Sunteți pe pagina 1din 17

Analiza Pest

Analiza PEST caracterizează firma din punct de vedere al influenţei mediului politic,
economic, social şi tehnologic.

Factorii politico-legislativi

Deciziile de marketing şi, în general, activitatea comercială sunt puternic afectate de


mediul politic. Războaiele, conflictele dintre partide sau campaniile de alegeri locale sau
naţionale pot aduce schimbări importante pe piaţă şi, implicit, în deciziile de marketing.
Promulgarea sau abrogarea unor legi, decrete, ordonanţe şi hotărâri pot generea oportunităţi
sau constrângeri pentru firmă, pentru furnizorii săi sau pentru clienţii săi. În strânsă legătură
cu mediul politic, legislaţia românească a cunoscut schimbări majore după 1989. Parlamentul
a votat Constituţia şi o serie de alte legi menite să pună bazele reformei în România, prin
promovarea pluralismului formelor de proprietate şi afirmarea proprietăţii private. În
continuare sunt prezentate cele mai importante acte normative de reglementare a taxelor şi
impozitelor legate de activitatea economică, activitate efectuată atât de persoane juridice cât
şi de persoane fizice:
 Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit. Publicat în MO, Partea I nr.
456 din 27 iunie 2002;
 Lege nr. 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adăugată. Publicat în MO, Partea I
nr. 371 din 1 iunie 2002;
 Ordonanţa nr. 7 din 19 iulie 2001 privind impozitul pe venit. Publicat în MO, Partea I nr.
435 din 3 august 2001.

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICAŢIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE
1 Reglementările guvernamentale 0.500
2 Stabilitatea legislativă 0.375
3 Legislaţia comercială 0.500
4 Reglementările antimonopol 0.375
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 0.600
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii 0.500
7 Politica monetară şi valutară 0.500
8 Politica bugetară 0.400
9 Politica fiscală 0.400
10 Activitatea partidelor politice 0.375
11 Echilibrul puterilor în stat 0.375
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600
13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375
B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva
1 Reglementările guvernamentale 0.500 0.500
2 Stabilitatea legislativă 0.375 0.625
3 Legislaţia comercială 0.500 0.500
4 Reglementările antimonopol 0.375 0.625
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 0.750 0.250
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii 0.500 0.500
7 Politica monetară şi valutară 0.500 0.500
8 Politica bugetară 0.400 0.600
9 Politica fiscală 0.400 0.600
10 Activitatea partidelor politice 0.375 0.625
11 Echilibrul puterilor în stat 0.375 0.625
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern 0.600 0.400
13 Legislaţia privind protecţia mediului 0.375 0.625
C CONCLUZII
SPECIFICAŢIE A I O
1 Reglementările guvernamentale I
2 Stabilitatea legislativă A
3 Legislaţia comercială I
4 Reglementările antimonopol A
Legislaţia privind drepturile de proprietate
5 O
intelectuală şi industrială
6 Legislaţia muncii I
7 Politica monetară şi valutară I
8 Politica bugetară A
9 Politica fiscală A
10 Activitatea partidelor politice A
11 Echilibrul puterilor în stat A
12 Relaţia patronat-sindicate-guvern O
13 Legislaţia privind protecţia mediului A
D TOTAL 7 4 2
STAREA MEDIULUI POLITICO
E 0.463
LEGAL

-legislatia faciliteaza importul si exportul( Franta, Italia, Cehia si Slovacia)


Regimul de export şi de import al României se bazează pe premisa că exportul şi
importul de bunuri din şi în teritoriul vamal al României este liber, fără a fi condiţionat de
emiterea în avans a unei licenţe, cu excepţia cazurilor în care anumite produse se află sub
incidenţa uneia din măsurile adoptate în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1526/2003
privind regimul general de export şi de import, respectiv (art. 2.1 din H.G. nr.
1526/2003)
-Aspecte ecologice/de mediu
-Legislaţia viitoare
-Legislaţia europeană/internaţională
-Procese de reglementare
Reglementarile privind importul de tehnologii noi precum si legea IMM-urilor pun
bazele unei dezvoltari solide a industriei. Din pacate exista si elemente negative printre
care cel mai important este instabilitatea legislativa.
-Politica nationala industriala se bazeaza pe imbunatatirea competitivitatii,avand in
vedere consolidarea urmatorilor factori:capitalul uman, cercetarea, inovarea,
-Forma de guvernamant
Aceasta este favorabila dezvoltarii ideilor de afaceri. Romania a devenit
„confectionerul Europei”, ceea ce înseamnă ca s-a investit mult în acest domeniu si exista
interes atat din partea executivului cat si din partea investitorilor pentru dezvoltarea in
continuare a ramurii confectiilor.

