Investigația sociologică mai presupune printre altele:

Colectarea unor date

Analiza datelor
Formularea unor teorii
Ștergerea datelor
Rescrierea datelor

Ce aspecte au în comun științele sociale și restul științelor?

Studiul asupra vieții sociale
Căutarea tiparelor
Caracterul logico-empiric
Studiul asupra prezentului
Căutarea regulilor sociale

În raport cu regularitățile sociale pot fi ridicate următoarele obiecții:

Regularitățile sunt uneori lipsite de importanță
Există excepții de la regularitățile sociale
Voința conștientă a indivizilor poate modifica regularitatea
Credințele și tradițiile sunt întotdeauna adevărate
Regularitățile sunt amenințări la ordinea socială

1 Regularitățile sociale reflectă:

Comportamentul colectiv
Comportamentul câtorva indivizi
Simetria faptelor sociale
Comportamente agregate
Tipare comportamentale probabilistice

Cercetarea socială implică:

Studiul variabilelor
Studiul relațiilor dintre variabile
Studiul realismului
Studiu relațiilor individuale
Studiu excepțiilor și contrariilor

Atunci când considerăm raportul de determinare între variabile putem avea:

Variabile calitative
Variabile dependente
Variabile independente
Variabile nominale
Variabile numerice

Care este legatura dintre variabila dependentă și variabila independentă?

Variabila dependentă o determină pe cea independentă
Variabila dependentă este determinată de variabila independentă
Nu există o legătură analitică între cele două
Variabila independentă determină variabila dependentă.
Variabila dependentă nu depinde de variabila independentă
În ce relație se află variabilele prejudecată-educație?
Educația este variabila dependentă, prejudecata e variabila independentă
Cele două se aleg aleatoriu
Educația este variabila independentă, prejudecata e variabila dependentă
Nu există legătură între variabile
Educația și prejudecata nu sunt variabile

Ce se descrie prin sintagma „experimentele prostești” a lui Charles Darwin?

Descoperirea de lucruri noi
Aprofundarea conceptelor deja existente
Cercetarea lucrurilor pe care lumea „le știe deja”
Constituirea unor scenarii ipotetice
Reprezentarea fundamentelor cercetării empirice

Analiza și judecarea realității sociale se face conform teoriei grupului de referință prin:
Compararea cu cei din imediata proximitate socială (grup)
Analiza statistică a grupurilor
Raportarea la situațiile sociale obiective
Fixarea statuturilor și distribuirea rolurilor între membrii grupurilor
Considerarea nu a condițiilor obiective ci a percepției subiective

Ce este regularitatea?
Un tipar probabilistic
Un proces nou
Însușire sau stare a ceea ce se petrece regulat
O abatere de la un criteriu stabilit
Fenomene care se repetă conform unor modele.

2 Sociologii studiază prioritar nivelul de studiu…

Nivelul individual
Nivelul agregat
Prioritar se studiază sistemele, mai puțin persoana
Studiază viața individuală
Cercetătorii sunt interesați de faptele reale.

Care din următoarele aspecte se subsumează definiției variabilei?

Un criteriu de diferențiere dintre aspectele cercetate sau înregistrate
Păstrarea acelorași valori de către o entitate
Set logic de atribute
Un criteriu de asemănare a indivizilor într-o entitate
Diferența dintre atitudinea indivizilor unei societăți în situații diferite.

Care este setul de atribute ce compune variabila „clasa socială”?

Clasa superioară
Clasa socială
Clasa de jos
Clasa de mijloc
Clasa sociologică
Diferențele dintre abordările de cercetare poate fi înțelese prin:
Explicații idiografice și nomotetice
Teorii inductive și deductive
Date calitative și cantitative
Cercetare pura și aplicată
Presupuneri subiective și obiective

3. În viața de zi cu zi ne angajăm în urmatoarele tipuri de gândire cauzală:

Explicația idiografică
Explicația etnografică
Explicația nomotetică
Explicația constructivistă
Explicația dialectică

Pentru a înțelege tipul de explicație idiografică putem folosi cuvinte ca:

Unicitate
Singularitate
Reprezentativitate
Integralitate
Enumerare

Când aplicăm o gândire cauzală idiografică:

