Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea de Vest din Timisoara

Facultatea de Economie si Administreare a Afacerilor

Boc Alexandra-Flaminia
An 2, Seria 10, Grupa 3
Cuprins

1. Aparitia si dezvoltarea ideii Planului Marshall…………………………………3

2. Domenii importante pentru “reconstructia” Europei……………………………5

3. Situatia dramatica in care se aflau majoritatea tarilor Europei………………….7

4. Ajutorul acordat conform Planului Marshall……………………………………9

5. Concluzii………………………………………………………………………..11

6. Bibliografie……………………………………………………………………..12

2
1. Aparitia si dezvoltarea ideii Planului Marshall

La sfarsitul celui de-al 2-lea razboi mondial Europa era distrusa mai ales
pentru cei aproximativ 60 de milioane de morti erau cetateni ai tarilor europene si pt ca
majoritatea luptelor s-au purtat pe continental European. Majoritatea oraselor mari erau in
ruina sau grav afectate de bombardamente; economia era si ea in ruina si milioane de
oameni au ramas fara un acoperis deasupra capului. Devastraea terenurilor agricole a dus
la foamete in multe parti ale continentului, aceasta situatie agravand-se in iarna anului
1946-1947. Au fost afectate de asemenea si autostrazile, podurile si drumurile, si chiar
daca unele orase nu au fost grav afectate, drumurile distruse si accesul aproape imposibil
pana la ele le-a lasat isolate, fara posibilitatea de a se aproviziona cu cele necesare.

Pe langa acestea, imediat dupa finalizarea razboiului, sovieticii au ocupat


estul Europei anexand teritorii care erau cedate Germaniei in Pactul Ribbentrop-Molotov.
Aceste teritorii erau: estul Poloniei, Lituania, Letonia, Estonia, partea estica a Finlandei,
nordul Romaniei (Moldova) si inca cateva state care au devenit sateliti sovietici :
Republica Populara Poloneza, Republica Populara Ungara, Republica Populara Ceha,
Republica Populara Romania, si Republica Populara Albana si mai tarziu si estul
Germaniei. Aceasta ocupare sovietica a dus la impartirea Europei in 2 parti de catre o “
cortina de fier”, care aproape ca izola cele doua parti: Vestul Europei si Estul Europei
care alcatuia blocul communist. Aceasta izolare a dus la o instabilitate si mai mare a
situatiei in care se afla deja Europa.

Singura putere care nu a fost afectata de al 2-lea razboi mondial a fost


SUA, deoarece a intrat in razboi mai tarziu decat celelalte tari si a suferit doar mici
pagube pe teritoriul propriu. Aurul american era inca intact, la fel si agricultura si
industria, ceea ce i-a permis sa foloseasca fondurile de care dispunea sa ajute Europa,
bineinteles, urmarindu-si propriile interese.

Prima data s-a vorbit de aceasta dorinta de a ajuta recuperarea Europei in


anul 1947 la Harvard. Aceasta initiativa a fost denumita dupa secretarul de stat George
Marshall care a si sustinut discursul la universitate si a fost creata impreuna cu oficialii
departamentului de stat: William Clayton si George Kennan. Planul Marshall a fost un
plan de ajutorare instituit de SUA pentru reconstructia Europei si pentru eliminarea
comunismului dupa al 2lea razboi mondial. Pe langa acestea, Planul Marshall a fost vazut
ca si primul element de integrare europeana deoarece a eliminat barierele taxelor vamale
si a infiintat institutii pt a coordona economia la nivel European.

3
Unul din posterele create pentru a promova Planul Marshall
in Europa cuprindea o serie de steaguri a mai multor tari
care alcatuiau un intreg, o elice. Aceasta elice si mesajul
posterului: Indiferent de vremuri, trebuie sa evoluam, sa
mergem inainte impreuna sugerau inca de pe atunci o
dorinta a uniunii statelor europene astfel incat acestea sa
actioneze ca un tot unitar, sa evolueze omogen.

