezia, Melanezia si Micronezia si 6 % in Australia si Noua
Zeelanda.

Cu toate acestea, noile tari turistice din Asia de Sud-Est


contribuie intr-o masura mai mare la succesul turismului in aceasta
regiune. Aceste tari care sunt clasate si ca noi tari industrializate,
exportatoare de produse manufacturate catre piata mondiala, dispun
de capacitati suficiente pentru a finanta propria lor
dezvoltare turistica( lanturi hoteliere leader mondial prin calitatea
produselor lor cu hotelurile Mandarin, Shangrila sau Peninsula).

Succesul dezvoltarii turistice al acestor tari se bazeaza pe


competitivitatea produselor lor, asociata cu un raport calitate-pret
corect stabilit si acoperit prin servicii corespunzatoare pretului pretins
si platit.

Pentru principalele tari primitoare, China, Hong Kong si Taiwan-ul


reprezinta 38% din totalul sosirilor in aceasta regiune. Noile tari
turistice, Singapore, Thailanda, Indonezia, Malayesia si Rep. Coreea
reprezinta 40 %.

In cadrul tarilor din Asia, cei mai mari tour operatori sunt in
Japonia. Inclinatia japonezilor de a calatori peste hotare in grupuri si
prin incusiv tour se datoreaza unei multitudini de factori:

♣ limitarea zborurilor charter in interes turistic;


♣ mentinerea unor preturi relativ inalte la calatoriile companiilor
aeriene regulate din Japonia;

♣ bariera lingvistica intampinata de japonezii care calatoresc in


strainatate etc.

17

Principalii tour operatori japonezi sunt: Japan Creative Tours; Jet


Tours; Japan Travel Bureaux; Nippon Travel Agency si Kinki Nippon
Tourist Ltd.

Asocierea tour operatorilor japonezi cu lanturile hoteliere si liniile


aeriene este mai limitata ca in Europa.

ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL


TURISMUL, CA FENOMEN ECONOMIC SI SOCIAL, A
CUNOSCUT DEZVOLTARI SPECTACULOASE, EXPLOZIVE ÎN CEA
DEA DOUA JUMATATE A SECOLULUI XX. DORINTA DE A
CALATORI SI DE A CUNOASTE LUCRURI NOI ESTE CUNOSCUTA
ÎNCA DIN ANTICHITATE, CHIAR DACA LA ÎNCEPUT ACESTE
DORINTE AVEAU CA SCOP PRINCIPAL RAZBOIUL, CUCERIRILE
DE NOI TERITORII SAU SCHIMBURILE COMERCIALE.

POATE PRIMII CARE SI-AU DORIT SA CALATORESCA


MULT SI AU ÎNLESNIT CALATORIILE AU FOST VECHII
GRECI. EI ÎNCHEIAU CONTRACTE DE VIZITE
RECIPROCE,PRIETENEAU OAMENI DE ACEASI
OCUPATIE, DOBANDIND ÎN ACEST FEL SIGURANTA
CALATORIEI. ACEST CONTRACT DE VIZITARE SE PUTEA
MOSTENI DIN TATA ÎN FIU.

AU FOST ANTRENATE MASE RELATIV MARI DE OAMENI


PENTRU VIZITAREA LOCURILOR SFINTE, BAILOR
CURATIVE,A LOCURILOR DE DESFASURARE A
JOCURILOR FESTIVE. DEOSEBIT DE IMPORTANTA ERA
CIRCULATIA SPRE BAILE CURATIVE LA ROMA, ORASUL
AVÂND 854 BAI POPULARE SI 14 BAI DE LUX. PRIMUL
GHID TURISTIC APARE LA 1130, SCRIS DE AIMERI
17117J915R PICAUD, UN CALUGAR FRANCEZ.

DE-A LUNGUL TIMPULUI, ÎNCEP SA SE DIVERSIFICE


MOTIVATIILE DE CALATORIE, CONTURÂNDU-SE TOT MAI MULT
ACTIVITATEA DE TURISM, DETERMINATA DE ACTIUNI
RELIGIOASE, FOLOSIREA BAILOR CURATIVE, DEPLASARILE
CALFELOR SI STUDENTILOR CATRE CENTRELE UNIVERSITARE,
CALATORII CATRE LUMI NOI ETC. ÎN PARALEL CU CRESTEREA
TRAFICULUI DE CALATORI, S-A DEZVOLTAT SI INDUSTRIA
HOTELIERA, COMUNICATIILE, TRANSPORTUL, ACTIVITATI
DESTINATE TURISMULUI.

TRANSFORMAREA CIRCULATIEI DE CALATORI ÎN


TURISM PROPRIU-ZIS A ÎNCEPUT O DATA CU SECOLUL
XIX SI S-A MANIFESTAT, ÎN PRIMUL RÂND,

PRIN CRESTEREA NUMARULUI DE CALATORI ENGLEZI


CE SE ÎNDREPTAU ÎN MOD SPECIAL ÎN FRANTA,
ELVETIA, ITALIA. DE-A LUNGUL ANILOR, TURISMUL A
CAPATAT DIVERSE DEFINITII, UNELE PUNÂND ACCENT
MAI ALES PE LATURA DE AGREMENT.

ASTFEL M. PEYROMAURE DEBORG DEFINEA


TURISMUL CA FIIND ACTIUNEA, DORINTA, ARTA DE A
CALATORI PENTRU PROPRIA PLACERE; ÎN 1880 E-GUY
FRENLER PRECIZA CA ,,TURISMUL, ÎN SENSUL MODERN
AL CUVÂNTULUI, ESTE UN FENOMEN AL TIMPURILOR
NOASTRE, BAZAT PE CUNOASTEREA NECESITATII DE
REFACERE A SANATATII SI SCHIMBARE A MEDIULUI
ÎNCONJURATOR, CULTIVAREA SENTIMENTULUI PENTRU
FRUMUSETILE NATURII, CA REZULTAT AL DEZVOLTARII
COMERTULUI, INDUISTRIEI, PRECUM AL
PERFECTIONARII MIJLOACELOR DE TRANSPORT”.

