Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tabel 2.1.a
Fenomenul fizic pe care se bazează Aplicaţii (mărimi măsurate)
conversia
- variaţia lungimii conductorului (sau a deplasări liniare şi
numărului de spire în cazul rezistorului unghiulare;
bobinat) grosime;
nivel.
- variaţia rezistivităţii ( cu tempera- temperatură;
tura (termorezistenţa , termistorul) umiditate;
concentraţie de gaze;
viteză gaze (debit);
vacuum.
- variaţia lui sub influenţa câmpului câmpul magnetic;
magnetic (efect Gauss) inducţie.
- variaţia lui sub acţiunea radiaţiilor intensitate luminoasă;
(fotorezistenţe , fotoelemente) flux luminos;
deplasări (prin modulaţia
fluxului de radiaţii).
- variaţia lui l, S prin intermediul forţă;
unui element elastic deformabil presiune.
(tensorezistenţe, piezorezistenţe).
Tabel 2.1.b
Tabel 2.2
Tipul elementului Fenomenul fizic ce stă la baza Aplicaţii (mărimi
sensibil conversiei măsurate)
a) Electromagneti - generarea prin inducţie a - viteza de rotaţie
c tensiunii electromotoare sub (tahogenerator);
(de inducţie) acţiunea mărimii de măsurat. - debite de fluide;
- vibraţii.
b) Termoelectric - generarea tensiunii - temperatură
termoelec-tromotoare prin
efect termo-electric (Seebek)
de contact între două metale
diferite.
c) Piezoelectric - polarizarea electrică a unui - forţe (dinamice);
cristal sub acţiunea unei forţe - presiuni
sau presiuni. (dinamice).
d) Magnetostrictiv - generarea tensiunii - forţe (dinamice);
electromotoare prin variaţia - presiuni
inducţiei remanente sub (dinamice).
acţiunea unei forţe asupra
materialelor magnetice.
e) Electrochimic - generarea tensiunii - concentraţia ionilor
electromotoare între doi de hidrogen (pH).
electrozi aflaţi la o distanţă ,
în soluţii cu concentraţii de
ioni diferite.
f)Fotoelectric - generarea unui curent - deplasări liniare şi
(fotovoltaic) electric pe baza fenomenului unghiulare;
fotoelec-tric extern sub - dimensiuni piese;
acţiunea unei radiaţii - viteză de rotaţie.
luminoase.
Observaţie:
Componentele principale ale traductoarelor 41
Pentru proiectant şi constructor este utilă clasificarea după principiul de
funcţionare, dar pentru utilizator este mai convenabilă clasificarea elementelor
sensibile după mărimile fizice pe care ES le poate detecta.
- densitate.
- componente în amestecuri - termorezistive;
CONCENTRAŢ de gaze; - electrochimice;
IE - ioni de hidrogen în soluţii; - conductometrice.
- umiditate.
- luminoasă; - fotoelectric;
- termică; - detectoare în infraroşu;
RADIAŢIE
- nucleară. - elemente sensibile
bazate pe ionizare.
Observaţii:
1) - Acelaşi tip de element sensibil poate fi utilizat pentru detectarea unor
mărimi fizice foarte diferite. Explicaţia constă în aceea că urmărindu-se
conversia într-o mărime electrică, este firesc ca elementele sensibile pasive să
fie tot de tipul R, L, C, iar cele generatoare să furnizeze o tensiune, un curent
sau o sarcină electrică. Al doilea argument constă în faptul că variaţiile
parametrilor R, L, C sau tensiunile şi curenţii generaţi depind, la rândul lor, de
o multitudine de factori care, în cadrul unor fenomene fizice convenabil
explorate (uneori cu elemente de cuplare adecvate) pot fi influenţate de diverse
mărimi.
2) - Pentru aceeaşi mărime fizică convertită pot fi utilizate mai multe tipuri de
elemente sensibile. Alegerea celor mai potrivite elemente sensibile de face în
funcţie de:
- gama de variaţie a mărimii măsurate;
- posibilitatea de cuplare la proces;
- factorii de mediu;
- performanţele impuse;
- factorii economici.