In discursul sau, Marshall sustinea ca trebuie sa se formeze intelegeri intre


tarile europene pentru a stii care dintre ele sunt cele mai indicate sa primeasca ajutoare
pentru ca efectele sa se faca vizibile cu adevarat. Pe langa cel mai important element al
discursului: indemnarea Europei sa se intalneasca si sa stabileasca un plan de
reconstructie pe care USA sa-l finanteze apoi, Marshall incuraja si americanii sa ajute la
reconstructia Europei. Acesta era convins ca stabilitatea economica va genera stabilitate
politica in Europa, doar ca planul sau nu a mers cum isi dorea. Acest ajutor se adresa atat
statelor vest europene cat si URSS-ului si aliatilor, iar dupa lansarea ideii s-au purtat
negocieri cu sovietici pentru a acepta acest ajutor american de reconstructie, doar ca
acestia doreau sa fie idependenti si au si intreprins planul ascuns al americanilor de a
exclude comunismul din Europa asa ca au refuzat ajutorul. Statele care totusi au
beneficiat de acest ajutor au cunoscut o mare crestere si prosperitate.

Faptul ca discursul sau nu continea detalii si cifre exacte a dat libertatea


tarilor europene sa stabileasca singure un plan de reconstructie adaptat la conditiile reale
care erau in Europa si la care aveau acces mult mai amanuntit decat americanii.

Realizarea planului a necesitat negocieri intre tarile participante, astfel ca


16 state europene au fost de accord sa tina o conferinta la Paris in iulie 1947 sa determine
cat ar trebui sa fie ajutorul American si cum va fi el impartit. Negocierile au fost lungi si
complexe si fiecare tara avea propriile ei interese. Franta nu isi dorea reconstructia
Germaniei la amenintatoarele ei puteri anterioare. Suedia nu-si dorea ca relatiile cu
sovieticii sa fie afectate si ca neutralitatea lor sa fie infranta.

Dupa ce s-a ajuns la un accord, s-a creat si Comitetul Economic de Cooperare


Europeana a carei presedintele era un civil britanaic: Oliver Franks, dar persoana cheie
era vicepresedintele Jean Monet. Rezultatul muncii lor a fost prezentat la Washington in
raportul din Decembrie 1947 prin care ajunsesera la concluzia ca pentru a acoperii
daunele din anii 1948-1951, 16 state aveau nevoie de 22 de miliarede de dolari. Aceasta

4
suma a fost redusa la 17 miliarde de carte Truman in chitanta pe care a aratat-o la
congres. A existat o opozitie puternica in realizarea acestui plan , dar dupa retragerea
guvernului democratic Ceh, o chitanta de 5 miliarde de dolari initiali a trecut de Congres,
acesta donand inca 12.4 miliarde de dolari dupa primii 4 ani ai acestui plan.

Truman a semnat in fata legii Planul Marshall in aprilie 1948, stabilind


astfel Comunitatea Economica Europeana ( CEE )ce a fost condusa de Paul G. Hoffman.
In acelasi an, tarile participante: Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Germania Vestica,
Marea Britanie, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Norvegia, Suedia, Olanda,
Elvetia, Turcia si USA au semnat un accord stabilind un ajutor financiar alcatuind
Organizatia Europeana pt Cooperare Economica ( numita mai tarziu Organizatia de
Cooperare si dezvoltare economica) care a fost condusa de francezul Robert Marjolin.
Aceasta avea ca obiective cresterea economica europeana: de a promova productia
europei, de a facilita schimbul international, in special cu SUA. Un interes ascuns al
OECE era acela de a stopa influenta comunista, mai ales a partidelor comuniste din
Cehoslovacia, Franta si Italia a caror putere crestea.

Marshall considera ca ajutorul acordat de americani trebuia sa se indrepte


catre activitatiile economice , de ex carbunele, a caror rezultate nu ajuta o singura tara, ci
afecteaza economia Europeana vazuta ca un intreg. Acest discurs al sau sugera, de
asemenea dorinta ca tarile europene sa se uneasca, ba chiar le vedea deja ca un tot unitar.