ÎN SENSUL ACTUAL, TURISMUL A CAPATAT UN CONTINUT


MULT MAI COMPEX DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC,
SOCIAL SI SPIRITUAL.

TURISMUL PREZINTA ANSAMBLUL DE MASURI PUSE


ÎN APLICARE PENTRU ORGANIZAREA ÎN
DESFASURAREA UNOR CALATORII DE AGREMENT SAU
ÎN ALTE SCOPURI, REALIZATE, FIE PRIN INTERMEDIUL
UNOR ORGANIZATII, SOCIETATI SAU AGENTI
SPECIALIZATI, FIE PE CONT PROPRIU, PE O DURATA
LIMITATA DE TIMP, PRECUM SI INDUSTRIA CARE
CONCURA LA SATISFACEREA NEVOILOR TURISTICE.

FACTORII DE INFLUENŢARE A TURISMULUI


POTENTIALUL TURISTIC ESTE INFLUENTAT DE O SERIE
DE FACTORI: FACTORI NATURALI (CARE RAMÂN , ÎN
GENERAL, NESCHIMBATI) SI FACTORI ECONOMICI,
DEMOGRAFICI, POLITICI, PSIHOLOGICI (CE SUNT
CARACTERIZATI PRINTR-O DINAMICA ACCENTUATA
DAR SI CU POSIBILITATI DE DIRIJARE ÎN SENSUL
DORIT).

FACTORII NATURALI AU ROL HOTARÂTOR ÎN


PRACTICAREA TURISMULUI, FORMELE DE RELIEF,
RETEAUA HIDROGRAHICA, CLIMA, FLORA, FAUNA
DIFERENTIAZA TURISMUL ÎN: TURISM MONTAN,
TURISM DE LITORAL, DE SCHI, DE VÂNATOARE ETC.

UNII FACTORI INFLUENTEAZA TURISMUL PE


PERIOADE LUNGI DE TIMP. ACESTI FACTORI
SUNT:CRESTEREA POPULATIEI GLOBULUI, CRESTEREA
VENITURILOR POPULATIEI, CRESTEREA TIMPULUI
LIBER, MODERNI-ZAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT
SI COMUNICATII.

AMPLOAREA FENOMENULUI TURISTIC ESTE


ILUSTRAT SI DE FAPTUL CA, ANUAL, PESTE 1,5
MILIARDE PERSOANE, REPREZENTÂND APROAPE O
TREIME DIN POPULATIA GLOBULUI, EFECTUEAZA
CALATORII ÎN SCOPURI TURISTICE, CHELTUIND PESTE
2000 MILIARDE $ SUA (DIN CARE PESTE 10 % PENTRU
CALATORII TURISTICE ÎN STRAINATATE).

TURISMUL INTERNATIONAL REPREZINTA 25-30 %


DIN COMERTUL MONDIAL DE SERVICII. PRINCIPALELE
TARI FURNIZOARE DE TURISTI SUNT: SUA, GERMANIA,
FRANTA, MAREA BRITANIE, CANADA, OLANDA, ITALIA,
SUEDIA, JAPONIA SI ALTELE, IAR DINTRE TARILE
PRIMITOARE AMINTIM: SPANIA, FRANTA, MAREA
BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA, ELVETIA SI ALTELE.
CELE MAI MARI ÎNCASARI DIN TURISM AU FOST
ÎNREGISTRATE ÎN ITALIA, URMATA DE SPANIA,
FRANTA, MAREA BRITANIE, AUSTRIA, GERMANIA,
ELVETIA SI ALTELE.

TURISMUL-COMPONENTĂ A COMERŢULUI DE

SERVICII
ÎN FUNCTIE DE PROVENIENTA TURISTILOR,
CURENTELOR ISTORICE , DURATA DE SEJUR, TURISMUL
SE POATE CLASIFICA:

-TURISM NAŢIONAL:

ACEST TURISM SE SUBDIVIDE, ÎN FUNCTIE :

-DE SEJUR (DE LUNGA DURATA-PESTE 30 ZILE;DE


DURATA MEDIE-4-30 ZILE; DE SCURTA DURATA-1-3
ZILE);

-DE CIRCULATIE (ITINERAT);

-DE CIRCUMSTANTA.

-TURISM INTERNAŢIONAL

-RECEPTOR:

-DE SEJUR:DE LUNGA DURATA;DE DURATA MEDIE;DE


SCURTA DURATA;

-DE CIRCULATIE;

-DE TRANZIT;

-EMINENT:
-DE SEJUR:DE LUNGA DURATA;DURATA MEDIE;DE
SCURTA DURATA;

-DE CIRCULATIE;

-DE TRANZIT;

-VIZITE DE O ZI.

