Clasa a VI-a

Formele pronumelui personal

Se dă textul:
Era toamnă. Păsările călătoare plecaseră. Rămăsese numai una mică. Aceasta avea o aripă ruptă şi nu
putea să zboare.
Mica pasăre se duse atunci în pădure, ca să ceară ajutor de la arbori. Ea îi întrebă pe toţi, cu glas duios:
- Vreţi să mă lăsaţi să trăiesc între ramurile voastre până s-o face vremea mai bună?
- Nu pot, grăi fagul. Mi-e destul că port de grijă ramurilor mele. Du-te de aici!
- Nici eu nu pot! zise stejarul. Mă tem că-mi vei mânca ghinda. Du-te în altă parte!
- Şi nici eu nu te primesc, drăguţă, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! spuse salcia cu nepăsare.
Tot cam în felul acesta o goniră şi ceilalţi arbori ai pădurii.
Iată însă că o zări bradul şi îi zise:
- Unde te duci, păsărică?
- Nici eu nu mai ştiu unde. Arborii nu vor să mă primească, iar eu nu pot să zbor mai departe, pentru
că am aripa frântă.
- Vino la mine! Poţi să stai pe oricare din ramurile mele, cât vei dori.
Păsărica se duse şi-şi făcu culcuş între ramurile bradului. Într-o noapte, vântul rece începu să sufle
cu putere. Era semn că se apropie iarna. Frunzele pomilor se scuturau una câte una, galbene la faţă.
- Pot să scutur şi frunzele bradului? grăi Cântul către Moş Crivăţ, Împăratul Vânturilor.
- Nu! De el să nu te atingi. A fost bun cu mica pasăre, trebuie să avem şi noi milă de el.
Şi de atunci, bradul îşi păstrează frunzele verzi şi iarna.
(Legenda bradului)
1. Găseşte, în textul dat, patru pronume cu formă accentuată şi patru pronume cu formă
neaccentuată, precizând persoana, numărul şi genul fiecăruia.
Despre citit- Pronume
1. Redactează o compunere în care să introduci răspunsurile la întrebările/cerinţele de mai jos, în ce
ordine vrei tu:
a) Scrie în minim cinci rânduri care sunt deosebirile dintre un tocilar şi un cititor care iubeşte cartea.
b) Scrie trei argumente pro lectură şi trei argumente contra lecturii.
c) În ce situaţii consulţi cuprinsul unei cărţi?
d) Cât de des îţi cumperi cărţi? Cu ce ocazie?
e) Care este cartea ta preferată?
2. Scrie două pronume din compunerea ta, precizând pentru fiecare genul, persoana şi numărul.

Opera epică. Momentele subiectului

Se dă textul:
„Slăbiciunea lui Isaia a fost să-şi cumpere şi el o blană. (...) Mintea lui e la primirea care i s-a făcut de
colegi azi dimineaţă când a sosit. A fost o nebunie, nu altceva. L-au luat în braţe şi l-au ridicat de trei ori în
sus, strigând ura! de credeai că o să se dărâme tavanul. (...) Timp de aproape un ceas s-au perindat prin
cancelarie funcţionarii celorlalte servicii, care aflaseră vestea, veniţi să-i vadă blana ţi să-i ureze s-o poarte
sănătos. (...)
Şi aşa, pe când ochii lui zâmbesc de mulţumire, mâna lui scrie automatic. (...)
Deodată, unul dintre copişti se scoală zicând: „Trece mortul!” În adevăr, din depărtare se aude muzică
militară. Atunci toţi trec în odaia dinspre stradă. Peste ei vin ceilalţi funcţionari ai prefecturii, ale căror
birouri n-au vedere la uliţă. Toţi se îngrămădesc la fereastră, înghesuiţi pe scaune, pe mese, care pe ce
găseşte, şi privesc cu încordare. Strada s-a umplut de lume. (...)
Încet-încet convoiul s-a scurs, lumea se risipeşte, slujbaşii veniţi din alte odăi se duc, iar cei de aici trec
fiecare la locul său.
Isaia pune mâna pe condei; dar, aruncându-şi ochii spre cuier, vede că blana lui lipseşte. Un fulger de o
clipă îi trece prin inimă.”
(Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, „Blana lui Isaia”)
1. Ce momente ale subiectului poţi identifica în acest fragment? Numeşte-le.
2. Scrie două argumente prin care să dovedeşti că fragmentul dat aparţine unui text epic.
3. Extrage din text trei indici spaţiali şi trei indici temporali.
4. Realizează, în cinci rânduri, rezumatul textului dat.
 Modurile verbului (1)

1. Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunţurile de mai jos:

a) În propoziţia „Aş fi vrut să patinez” sunt două verbe la moduri personale.
b) În propoziţia „El poate scrie poezii frumoase” sunt două verbe la moduri personale.
c) În fraza „Ea doreşte să meargă la Predeal ca să schieze” sunt trei verbe la moduri personale.
d) În fraza „Irina ştie să deseneze şi poate face tablouri splendide” sunt trei verbe la moduri
personale şi unul la un mod nepersonal.
e) În fraza „Am constatat că pentru mâine am de scris foarte mult” sunt două verbe la moduri
personale şi unul la un mod nepersonal.
f) În fraza „Citind zilnic şi studiind mult, Dan a reuşit să ia premiul I” sunt patru verbe la
moduri personale.
2. Precizează modul verbelor din fragmentul următor:
„Priviră o vreme cum coboară zburând şi săniile mari şi cele mici, apoi începură să urce coasta în rând
cu alţi copii care ajunseseră cu săniuţele jos. Parcă, parcă le-ar fi oleacă frică! Anul trecut, în fruntea saniei a
stat fratele lui Vasilică, ei doi în spatele lui. Acum, care va sta în frunte şi care la spate? Amândoi nu
încăpeau la un loc.”
(Ion Agârbiceanu, „La săniuş”)
Textul descriptiv literar

Se dă textul:
„Primele lecturi adevărate – adică ale unor istorii lungi, cu personaje şi învăţăminte – au fost pentru mine
două ediţii pentru copii a două poveşti superbe – în orice caz, eu le consider cele mai frumoase care s-au
scris vreodată. Le-am tot citit, le-am purtat după mine între casa bunicilor şi casa părintească, (...) le luam la
culcare aşa cum alteori îmi luam păpuşile, ca o poartă spre linişte şi spre mine însămi. Mă amuz uneori,
acum, să descopăr ce urme adânci au lăsat în mine, în felul meu de a fi, poveştile cele două. (...) Lizuca din
Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu şi Eliza din Povestea lebedelor de Hans Christian Andersen, sunt
primele mele prietene imaginare, măştile cele mai durabile pe care Ioana-cititoarea ce sunt, le poartă când
iese în lume.”
(Ioana Bot, „Pofta vine citind”)

1. Transcrie din text secvenţa care evidenţiază ce înseamnă lectura pentru autoare.
2. Scrie două sinonime pentru substantivul „învăţăminte” din text.
3. Notează cinci cuvinte care fac parte din câmpul lexical al lecturii.
4. Desparte în silabe cuvintele: poveşti, dumbrava.
5. Textul dat este o descriere literară? Scrie două argumente în sprijinul acestei afirmaţii.

Modurile verbului (2)

Se dă textul:
„Când aveam patru ani, citeam o carte, „Scufiţa Roşie”, într-o ediţie ilustrată, cu paginile cartonate. Nu
ştiam să citesc altceva, fiindcă de fapt şi pe-aia o spuneam pe dinafară, urmărind fiecare rând cu degetul. (...)
Mi-o citise mama de câteva ori şi-mi rămăsese în cap.
Toţi vecinii din cartier mă chemau la ei acasă să mă audă copiii lor mai mari. (...) Dacă încercau să-mi dea
şi altceva de citit, spuneam că nu vreau. (...)
Din vizitele acelea veneam acasă cu burta plină. Mâncam prin vecini, laolaltă cu copiii lor, pâine cu
marmeladă, porumb fiert sau pâine prăjită în untură de porc. Adică ceea ce aş fi mâncat şi acasă. (...)
Când chiar am început să citesc, în prima mea vacanţă de iarnă (...), am început să umblu prin dulapul de
cărţi. În camera aceea nu era sobă. Cele mai multe cărţi nu mai aveau coperte şi nici primele pagini. Aşa am
citit „Fram, ursul polar” într-o ediţie prescurtată de mine.” (Cristian Teodorescu, „Cartea pe pâine”)

1. Precizează cele două momente referitoare la vârsta copilului, menţionate în text.

2. Justifică, prin referire la verbele din text, că fragmentul reprezintă expoziţiunea şi intriga povestirii.
3. Rezumă, în maxim cinci rânduri, fragmentul dat.
4. Precizează două verbe la moduri nepersonale şi două verbe la moduri personale din textul dat,
precizând modul acestora.
 Monologul informativ