Reglementarile privind importul de tehnologii noi precum si legea IMM-urilor


pun bazele unei dezvoltari solide a industriei. Din pacate exista si elemente negative
printre care cel mai important este instabilitatea legislativa.

-Schimbarea guvernului

Guvernul nu da dovada de stabilitate si de aceea nu se creeaza o credibilitate in plan


economic pe plan national si international

-Politici comerciale
-Finanţare, granturi şi iniţiative
-Lobby pe piaţa internă / grupuri de presiune
-Grupuri de presiune internaţionale
-Războaie şi conflict
Factorii politici-legislativi influenteaza firma Rvl pozitiv dar si negativ. Adoptarea
unor prevederi privind scutirea impozitarii profitului reinvestit creeaza cadrul necesar
realizarii unui proces investitional crescut. Preocuparea pentru dezvoltarea sectorului
confectiilor si faptul ca unele utilaje pentru aceasta industrie sunt scutite de taxele vamale
sau acestea sunt reduse pot crea premise favorabile. Dar, tot mai multe firme vor fi
tentate sa intre pe aceasta piata datorita facilitatilor acordate de guvern, fapt ce poate
reprezenta o amenintare pentru aceasta firma.

-protectia consumatorului

Protectia consumatorului a fost introdusa in Tratatul asupra Comunitatii Europene prin


Tratatul de la Maastricht. Scopul acesteia este acela de a promova sanatatea, securitatea,
interesele economice si legale, precum si dreptul la informare al consumatorilor.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, organ de specialitate al
administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu personalitate juridica,
infiintat in anul 2001, isi desfasoara activitatea in conformitate cu Ordonanta Guvernului
nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Progrese notabile au fost înregistrate în reforma politicii în domeniul concurentei,
prin întãrirea capacitãtii administrative a Consiliului Concurentei si îmbunãtãtirea
aplicãrii reglementãrilor anti-trust si privind ajutorul de stat, evolutii confirmate si de
ultimul Raport de monitorizare al Comisiei Europene.

-politica protectionista

In 1906-este data legea pentru incurajarea industriei textile , prin care fabricantii de
produse textile erau scutiti de taxele vamale la import de in si canepa, cu conditia ca acel
import sa scada anual cu 10 %, astfel incat in al 10-lea an de la aparitia legii , intregul
consum de fire sa fie satisfacut de productia indigena.
Factorii economici

Tranzitia de la economia centralizata la economia de piata a avut un puternic


impact asupra stilurilor de viata din Romania. Trezirea din letargia comunista a avut
efecte diferite asupra romanilor: pentru unii este prea tarziu pentru a schimba ceva, pentru
altii reprezinta o ocazie de a profita de abilitatile lor. Pentru unii romani, ritmul
schimbarii este un cosmar, iar pentru altii este o provocare. La sfarsit de mileniu,
societatea romaneasca ofera un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie, de la
pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la recunostinta, de la atitudini pasive la
atitudini active, de la visare la pragmatism acut. Mediul economic influenţează prin nivelul
veniturilor populaţiei, adică puterea de cumpărare. Indicele preţurilor de consum influenţează
cererea de bunuri. Evoluţia vieţii economice se regăseşte în puterea de cumpărare şi în modul
de cheltuire a veniturilor. naliza mediului economic a unei tari presupune, de exemplu,
studierea principalelor variabile macroeconomice: rata cresterii economice, soldul
contului curent, datoria externa, dependenta de exporturi, inflatia, rata dobanzii,
raporturile dintre economii si investitii, raportul dintre serviciul datoriei externe si PIB.
Agentiile de risc utilizeaza aceste criterii economice, alaturi de cele politice, in calcularea
indicelui de risc de tara, indicator sintetic al oportunitatilor si amenintarilor acestui
sistem. Principalii factori economici ce pot fi analizati sunt deci: rata inflatiei si a
dobanzii, cursurile de schimb valutar, PIB si deficitul bugetar, rata somajului,
productivitatea muncii la nivel macro si mezoeconomic, tendintele bursiere, fluctuatia
preturilor, rata saraciei si consumul populatiei.

