Sunteți pe pagina 1din 5

ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE


CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE

MINI GHID DE PROFILAXIE PSIHO-EMOȚIONALĂ PE


PERIOADA PANDEMIEI DE CORONAVIRUS
În contextul actualei situații epidemiologice de pe teritoriul țării noastre,
personalul M.A.I. se confruntă cu multiple solicitări profesionale și emoționale, de
tipul:

-contactul cu posibile cazuri de persoane infectate cu coronavirus;

-suprasolicitări la locul de muncă, sub aspectul: duratei, intensității, imposibilității


recuperării după turele de serviciu;

-reducerea contactelor sociale cu grupul de prieteni, cu familia extinsă;

-schimbarea unor obiceiuri de viață (de exemplu: renunțarea la antrenamentele


fizice, la plimbări sau ieșiri împreună cu cei apropiați, reducerea accesului la
servicii/practici religioase/spirituale);

-diminuarea sentimentului controlului cu privire propria existență și asupra


evenimentelor viitoare; studii recente arată că o lipsă a sentimentului controlului
alimentează stresul;

-gestionarea propriilor neliniști legate de sănătatea și prosperitatea proprie și a


familiei;

-carantina și izolarea cresc posibilitatea apariției unor manifestări psihologice


nedorite, cum ar fi: plictiseală, frustrare, confuzie, mergând până la furie sau
simptome de stres posttraumatic, alături de stigmatizarea celor infectați de către
colectiv, societate și chiar familie.

În contextul creat de instituirea stării de urgență, presiunea psihologică exercitată


asupra personalului din domeniul ordinii și siguranței publice impune adoptarea
imediată a unor măsuri profilactice, la nivel individual și organizațional, în vederea
creșterii rezilienței cadrelor M.A.I. la noile solicitări.

1
În acest sens, specialiștii din cadrul organizațiilor profesionale reprezentative și
din mediul universitar fac câteva recomandări esențiale, sintetizate în cele ce
urmează.
1. reducerea ”consumului” de știri legate de coronavirus, prin limitarea
acestora la două informări pe zi; studii recente arată că anxietatea crește o dată cu
căutarea excesivă a conținuturilor pe social media;
2. utilizarea exclusiv a surselor de informare oficiale;
3. eliminarea surselor de știri false, care apar anonime și nu pot fi verificate
din surse originale, a celor care în mod vădit urmăresc inducerea unei stări de panică;
studiile arată că informația negativă se stochează în memorie mai repede decât cea
pozitivă, încă înainte ca persoana să reflecteze asupra gradului de încredere al sursei
care emite această informație; alte studii indică, de asemenea, că expunerea excesivă
la știri are potențialul de e diminua sănătatea mentală;
4. limitarea interacțiunilor cu oameni prăpăstioși și toxici, care nu pot
susține o discuție calmă și echilibrată, bazată pe date concrete;
5. căutarea suportului social prin intermediul tehnologiei (telefon, aplicații de
comunicare on-line); conform studiilor, sprijinul emoțional este un puternic antidot
pentru stres;
6. renunțarea la comportamente iraționale, de genul realizării unor
aprovizionări exagerate;
7. respectarea orelor de somn și păstrarea unui program de alimentație normal;
impunerea autodisciplinei personale;
8. în cazul în care manifestării unor simptome suspecte, apelarea medicului de
familie și, după caz, a serviciilor de urgență;
9. concentrarea pe ceea ce poate fi controlat, cum ar fi: grija de propria
persoană și de cei apropiați și păstrarea unui regim de viață sănătos (fără alcool, fumat,
alimentație excesivă, sedentarism);
10. acceptarea emoțiilor negative sănătoase, care sunt adaptative în această
perioadă: îngrijorare, dar nu panică/frică intensă/spaimă subită; nemulțumire, dar nu
agresivitate/furie; tristețe, dar nu stări depresive/disperare/deznădejde;
11. practicarea unei îngrijorări salubre. În legătură cu îngrijorarea, care apare
în mod natural în astfel de situații, aceasta poate să fie programată pe parcursul zilei.
Spre exemplu, atunci când ne vin în minte teme de îngrijorare (ex. contaminare, boală,
moarte etc.), să le notăm, dar să le analizăm rațional doar într-un interval orar
prestabilit de noi (ex. 18-18.30), fără a le lăsa să ne macine ziua oricând
(https://danieldavidubb.wordpress.com/category/despre-psihologie/);