Considerăm că am înțeles cauzele situației particulare
Generalizarea se bazează pe cazul singular
Explicăm integral, detaliat un singur caz
Explicăm realitatea în mod neplauzibil
Contextual social este sursa explicațiilor sociologice

Pentru a înțelege tipul de explicație nomotetică putem folosi cuvinte ca:

General
Individual
Determinare
Integralitate
Enumerare

4. Când aplicăm o gândire cauzală nomotetică:

Încercăm să explicăm o clasă de evenimente
Utilizăm puțini factori explicativi
Generăm explicații parțiale
Evidențiem particularitatea fenomenului
Utilizăm o perspectivă de detaliu

Explicațiile de tip nomotetic pot fi introduse prin expresii ca:

De obicei…
În particular…
În general…
Nu știu…
Excepția…
5. Raționamentul inductiv trece de la…
Particular la general
General la particular
Singular la plural
Specific la general
Dovedit la nedovedit

Raționamentul deductiv presupune trecerea de la…

Teoretic la practic
General la specific
Particular la general
Singular la plural
Excepții la tipare

Cuantificarea ajută cercetătorul în:

Compararea datelor
Agregarea datelor
Sinteza rezultatelor
Prezentarea rezultatelor
Publicarea datelor

6. Datele calitative:
implică o abordare interpretativă
se bazează pe informațiile statistice
pun accentul pe înțelegerea semnificațiilor pe care indivizii o atribuie problemei
studiate
implică examinarea variabilelor
se axează pe informații numerice

7. Datele cantitative:
implică utilizarea procedurilor statistice
implică o abordare interpretativă
pun accentul pe semnificațiile subiective ale fenomenului
implică examinarea variabilelor
se axează pe informațiile numerice

Pentru înțelegerea completă a fenomenului/situației de cercetare trebuie:

Utilizată abordarea calitativă
Utilizată abordarea cantitativă
Utilizarea complementară a ambelor direcții
Utilizarea calitativă la început
Analiza statistică a datelor macrosociale

8. Conceptul de cercetare pură poate însemna:

înțelegerea și explicarea naturii vieții sociale
alegerea temelor de cercetare în acord cu preocupările moderne
găsirea sensului în haosul aparent
aplicarea ideilor descoperite
acumularea cunoștințelor de dragul cunoștințelor
Conceptul de cercetare aplicată face referire la:
dorința cercetătorului de a rezolva probleme reale
informații care să facă lumea să fie mai bună, mai tolerantă
concentrarea asupra problemelor societății moderne
acumularea cât mai multor cunoștințe despre societate
aprofundarea unei teme sociale

Când vorbim de date cantitative avem în vedere…

dezvoltarea teoriei
relativa ușurință de procesare a datelor
existența unei structuri intelectuale
avantajul pe care numerele le au față de cuvinte în măsurarea calității
faptul că implică cunoștințe de statistică

9. Datele calitative se referă la:

înțelegerea de suprafață a subiectului cercetat
abordarea calitativă pare mai apropiată de explicațiile idiografice
răspunsuri precise, obiective și ușor de prelucrat
realitate unică și varietatea experiențelor individuale
analiza statistică a datelor.

Cercetarea pură se descrie ca:

Acumularea de cunoștințe de dragul cunoașterii
Descoperirea de sensuri în haosul aparent
Definirea sensurilor corecte în cultură și societate
Realizarea de acțiuni militante și corective
Utilitate practică în ideile și cunoștințelor descoperite

10 .Cercetarea aplicată are ca obiective:

Intenția de a crea o societate mai bună
Promovarea serviciilor și produselor
Punerea în practică a cunoștințelor despre societate
Descoperirea de idei de dragul cercetării
Identificarea și cunoașterea elementelor culturale ale unei societăți
Printre aspectele etice care trebuie să ghideze cercetările sociale regăsim:
Participarea voluntară a subiecților
Asigurarea anonimității subiecților
Asigurarea confidențialității datelor
Definirea subiectivă a realității sociale
Respondenții trebuie să își protejeze datele personale

11. Din perspectiva eticii cercetării, activitatea sociologului reprezintă:

Obținerea și prelucrarea informațiilor în mod neobiectiv
O intruziune în viața oamenilor
Obținerea și prelucrarea informațiilor obiectiv verificate
Furarea informațiilor unei persoane
Solicitarea informațiilor personale de la subiecți.