Analiza mediului economic

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICAŢIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA ŞI ÎNCADRAREA CRITERIILOR ÎN MATRICE
1 Rata dobânzii 0.375
2 Rata inflaţiei 0.625
3 Cursul de schimb 0.400
4 Rata somajului 0.375
5 Deficitul bugetar 0.500
6 Balanţa comerciaă 0.500
7 PIB şi alţi indicatori macroeconomici 0.500
8 Creşterea economică 0.500
9 Disponibilitatea creditului 0.375
10 Productivitatea muncii 0.625
11 Fiscalitatea 0.400
12 Evoluţia pieţelor financiare 0.500
Tratamentul aplicat de organismele
13 0.375
financiar-bancare internaţionale
B STAREA ŞI REZERVA Starea Rezerva
1 Rata dobânzii 0.375 0.625
2 Rata inflaţiei 0.625 0.375
3 Cursul de schimb 0.400 0.600
4 Rata şomajului 0.375 0.625
5 Deficitul bugetar 0.500 0.500
6 Balanţa comercială 0.500 0.500
7 PIB – alţi indicatori macroeconomici 0.500 0.500
8 Creşterea economică 0.500 0.500
9 Disponibilitatea creditului 0.375 0.625
10 Productivitatea muncii 0.635 0.365
11 Fiscalitatea 0.400 0.600
12 Evoluţia pieţelor financiare 0.500 0.500
Tratamentul aplicat de organismele
13 0.375 0.625
financiar-bancare internaţionale
C CONCLUZII
SPECIFICAŢIE A I O
1 Rata dobânzii A
2 Rata inflaţiei O
3 Cursul de schimb A
4 Rata somajului A
5 Deficitul bugetar I
6 Balanţa comercială I
7 PIB – alţi indicatori macroeconomici I
8 Creşterea economică I
9 Disponibilitatea creditului A
10 Productivitatea muncii O
11 Fiscalitatea A
12 Evoluţia pieţelor financiare I
Tratamentul aplicat de organismele
13 A
financiar-bancare internaţionale
D TOTAL 6 5 2
E STAREA MEDIULUI ECONOMIC 0.466

-rata inflatiei

Romania este pe locul doi in Uniunea Europeana dupa rata inflatiei, care, in luna
martie, a ajuns la 4,2 la suta.
Astfel, Romania a fost intrecuta, din acest punct de vedere, doar de Ungaria, care a avut o
inflatie de 5,7 procente, potrivit datelor de la institutul european de statistica, Eurostat.
Acest fapt conduce la scaderea puterii de cumparare a populatiei.

-rata somajului

Rata somajului inregistrat in luna ianuarie a fost de 8,1%, fata de 7,8% in luna
decembrie 2009 si 4,9% in aceeasi luna a anului 2009. Numarul total al somerilor
inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca a fost de
740.982 de persoane, din care 306.977. femei.
In urmatoarele judete rata somajului a fost sub procentul inregistrat la nivel national:
Bucuresti (2,4%), Ilfov (2,6%), Timis (4,4%), Bihor (6,2%), Cluj (6,5%), Constanta si
Maramures (cate 6,7%), Arad si Satu-Mare (7,0%), Iasi (7,4%), Giurgiu (7,5%), Botosani
si Vrancea (7,7%).
Cea mai mare rata a somajului s-a inregistrat in judetele: Mures, Sibiu, Suceava si
Valcea (cate 8,4%), Braila (8,6%), Bistrita, Neamt si Tulcea (cate 8,8%), Bacau si
Dambovita (cate 8,9%), Brasov (9,1%), Prahova (9,3%), Arges si Olt (cate 9,5%),
Calarasi (9,7%), Buzau (9,9%), Gorj, Harghita, Hunedoara si Salaj (cate 11,0%), Caras
Severin (11,2%), Galati (12,0%), Covasna si Ialomita (12,2%), Dolj (12,3%), Teleorman
(12,7%), Alba (13,4%), Vaslui (13,5%), si Mehedinti (14,5%).
Din totalul somerilor inregistrati la nivel national, 459.158 sunt someri indemnizati
iar 281.824 neindemnizati. De asemenea, mentionam ca rata somajului in randul femeilor
a fost de 7,3% .