2. Domenii importante pentru “reconstructia”


Europei

La o analiza atenta a situatiei Europei, principalele domenii vizate de


Planul Marshall pentru reconstructia Europei erau: industria, productia agricola,
reabilitarea transporturilor, facilitarea schimburilor intra-europene.

Productia industriala
Productia industriala este limitata in majoritatea tarilor de lipsa materiilor
prime. Dintre acestea cel mai important era carbunele. In conditiile date cantitati
considerabile de carbine era necesar a fi importat pentru a mentine productia la nivelul
existent. Daca importurile ar fi reduse, ar afecta apropae orice domeniu. Carbunele
insuficient inseamna insuficient otel, fertilizator, fibre sintetice etc. Intr-o mare masura,
productia de carbune ar putea creste datorita unui program de ajutor, USA aprovizionand
cu mijloacele de transport si echipamentele necesare pt a ajuta la cresterea extractiei
carbunelui. Dar poate mai important ar fi un plan coordonat ce include toate aceste
masuri administrative cerute de crestera extractiei carbunelui prin cresterea numarului si
eficientei minerilor.

5
Alimentele si agricultura

Majoritatea alimentelor si produselor alimentare se aflau in dificultati de


productie din cauza vremii nefavorabile si datorita lipsei fertilizatorilor si utilajelor
necesare. Totodata lipsea si importul din tarile est Europene care inainte de razboi
asigurau o parte din alimente si produse agricole, a facut ca alimentele in Europa sa nu fie
suficiente pentru a acoperi consumul minim. Intr-un numar mare de tari viata urbana s-a
inrautatit datorita faptului ca fermierii nu primeau preturi destul de atractive pe produsele
lor si astfel nu mai erau motivati sa aduca produsele lor in orase. Pentru a usura munca
fermierilor erau necesare utilaje agricole si trebuia crescuta cantitatea de fertilizator
existenta pentru a atinge productii satisfacatoare, lucru care i-ar fi determinat sa scada
pretul alimentelor si cerealalor produse in ferme.

Transportul

In urma razboilui transporturile de toate felurile au suferit grave daune.


Drumurile erau distruse si necesitau reparatii majore, caile ferate nu doar ca erau putine,
dar si cele care existau, erau in reparatii si procentajul celor nefunctionale era in crestere.
Din nou, cheia pare sa fie productia de carbune din care sa se obtina apoi otel necesar
reparatiilor. Si transportul pe ocean suferea grave daune, aproximativ 1 000 000 tone de
vase oceanice erau in constructie si alte aproximativ 6 000 000 erau comandate si
asteptau sa fie construite pentru a ajuta la crestera importurilor in Europa.

Facilitatile de schimb Inter-Europene

Toate incercarile de schimb commercial intra-european au fost spulberate


de razboi, astfel ca in afaceri nu mai era avantajul de a folosi propriile resurse europene la
un pret avantajos. De exemplu surplusul de peste scandinav nu putea fii utilizat in restul
europei din cauza lipsei acordurilor de schimb.

In aceast domeniu erau cateva ramuri importante in cadrul carora dorinta


uniunii tarilor europene era exprimata evident:

Clarificarea multiculturala ce se refera la largirea convertabilitatii


monedei deoarece in unele situatii sistemul parea sa limiteze, nu sa incurajeze
schimburile inter-Europene. Deficientele acestea se considera ca ar putea fi remediate
prin reevaluarea schimbului valutar si realizarea de acorduri intre tari acolo unde se
considerau necesare.

Stabilitatea rapoartelor de schimb si in nivelurile preturilor

Sistemul European al preturilor este serios afectat, fiind unul neechilibrat.


In majoritatea tarilor a fost adaugata inflatia. In consecinta, ratele de schimb nu au
neaparat o relatie apropiata cu puterea de cumparare. Este necesar sa se actioneze pentru
a restabili stabilitatea monedei in tarile Europene.

6
Barierele de schimb

Tarifele si alte bariere de schimb nu erau un important factor limitator in


schimbul inter-European luand in considerare ca volumul schimburilor era influentat de
aranjamente bilaterale intre state. Totusi, odata cu revenirea productiei, restabilirea
preturilor, tarifele si alte bariere de schimb ar putea deveni un impediment semnificativ.
Se considera ca reducerea sau chiar eliminarea acestor bariere vizate de un proiect al
Organizatiei de Schimb International ar ajuta significant la revenirea Europei si aceasta
eventuala uniune ar putea fi mentinuta in vederea atingerii obiectivelor pe termen lung.