1. Rescrie din lista următoare exemplele care ar putea reprezenta transmiterea orală a unor informaţii:
a) Ştirile radio;
b) Lansarea unei cărţi la o librărie;
c) Un spot publicitar pentru un nou produs;
d) Un anunţ apărut în ziar;
e) Prelegerea/ discursul unui profesor;
f) Prezentarea unui spectacol;
g) Cronica unui film;
h) Prezentarea unui nou album al formaţiei preferate la o emisiune muzicală;
i) Un anunţ pus la avizierul şcolii;
j) Discursul unui agent de vânzări;
k) Un anunţ făcut de către directorul şcolii în careu/ în sala de festivităţi;
l) Prezentarea unei reţete la o emisiune radio.

2. Alege una dintre acestea şi realizează, pe baza ei, un monolog de 7-10 rânduri.
Substantivul-actualizare (1)

1) Transcrie, din textul dat mai jos, substantivele solicitate:

„Cristina îşi întrerupse şirul gândurilor, ajunsese acasă. Descuie uşa, îşi agăţă pălăria de soare în cuier şi
intră în cameră. Privirea i se îndreptă imediat spre el, spre telefon. Un beculeţ roşcat clipea vesel, semn că
robotul înregistrase nişte mesaje. Se apropie să le asculte, mângâind cu privirea numele scris cu litere negre
pe aparatul alb: James. Era un telefon britanic.” (Ioana Pârvulescu, „James”)

a. Un substantiv comun
b. Un substantiv propriu
c. Un substantiv de genul masculin
d. Un substantiv de genul feminin
e. Un substantiv de genul neutru
f. Un substantiv articulat hotărât
g. Un substantiv articulat nehotărât
h. Un substantiv nearticulat

2) Grupează, în tabelul dat, substantivele următoare: Braşov, copilărie, delicateţe, Cristina, Miruna,
Marea Britanie, redactor-şef, Romtelecom, James, uşă, beculeţ, GPS.
Simple Compuse Comune Proprii

Genul şi numărul substantivelor

1) Corectează greşelile de ortografiere a substantivelor din comunicările de mai jos:

a. Substantivele în Acuzativ sunt numeroase.
b. Vreau să merg şi eu la Târgul de Carte gaudeamus.
c. Trenul a juns la Roşiorii De Vede.
d. Titlul cărţii mele preferate este „ Băiatul cu Pijamale în Dungi”.
e. Pe tablă este scris titlul lecţiei: „Autor, Narator şi Personaj”.
2) Citeşte cu atenţie următoarele serii de substantive. Taie cu o linie cuvintele care nu-şi au locul în
fiecare serie, apoi notează genul substantivelor rămase. Fiecare serie trebuie să cuprindă substantive de
acelaşi gen.
a. bâzâit, inventator, secretar, predecesor, om, clovn;
b. lună, surpriză, impresie, loc, zi, castană;
c. calendar, semn, anotimp, moment, călător, potop.
3) Alege formele corecte de plural ale substantivelor de mai jos:
Aziluri/ azile, chibrite/chibrituri, cratiţe/crătiţi, coşmare/ coşmaruri, ciocolate/ciocolăţi, excese/excesuri,
rucsace/rucsacuri, salate/ salăţi.
 Substantive defective de singular sau de plural

1) Subliniază, în lista de ingrediente necesare pentru prepararea unui tort simplu, substantivele care au
numai formă de singular.
Tort simplu: 3 linguri de unt, 1 pahar cu făină, 1 pahar cu zahăr, 1 pahar cu lapte, 3 ouă, 2 pacheţele de
zahăr vanilat sau un baton de vanilie, 1 lingură de pesmet, 2 batoane de ciocolată, o portocală.
2) Grupează substantivele din lista următoare, care au doar formă de singular, în funcţie de ceea ce
denumesc: aluminiu, aur, busuioc, capitalism, caş, creştinism, comunism, confort, curaj, fasole, feudalism,
fotbal, handbal, islamism, încredere, levănţică, mazăre (  ), miere, muşeţel, onoare, orez, patinaj, pască,
sclavagism, vitalism, vlagă, volei, zinc.
a. Alimente
b. Epoci istorice
c. Însuşiri omeneşti
d. Materii
e. Plante
f. Religii
g. Sporturi
3) Selectează doar substantivele defective de singular din următoarele structuri: tăiţei cu ou, măsline
negre, spaghete milaneze, roşii în bulion.
Substantive colective