În cercetarea sociologică, pentru protejarea identității subiecților, cercetătorii pun accentul pe:
Anonimat
Circumspecție
Confidențialitate
Prudență
Promisiune.

Anonimatul este garantat atunci când...

Sondajul este realizat față în față, într-o locație neutră
Sondajul este realizat pe bază de chestionar autoaplicat
Prin informațiile oferite, respondentul nu poate fi identificat
Cercetătorul poate corela un răspuns dat cu un anumit respondent
Cercetătorul nu poate corela un răspuns dat cu un anumit respondent.

Proiectul de cercetare garantează confidențialitate atunci când:

cercetătorul poate identifica răspunsul unei persoane și îl poate dezvălui publicului
cercetătorul poate identifica răspunsul unei persoane, dar garantează că nu îl
dezvăluie în mod public
cercetătorul face public informațiile oferite de respondent
cercetătorul poate identifica persoana care oferă răspunsurile, dar nu mentioneaz
acest lucru în analiza datelor
respondenții oferă informații fără a fi dezvăluit date de identificare

Confidențialitatea este garantată prin tehnici ca:

datele respondenților sunt înlocuite cu numere de identificare
datele sunt publicate pe site pentru a exista transparență în cercetare
se prezintă datele în corelație cu persoanele ce au oferit răspunsurile respective
informațiile de identificare ale respondenților sunt șterse după ce nu mai sunt necesare
informațiile de identificare sunt oferite doar companiilor de sondare a opiniei publice.

Asigurarea anonimatului respondenților poate crește:

Probabilitatea obținerii unui răspuns
Acuratețea răspunsurilor obținute
Obținerea unor beneficii materiale
Probabilitatea de a identifica respondenții problema
Gradul de implicare al cercetătorului în analiza datelor
12. Consimțământul informat presupune:
Dezvăluirea informației personale a subiecților
Motivarea subiecților în participarea voluntară la proiectele de cercetare
Înțelegerea deplină de către subiecți a riscurilor implicate în participarea la cercetări
științifice
Informarea subiecților despre planificarea activităților din cadrul cercetării
Un element de procedura ce poate fi, de cele mai multe ori, ignorat.

Următoarele aspecte chiar dacă pot crește calitatea răspunsurilor pot ridica aspecte etice importante:
Ascunderea afilierii reale a cercetătorului
Prezentarea programului de cercetare și a obiectivelor acestuia.
Ascunderea scopurilor cercetării.
Protejarea datelor personale ale cercetătorului
Asigurarea anonimatului și confidențialității în cercetarea socială

Interogarea sumară presupune:

Discuții cu respondenții pentru corectarea experiențelor legate de cercetare
Prezentarea scopului cercetării
Intervievarea subiecților pentru a corecta răspunsurile oferite în cadrul anchetei
Analiza lipsei suferinței subiecților în urma participării la experiment
Prezentarea datelor obținute și a corelațiilor cu persoanele implicate.

Cercetătorii au obligații etice:

Față de colegii lor din comunitatea științifică
Nu au obligații etice față de nimeni
Privitor la analiza datelor și modul în care sunt raportate rezultatele
Față de subiecții/respondenții cercetărilor efectuate
Față de propria imagine și reputație științifică

Ce trebuie să facă cercetătorii cu rezultatele negative?

Nu trebuie să le raporteze
Trebuie să facă alt chestionar
Trebuie să le raporteze dacă sunt legate de analiză.
Trebuie să modifice rezultatele
Să spună că sunt pozitive

În raportarea rezultatelor cercetării există mituri conform cărora:

Numai rezultatele pozitive trebuie raportate
Rezultatele negative sunt ridicole și banale
Rezultatele negative dovedesc incompetența cercetătorului
Cercetătorii trebuie să ascundă defectele și limitele cercetării
Doar existența legăturii între variabile trebuie evidențiată

Știința progresează în general prin…

Onestitate
Cercetare calitativă
Credință
Deschidere
Cercetare statistică
Comitele instituționale de etica cercetării au atribuții în:
Minimizarea riscurilor întâmpinate de participanții la cercetare
Sugestii de modificare a structurii cercetării pentru a respecta principiile etice
Validarea chestionarelor aplicate pe populații minoritare
Verificarea limbajului folosit în instrumentele de colectare a datelor
Obținerea de beneficii financiare de pe urma realizării studiului

Comitetul instituțional de etică este preocupat de...