Dupa cum se observa in analiza acestor domenii ce necesitau ajutoare,


restructurari, restabiliri, inca de pe atunci se sugera idea de uniune prin faptul ca se dorea
reducerea sau eliminarea barierelor de schimb intre tarile europene, se dorea largirea
convertabilitatii monedei si stabilizarea acesteia.

Cu toate ce aceste domenii au fost analizate pentru a cunoaste situatia


Europei si pentru a o ajuta, deputatul sovietic Andrei Vishinski acuza USA cum ca
incearca sa-si impuna dorinta asupra altor state indepdendente, in timp ce foloseste si
resurse economice ca momeala pentru tarile in nevoie, fiind un instrument de presiune
politica. Planul Marshall a fost de altfel denumit planul americanilor de a-i face pe
europeni sclavi. In timp ce tarile europene se intalneau sa stabileasca planul de
reconstructie, URSS a creat un plan alternativ Planului Marshall, un plan ce ajuta tarile
comuniste aflate sub tutela sa, plan ce a primit numele de Planul Molotov.

3. Situatia dramatica in care sa aflau majoritatea


tarilor Europei

Luand in considerare regulile OECE, 60% din aceste fondurile acordate de


americani trebuiau investite in industrie. Acest lucru a fost vizibil in Germania, unde
aceste fonduri au fost administrate institutiilor private care foloseau banii pt reconstructii.
Aceste fonduri au jucat un rol major in reindustrializarea Germianiei. In 1949, de
exemplu, 40%din aceste fonduri au fost investite in industria carbunelui. Companiile au
fost obligate sa returneze banii guvernului si astfel banii erau redirectionati catre alte
grupuri de afaceri.

Franta a folosit cea mai extinsa metoda de a utilize banii, folosindu-i pentru
a reduce deficitul bugetar. In Franta si majoritatea tarilor, de astfel, acesti banii au fost
consumati in actiuni guvernamentale generale, nefiind investiti ca si in Germania.

7
In anul 1946 Consiliul Aliatilor a astabilit fundatia viitoarei economii
germane punand o limita productiei de otel: maximul permis era 5 800 000tone de otel pe
an, echivalent cu 25% din nivelul produs inainte de razboi. Marea Britanie, tara in care se
producea cel mai mult otel, a protestat cerand reducerea productiei la 12miliarde de tone
pe an, dar a trebuit sa accepte vointa USA, Frantei si URSS-ului.

Datorita lipsei fertilizatorilor, semintelor, laboratoarelor specializate in anul


1946 productia agricola era 60% din productia dinainte de razboi. Germania se confrunta
cu o situate foarte grea deoarece teritoriul sau care genera majoritatea alimentelor a fost
ocupat de sovietici astfel ca oamenii au trebuit sa reduca consumul de alimente de la
3000 de calorii cat consumau inainte de razboi, la 1100de calorii. Pentru a organiza bine
si alimentele de care dispuneau acestea erau impartite pe categorii de persoane. De
exemplu laptele era prioritar pentru moase si copii pana la 6 ani; mai multa mancare,
incluzand si carne era alocata muncitorilor etc. Consecintele iernii grele asupra grupurilor
au fost urmatoarele: cei aproximativ 7 640 000 de muncitori erau in principiu in bune
conditii. Laptele si suplimentele alimentare acordate celor aproximativ 3 730 000 de
moase si copii sub 6 ani pareau sa fie suficiente pentru a-i mentine in conditii bune. Cel
putin jumatate din cei 6 595 000 de copii si adolescenti erau in conditii deplorabile. Un
studiu pe baieti intre 9 si 16 ani a aratat ca acestia cantareau cu 5.5 lbs mai putin decat
standardul de greutate pt varsta lor. Alte grupuri prezentau conditii si mai rele. O parte
considerabila din cei 17 910 000 de “ consumatori normali” erau si ei in conditii
deplorabile. Din acest grup faceau parte cei care prestau munca usoara si majoritatea
femeilor .