1) Precizează de la ce cuvinte s-au format următoarele substantive colective: aluniş, brădet, desiş,
frunzăraie, muncitorime, porumbişte, rufărie, studenţime, tinerime, tineret, ţărănime. (De exemplu: „aluniş”
provine de la cuvântul „alună”, „porumbişte” de la cuvântul „porumb”)
2) Dă exemplu de câte două substantive care denumesc, la forma de singular, grupuri de animale şi
grupuri de păsări.
3) Alege varianta corectă:
a. Armata a/au cucerit cazemata.
b. Stolul a juns/au ajuns deasupra lacului.
c. Mulţimea a/au venit la spectacol.
d. Un grup s-a/ s-au oprit să facă fotografii.
e. O armată de furnici s-a speriat/s-au speriat de un licurici.
f. Un stol de păsări călătoare a ajuns/au ajuns la destinaţie.
g. O mulţime de copii a/au venit la spectacol.
h. Un grup de turişti s-a/s-au oprit să mănânce.

Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului

1) Notează cazul substantivelor subliniate în enunţurile de mai jos:

a. Ca toată lumea, am şi eu semnele mele.
b. Toamna vine când văd prima castană plesnită.
c. Intrase cu zgomot în magazinul de produse electronice.
d. Inventatorul umbrelei a fost un englez.
e. I-a dat băiatului un cadou.
f. Îl cumpărase la începutul verii.

2) Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate în exemplele următoare:

a. În Anglia, ceaţa, ploaia şi umbrelele sunt la ele acasă.
b. „Cred că James se simte bine între cărţile mele.”
c. Locul lui preferat este lângă noptieră.
d. James este un robot telefonic, care devine prietenul Cristinei.
e. Abia după câteva zile şi-a dezvăluit personalitatea.
f. Intrase cu zgomot în magazin.
 Articolul substantivului

1. Completează spaţiile libere cu articolele genitivale (a, al, ai, ale) potrivite în context:
a. Soneria nouă........telefonului e stridentă.
b. Uniformele anterioare.....elevilor şcolii erau mai frumoase.
c. Prietenii aceştia...fratelui tău sunt simpatici.
d. Rivalul necunoscut...lui Mircea va apărea la un moment dat.
e. Am fost la Arhiva de Filme .....României.
2. Precizează felul articolelor substantivelor din textul următor (doar pentru substantivele articulate):
„În zona pădurii Letea există o populaţie importantă de cai ai nimănui, care ar aduce daune mediului
înconjurător, potrivit unei asociaţii care se ocupă de mediu. Membrii acestei asociaţii spun că abandonarea
unui animal în spaţiul public duce la pierderea dreptului de proprietate şi la răspunderea penală a
proprietarului.”
(„Cum salvăm caii liberi de la Letea”, în ziarul Adevărul, 4 august 2011)

Imagini artistice

1. Descoperă în careul de mai jos cinci cuvinte din câmpul lexical al culorilor.
I T T A U Q V A T M C
B S A R U B I N I U A
M T T A L K U O R P S
Z A E M A R R B C E T
A C R I N O U A B L A
R O E U B S M N A T N
Q J S G N E V N V I I
K I N O T O N T A H U
P U R P U R I U L X J
X R U M L T S Z L G Y

2. Creează câte o imagine artistică pentru a descrie luna în care te afli: Fiecare imagine artistică va
conţine minim două cuvinte:
- Vizuală
- Auditivă
- Olfactivă
- Dinamică
- Tactilă
3. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii luna ta preferată din an.
Personajul literar
Se dă textul:
„Muntele Nesfârşit era uriaş; atât de mare, încât pe lângă el Muntele Neroditor părea doar o biată
pietricică. Minli nu vedea vârful şi nici poalele muntelui, acesta părând să se ridice dintr-o prăpastie atât de
adâncă, încât măruntaiele lui trebuie să fi fost în inima pământului. Minli se simţea de parcă ar fi ajuns la
marginea lumii şi rămase privind de cealaltă parte a abisului care o despărţea de Muntele Nesfârşit. Li se
înfăţişa precum o piatră verde neşlefuită ce se ridica la cer, pierzându-se în ceaţa argintie.
- Iată-l, anunţă Da-Fu, Muntele Nesfârşit!
- Sunt sigură că Bătrânul din Lună locuieşte acolo, zise A-Fu. Vârful muntelui atinge cu siguranţă
luna.
- Cum ajungem acolo sus? întrebă Minli. O apucase ameţeala de la atâta privit în sus.
Dragonul părea abătut.
- Dacă aş putea să zbor, zise el, aş fi în stare să ne duc pe amândoi acolo, să-l cunoaştem pe Bătrânul
din Lună.
- Dacă ai putea să zbori, râse A-Fu, n-ai avea nevoie să-l cunoşti!”
(Grace Lin, „Bătrânul din Lună”)
1) Realizează câte un scurt portret al personajelor Minli şi dragonul, aşa cu ţi-i imaginezi tu. Vei scrie
trăsături fizice, trăsături morale, calităţi, defecte, pasiuni. Minim câte 7 rânduri pentru fiecare personaj.
 Momentele subiectului