Revizuirea propunerilor de cercetare care nu implică subiecții umani
Revizuirea tuturor propunerilor de cercetare care implică subiecții umani
Garantarea drepturilor și interesele subiecților
Protejarea intereselor instituției de cercetare
Transmiterea scrisorilor de mulțumire subiecților ce au participat la cercetare
13. Cercetarea socială poate avea următoarele tipuri de obiective:
explorarea
presupunerea
cercetarea
descrierea
explicarea

Printre motivele studiilor de explorare se numără:

testarea fezabilității realizării unui studiu mai extins.
dezvoltarea metodelor ce vor fi folosite în studii ulterioare
complicarea metodelor ce vor fi folosite în orice studiu ulterior.
curiozitatea cercetătorului și dorința lui pentru o mai bună înțelegere a subiectului.
popularizarea cercetării și pregătirea populației țintă pentru studiul extins

Studiile de explorare sunt asociate cu dezavantaje ca:

Utilizarea metodelor cantitative
Oferă răspunsuri parțiale la întrebările de cercetare
Nu sunt reprezentative
Nu utilizează metode complexe de analiză
Pornesc de la teorie, sunt deductive

Cercetarea exploratorie se realizează cu preponderență prin:

Analize cantitative
Presupuneri
Interviuri de grup (focus-grupuri)
Interviuri individuale
Analiză documentară

Exemple de cercetări descriptive:

Evaluarea ratei infracționalității dintr-un oraș
Un studiu etnografic
Explorarea fenomenului consumului de droguri în licee
Analiza legăturii cauzale dintre nivelul de educație și cariera aleasă
Prezentarea caracteristicilor populației dintr-o anumită zonă

Studiile descriptive răspund la întrebări de tipul:

Unde?
De ce?
Când?
Ce?
Pentru ce?

Cercetările de tip explicativ încearcă să răspundă la întrebarea:

De ce?
Cine?
Cum?
Când?
Unde?
Ce sunt unitățile de analiză?
Lucruri descoperite după un proiect de cercetare
Lucruri independente de oricare variabilă într-un studiu
Lucruri pe care le examinăm pentru a face descrieri
Categorii/obiecte utile pentru a face observații
Lucruri ce au fost concluzionate după o cercetare

Cercetătorii din științele sociale pot alege ca unități de analiză:

Indivizii
Grupurile
Obiectivele de cercetare
Ipotezele de cercetare
Elemente cuantificabile ale realității

Între tipurile de unități de analiză folosite în științele sociale regăsim:

Indivizii
Organizațiile
Fenomenele sociale
Interacțiunile sociale
Grupurile sociale

Alegerea unităților de analiză ține de:

Disponibilitatea cercetătorului
Obiectivele cercetării
Accesul la anumite unități de analiză
Grupul de etică al instituției
Deontologia profesională a sociologului

Artefactul social ca unitate de analiză vizează:

Produse tangibile sau intangibile ale ființelor sociale
Comportamente ale oamenilor și grupurilor
Obiecte concrete utilizate sau produse de oameni
Indivizii
Interacțiunile sociale

Unitățile de analiză în cercetarea socială sunt caracterizate de:

Diversitate
Singularitate
Creativitate
Perenitate
Varietate

Artefactele sociale ca unități de analiză în cercetarea socială pot include:

poezii
clădiri
prieteni
animale
motivații
14. În timpul cercetării sau la momentul prezentării rezultatelor pot apărea următoarele tipuri de
erori:
reducționismul
eroarea sociologică
eroarea ecologică
reificarea rezultatelor
eroarea soluției perfecte

Eroarea ecologică se referă la:

formularea unor concluzii eronate despre indivizi prin observarea grupurilor
formularea de concluzii despre o unitate de analiză pe baza observării uneia proxime
formularea unor concluzii eronate despre grupuri
formularea unor concluzii pe baza observațiilor realizate asupra grupurilor
formularea unor concluzii eronate despre indivizii ce formează o categorie socială