Franta se afla si ea intr-o situatie dificila deoarece necesita 100milioane de


dolari pe luna pentru alimente, carbune si lucruri de folosinta uzuala ce necesitau a fi
platite in dolari, in timp ce exporturile proprii cumulau doar 10 milioane de dolari pe
luna. Aceasta necesita pentru 6 luni intre 250 so 300 de milioane de dolari. Totusi mai
avea rezerve de 440 de milioane de dolari, dar aceste rezerve erau mai putine decat
jumatate decat minimul considerat necesar pentru a mentine cursul valutar echilibrat.
Franta avea aceasta gaura deoarece luase credit de la Banca Internationala si de la Banca
pt Import-Export, extragand suma maxima permisa de la Fondul Monetar International.
Cu toate astea, Franta a folosit toate resursele banesti pe care le-a obtinut si inca necesita
importuri de alimente, carbune. Totusi, erau conditii mai bune decat in ale tari un francez
ajungand sa consume aproximativ 2100 de calorii pe zi.

Italia necesita un minim de 85-95 de milioane de dolari pe luna pentru


alimente, combustibil si alte lucruri esentiale ce trebuiau platite in dolari. Exporturile
proprii erau doar de 20 milioane de doalri ceea ce lasa o gaura de 65-75 de milioane de
dolari pe luna. Suma totala minima de dolari de care avea nevoie Italia pentru 6 luni
ajungea undeva pe la 210-280 de milioane de dolari, iar resursele de aur si dolari ale
Italiei erau mai mici decat ale Frantei si ajungeau undeva pe la 32 de milioane de dolari.
Nici situatia alimentatiei nu era una prea benefica populatiei deoarece ratia de mancare in
aceasta tara: painea/ pastele si celelalte cantitati mici de alte alimente ii dadeau unui
Italian doar 1900de calorii pe zi.

8
4. Ajutorul acordat conform Planului Marshall

Pe langa aceste tari ce se aflau in dificultate si care au fost ajutate de


americani mai erau si alte tari care au beneficiat fondurile acordate conform Planului
Marshall, doar ca aceste tari au primit ajutoare mai mici, deoarece doar tarile a caror
evolutie se considera capabila sa atinga un nivel inalt pentru a putea sa scoata Europa din
criza au primit ajutoare cu adevarat considerabile.

Planul Marshall a fost folosit mai mult pentru a achizitiona bunuri din
USA. La inceput se importau bunuri necesere cum ar fi mancare si combustibil. Odata cu
inceperea razboiului Korean o suma mare de bani a fost investita pentru a reface armata
vest europeana. O parte din cei 13 miliarde de dolari alocati in 1951, 3.4 miliarde au fost
folositi pt materii prime si produse semi fabricate, 3.2 miliarde pe mancare, 1.9miliarde
pe masini si echipamente si 1.6 miliarde pe combustibili.

Aceasta este harta din perioada Razboiului Rece a tarilor ce au primit


ajutoare cunform Planului Marshall. Coloanele albastre arata ajutorul total primit de

9
fiecare natiune. Un ajutor mai mare a fost acordat puterilor industriale mari pentru ca
doar ele erau capabile sa duca la inflorirea Europei. Dupa cum se observa, Marea Britanie
a primit cel mai mare ajutor, fiind urmata de Franta, aopi Germania si Italia.

Tabelul ce urmeaza arata ajutorul acordat fiecarei tari conform Planului


Marshall. Chiar daca ajutorul este exprimat in dolari, acesta nu a cuprins doar sume de
bani, ci majoritatea ajutorului cuprindea alimente, carbune, combustibili, utilaje si
echipamente, valoarea aceasta fiind estimata in dolari si insumata cu banii acordati
fiecarei tari. Dupa cum observam, americanii au fost dispusi sa ajute la punerea pe
picioare a 16 state europene, acordand fiecareia o suma semnificativa de dolari. Marea
Britanie a beneficiat de cel mai mare ajutor deoarece se considera pilonul de baza in
recuperarea Europei, aceasta avand forta de munca si resurse naturale necesare stabilizarii
ramurilor importante.