Se dă textul de mai jos. Citeşte-l cu atenţie, apoi povesteşte-l pe momentele subiectului.

Cică trăia odată o babă care avea oi şi capre multe. Cu ele se mângâia, cu ele se hrănea. Dar rea şi
hapsână ca dânsa nu mai văzu pământul de când îi el.
Iată că trecu luna lui Faur şi veni Mărţişor. Dochia nu-şi afla loc, îi ardeau călcâiele de dorinţă să plece
cu oile la munte. La o poală de munte, îi ieşi în cale Vântul de primăvară şi-i spuse:
- Devreme, Dochio, devreme! Are să te-ngheţe Mărţişor!
- Să-ţi tacă gura! Nu mă tem de Mărţişor, că-l fac un ghemuşor.
Bine. Merge baba cu turma. Ajunge-n inima munţilor. Şi când dă o ploiţă bunicică, i se îngreunează
cojocul deasupra şi Dochia, ce să facă? Hai să-l arunce, că mai are vreo unsprezece. Şi ploicica cea
călduţă a ţinut mult. Baba a aruncat toate cojoacele. Acum Mărţişor slobozi un îngheţ, de a înţepenit apa în
iazuri şi mustul în copaci. Baba, udă până la piele, a îngheţat cu turmă cu tot. Şi de atunci primele
douăsprezece zile ale lui martie se numesc în popor „zilele Dochiei”.
(legendă populară)
Registrul stilistic
Se dă textul:
A revenit albastrul mai!
Flori în grădină, flori pe plai
Şi flori la pălărie!
Stau ca pe spini, stau ca pe foc!
E timpul numai bun de joc
Şi bun de ştrengărie...
Grivei, tovarăşul meu drag,
Nerăbdător aşteaptă-n prag
S-azvârl în colţ ghiozdanul...
I-e dor ca s-o pornim hai-hui:
Mă dau mai bine-n partea lui,
Că nu e mai tot anul!
O şterg de-acasă frumuşel:
Grivei cu mine, eu cu el,
Şi satu-n colb se-neacă...
Intrăm în codru, şi Grivei
A-nnebunit de vesel ce-i:
Mă muşcă, sare, joacă (...)
Pe sus trec leneş nouri grei
Noi nici nu ne gândim la ei,
Şi doar aduc furtună!
Abia o creangă s-a mişcat,
Şi-n freamăt lung, neaşteptat,
Lumina-n zări se stinge (...)
Dar iată! Cât ne-am închinat,
Un colţ de cer s-a luminat,
Şi-n codru-i plin de soare...
Ieşim voioşi la câmp deschis
Şi-mi pare că a fost un vis
Furtuna trecătoare!...