ALTE CRITERII DE CLASIFICARE A TURISMULUI


DUPA PROVENIENTA TURISTILOR, DEOSEBIM TURISM
INTERN SI TURISM EXTERN, IAR ÎN FUNCTIE DE SENSUL
CIRCULATIEI TIRISTICE DEOSEBIM TURISM EMINENT SAU
RECEPTOR.
ÎN FUNCTIE DE POTENTIALUL TURISTIC SI BAZA DE SERVIRE
SUNT ORGANIZATE DIFERITE TIPURI DE TURISM:
-TURISM MONTAN SI DE SCHI ( DRUMETII,TURISM
CLIMATERIC SPORTURI DE IARNA) -ÎN M-TII ALPI, CARPATI,
STÂNCOSI, KENYA, HIMALAYA;
-TURISM BALNEAR (APE MINERALE, TERMALE) -FRANTA,
CEHIA, GERMANIA, ROMÂNIA, UNGARIA ETC.;
-TURISM MARITIM-BALNEAR ( CURA CLIMATERICA,
HELIOTERAPIE, BAI DE MARE, NAMOL TERAPEUTIC) –MAREA
NEAGRA, EGEE, ADRIATICA, CARAIBILOR ETC.;
-TURISM DE VÂNATOARE ( SAFARI ) –RASPÂNDIT MAI ALES
ÎN AFRICA, DAR SI ÎN ZONELE : CANADA, SUA, UNELE TARI
EUROPENE;
-TURISM CULTURAL ( MONUMENTE ISTORICE,
ARHITECTONICE, MUZEE ) –FRANTA, ITALIA, SPANIA, GRECIA,
ROMÂNIA;
-TURISM SPORTIV ( LEGAT DE MARILE COMPETITII
SPORTIVE, OLIMPIADE );
-TURISM FESTIVALIER
-TURISM COMERCIAL ( TÂRGURI, EXPOZITII ).
MARILE BAZINE TURISTICE ALE TERREI
POTENTIALUL TURISTIC SI FLUXURILE TURISTILOR
ÎNREGISTREAZA VALORI DIFERITE DE LA O REGIUNE LA ALTA.
POTENTIALUL TURISTIC AL EUROPEI SI AMERICII DE NORD SI
CENTRALE ESTE INTENS VALORIFICAT, AICI ÎNREGISTRÂNDU-
SE UN NUMAR MARE DE TURISTI SI ÎNCASARI APRECIABILE DE
TURISM. PE CÂND ÎN ALTE REGIUNI PRECUM SUNT CELE DIN
AFRICA, AUSTRALIA, AMERICA DE SUD, POTENTIALUL
NATURAL NU ESTE VALORIFICAT ÎN ÎNTREGIME.
ÎN FUNCTIE DE IMPORTANTA OFERTEI TURISTICE
( STABILITE ÎN GENERAL DUPA NUMARUL DE TURISTI PRIMITI
ÎN SPATIUL TURISTIC ) , DISTINGEM MAI MULTE CATEGORII DE
LOCALIZARI CONCENTRATE ALE OFERTEI TURISTICE. ASTFEL,
ÎN FUNCTIE DE CRITERIUL FORMARII SI POZITIEI LOR (DUPA C.
CRISTURENU), AVEM:
I. BAZINELE TRADIŢIONALE:
-EUROPA OCCIDENTALA; TARILE NORD-AMERICANE;
LOCALIZARI TURISTICE ALE LUMII A TREIA.
II. BAZINELE NOI:
-LOCALIZARI PERIFERICE;
-LOCALIZARE ÎNDEPARTATA;
-LOCALIZARE DE PIONERAT.
BAZINELE TRADIŢIONALE
EUROPA OCCIDENTALA REPREZINTA PRINCIPALUL BAZIN
TRADITIONAL. ÎN CADRUL LUI DISTINGEM MAI MULTE ZONE:

-ZONA MEDITERANEANA REPREZINTA CEA MAI


MARE CONCENTRARE TURISTICA DIN LUME,
CONCENTRÂND PESTE 1/3 DIN ÎNCARCATURA
TURISTICA MONDIALA SI ½ DIN CEA REGIONALA;
TOTODATA EA REPREZINTA ZONA CU CELE MAI VECHI
TRADITII, CHIAR DACA ATRACTIA PENTRU SOARE SE
MANIFESTA ACUM CU PRECADERE ÎN SEZONUL CALD,
SPRE DEOSEBIRE DE SECOLELE TRECUTE CÂND SE
CALATOREA PE TARMURI ÎN ANOTIMPURI RECI.

PRINCIPALELE CENTRE TURISTICE SUNT LOCALIZATE


ÎN ZONELE DE TARM, DAR BAZINUL MEDITERANEAN
CUPRINDE SI MARI CENTRE URBANE
( ROMA,VENETIA,FLORENTA,GRANADA,CORDOBA,
ATENA ),

ADAUGÂND TURISMULUI MARITIM BALNEAR SI PE CEL


CULTURAL, SPORTIV, HOTELIER, COMERCIAL, ASTFEL
CA TOATA PERIOADA ANULUI ESTE FOLOSITA PENTRU
TURISM. ANUAL, ACEASTA ZONA PRIMESTE PESTE 15
MIL. DE TURISTI. PRINCIPALELE REGIUNI SE
CONTUREAZA ÎN SPANIA, CE VALORIFICA DIN PLIN
ZONELE LITORALE: COSTA BRAVO, COSTA DORADO,
COSTA BLANCA, COSTA DEL SOL, LA CARE SE ADAUGA
INSULELE BALEARE, DAR SI ZONA MARILOR CENTRE
ISTORICE BARCELONA, MALAGA, ESTEPONA. ÎN
PRELUNGIREA LITORALULUI SPANIOL SE SITUEAZA
RIVIERA FRANCEZA CU RENUMITELE STATIUNI DE PE
COASTA DE AZUR ( SAINT TROPEZ, CANNES, NICE,
ANTIBES ).

ITALIA ARE STATIUNI MULT VIZITATE, ATÂT PE


TARMURILE NORD-VESTICE (RIVIERA ITALIANA - CU
STATIUNILE SAN REMO, NERVI, SANTA MARGHERITA LIGURE)
SAU PE TARMURILE MARII ADRIATICE CU RENUMITA VENETIE,
LA CARE SE ADAUGA RIVIERA PALERMITONA (SICILIA) SI
RIVIERA SARDA (SARDINIA). ACEASTA ZONA ARE CA PUNCTE
DE ATRACTIE SI ORASELE-MUZEU CU VESTIGII ANTICE SI
MEDIEVALE: ROMA, FLORENTA, NAPOLI, VERONA.

GRECIA REPREZINTA POATE TARA CU CELE MAI


VECHI TRADITII ÎN TURISM. O ATRACTIE DEOSEBITA, PE
LÂNGA ZONELE LITORALE, O REPREZINTA ATENA (CU
ÎMPREJURIMILE), PELOPONES SI INSULELE RHODOS,
CRETA, IONICE, ÎNCARCATE DE MARTURII ALE ISTORIEI
SI CIVILIZATIEI ELENE.
PE LITORALUL TURCESC SUNT CONSTRUITE
STATIUNI CLIMATERICE SI BALNEOCLIMATERICE:
ANTALYA, ADANA, TAARSUS.