-fluctuatia cursului de schimb al monedei nationale in raport cu principalele valute

Datorita deprecierii leului in raport cu euro profitabilitatea industriei scade deoarece


lohn-ul genereaza venituri in valuta

-Ratele dobânzilor la creditele acordate de banci

Rata dobânzii de politică monetară şi ratele dobânzilor la facilităţile permanente

procente pe an

Valabilă din Politică monetară Facilitatea de creditare Facilitatea de depozit


30 mar.2010 6,50 10,50 2,50
4 feb.2010 7,00 11,00 3,00
6 ian.2010 7,50 11,50 3,50
30 sep.2009 8,00 12,00 4,00
5 aug.2009 8,50 12,50 4,50
1 iul.2009 9,00 13,00 5,00
7 mai 2009 9,50 13,50 5,50
5 feb.2009 10,00 14,00 6,00
1 aug.2008 10,25 14,25 6,25
27 iun.2008 10,00 14,00 6,00
7 mai 2008 9,75 13,75 5,75
26 mar.2008 9,50 12,00 2,00

-politica fiscala

În ceea ce priveşte politicile fiscale, numeroase state din zona euro se confruntă cu
dezechilibre fiscale considerabile, care se deteriorează într-un ritm alert, riscând să
conducă la rate ale dobânzilor pe termen mediu şi lung mai puţin favorabile şi la niveluri
mai scăzute ale investiţiilor private.

Sistemul financiar

• Vor continua falimentele in sistemul bancar, situatie care va permite jucatorilor


mari sa ii inghita pe cei mici.
• Bonusurile nu vor mai fi reduse, insa acestea vor fi acordate intr-o mai mare
proportie sub forma de actiuni.
• Dobanzile de referinta sunt asteptate se creasca in acest an. Totusi, Fed va
mentine rata aproape de zero.

Economia mondiala

• Economia mondiala va creste cu 3,1%, potrivit FMI, dupa ce a fost afectata de cea
mai grava recesiune din ultimele decenii.
• Somajul ramane una dintre principalele probleme, alaturi de datoria publica si de
deficitul bugetar.
• Nu exista pericolul ca vreunul dintre statele membre ale zonei euro sa intre in
incapacitate de plata.

-Rata saraciei

In România, tinerii reprezintă categoria cea mai afectată privind accesul pe piaţa forţei de
muncă.. Discrepanţa dintre nivelul de trai rural şi cel urban, la fel ca şi inegalităţile
regionale, rămân vizibile. Chiar dacă sărăcia rurală a fost în mod evident diminuată
începând cu 2000, aceasta era încă destul de mare în 2009,cu un nivel de 22,3%.
În 2008, persoanele cele mai expuse sărăciei erau tinerii de 17 ani, rata acesteia în rândul
lor fiind de 20% la nivelul Uniunii Europene. Cei mai mulţi adolescenţi afectaţi de
sărăcie sunt, însă, din România, unde s-a întregistrat cea mai mare rată a sărăciei în
rândul persoanelor de 17 ani: 33%

Pericolul sărăciei plana în 2008 asupra a 17% din populaţia UE, venitul acestora, după
transferurile sociale, fiind sub pragul sărăciei, potrivit unui studiu publicat luni de Oficiul
european de Statistică (Eurostat).

Cele mai ridicate rate ale sărăciei în 2008 s-au înregistrat în Letonia (26%), România
(23%), Bulgaria (21%), Grecia, Spania şi Lituania (toate cu 20%), iar cea mai scăzută în
Cehia (9%), Olanda şi Slovacia (ambele cu 11%), Danemarca, Ungaria, Austria, Slovenia
şi Suedia (toate cu 12%).