(Şt.O.Iosif, „Furtuna”)
1. Selectează cinci imagini artistice şi precizează felul lor. Apoi alcătuieşte enunţuri cu imaginile
artistice găsite de tine.
2. Rescrie din text cinci figuri de stil şi precizează felul lor.
3. Precizează structura poeziei, rima, ritmul şi măsura versurilor date.
4. Textul dat este o descriere? Dă-mi minim trei argumente pentru a-ţi argumenta părerea.
 Descrierea literară (2)
Se dă textul:
Dragi şcolari, v-aţi întrebat vreodată ce ar fi fost pământul fără plante şi fără flori? „Am fi fost scutiţi de
botanică”, ar răspunde poate cei certaţi cu ştiinţele naturale (...) Florile sunt frumuseţea pământului şi
poezia lui (...) omenirea fără flori n-ar fi fost cea de astăzi. Tot ce ne e mai drag sub soare, asemănăm cu
floarea. Şi astfel ne-au intrat în inimă şi în grai simţul frăgezimii şi al nevinovăţiei, dragostea pentru
delicat şi frumos..
Iată printre florile primăverii pe cea mai plăpândă şi mai gingaşă, ghiocelul alb, pe care o striveşti când
o ţii puţin mai aspru în mână dar ce bărbăţie, ce vitejie, cât curaj, în fărâmătura asta albă, ţâşnită de sub
zăpadă! E cea dintâi floare care dă de veste că vine primăvara. Alături de ei, se ivesc albăstrele,
viorele...parcă vinete şi tremurând încă de frig. Nerăbdarea lor a învins pământul rece, gol de orice altă
podoabă... Ca nişte picături de senin concentrat, ele smălţează huma. Aţi ieşit vreodată la pădure, la un
crâng, să le vedeţi? E o puzderie albastră risipită pretutindeni. Se bucură de ele nu numai ochii, dar şi
sufletul, în care se aprinde speranţa că iarna a trecut, că alte vremuri vin...
(Vasile Voiculescu, Florile)

1. Demonstrează, prin trei argumente, faptul că textul dat este o descriere literară. Vei da exemple din
text.
2. Imaginează-ţi că într-o bună zi ar dispărea toate florile pământului, fără putinţa de a mai apărea
vreodată. Într-o compunere de minim 10 rânduri, descrie cum crezi tu că ar fi lumea fără flori sau ce soluţii
ai propune pentru a remedia situaţia.

Compunerea narativă
Se dă textul:
Bunica a zâmbit, apoi şi-a lăsat poşeta pe scaunul liber de lângă ea, dar şi-a păstrat cheile la vedere,
punându-le pe masă, lângă şervet. Pe un inel stăteau prinse două chei cât se poate de banale şi un
neobişnuit medalion albastru. Acesta era subţire cât o foaie de napolitană, avea un diametru de aproape
opt centimetri şi scânteia nefiresc de tare în camera slab luminată. Făcea să sclipească partea din spate a
meniului din mâna mamei, şi vedeam mici puncte albastre reflectându-se în argintul tacâmurilor. (...) Chiar
în mijlocul cercurilor se afla o clepsidră. Nisipul continua să curgă dintr-o parte în cealaltă, cu toate că
medalionul stătea culcat pe masă.(...)
Când a pus medalionul la loc pe blat, l-am luat, ca să mă uit mai bine la el. Era uimitor de uşor pentru
dimensiunile lui. Abia dacă-l simţeam în palmă. Curios lucru, mi-am petrecut degetele celeilalte mâini peste
mijlocul lui sclipitor şi, deodată, am simţit un intens impuls de energie. Mici raze de lumină au izbucnit din
cerc, împrăştiindu-se în tot felul de unghiuri, iar încăperea parcă s-a pierdut în fundal. Îl auzeam pe tata şi
pe Katerine vorbind, însă discuţia lor semăna cu zgomotul făcut de un radio sau un televizor care e pornit
într-un colţ îndepărtat al casei.
Bucătăria a fost înlocuită cu un vârtej de imagini, sunete şi mirosuri ce îmi aţâţau toate simţurile: vântul
adiind într-un lan de grâu, clădiri înalte şi albe, ce vuiau uşor, părând înălţate pe malul oceanului, o gaură
întunecată (care putea fi o peşteră), vocea cuiva plângând în hohote.
(Rysa Walker, Captivi în timp)

1) Extrage, din fiecare paragraf, câte o idee principală. Ţine cont, atunci când le formulezi, că trebuie să
foloseşti persoana a III-a şi să elimini detaliile.

2) Scrie, din text, trei caracteristici ale medalionului.