2
12. renunțarea la abordările cognitive iraționale (de ex.: Viața (epidemia)
este nedreaptă. (evaluare globală a vieții/situației) / Oamenii sunt periculoși.
(evaluarea globală a celorlalți) / Eu sunt slab/vulnerabil. (autoevaluarea globală) cu o
abordare cognitivă rațională (de ex. Viața este cum este și o pot influența doar în
anumite privințe. (acceptarea activă a situației) / Niciun om nu este total bun sau rău
în sine, ci are comportamente mai bune sau mai rele la care ne putem raporta adecvat
și diferențiat. (acceptarea necondiționată activă a celorlalți) / Sunt un om cu bune și
rele, încercând să maximimez punctele bune. (autoacceptarea necondiționată activă).
Pentru mai multe exemple, vizitați link-urile de la final;
13. utilizarea unor ”pastile psihologice” în situația apariției unor evenimente
negative sau a unor reacții psihologice adverse/vătămătoare (gânduri negative,
atitudini/manifestări psihologice perturbatoare/neplăcute/stingheritoare):
 "Mi-aş dori să nu se întâmple şi fac tot ce depinde de mine în acest sens, dar
accept că uneori nu pot controla orice situaţie; dacă se întâmplă, voi încerca să-i fac
faţă cât mai bine" (pentru combaterea unui stil de gândire rigid);
 "Este rău şi neplăcut, dar nu este groaznic şi catastrofal; pot confrunta
problema şi/sau pot pot găsi găsi plăcere în alte situaţii" (pentru eliminarea unei
viziuni catastrofice);
 "Pot tolera situaţia, deşi nu îmi place şi îmi este foarte greu; caut să mă
adaptez cât mai bine şi/sau să găsesc plăcere în alte situaţii" (creșterea toleranței la
frustrare);
 "Viaţa nu este dreaptă sau nedreaptă, ci asimetrică; eu şi ceilalţi nu suntem
slabi sau răi în general, ci comportamentele noastre sunt mai bune sau mai rele,
comportamente pe care le putem îmbunătăţi" (evitarea generalizării
excesive/iraționale);
14. în cazul celor care au copii, aceștia pot manifesta diferite comportamente,
cum ar fi: plâns sau iritare excesive, întoarcerea la obiceiuri vechi (de ex., urinează din
nou în pat), îngrijorare sau tristețe excesive, alimentație incorectă, tulburări de somn,
dificultăți de concentrare, dureri de cap sau corporale, evitarea unor activități care
anterior le făceau plăcere. Atitudinea părinților este esențială, întrucât copiii învață din
ceea ce fac aceștia mai mult decât din ceea ce spun. Se recomandă purtarea de
conversații la nivelul lor de înțelegere despre ce înseamnă acest virus, precum
menținerea unui sentiment de a fi siguranță. Este util a li se explica metode de
gestionare a temerilor, învățate din propria experiență. Limitarea expunerii la știri și
social media previne interpretarea greșită a informațiilor de către copii, precum și
preluarea unor stări de panică induse de modul de exprimare, tonul vocii utilizat de
către reporteri în anumite cazuri. Crearea și menținerea unui program regulat de