-ZONA FATADEI ATLANTICULUI DE


NORD ESTE CARACTERIZATA MAI ALES DE UN TRAFIC
INTERN SI MAI PUTIN DE CEL INTERNATIONAL, PRECUM
SI DE O DISPERSARE A ZONELOR PREDOMINANT
TURISTICE. SE ÎNTÂLNESC STATIUNI LITORALE PE
COASTA ATLANTICA A SPANIEI (SAN SEBASTIAN), ÎN
FRANTA : BIARRITZ, DEAUVILLE, MAREA BRITANIE :
WHITHY BAY, SOUTH SHILDS, EAST BOURNE,
BRINGTON. PRINCIPALELE ORASE ALE EUROPEI DE N-V
CONCENTREAZA ÎN JURUL LOR LOCALITATI DE UN REAL
INTERES CULTURAL SI ISTORIC: PARISUL CU
VERSAILLES SI CHARTRES, IAR LONDRA CU OXFORD SI
CAMBRIDGE.

-ARCUL ALPIN SITUAT ÎN CENTRUL EUROPEI


CONCENTREAZA CEA MAI MARE PARTE A TURISMULUI
MONTAN (ÎN SPECIAL ÎN TIMPUL IERNII, PENTRU
SEZONUL DE SCHI). ANUAL, ACEASTA ZONA
ÎNREGISTREAZA 14-15 MIL. TURISTI, NEUNIFORM
RASPÂNDITI ÎN ZONELE AMENAJATE. PE LÂNGA
RESURSELE NATURALE, STATIUNILE AU SI TRADITII
VECHI, ELE FIIND CONSTRUITE SI AMENAJATE ÎNAINTEA
CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL ÎN ELVETIA
(GAUS MONTANA SI DAVOS), ÎN FRANTA (CHAMONIX,
MEGEVE SI AXLES BAINS),ÎN AUSTRIA (INNSBRUCK)
SAU ÎN ITALIA (CORTINA D’AMPEZZO. TOTODATA,
STATIUNILE DIN ACEASTA ZONA DISPUN DE
FACILITATILE DEOSEBITE CUM AR FI :CAI FERATE SI
SOSELE MODERNE , AMENAJARILE DE AGREMANT
DEOSEBITE CARE DAU UN PLUS DE ATRACTIVITATE
ZONEI.

ÎN ACEASTA ZONA PRINCIPALELE STATIUNI CU FLUX


MARE DE TURISTI SI AMENAJARILE TURISTICE
IMPORTANTE SE ÎNTÂLNESC ÎN: FRANTA (GRENOBLE,
CHAMONIX); ÎN ITALIA (CORTINA D’AMPENZZO, VALE
D’AOSTA, COURMAYEUR); ÎN GERMANIA ( GARMISCH
PARTENKIRCHEN, BERCHTESGADEN, MITTENWALD ); ÎN
AUSTRIA ( KITZBUHAL, INNSBRUCK , BAD GASTEIN).

-EUROPA ORIENTALĂ- ACEASTA ZONA S-A


DESCHIS CU ADEVARAT ABIA CU ANII ’90. ÎNAINTE DE
ACEASTA DATA ,TURISMUL , INTERNATIONAL ÎN
ACEASTA ZONA SE LIMITA NUMAI LA ANUMITE ZONE
RESTRÂNSE SI NU ÎNDEAJUNS DE DEZVOLTATE.DE UN
INTERES DEOSEBIT SUNT STATIUNILE DIN MAREA
NEAGRA, ATÂT DE PE LITORALUL ROMÂNESC, CÂT SI
DE PE CEL BULGARESC (VARNA, BURGAS, NISIPURILE
DE AUR) SAU DIN CARPATII ROMÂNESTI. AFLUXUL DE
TURISTI PROVINE DIN GERMANIA, POLONIA, CEHIA,
SLOVACIA, CSI. PÂNA ÎN 1991, APROAPE 4-5 MIL.
TURISTI PE AN, ÎN DRUM SPRE GRECIA, TRAVERSAU
IUGOSLAVIA.

-ŢĂRILE NORD-AMERICANE. BAZINELE TURISTICE


NORD-AMERICANE PRIMESC MAI PUTINI TURISTI DECÂT
CELE DIN EUROPA, SUNT MAI PUTIN NUMEROASE SI
RASPÂNDITE PE O SUPRAFATA MARE. PRINCIPALELE
ATRACTII TURISTICE ALE SUA SUNT CONSTITUIE DE:
ZONA LITORALA DE LA OCEANUL ATLANTIC, ÎN SPECIAL
PRIN PENINSULEE FLORIDA (MIAMI BEACH , PALM
BEACH) SAU LITORALUL PACIFIC (SAN FRANCISCO,
LOS ANGELES, SAN DIEGO), ZONELE MONTANE CE
PERMIT SI PRACTICAREA SPORTURILOR DE IARNA,
ZONA MARILOR LACURI, MARILE ORASE DIN N-E
(BOSTON, NEW YORK, PHILADELFIA). CEI MAI MULTI
TURISTI STRAINI PROVIN DIN CANADA. TURISTII
EUROPENI PARCURG ÎN GENERAL TRASEE CE
TRAVERSEAZA SUA, URMARIND ANUMITE PUNCTE
INCLUSE ÎN TRASEU: NIAGARA, MARELE CANION,
PARCUL YELLOWSTONE, CASCADA NIAGARA, DISNEY
LAND.

-LOCALIZĂRILE TURISTUCE ALE LUMII A TREIA PREZINTA


CONCENTRARI DISPERSATE PE TOATA SUPRAFATA , DESI SE
EXTINDE SI ÎN ZONE UNDE TURISMUL ARE TRADITIE;
ÎNCASARILE TURISTICE SUNT REDUSE, FIIND ÎN JUR DE 80%
DIN TOTALUL ÎNCASARILOR PE GLOB. ALATURI DE INSULELE
CARAIBE SE SITUEAZA ORASELE DIN MEXIC: MANZAHILEO,
PUERTO VALERTA. ÎN EGIPT, UN PUNCT DE ATRACTIE
TRADITIONAL ÎL CONSTITUIE VALEA NILULUI SI VESTIGIILE
LUMII ANTICE. ALATURI DE ACESTE BAZINE SUNT INCLUSE SI
ALTE ORASE : CAIRO, HONG KONG, PORT SAID.