-PIB

O scadere a PIB cu 4%, conform oficialului roman, inseamna o crestere cu 100.000


a numarului somerilor. In opinia expertilor UNICEF, saracia va continua sa fie
concentrata in zonele rurale, dar in acest an saracia va creste mult mai repede in mediul
urban. Aceasta este o consecinta a majorarii numarului de someri. Afectati de saracie vor
fi si copiii. Astfel, copiii intre 0-14 ani si tinerii intre 15-24 de ani vor continua sa aiba cel
mai inalt risc al saraciei. Cele doua grupe de varsta reprezinta 43 % din populatia saraca.
De aceea, se impune diversificarea serviciilor sociale locale comunitare care sa protejeze
efectiv cei mai multi copii in nevoie. Efectele crizei inseamna bani mai putini la buget.

-forta de negociere a sindicatelor

În domeniul textil, există asociaţii care cuprind cele mai mari firme în domeniu. Aceste
asociaţii sunt extrem de utile, deoarece reprezintă interfaţa între companiile producatoare
de textile şi guvern, ministere şi investitori. Aceste asociaţii fiind conduse în mare parte
de directorii celor mai puternice companii, urmăresc promovarea şi dezvoltarea acestui
domeniu, fac studii de analiză a companiilor româneşti care produc textile sau a intregii
pieţe. Se poate spune ca aceste asociaţii până acum şi-au îndeplinit cu succes misiunea,
reuşind să promoveze industria textila din România, şi nu doar munca lohn, aşa cum fac
alte asociaţii care activeaza în alte sectoare.
În prezent în România există numeroase asociaţii ale producătorilor de textile,.De cele
mai multe ori aceste asociaţii au o colaborare strânsă cu ministerele şi sprijină iniţiativele
producătorilor de textile din România.
Se poate spune deci, că relaţia dintre aceste asociaţii şi guvern este una bună, influenţând
pozitiv activitatea firmei analizate.

-deficitul bugetar

Deficitul bugetar, se afla inca in limitele impuse de FMI , dar nu se bazeaza pe o crestere
reala a economiei, ci pe diferite fonduri primite ca sprijin de la institutiile internationale,
si in mare parte a veniturilor obtinute de catre romanii care activeaza in strainatate si care
trimit banii castigati in tara. Pentru ca deficitul bugetar sa fie in scadere, trebuie o politica
economica sustinuta prin care sa se urmareasca cresterea PIB, si diminnuarea subventiilor
acordate de stat intreprinderilor cu probleme financiare sau cu datorii.

-Balanta comerciala

Din pacate Romania inca exporta forta de munca (lohn), si nu produse finite. Acest lucru
dauneaza deoarece nu este un export sanatos, care sa incline favorabil balanta comerciala
a Romaniei. De asemenea nivelul de trai scazut, a determinat reducerea importurilor.

-Productivitatea muncii

In domeniul textil, putem aprecia faptul ca in Romania exista specialisti foarte bine
pregatiti, care au un randamet al muncii destul de ridicat. Pregatirea profesionala a
acestora este la un nivel ridicat, ceea ce ofera muncii un nivel al productivitatii suficient
de mare. Pregatirea pe care o dau institutiile de invatamant superior in domeniul textil,
este inca multumitoare.Insa pe viitor se preconizeaza o scadere a populatiei care pot
munci in acest domeniu. Aceasta este determinata in mod cert si de migratia fortei de
munca in tari care platesc mult mai bine munca in acest domeniu.

Factorii socio-culturali reprezintă componentă care manifestă cea mai ridicată


rigiditate la acţiunea factorului modificare, de aceea regula după care se
ghidează comportamentul întreprinderilor pe pieţele externe este de
încercare de adaptare şi respectare a valorilor culturale.
Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale şi spirituale acumulate
de membrii unei colectivităţi umane, care o face să se deosebească de alte
colectivităţi. În acest sens, cultura include sisteme de valori, iar valorile
reprezintă fundamentele formării culturii.