3
învățare, alimentație și somn, combinat cu activități de relaxare sau distractive adaugă
structură zilei și un sentiment de control. Părinții sunt modele de comportament pentru
copiii lor: este important ca aceștia să observe cum părinții își acordă pauze, dorm,
exersează fizic, se hrănesc adecvat, limitează consumul de tutun, alcool, dulciuri,
cafea, tratează situația în mod rațional și echilibrat. Timpul de calitate petrecut cu
familia și copiii, departe de televizor și telefon, creează sentimentul de apartenență,
comuniune, siguranță și control, atât de importante în situații de criză.
15. în situația în care se ia contact cu persoane suspecte de COVID-19,
protecția se realizează conform regulior stabilite de autorități, recomandându-se
totodată evitarea și combaterea stigmatizării, judecării persoanelor suspecte ori
confirmate cu infecția de coronavirus. Din punct de vedere psihologic și uman, este
important să ne amintim că este vorba tot despre oameni și că în această situație se
poate găsi oricine, inclusiv membrii propriei familii, prieteni ori chiar dumneavoastră
înșivă: fiecare ființă umană merită să fie tratată cu respect și grijă;
16. în cazul impunerii măsurii de izolare/ carantină/ tratament, este utilă
menținerea legăturii cu cei apropiați, prin mijloacele de comunicare aflate la
îndemână; suportul social, chiar și de la distanță, este un factor de reziliență în fața
stresului și altor manifestări asociate. Plictiseala poate fi combătută prin concentrarea
pe proiecte personale cărora poate anterior nu le-a fost acordat timp (urmăriți un
tutorial pe youtube; citiți; învățați ceva nou; faceți sport etc.); este recomandat a avea
grijă de propria sănătate, prin: hrană potrivită, hidratare, somn; o abordare a situației în
perspectivă și căutând valențele pozitive ale acesteia, oportunitățile de dezvoltare
personală aflate la îndemână;
17. în cazul revenirii la muncă a unui coleg de serviciu, după tratamentul de
COVID-19, este important de reținut faptul că acea persoană se poate confrunta cu
probleme de natură psihologică: probabil trebuie să accepte stigmatizarea de către
colegi, apropiați, sau chiar de către familie; probabil trebuie să își gestioneze emoții de
frică, de tristețe sau de vină în cazul în care a transmis sau ar fi putut transmite virusul
și altora. Este important ca în această perioadă să evităm stigmatizarea
acestuia/acesteia, să manifestăm sprijin și compasiune.

Dragi colegi,
Cel mai important este ca, în această perioadă, să ne păstrăm rațiunea și
echilibrul emoțional. Criza va trece, însă dezechilibrele se vor reface mai greu.
Istoria omenirii a arătat că perioadele de criză antrenează un uriaș potențial de
dezvoltare umană și personală, accentuând autocunoașterea, solidaritatea,
umanitatea, caracterul, încrederea (inclusiv de sine) și curajul. Perioadele de criză

4
ne ajută să ne structurăm mai precis sistemul de valori care ne ghidează
comportamentul și atitudinile. Mai mult ca oricând, personalului din sistemul de
ordine și siguranță publică i se cere acum să își demonstreze forța și capacitatea
dovedite deja și în alte situații critice, de a face față, pe măsura așteptărilor, la
evenimentele solicitante care pot apărea în acest context epidemiologic mondial.
Psihologia modernă ne învață că o situație nu este ”stresantă” prin sine însăși, ci prin
modul în care noi alegem să o interpretăm. Mai departe, felul în care gândim
determină stările emoționale pe care le trăim și comportamentele pe care le
manifestăm. O bună igienă mentală în această perioadă va face diferența în starea
psihică resimțită de noi toți la finalul acestei etape dificile.
Vă invităm să apelați la serviciile psihologilor de unitate, atunci când simțiți
nevoia de consiliere psihologică sau doar de o opinie de specialitate.
Profesionalismul și experiența dobândită de psihologii din M.A.I. reprezintă resurse
valoroase în combaterea stresului și a manifestărilor asociate acestuia.

Colectivul de psihologi ai Centrului de Psihosociologie al M.A.I.

Referințe bibliografice:
https://danieldavidubb.wordpress.com/category/despre-psihologie/
https://danieldavidubb.wordpress.com/category/despre-psihologie/
https://www.apa.org/news/apa/2020/03/psychologist-covid-19
https://actualdecluj.ro/trei-lucruri-pe-care-ar-trebui-sa-le-facem-in-perioada-cat-stam-acasa-
profesorul-mircea-miclea-sa-ne-uitam-o-data-pe-zi-sau-de-doua-ori-pe-zi-la-televizor/
https://republica.ro/mic-ghid-de-vietuire-in-perioada-coronavirusului-e-momentul-sa-va-protejati-de-
oamenii-prapastiosi-si?fbclid=IwAR3L1LzjeNAG0a7n89LYpx7lCnYZ7V-Qi3yFDeTViptAh0I-
gLq--iuHHcY
https://www.youtube.com/watch?v=vzDE6jBevF4
https://www.youtube.com/watch?v=zjKm0NUGJI4&t=48s
https://edition.cnn.com/2020/03/14/health/coronavirus-fears-mental-health-wellness-trnd/index.html