BAZINELE TURISTICE NOI

ACESTE BAZINE TURISTICE AU APARUT ÎN


APROPIEREA REGIUNILOR EMITATOARE CLASICE,
DAR SI ÎN ZONE CEVA MAI ÎNDEPARTATE, CA URMARE
A LARGIRII FENOMENULUI DE TURISM ÎN MASA.

LOCALIZARE PERIFERICA-ÎN APROPIEREA BAZINELOR


CLASICE, S-A REALIZAT PRIN CRESTEREA BAZINELOR
DIN LUMEA A TREIA, LA DISTANTE RELATIV MICI FATA
DE TARILE INDUSTRIALIZATE (MAXIM 3 DE ORE ZBOR).
ACESTEA SUNT CONCENTRATE ÎN TREI ARII
GEOGRAFICE:

-LITORALUL NORD AFRICAN ARE O OFERTA


DIVERSIFICATA SI DE BUNA CALITATE ÎN PRIMUL RÎND
ÎN MAROC (TANGER, AL HOCEIMA, AGADIR, CATO
NEGRO), TUNISIA (TUNIS), CU ÎMPREJURIMILE CU
VESTIGII ROMANE, FENICIENE SI ISLAMICE. TOT ÎN
ACEST SECTOR SE ÎNSCRIU ALGERIA, CU STATIUNILE
BALNEARE (TIPASSA, COTE TURQUOISE) SI ORASE CU
TRECUT ISTORIC ÎNCARCAT (ALGER, BEJAIA) SI LIBIA
(TRIPOLI).

-PARTEA SUD-ESTICA A BAZINULUI


MEDITERANIAN, ZONA ÎNCA AFECTATA DE EVENIMENTE
POLITICE CE AU STOPAT PENTRU O PERIOADA
TURISMUL INTERNATIONAL.

-ZONELE RECENT INCLUSE ÎN ACEST TIP DE BAZINE


TURISTICE SUNT REPREZENTATE DE BAZELE TURISTICE
REZERVATE RENTRU TURISMUL DE SHOPPING,
TURISMUL PENTRU PARTICIPAREA LA CONGRESE,
CONFERINTE, PENTRU A CUNOASTE ARTA, OBICEIURI
TRADITIONALE.

LOCALIZARE ÎNDEPARTATA ESTE CARACTERIZATA


DE O OFERTA AFLATE ÎN ZONE DIN CE ÎN CE MAI
ÎNDEPARTATE, DAR CARE PRACTICA PRETURI MICI, LA
CONDITII DE CONFORT RIDICATE.

-AFRICA CENTRALA SI DE SUD SE REMARCA PRIN


POTENTIALUL NATURAL (CINEGETIC, PENTRU SAFARI)
SI TRADITIILE AFRICANE. PRINCIPALELE ARII
SUNT:GOLFUL GUINEII, AFRICA DE SUD, BAZINUL
FLUVIULUI ZAIR, LACURILE AFRICANE, LITORALUL
ESTIC.

-AUSTRALIA SI NOUA ZEELANDA SUNT VIZITATE MAI


ALES DE EUROPENI (BRITANICI). ZONELE CELE MAI
VIZITATE SUNT ÎN AUSTRALIA : MARILE ORASE
(CAMBERRA, SYDNEY, MELBOURNE), ZONELE
LITORALE, BARIERE DE CORALI; ÎN NOUA ZEELANDA :
ORASELE AUCKLAND, CHRISTCHURCH, STATIUNILE
PENTRU CURE BALNEARE CU APE TERMALE (ROTORNA,
TANPO) SAU STATIUNI PENTRU PRACTICAREA
SPORTURILOR DE IARNA.

-ASIA. ACEST CONTINENT S-A REMARCAT, ÎN


PRIMUL RÂND, PRIN TURISMUL CULTURAL GENERAT DE
MULTIMEA MARTURIILOR ISTORICE, LA CARE SE
ADAUGA TURISMUL RELIGIOS (RELIGIILE: ISLAMICE,
BUDISTE, HINDUSE) SAU TURISMUL MONTAN SAU
MARITIM-BALNEAR.

TURISTII SUNT ATRASI AICI DE MONUMENTELE


ISTORICE SI ARHITECTONICE, MARTURII DE CIVILIZATII
ANTICE. SE REMARCA NINIVE, UR, ERIDU, BABILON
(IRAK), PERSEPOLIS, HAMEDAN, KERMANSHAH (IRAN),
MECCA (ARABIA SAUDITA), DELHI, BOMBAY, MADRAS,
HYDERABAD (INDIA), ANURADHAPURA, COLOMBO (SRI
LANKA), DACCA (BANGLADESH), IAR ÎN ESTUL
CONTINENTULUI ASIATIC PRINCIPALELE ZONE
TURISTICE APRECIATE PENTRU TRECUTUL ISTORIC
SUNT CELE DIN CHINA, COREEA, FILIPINE, JAPONIA,
INDONEZIA.
SUNT APRECIATE SI STATIUNILE MONTANE
AMENAJATE LA POALELE MUNTILOR HIMALAYA SAU ÎN
JAPONIA PENTRU TURISM MONTAN SI SPORTURI DE
IARNA. DIN CE ÎN CE MAI MULTI TURISTI SE ÎNDREAPTA
CATRE STATIUNILE LITORALE, BALNEOCLIMATERICE
DIN INDIA (GOLFUL BENGAL), FILIPINE SAU CATRE
EXOTICELE INSULE HAWAII, SAMOAA, FIJI, TAHITI.

LOCALIZAREA DE PIONERAT. EXPEDITIILE CU SCOP


STIINTIFIC DIN ZONELE ARCTICE SI ANTARCTICE AU
AVUT CA EFECT POPULARIZAREA ACESTORA. ÎNTRE
TIMP, AU CAPATAT AMPLOARE SI TURISMUL DIN ALTE
REGIUNI CUM AR FI : DESERTUL SAHARA, NEPAL SAU
AMAZONIA.