Cumulat
1948/49(milioane 1949/50(milioane 1950/51(milioane
Tara (milioane
$)   $)   $)  
$)  
 Austria 232 166 70 468
 Belgia si
195 222 360 777
Luxemburg
 Denemarca 103 87 195 385
 Franta 1085 691 520 2296
 Germania 510 438 500 1448
 Grecia 175 156 45 376
 Islanda 6 22 15 43
 Irlanda 88 45 0 133
 Italyia si
594 405 205 1204
 Trieste
 Netherlands 471 302 355 1128
 Norvegia 82 90 200 372
 Portugalia 0 0 70 70
 Suedia 39 48 260 347
 Elvetia 0 0 250 250
 Turcia 28 59 50 137
 Marea
1316 921 1060 3297
Britanie
Total 4,924 3,652 4,155 12,731

5. Concluzii

10
Chiar daca unele persoane erau de parere ca acest plan ii va face pe
europeni sclavii americanilor, perioada dintre anii 1948-1952 a fost perioada celei mai
mari evolutii a Europei. Productia industriala e crescut cu 35%. Agricultura a trecut
limitele atinse inainte de razboi. Saracia si foametea de dupa razboi au disparut,
standardele de viata crescand dramatical, Europa revenindu-si dupa perioada dramatica
post belica.

Planul Marshall a ajutat la obtinerea stabilitatii politice europene, la


reducerea influentei comuniste in Vestul Europei, partidele comuniste din aceste zone
pierzandu-si popularitatea in anii imediati aplicarii Planului Marshall.

Toate masurile luate pentru a reduce cheltuielile si costurile implicau


majoritatea statelor europene, iar coordonarea lor si mobilizarea lor supre a ajunge la o
decizie privind Planul Marshall si realizarea Comunitatii Economice Europeane si a
Organizatiei Europene de Cooperare Economica au fost un prim pas spre realizarea unei
Europe unite, fara granite asupra circulatiei bunurilor, persoanelor, capitaltlui si
serviciilor.

Chiar si din discursurile americanilor implicate in Planul Marshall se


observa dorinta si imboldul dat statelor europene de a se unii pentru a atinge obiective
inalte si pe termen lung impreuna. Tocmai de aceea Planul Marshall dorea o stabilizare si
o revenire a intregii Europe si nu doar a catorva state, cu toate ca au fost diferentieri in
ajutoarele acordate, dar acele state care au primit ajutoare mai mari si-au revenit si au
ajutat si celelalte state, ajungandu-se in final la inflorirea Europei si la stabilizarea ei intr-
un tot unitar.

Fara ajutorul acordat de americani, statele europene si-ar fi revenit foarte


greu dupa perioada post belica si fiecare ar fi fost pe cont propriu ceea ce ar fi dus la
instabilitate, unele reusind sa-si revina si sa prospere, pe cand altele ar fi ramas intr-o
stare deplorabila. Planul Marshal a fost o idée ingenioasa fara de care Europa nu ar fi la
nivelul de dezvoltare la care se afla astazi sic el mai important, nu ar exista Uniunea
Europeana care adduce mari beneficii statelor integrate.

11
Bibligrafie

1.http://www.wikipedia.org

2.http://www.loc.gov/exhibits/marshall/

3.http://www.trumanlibrary.org/whistlestop/study_collections/marshall/large
/documents/pdfs/6-1.pdf#zoom=100

4.http://www.trumanlibrary.org/whistlestop/study_collections/marshall/large
/documents/index.php?documentdate=1947-06-05&documentid=8-
7&pagenumber=1

5.http://www.trumanlibrary.org/whistlestop/study_collections/marshall/large
/documents/index.php?documentdate=1947-05-08&documentid=8-
8&pagenumber=1

6.http://www.trumanlibrary.org/whistlestop/study_collections/marshall/large
/documents/index.php?pagenumber=2&documentdate=1947-10-
31&documentid=6-3

12