3) Găseşte în textul dat:

a. O inversiune
b. Un epitet cromatic
c. O enumeraţie

4) Imaginează-ţi că tu eşti Kate, fetiţa de 12 ani care trece prin aceste întâmplări. Alcătuieşte o
compunere de minim 10 rânduri în care să oferi o continuare a textului dat.
 Scrierea având caracter personal
Se dă textul:
Am scos cu grijă din punga resigilabilă cartea primită de la Katerine. Coperta în mod evident prinsese şi
zile mai bune, căci, asemenea cărţilor mai vechi din biblioteca şcolii, fusese lipită cel puţin o dată cu bandă
adezivă. Aducea cu un soi de jurnal, presupunere ce mi-a fost confirmată când am deschis volumul şi am
văzut paginile scrise de mână.
Hârtia era într-o stare remarcabil de bună, în comparaţie cu coperta. Nu se îngălbenise câtuşi de puţin.
(...) Greutatea cărţii dădea impresia că ar fi trebuit să conţină cel puţin o sută de pagini, dar eu le-am
numărat rapid şi nu erau decât vreo 40 de foi.
Cu ezitare, am îndoit un colţ şi am rămas surprinsă când am văzut cum ciudata hârtie îşi reia forma
iniţială, neşifonată. Am încercat în zadar să rup o bucăţică din marginile ei. După alte câteva scurte
experimente, stabilisem că în jurnal nu se poate scrie cu pixul, creionul sau carioca. Orice atingea hârtia,
se prelingea imediat de pe file, cu toate că suprafaţa nu părea laminată. Guma de mestecat se lipea preţ de
câteva clipe apoi se desprindea imediat şi nu lăsa nici o urmă. În câteva minute, trăsesem concluzia că
hârtia era pur şi simplu indestructibilă, poate cu excepţia cazului în care îi dădeai foc, dar nu puteam face
asta în metrou.
(Rysa Walker, Captivi în timp)
1) Scrie două argumente prin care să justifici faptul că fragmentul de mai sus aparţine unei descrieri
literare. Vei da şi exemple din text.
2) Tu ce ai face cu un astfel de jurnal? Exprimă-ţi părerea într-un text de minim cinci rânduri.
3) Textul dat este unul subiectiv sau obiectiv? La ce persoană sunt relatate întâmplările? Scrie două-trei
exemple pentru a-ţi justifica opinia.
4) Rescrie din text un indice de timp şi unul de spaţiu.
Moduri de expunere
Se dă textul:
Charlayne, prietena mea cea mai bună, a rămas la mine peste noapte.(...)
Am suflat şi am stins chibritul.
- Bun! Deci nu poate fi nici ars.
- Dar focul îl face să miroasă ciudat oarecum, a remarcat Charlayne. Iar coperta... pe ea poţi s-o
arzi, să scrii, orice. E straniu! De ce să nu facă şi coperta măcar la fel de rezistentă ca paginile din
interior? Ea e cea care trebuie să protejeze cartea.
- Adevărat. Am rămas pe gânduri preţ de câteva clipe. (...) Poate autorul încerca să-i facă pe alţii să
creadă că ăsta-i doar un jurnal obişnuit. Uită-te la data din interior: 1890. Mie nu-mi pare un obiect care
şi-ar avea locul în 1890.
- Mie nu-mi pare un obiect care şi-ar avea locul în ziua de azi, a spus Charlayne. N-ai putea s-o suni
pur şi simplu pe bunica ta, ca să afli?
- Ba da. Dar ea mi-a zis că, probabil, cartea o să-mi ofere mai multe întrebări decât răspunsuri. Am
impresia că vrea să scotocesc puţin şi să văd dacă reuşesc să dezleg singură misterul.
Charlayne s-a întins şi a zgâriat o mică umflătură ce ieşea prin ţesătura care învelea cotorul cărţii.
(...) A trebuit să scormonească un pic, dar până la urmă a scos un beţişor galben aprins, de vreo două ori
mai gros decât o scobitoare, cu vârful negru şi ascuţit.(...)
- Cred că e un stylus. Ca ăla de la vechea agendă electronică a mamei. L-ai văzut. Dacă loveşti uşor
ecranul, aşa...
Am luat cartea şi am atins prima pagină cu vârful creionului. Rândurile scrise de mână au început să
alunece încet în sus.
- Aha! Nu-i o carte. E un soi de computer portabil.
(Rysa Walker, Captivi în timp)
1) Care sunt modurile de expunere utilizate în textul de mai sus?
2) Descrie, în 5-7 rânduri, jurnalul primit de Kate de la bunica ei.
3) Rezumă, în maxim cinci rânduri, textul dat. (FII ATENT: rezumatul se face doar la persoana a treia
şi nu conţine descriere sau dialog).
4) Imaginează-ţi că eşti în locul uneia dintre cele două fete. Alcătuieşte un scurt monolog despre noile
descoperiri făcute de tine cu privire la jurnalul vechi.
5) Continuă dialogul dat cu 5-7 replici.