TURISMUL ÎN ROMÂNIA
POTENTIALUL TURISTIC REMARCABIL AL ROMÂNIEI ESTE
DAT DE RESURSELE NATURALE (VARIETATEA RELIEFULUI,
CLIMA, HIDRO- GRAFIC, FLORA, FAUNA), CÂT SI DE
RESURSELE ANTROPICE (VESTIGII ARHEOLOGICE,
MONUMENTE ISTORICE SI ARHITECTONICE, MUZEE, CASE
MEMORIALE).

ÎN PREZENT, ROMÂNIA DISPUNE DE 2.840 UNITATI


DE CAZARE, DIN CARE 811 UNITATI SUNT
REPREZENTANTE DE HOTELURI DE DIFERITE
CATEGORII, IAR RESTUL DE VILE ( 1.255 UNITATI ),
CABANE, CAMPINGURI, TABERE. CAPACITATEA DE
CAZARE A ACESTOR UNITATI ESTE DE 347.479 LOCURI,
DIN CARE 57,4 % LOCURI ÎN UNITATI DE CAZARE DE 1
SI 2 STELE SI 7,5 % ÎN UNITATI DE 3 , 4 SI 5 STELE.
DIN TOTALUL LOCURILOR DE CAZARE, 45 % SUNT
LOCURI ÎN UNITATI DE CAZARE PERMANENTA.
ÎN ANUL 1999 AU FOST CAZATI 7.005.000 TURISTI
DIN CARE 1.148.000 STRAINI. CEI MAI MULTI TURISTI
STRAINI CARE VIZITEAZA ROMÂNIA PROVIN DIN
EUROPA (ÎN SPECIAL DIN R. MOLDOVA, ITALIA,
GERMANIA, ANGLIA). VENITURILE DIN TURISM SUNT DE
APROXIMATIV 178,5 MILIARDE LEI, DIN CARE 49,3
MILIARDE PROVIN DIN CAZAREA TURISTILOR STRAINI.

O PARTE IMPORTANTA A OFERTEI TURISTICE O


CONSTITUIE RESURSELE TURISTICE ANTROPICE.
VESTIGIILE ARHEOLOGICE SUNT LEGATE DE FORMAREA
SI CONTINUITATEA POPORULUI ROMÂN, VECHILE
CETATI DE PE LITORALUL PONTULUI EUXIN, RUINELE
DE LA ORASTIE.

MONUMENTELE ISTORICE SI ARHITECTONICE AU


VALORI DEOSEBITE PE PLAN MONDIAL : MANASTIRILE
SI BISERICILE DIN BUCOVINA (MOLDOVITA, VORONET,
PUTNA), CU FRESCE EXTERIOARE, BISERICILE DIN
LEMN DIN MARAMURES, CETATILE SI CASTELELE DIN
TRANSILVANIA, MONUMENTELE DIN ORASELE FOSTE
CAPITALE ALE ŢARILOR ROMÂNESTI. LA TOATE
ACESTEA SE ADAUGA ELEMENTELE DE FOLCLOR,
SATELE TURISTICE (CU SPECIFIC ETNOFOLCLORIC,
CULTURAL-ISTORIC, PEISAGISTIC), MUZEELE SI CASELE
MEMORIALE CARE SPORESC ATRACTIVITATEA ZONEI.

POTENTIALUL NATURAL SI CARACTERUL


CARPATO-DANUBIANO-PONTIC AL TARII DETERMINA
VARIETATEA FORMELOR DE TURISM CARE SE POT
PRACTICA:TURISMUL DE LITORAL, TURISMUL ÎN DELTA
DUNARII, TURISM MONTAN, TURISM BALNEAR, ALTE
FORME.
TURISMUL PE LITORAL
DESI ACTIVITATEA TURISTICA DIN ACEASTA ZONA SE
CARACTERIZEAZA PRINTR-O SEZONALITATE PUTERNICA,
TURISMUL DE LITORAL ESTE CONSIDERAT CEA MAI
IMPORTANTA FORMA DE TURISM DIN ROMÂNIA. LITORALUL
OFERA, PE LÂNGA RESURSELE NATURALE : PLAJA, APELE
MARII SI RESURSE BALNEARE (APE TERMOMINERALE,
NAMOLURI SAPROPELICE). PE LITURALUL ROMÂNESC AL MARII
NEGRE (244 KM) SUNT AMENAJATE 12 STATIUNI TURISTICE
(NAVODARI, MAMAIA, EFORIE NORD, EFORIE SUD,
ŢECHIRGHIOL, COSTINESTI, NEPTUN, OLIMP, JUPITER, CAP
AURORA, VENUS, SATURN), CU O CAPACITARE DE CAZARE DE
135.900 LOCURI, REPREZENTÂND 43,3 % DIN SPATIILE DE
CAZARE, LOCURI SITUATE ÎN PESTE 260 HOTELURI DE
DIFERITE CATEGORII.
TURISMUL ÎN DELTA DUNĂRII
VALOAREA DE EXCEPTIE A ACESTEI ZONE NU
ESTE VALORIFICATA LA ADEVARATA SA VALOARE. ANUAL,
DELTA DUNARII ESTE VIZITATA DE 155.000 TURISTI, DIN
CARE 23.000 TURISTI STRAINI. POTENTIALUL ANUAL,
EXOTICUL FLOREI SI FAUNEI OFERA DELTEI DUNARE UN
CARACTER DE UNICAT ÎN EUROPA.
TURISMUL MONTAN
ACEST TURISM ARE TRADITIE ÎN ROMÂNIA.
PRIMELE CABANE AU FOST CONSTRUITE LA SFÂRSITUL
SECOLULUI XIX ÎN MUNTII FAGARASI (BUCEGI,
CINDREL).

