Lp 17. Identificarea streptococilor beta-hemolitici.

Examenul bacteriologic al exsudatului faringian

Obiective. La sfârşitul lucrării practice studenţii vor fi capabili să:

1) descrie etapele de identificarea a streptococilor β hemolitici;
2) precizeze care sunt agenţii etiologici implicaţi în producerea anginelor;
3) prezinte etapele examenului bacteriologic al exsudatului faringian

Identificarea streptococilor β hemolitici

A. Identificarea prezumptivă
1. Caractere microscopice
• coci Gram-pozitivi, sferici
• dispuşi predominant în lanțuri lungi (in frotiu din cultura in mediu lichid), izolat sau
în perechi (in frotiuri din produse patologice)
• unele specii au capsula

2. Caractere de cultură
• pretențioși nutritiv, facultativ anaerobi
• colonii mici înconjurate de o zonă larga de β-hemoliză aparțin streptococilor de grup A, C,
G
• tulpinile de S. pyogenes care nu produc streptolizină S formează colonii α-hemolitice în
aerobioză și β-hemolitice în anaerobioză (microaerofile).

3. Teste biochimice
1.Testul catalazei – diferențiază streptococii (catalaza negativ) de stafilococi (catalaza
pozitiv).

2. Teste de identificare prezumtiva

2 . 1 . Te s t u l d e s e n s i b i l i t a t e l a b a c i t r a c i n ă ş i l a c o t r i m o x a z o l
(trimetoprim&sulfametoxazol)

Grup antigenic Grup A Grup B Grup C, G

S.pyogenes S. agalactiae
Testarea sensibilitatii la
Bacitracina sensibil REZISTENT REZISTENT

Cotrimoxazol REZISTENT REZISTENT sensibil

2.2. Testul CAMP- pentru identificarea prezumtiva a S. agalacitae

1
Principiu - majoritatea streptococilor de grup B produc o proteină difuzibilă (factorul CAMP)
care acționează sinergic cu beta-lizina stafilococică și determină liza completă a hematiilor
din mediul de cultură, determinând un aspect particular (sub formă de săgeată) a zonei de
hemoliză.

3. Identificarea definitivă, antigenică (depistarea polizaharidului C parietal prin

latexaglutinare)
2. Microbiota indigenă a orofaringelui este dominata de streptococii orali (streptococi
viridans)

Etiologia anginelor:
• Virală în 70% din cazuri: virus Epstein-Barr, rinovirus, adenovirus, virusuri gripale, virus
herpes simplex, enterovirusuri
• Bacteriană (30%):
S. pyogenes (streptococ de grup A),
Streptococi grup C si G,
Mycoplasma pneumoniae,
Chlamydophila pneumoniae,
Arcanobacterium haemolyticum,
Neisseria gonorrhoeae (frecvent asimptomatica),
Asociația fuso- spirochetozică (Fusobacterium necrophorum, Treponema vincenti)
Corynebacterium diphtheriae (determină o formă severă, cu depozite cenușii –
anigina ʺcu false membraneʺ).

3. Examenul bacteriologic al exsudatului faringian - vizează de rutina evidenţierea si

identificarea streptococilor beta hemolitici de grup A, C, G.

Etapele examenului bacteriologic al exsudatului faringian

A. Recoltare:
- Materiale necesare: tampon steril, apăsător de limbă, sursă de lumină, mască.
2
- Indicaţii: diagnosticul faringitelor streptococice, diagnosticul altor angine bacteriene,
confirmarea suspiciunii de difterie, depistarea portajului S. pyogenes, sau C. diphtheriae.
- Transport şi conservare: tamponul faringian trebuie prelucrat în maxim 3 ore de la
prelevare. Dacă se temporizează prelucrarea este necesară folosirea unui mediu de transport.

B. Examenul microscopic al frotiului din exsudat faringian – nu aduce informații utile pentru
diagnosticul anginelor streptococice, deoarece aspectul microscopic pentru streptococii
viridans (care nu determină niciodată angine) este identic cu cel al S. pyogenes. Este util în
cazul difteriei (pentru evidențierea bacilului difteric, care se diferențiază de difterimorfii
comensali). Examenul microscopic al exsudatului faringian este util si in diagnosticul anginei
ulcero- membranoase (Vincent).

C. Metode rapide
- depistarea antigenului parietal de grup A (conform clasificării Lancefield) direct în
tamponul faringian, prin latexaglutinare, coaglutinare, sau ELISA.
- daca rezultatul testului de depistare antigenica este negativ, se continua obligatoriu cu
cultura.

D. Cultivarea:
Se descarcă tamponul pe geloză sânge şi se epuizează cu ansa în cele 4 cadrane, apoi se
înțeapă mediul pentru a crea condiţii microaerofile.
Incubare: peste noapte, la 37 °C
Citirea culturilor: se urmăresc coloniile β hemolitice (colonii mici înconjurate de o zonă largă
de hemoliză clară).

E. Identificarea streptococilor β hemolitici (A, C, G) – caractere microscopice (frotiu

cultura), caractere de cultivare, testul catalazei, test de sensibilitate la bacitracina și
cotrimoxazol, identificarea antigenului de grup.

F. Antibiograma:
S. pyogenes şi-a pǎstrat nemodificatǎ sensibilitatea la penicilinǎ. Antibiograma se face pentru
testarea sensibilității la macrolide și clindamicină doar pentru pacienţii cu sensibilizare la
penicilină.

G. Comunicarea rezultatului:
• prezent streptococ β-hemolitic grup A sau C sau G
• absent streptococ β-hemolitic.
Nu se comunică prezența normală a bacteriilor comensale (de o mare diversitate); în cazul
predominenței bacililor Gram negativ (eg. la varstnici) se semnelează clinicianului acest
aspect (poate anunța o disbioză, urmată de infecții cu bacterii selectate, mai ales după terapie
cu antibiotice).

Bibliografie: Buiuc D. Microbiologie Medicală, ed. a VI-a, Editura “Gr. T. Popa” Iaşi, 2003,
cap. 6, pag. 90; cap. 9, pag. 161-169; cap. 43, pag. 387-390.

În sală se găsesc:
3
- cultura de exsudat faringian pe geloza sânge
- test de sensibilitate la bacitracină si cotrimoxazol
- frotiu din cultură, streptococ colorat Gram
- testul catalazei (apa oxigenată, pipetă, lame de sticlă, bețișoare)
- truse de latexaglutinare pentru identificarea streptococilor
- cristalizor cu dezinfectant