Analiza mediului socio-cultural

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
1 Nivelul educational 0.500
2 Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.375
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375
4 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375
Atitudinea populatiei fata de organele
5 administrative
0.375
6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500
7 Stilul de viata 0.375
8 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250
9 Indicatori demografici 0.250
10 Migrarea 0.250
11 Imigrarea si emigrarea 0.125
Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice,
12 culturale, sexuale etc.
0.500
13 Atitudinea fata de poluare 0.500
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
1 Nivelul educational 0.500 0.500
2 Atitudinea populatiei fata de invatare continua 0.375 0.625
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri 0.375 0.625
4 Atitudinea populatiei fata de munca 0.375 0.625
Atitudinea populatiei fata de organele
5 administrative
0.375 0.625
6 Atitudinea populatiei fata de calitate 0.500 0.500
7 Stilul de viata 0.375 0.625
8 Securitatea sociala si problemele sociale 0.250 0.750
9 Indicatori demografici 0.250 0.750
10 Migrarea 0.250 0.750
11 Imigrarea si emigrarea 0.150 0.850
Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice,
12 culturale, sexuale etc.
0.500 0.500
13 Atitudinea fata de poluare 0.500 0.500
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
1 Nivelul educational I
2 Atitudinea populatiei fata de invatare continua A
3 Atitudinea populatiei fata de afaceri A
4 Atitudinea populatiei fata de munca A
Atitudinea populatiei fata de organele
5 administrative
A
6 Atitudinea populatiei fata de calitate I
7 Stilul de viata A
8 Securitatea sociala si problemele sociale A
9 Indicatori demografici A
10 Migrarea A
11 Imigrarea si emigrarea A
Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice,
12 culturale, sexuale etc.
I
13 Atitudinea fata de poluare I
D TOTAL 9 4
E STAREA MEDIULUI 0.360

-Nivelul educational

Inca in Romania nivelul educational este satisfacator, dar din pacate intr-o tendinta de
scadere. Aceasta are mai multe cauze. Situatia precara a tinerilor, care prefera sa se
angajeze pentru a-si castiga existenta, si nu a face scoala. Pe de alta parte cadrele
didactice din institutiile de invatamant care nu sunt suficient de bine motivate financiar, si
dotarea tehnico-materiala a institutiilor de invatamant, sunt cauze majore ale deteriorarii
invatamantului in Romania. Adoptarea unor sisteme noi de invatamant (care scade durata
de pregatire in invatamantul superior), si evaluarea pe baza de sistem grila, care nu
reflecta cunostintele absolventilor. Consider ca este un factor care in viitor va influenta
negativ si deosebit de puternic anumite sectoare de pe piata forteid e munca din Romania.
Mai ales in domeniul tehnologiei textile, unde calificarea necesara trebuie sa fie de un
nivel inalt, accesul la informatie este extrem de util, chiar vital uneori, viitorii ingineri
consider ca nu vor mai avea pregatirea vechilor generatii, care au creat renumele marilor
institutii de invatamant univeristar din Romania.
Consider ca principala cauza a acestui regres al educatiei in Romania, este saracia si
nivelul precar de trai.Iar acest regres va influenta in sens negativ in foarte mare masura
activitatea, randamentul, eficienta si eficacitatea companiilor din multe sectoare in
Romania.

-Atitudinea populatiei fata de invatare continua

Populatia nu mai este interesata de a invata continuu, de a fi mai pregatit. Daca ar fi sa


extindem putin analiza la sectorul analizat, exista absolventi de institutii universitare, care
cauta sa se perfectioneze si sa exceleze in anumite domenii. Problema se pune ca acestia
se pregatesc, dar nu pe domenii specifice, ci pe un segment destul de larg, si nu ajung sa
exceleze intr-un anumit domeniu.

-Atitudinea populatiei fata de afaceri

Atitudinea populatiei fata de afaceri, este determinata in mare masura de conditia


financiara precara, corelata cu indisponibiliatea bancilor de a acorda credite acelora care
doresc sa inceapa o afacere. De asemenea pina in perioada trecuta, regimul fiscal,
impozitele si taxele apasatoare erau o problema pentru a demara o afacere. De obicei,
aceea care incep o afacere in domeniul textil, au cunostinte suficient de solide despre
domeniul abordat, iar atitudinea lor este una pesimista, deoarece pot obtine venituri
suficiente pentru a dezvolta afacerea pe o perioada relativ scurta pina la medie in timp.