TURISMUL DE MUNTE S-A DEZVOLTAT MULT, FIIND


AMENAJATA O BAZA MATERIALA DEOSEBITA, UNITATI DE
CAZARE (HOTELURI, VILE, CAMPINGURI, CABANE ETC.),
UNITATI DE ALIMENTATIE, BAZE DE AGREMENT, PÂRTII DE
SCHI (89APROXIMATIV 80 KM) , MIJLOACE DE TRANSPORT
PRIN CABLU (APROXIMATIV 60 KM DE TELECABINE,
TELESCAUNE, TELESCHIURI). STATIUNILE DE MUNTE DETIN
15,9 % DIN CAPACITATEA DE CAZARE, IAR NUMARUL
TURISTILOR DE CAZATI ÎN UNITATI SPECIALIZATE A FOST DE
15,8 % DIN TOTAL SI 1,1 % DIN TURISTII STRAINI CARE AU
VIZITAT TARA. PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE DIN
CARPATII ORIENTALI SUNT : POIANA BRASOV, LACUL ROSU
(LAC DE BARAJ NATURAL), LACUL SF.ANA (ÎN CRATER
VULCANIC), DURAU , IZVORUL MURESULUI; DIN CARPATII
MERIDIONALI SUNT MAI IMPORTANTE STATIUNILE DIN
MASIVUL BUCEGI (SINAIA, BUSTENI, PÂRÂUL RECE,
PREDEAL), IAR ÎN CARPATII OCCIDENTALI : SEMENIC, ÎN
MUNTII BANAT, SCARITOARA, PAULIS.
TURISMUL BALNEAR

PRIMII CARE AU VALORIFICAT PROPRIETATILE


TERAPEUTICE ALE APELOR MINERALE GEOAGIU-BAI SI
HERCULE AU FOST DACII SI ROMANII. ÎN PREZENT,
EXISTA PESTE 170 STATIUNI SI LOCALITATI CU
FACTORII NATURALI CARE AU PROPRIETATI CURATIVE.

POTENTIALUL TERAPEUTIC ESTE DAT DE


PROPRIETATILE APELOR MINERALE SI CARBOGAZOASE,
ALE APELOR MINERALE TERMALE, ALE LACURILOR CU
APE SARATE, ALE NAMOLURILOR SASPROPELICE, ALE
SALINELOR ETC. PRINCIPALELE STATIUNI BALNEARE
SUNT SITUATE ÎN CARPATI.

ÎN CARPATII ORIENTALI, STATIUNILE


IMPORTANTE DATORITA PROPRIETATILOR
TERAPEUTICE SI DOTARILOR MATERIALE SUNT :
SÂNGEORS-BAI, VATRA-DORNEI, BORSEC, SLANIC
MOLDOVA, BAILE TUSNAD. ÎN CARPATII MERIDIONALI
ÎNTÂLNIM STATIUNILE CALIMANESTI, OLANESTI,
MONEASA, GEOAGIU-BAI ETC.

PE LÂNGA ACESTE STATIUNI TRADITIONALE,


CARE ÎMBINA TURISMUL MONTAN CU CEL CURATIV,
TREBUIE ADAUGATE SI STATIUNILE BALNEARE DE LA
BAILE FELIX (APE GEOTERMALE), GOVORA (APE
MINERALE), LACUL SARAT, LACUL AMARA (CU APE
SARATE SI NAMOLURI SAPROPELICE).

LA TOATE ACESTE TIPURI DE TURISM (LITORAL,


MONTAN, BALNEAR), GENERATE DE EXISTENTA
RESURSELOR NATURALE, SE ADAUGA TURISMUL
CULTURAL, TURISM GENERAT DE VALORILE ISTORIEI SI
CREATIEI ARTISTICE ROMÂNESTI.

Tendinte turistice mondiale


Luna aceasta a fost lansat raportul Tendinte Turistice Mondiale (World Travel
Market Global Trends), intocmit de compania de cercetare de piata si
marketing Euromonitor. Acesta puncteaza sapte tendinte turistice principale,
oferind in acelasi timp date despre modul in care industria poate sa atraga
generatia viitoare de turisti, in ciuda incertitudinilor economice.
„Efectele crizei globale sunt inca evidente in industria turismului, iar tendintele
viitoare sunt clar infuentate de situatia economica mondiala”, a precizat Caroline
Bremner, directorul departamentului de cercetare turistica al Euromonitor
International.

Presedintele World Travel Market, Fiona Jeffery, a adaugat: „Lansarea raportului World travel Trends va oferi
informatii despre principalele tendinte care se vor contura anul viitor, reprezentand un instrument obligatoriu pentru
industria turistica si media de profil”.

Iata mai jos care sunt cele sapte tendinte principale pentru 2011, clasificate in functie de regiune:
America de Nord: Vacante de austeritate
Acest gen de vacante reprezinta noua tendinta printre oamenii de afaceri care doresc sa isi forteze limitele fizice, in
conditii extreme. Acestia se orienteaza tabere de tip militar, similare cu bazele de instruire pentru recruti, si incearca
sa isi imbunatateasca sanatatea si echilibrul prin intermediul unor exercitii fizice extreme. Acest trend va duce la
dezvoltarea destinatiilor de tip spa si tabere.

MAREA BRITANIE: Invazia investitorilor din Orientul Mijlociu


Multe companii din Orientul Mijlociu si-au exprimat interesul in marcile hoteliere britanice de lux, precum si in
operatorii aviatici privati. In aceasta perioada dificila, cand recesiunea a condus la scaderea cererii de pe piata locala,
fondurile venite din Orientul Mijlociu ar putea influenta pozitiv industria turistica si ar putea transforma Londra in noua
capitala a serviciilor de lux, personalizate si sofisticate.

EUROPA: Aplicatii turistice pe telefonul mobil


Multumita serviciilor de geo-localizare, bazate pe tehnologia GPS, telefoanele inteligente vor
revolutiona industria turistica. Calatorii de afaceri au fost primul grup care au adoptat tehnologia
turistica mobila, datorita nevoii de a face rezervari in ultimul moment. Avand in vedere faptul ca
tot mai multe aplicatii mobile permit efectuarea chek-in-ului, ofera informatii si ghiduri turistice,
din ce in ce mai multi clienti de leasure sunt interesati de ele. Aceasta evolutie se numeste m-
turism si va avea o rata de crestere foarte mare, singurul mare impediment ramanand pretul
ridicat al convorbirilor in roaming.

Orientul Mijlociu: Cursa pentru Irak


Industria turistica din Irak este de multa vreme sustinuta de dezvoltarea economica regionala,
majoritatea turistilor religiosi si de afaceri venind din regiune. In plus, investitorii din Golf vin in
numar din ce in ce mai mare in Irak, incurajand turismul din aceasta tara si contribuind la
renasterea industriei, dupa razboi.