Reducționismul este o greșeală de raționament pentru că:

se folosește de concepte de ordin inferior pentru a explica un fenomen
oferă o explicație îngustă, limitată
oferă o explicație complexă și greu de înțeles
se folosește de o multitudine de concepte pentru a explica un fenomen
se folosește de conceptele unui singur domeniu pentru a explica un fenomen

Sociobiologia este un exemplu de reducționism pentru că:

sugerează că biologia poate explica activitățile sociale
sugerează că fenomenele biologice pot fi explicate în funcție de factorii sociali
sugerează că socialul poate explica fenomenele biologice
sugerează că fenomenele sociale pot fi explicate în funcție de factorii biologici
reduce analiza situațiilor sociale la comportamentul albinelor și furnicilor

Reducționismul este o eroare pentru că:

privește anumite unități de analiză ca fiind mai relevante decât altele
este preocupat de identificarea cauzei unice
reduce analiza sociologică la analiză cantitativă
realizează o simplificare a metodelor sociologice de analiză
compară rezultatele din sociologie cu rezultatele din științele biologice

Problema timpului în cercetare sociologică diferențiază între:

Studii longitudinale
Studii verticale
Studii orizontale
Studii transversale
Studii premergătoare

Studiile transversale presupun observații realizate:

La un moment dat în timp
La momentul producerii fenomenului
Printr-o metodologie care vizează relațiile cu alte fenomene
În mod direct și nu cu ajutorul operatorilor de interviu
Ca o fotografie a momentului investigat

Studiul longitudinal presupune:

Realizarea observațiilor științifice o perioada lungă de timp
 Realizarea „fotografiilor” fenomenelor
Realizarea unor studii simultane prin metodologii diferite
Surprinderea evoluției fenomenului studiat în timp
Surprinderea momentului inițial al fenomenului social

15. Studiile longitudinale sunt utile pentru:

Identificarea schimbărilor în timp a fenomenelor
Identificarea stării de fapt a elementelor studiate
Surprinderea evoluției fenomenelor studiate
Identificarea situației actuale a fenomenului studiat
Definirea strategiilor de cercetare pentru studiile orizontale

În funcție de dimensiunea temporală care dintre studii este conceput să permită observații asupra
aceluiași fenomen pe o perioadă extinsă?
studiile de tendință
studiile de cohortă
studiile transversale
studiile panel
studiile previzionale

Studiul de tendință se definește ca:

Un tip de studiu longitudinal
Studiu de analiză a schimbărilor în timp din cadrul unei populații
Studiu de analiză a situație actuale
Un tip de studiu transversal
Studiu fenomenelor sociale actuale

Studiile de cohortă se axează pe:

Examinarea anumitor subpopulații din cadrul populației generale
Analiza unor subpopulații ce se definesc pe baza unor caracteristici comune
Analiza unor fenomene sociale de cohortă
Analiza cohortelor fenomenelor sociale
Examinarea unor subpopulații extrase aleatoriu din populația generală

Studiile de tip panel:

Examinează aceleași set de oameni
Colectează datele cu ajutorul unui eșantion panel
Examinează subpopulații alese aleator
Verifică corectitudinea rezultatelor obținute în sondaje
Sunt axate pe analiza statistică de tip panel

Principala problemă cu care se confruntă studiile de tip panel este:

limitarea datelor la panel
durata lungă a studiului
uzura eșantionului panel
modificarea opiniilor panelului
reducerea numărului de variabile

16 Printre avantajele studiilor longitudinale față de studiile transversale se regăsesc:

Aduc informații ce vizează evoluția fenomenului
Încurajează participarea constantă a respondenților
Costuri mai mici de implementare
 Puterea explicativă mai mare
Implicare unui număr mai mic de cercetători

Printre necesitățile de realizare ale unei cercetării empirice se numără…

De a demonstra o metodologie
De a explora un interes
De a testa o anumită idee
De a valida o teorie complexă
De a susține o prejudecata inițială

17. La începutul proiectului de cercetare trebuie:

Culegerea datelor
Definirea scopului cercetării
Reamintirea principalelor valori care ghidează cercetarea
Documentarea temei (lecturi, discuții etc.)
Realizarea analizelor datelor

Conceptualizare ca fază a proiectului de cercetare presupune:

descrierea metodelor de cercetare folosite
definirea obiectivelor si ipotezelor cercetării
definirea tuturor înțelesurilor conceptelor implicate în cercetare
definirea relațiilor dintre conceptele implicate
stabilirea bibliografiei conceptuale