-Atitudinea populatiei fata de munca

In tara noastra, datorita unui nivel scazut al remunerarii fortei de munca, atitudinea
populatiei este una pesimista. Am mai putea face referire si la perioada comunista, cand
calificarea in anumite meserii era una predominanta. In perioada post-comunista a
inceput sa fie un exces de absolventi de institutii de invatamant superior, in anumite
domenii, iar acest exces a dus la o reorientare a fortei de munca. Acest excedent de forta
de munca in anumite sectoare, creaza un deficit de forta de munca pe alte sectoare. Spre
exemplu exista un exces de absolventi in domeniul economic, juridic, medici, probabil si
informaticieni, care creeaza un deficit de forta de munca, calificata in alte domenii. Acest
excedent de forta de munca, creaza o concurenta acerba pe anumite piete a fortei de
munca, ceea ce duce si la stabilirea unui salar minim si mediu in acel sector. Daca am
analiza domeniul cercetat de noi, am putea spune ca persoanele calificate in domeniul
textil sunt suficient de bine remunerate salarial, de aceea consider ca atitudinea acestora
fata de munca este una pozitiva, sau optimista.

-Atitudinea populatiei fata de organele administrative

Populatia nu mai are incredere in organele administrative, ca urmare a nivelului coruptiei,


existent in aceste structuri, si nivelul de trai scazut.
-Atitudinea populatiei fata de calitate

Populatia si mai ales firmele si-au imbunatatit atitudinea fata de calitate. Se pune
problema in acest caz, al pretului pe care acestia sunt dispusi sa il plateasca pentru a
beneficia de o calitate mai sporita a bunurilor sau serviciilor achizitionate. Daca am
extinde putin situatia si la compania analizata (RVL), aceasta are implementat sisteme de
management al calitatii ISO 9001 si 2000, care ofera certitudine clientilor. Daca ar fi sa
privim atitudinea fata de calitate din perspectiva clientilor pe care ai are RVL, am putea
spune ca, calitatea produselor se regaseste si in modul de functionare a acestora, in
capaciatea de a satisface necesitatile clientilor.

-Stilul de viata
Acesta este puternic influentat de puterea financiara a categoriei de persoane la care ne
referim. Daca ne-am referi la marea masa a populatiei din Romania, putem afirma ca
datorita posibilitatilor financiare scazute, oamenii sunt interesati mai mult de
supravietuire, decat de un standard de viata ridicat. As putea spune ca in ansamblu, in
Romania, stilul de viata este mult mai modest decat in alte tari din Uniunea Europeana.

-Securitatea sociala, si problemele sociale

Romania sta inca destul de prost la programele de protectie sociala, reorientare


profesionala si in general la protectia sociala. Nu exista programe concrete, eficiente si
viabile pentru reabilitarea sociala a unor categorii defavorizate sau reorientarea lor
profesionala

-Indicatorii demografici

In urma consultarii Anuarului Statistic al Romaniei pe anul 2009, am concluzionat ca


rata natalitatii a scazut extrem de mult dupa anii 1990, s-a inregistrat o migratie a
populatiei din mediul rural spre orasele mari sau capitala.
Aceasta situatie corelata cu imigrarea va avea un impact negativ asupra tarii noastre. Spre
exemplu in mediul universitar, anul 2007 a avut un impact negativ, deoarece in urma cu
18-19 ani, a scazut dramatic rata natalitatii. Acest lucru va duce la efecte negative in lant
(un numar scazut de tineri studenti, absolvensti si mai apoi specialisti). Daca corelam si
cu imigratia, putem spune ca vom duce lipsa de specialisti proaspat formati prin anii
2012-2014.

-Migrarea :

Nu as putea spune ca migrarea influenteaza semnificativ situatia analizata. Daca am


analiza acest lucru din perspectiva dezechilibrelor care se pot crea referitor la forta de
munca din diferite zone, am putea spune ca migrarea este un efect negativ. Dar din
experienta proprie, as putea reaminti ca in multe zone s-au impus capete luminate venite
din mediul rural. Deci aceasta migrare poate avea si efecte benefice asupra companiilor,
dar acest lucru depinde de selectia pe care departamentul de resurse umane o face.
Migrarea privita ca mutarea cetatenilor de la sate la orase, sau in orasele mari, are un
impact negativ.