Fig.2.1
SM – schemă de măsurare tip punte Wheatstone în curent continuu (regim
dezechilibat);
BC – bloc de comparaţie care calculează diferenţa între U = Ud – Ur ;
A – amplificator de tensiune continuă;
CTC – convertor tensiune – curent care asigură semnalul unificat de curent la
ieşire (IC= [2…10] mA sau [4…20] mA;
BR – bloc de reacţie negativă care furnizează tensiunea Ur, proporţională cu
semnalul unificat Ic. În unele cazuri blocului de reacţie i se ataşează şi un circuit
de liniarizare (BRL);
BL – bloc de liniarizare introdus atunci când este necesar să se compenseze
neliniarităţile generate de elementul sensibil sau puntea de măsurare.
În afara elementelor din schema bloc se prevăd şi surse de alimentare
necesare circuitelor utilizate. Alimentarea punţii Wheatstone necesită o
tensiune U0 foarte bine stabilizată, deoarece tensiunea de dezechilibru Ud este
influenţată de variaţia lui U0.
- A – poate fi de tipul cuplare directă sau cu modulare-demodulare, în funcţie
de valoarea tensiunii Ud , de condiţiile de adaptare a impedanţelor şi de
necesitatea separării galvanice.
- CTC – este realizat cu tranzistoare de putere (medie) deoarece
amplificatoarele integrate nu pot asigura la ieşire puterea necesară. (ex. 20mA
pe 600Ω). Conexiunile de tip Darlington sunt frecvent utilizate.
44 Capitolul 2
- BR – este realizat (de cele mai multe ori) dintr-un divizor rezistiv de tensiune
sau de curent;
- BL – realizat cu diode Zener, tranzistoare etc. care introduc în mod
intenţionat neliniarităţi de sens opus celor furnizate de elementele sensibile sau
de schemele de măsurare.
A - Compensatoare automate
Schema de principiu a unui compensator pentru măsurarea tensiunilor de
nivel redus (cazul termocuplurilor) este prezentată în figura 2.2.
46 Capitolul 2
Fig. 2.2
Performanţe:
precizia 0,25…0,5 %;
deriva de temperatură 0,02% [C] ;
eroarea la variaţia tensiunii de alimentare : 0,1% … 1%.
Datorită existenţei unor elemente în mişcare (role, reductor) –
performanţele în regim dinamic sunt reduse şi ca urmare astfel de adaptoare sunt
utilizate numai pentru procese lent variabile în timp (cu banda de frecvenţă f
1Hz).
Fig. 2.3.
48 Capitolul 2
Fig. 2.5
- Conversia mărimii analogice de intrare se realizează în două secvenţe. În
prima secvenţă tensiunea de intrare se aplică integratorului o perioadă de timp
(T1), determinată prin blocul logic de comandă. Deci rampa obţinută are durată
constantă şi pantă variabilă proporţională cu valoarea semnalului analogic de
intrare (Vin), figura 2.6.
- Sensul de creştere sau descreştere al rampei depinde de polaritatea
tensiunii de intrare. În a doua secvenţă i se aplică integratorului o tensiune de
referinţă care are sensul opus semnalului de intrare. Se va genera o rampă de
tensiune în sens opus primei rampe.
Fig. 2.6
T
1 2 1
V1T2 Vref dt Vref T2 ; (2.5)
RC 0 RC
Din egalitatea tensiunilor, exprimate prin relaţiile (2.4) şi (2.5), valabilă în
momentul t’ rezultă:
1 1 V T
VIN T1 Vref T2 ; se obtine : T2 IN 1 ; (2.6)
RC RC Vref
Fig.2.7
Fig.2.8
Fig. 2.9
Observaţie:
În ambele variante constructive se observă prezenţa dispozitivului duză –
paletă, care are funcţia de convertor deplasare – presiune şi se mai numeşte
preamplificator pneumatic.
Amplificatoarele pneumatice de putere (AP)pot fi de tipul:
- AP având consum continuu, care asigură o amplificare de presiune
A=(1015) pentru un debit de ieşire variabil între 1200…1600 Nl/h (normal -
litri pe oră);
- AP având consum intermitent, cu amplificarea: A=(1…5) la un debit de
ieşire variabil în domeniul: 1500…2500 Nl/h.
Fig. 2.10
Observaţie:
Elaborarea unei metodologii unitare de alegere a traductoarelor bazate pe
optimizarea unor criterii tehnico-economice şi corect formulate rămâne o
problemă deschisă pentru ingineria economică!…