AFRICA: Turism spatial


Astronomia si turismul spatial sunt ultima moda in Africa de Sud, avand in vedere dezvoltarile tehnologice spatiale din
aceasta tara, care mai nou ofera turistilor cursuri despre astronomie si telescoape in camere. Astro-turismul atrage
grupuri de tursti de toate varstele, fie ca sunt turisti independenti, familii, astronomi profesionisti sau amatori. Aceasta
tendinta va continua sa se dezvolte, odata cu cresterea gradului de urbanizare, creand cerere pentru destinatii
potrivite pentru observarea cerului noaptea.

America Latina: Drumuri mai putin batute


In America Latina, tendinta care va predomina anul viitor se concentreaza asupra promovarii destinatiilor mai putin
frecventate, in defavoarea statiunilor de la mare. Totusi, aceste noi destinatii au de suferit din cauza infrastructurii
proaste si lipsei serviciilor turistice adecvate, ceea ce impiedica dezvoltarea si cresterea numarului de turisti. Avand
un teritoriu vast, America Latina beneficiaza de nenumarate zone neexplorate, iar vanzarea de pachete turistice
pentru aceste locuri va permite hotelurilor, companiilor aeriene si retailerilor turistici sa vanda noi destinatii si sa
imbunatateasca infrastructura slab dezvoltata.

Asia: Segmentul parfumurilor


Domeniul parfumurilor devine din ce in ce mai popular printre turisti, oferindu-le o experienta unica,
declansand emotii si incurajand loialitatea de brand. In acest sens, particularizarea reprezinta cheia
pentru industria hoteliera, care incearca sa atraga cat mai multi turisti prin gasirea unui echilibru intre
aromele naturale si cele artificiale.

rendurile pentru 2011 în industria turismului mondial

Euromonitor International, lider la nivel mondial pe informaţii de piaţă, a lansat pe 8 noiembrie Raportul
“Trendurile industriei travel la nivel mondial” (World Travel Market Global Trends), pentru anul 2011.
Raportul identifică astfel şapte tendinţe la nivel mondial în industria travel pentru anul care vine,
focusându-se asupra a şapte regiuni, subliniind tendinţele cheie în fiecare dintre ele: America de Nord,
Marea Britanie, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, America Latină.
Lansarea ultimului raport Euromonitor International a avut loc pe 8 noiembrie, în cadrul celui mai mare
târg de turism de turism din lume adresat specialiştilor, World Travel Market, care îşi închide porţile
astăzi, la Londra. Iată cele şapte regiuni analizate în cadrul raportului, cu tendinţele pentru anul 2011, în
fiecare dintre ele:

America de Nord - Deprivarea de vacanţe

Renunţarea la vacanţe şi concedii este ultimul trend pentru managerii de afaceri din America de Nord,
care îşi împing tot mai mult corpul la extrem. Avizi să îşi îmbunătăţească starea de sănătate şi echilibrul
intern, aceştia dau buzna în staţiuni balneare şi în tabere de “revenire în formă”. Acest trend va duce în
2011 la înflorirea destinaţiilor spa în această regiune.
Marea Britanie – Invazia investiţiilor din Orientul Mijlociu

Multe companii din Orientul Mijlociu şi-au exprimat interesul pentru brandurile din Marea Britanie, atât din
domeniul hotelier cât şi din cel travel. În momentul în care recesiunea economică a afectat sever cererea
internă, fondurile provenite din Orientul Mijlociu au contribuit în mod pozitiv la expansiunea brandurilor de
lux din UK, Londra ajungând lider în ceea ce priveşte servciile de lux oferite călătorilor.

Europa – Aplicaţii mobile de călătorie

Serviciile bazate pe tehnologia GPS, smartphone-urile revoluţionează industria de turism din Europa.
Călătorii de afaceri au fost primii consumatori care au adoptat tehnologiile de călătorii mobile datorită
nevoii de a-şi face rezervări ultimul minut. Cu aplicaţii mobile care oferă servicii diverse, de la rezervarea
de bilete de avion/check in, la ghiduri şi informaţii turistice, consumatorii de agrement vin şi ei puternic din
urmă în ceea ce priveşte folosirea acestor tehnologii. Evoluţia “m-tourism-ului” se estimează a fi extrem
de rapidă.
Orientul Mijlociu – Cursa pentru Irak

Industria turismului din Irak a fost susţinută de creşterea economică regională, căci majoritatea turiştilor
de afaceri sau celor caare vin aici în scopuri religioase sunt din Orientul Mijlociu. În plus, marii investitori
din golf se adună în Irak revitalizând turismul de afaceri şi contribuind la revigorarea turismului de după
război.

Africa - Turismul spaţial

Turismul astronomic şi cel spaţial se dezvoltă fabulos în Africa. Africa de Sud dezvoltă tehnologie spaţială
de clasă mondială şi devine totodată un centru major pentru Astronomie. În ofertele turistice se regăsesc
deja cursuri de astronomie sau telescoape în camerele de hotel. Există aici o cerere mare pentru
destinaţiile cel mai potrivite pentru a observa cerul senin noaptea.
America Latină – Destinaţii turistice mai puţin cunoscute

În America Latină există o tendinţă spre promovarea turismului interior, mergând mai departe de
destinaţiile deja consacrate, pentru a scoate la iveală destinaţii mai puţin “bătute”. Cu un vast teritoriu,
America Latină dispune de nenumărate zone neexplorate şi punerea accentului pe acestea, va permite
hotelurilor şi companiilor aeriene să vândă noi destinaţii.

Asia - mizează pe... parfum

Brandurile de parfum au luat cu asalt piaţa din Asia oferind turiştilor o experienţă cu adevărat unică,
declanşând emoţii şi încurajând totodată loitalitatea de brand. Multe hoteluri mizează pe diferitele arome
şi parfumuri în atragerea clientelei, iar găsirea unui echilibru între parfumurile şi aromele naturale,
originale şi parfumurile fabricate va fi o provocare cheie pentru reprezentanţii industriei travel.