Proiectul de cercetare presupune parcurgerea mai multor pași, printre care:

Definirea conceptelor
Alegerea metodelor de cercetare
Operaționalizarea
Definirea populației și a eșantionului folosit
Stabilirea parcursului operațional

Operaționalizarea presupune:
Alegerea metodelor de cercetare
Alegerea modalităților de măsurare a variabilelor cercetării
Alegerea modalităților de a răspunde la chestionar
Alegerea populației și eșantionului cercetării
Alegerea elementelor de design metodologic

Clarificări despre persoanele cu care vom discuta pentru atingerea scopului cercetării se aduc în
faza:
Alegerea metodelor de cercetare
Alegerea populației și eșantionului
Alegerea sistemului de operaționalizare
Alegerea conceptelor ce for fi analizate
Alegerea persoanelor cu care discutăm pentru definirea temei

Printre pașii pe care îi implică definirea unui proiect de cercetare, regăsim:

colectarea datelor empirice
definirea modalităților de măsurare a conceptelor
delimitarea populației pe care se realizează cercetarea
reproducerea datelor într-un chestionar
analiza factorilor externi cercetării
Ce implică faza finală a procesului de cercetare?
folosirea cercetării efectuate
acumularea cunoștințelor științifice
prezentarea concluziilor la care ați ajuns
trecerea de la specific la general
procesarea variabilelor cantitative

18. În stabilirea designului unei cercetări este important de avut în vedere:

Interesele de cercetare
Abilitățile de cercetare
Resursele existente
Problemele cercetătorului
Analiza datelor colectate

19. Triangularea reprezintă:

Utilizarea mai multor metode pentru testarea unui anume rezultat de cercetare
Utilizarea metodelor cantitative pentru identificarea problemelor
Utilizarea procedeelor creative de măsurare a fenomenelor sociale
Descoperirea de metode noi de măsurare socială
Studierea unui fenomen prin mai multe metode de cercetare

Etapa de procesare a datelor implică:

Scrierea acestora într-un document nou
Clasificarea/codarea răspunsurilor
Transferul informațiilor într-o bază de date
Intervievarea persoanelor participante la studiu
Selecționarea informațiilor relevante
În domeniul cercetării sociale, procesul ajungerii la un acord privind semnificația termenilor este:
sistematizarea
elaborarea
raționalizarea
conceptualizarea
concepțiune

Se pot distinge următoarele categorii de obiecte observabile:

lucruri observabile direct
lucruri observabile indirect
lucruri observabile amănunțit
prejudecăți
constructe

Conceptele se pot defini ca:

creații mentale
constructe derivate din concepții
observații și experiențe directe
imagini mentale
familie de concepții

În procesul de cercetare conceptualizarea reprezintă:

Specificarea înțelesului termenilor
Specificarea metodelor de cercetare
Definirea conceptelor implicate în cercetare
Surprinderea sensurilor sociale
Specificarea designului de cercetare

Conceptualizarea atribuie un sens clar conceptului prin:

Indicatori
Indicații
Metode
Observații
Indici

O conceptualizarea completă presupune identificarea:

Dimensiunilor
Metodelor
Indicatorilor
Tehnicilor
Eșantionului

În cercetarea socială ținem cont de următoarele definiți:

Definiții reale
Definiții operaționale
Definiții nominale
Definiții sociale
Definiții metodologice

Progresia de la specificarea vagă a unui concept la măsurători mai precise în cercetare se realizează
prin:
Tradiție de cercetare
 Definirea nominală
Definirea operațională
Sugestii
Măsurători

Folosirea măsurătorilor standardizate în științele sociale prezintă următoarele avantaje:

Compararea studiilor
Testate și perfecționare
Tradiție metodologică
Evitarea conceptualizării
Evitarea operaționalizării

20. Definiția operațională precizează:

Cum un concept poate fi măsurat
Care sunt pașii metodologici de făcut în cercetare
Evitarea suprapunerilor metodologice
Operațiile de urmat în măsurare
Pașii pentru definirea eșantionului cercetării

Definițiile nominale se definesc prin câteva caracteristici:

Consens comunicațional
Arbitrare
Convenție de utilizare
Nominalul metodologic
Divergente etice