-Imigrarea si emigrarea

Imigrarea cetatenilor straini in Romania, este redusa (probabil datorita tranzitiei si a


nivelului de trai destul de scazut). Problema se pune in cazul emigrarii. Se stie ca in
ultimii ani , odata cu acordarea vizelor pentru cetatenii romani, a crescut numarul celor
care pleaca pentru o anumita perioadam sau definitiv in alta tara. Procentul tinerilor
printre cei care emigreaza este suficient de ridicat, iar acest lucru poate deveni un
fenomen care sa influenteze negativ viitorul tarii noastre. Cel putin programele pentru
tineri, de a emigra, sunt facute pentru cei care indeplinesc anumite conditii. Fiecare tara
urmareste sa aduca oameni cat mai pregatiti in diferite domenii, de aceea emigrarea
trebuie sa ne ingrijoreze. Desigur, ca emigrarea poate sa aduca si beneficii. Spre exemplu
veniturile celor care muncesc sezonier in alte tari, este trimis in Romania. Numai anul
trecut a intrat in tara valuta in suma de 2 miliarde de euro, ceea ce a echilibrat balanta de
plati externa a Romaniei.

-Atitudinea fata de minoritati religioase,etnice, culturale, sexuale etc.

A suferit imbunatatiri considerabile, fiind recunoscuta si de institutiile europene de


profil.

-Atitudinea fata de poluare

Este pe cale de imbunatatire, aceasta pe seama semnalelor trase de mass-media, si


tendintei de civilizare a populatiei. Cu toate ca situatia se imbunatateste, nu se poate
spune ca marile companii au in planurile de cheltuieli pentru perioadele viitoare sume
considerabile pentru a preveni si stopa poluarea sau pentru protejarea mediului
inconjurator.

Factorii tehnologic sunt reprezentati de tehnicile utilizate pentru crearea


bunurilor materiale, cunoştinţele tehnice de specialitate de care dispun oamenii unei
societăţi, şi care influenţează nivelul cererii; calitatea şi tipurile de produse solicitate;
mijloacele de producere a bunurilor solicitate; mijloacele de distribuţie.
Ca şi pentru piaţa internă, şi în marketingul internaţional întreprinderea
trebuie să aibă în vedere tendinţele tehnologice de pe pieţele externe precum
şi efectele generate de factorul de „distrugere creatoare
Analiza mediului tehnologic

Nr. GRILA DE EVALUARE


SPECIFICATIE CRITICE SLABE MEDII BUNE FORTE
Crt
0.000 0.250 0.500 0.750 1.000
A AGREGAREA SI INCADRAREA CRITERIILOR IN MATRICE
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 0.500
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii 0.450
3 Telecomunicatiile 0.650
Numarul de patente si natura acestora
4 0.250
(autohtone, achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.375
6 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500
7 Dotarea cu tehnica de calcul 0.600
8 Dotarea tehnica a productiei 0.325
Starea echipamentelor, capacitatilor de
9 0.375
productie
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 0.375
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.375
13 Incadrarea de personal tehnic 0.500
B STAREA SI REZERVA Starea Rezerva
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 0.500 0.500
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii 0.450 0.550
3 Telecomunicatiile 0.650 0.350
Numarul de patente si natura acestora
4 0.250 0.750
(autohtone, achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor 0.375 0.625
6 Viteza de transfer a tehnologiilor 0.500 0.500
7 Dotarea cu tehnica de calcul 0.600 0.400
8 Dotarea tehnica a productiei 0.325 0.675
Starea echipamentelor, capacitatilor de
9 0.375 0.625
productie
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 0.375 0.625
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe 0.375 0.625
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii 0.375 0.625
13 Incadrarea de personal tehnic 0.500 0.500
C CONCLUZII
SPECIFICATIE A I O
Politica guvernamentala fata de cercetare-
1 I
dezvoltare
2 Calitatea infrastructurii I
3 Telecomunicatiile O
Numarul de patente si natura acestora (autohtone,
4 A
achizitionate)
5 Ritmul de aparitie al inventiilor A
6 Viteza de transfer a tehnologiilor I
7 Dotarea cu tehnica de calcul O
8 Dotarea tehnica a productiei A
9 Starea echipamentelor, capacitatilor de productie A
Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al
10 A
tehnologiilor
11 Utilizarea mijloacelor fixe A
12 Gradul de inzestrare tehnica a muncii A
13 Incadrarea de personal tehnic I
D TOTAL 7 4 2
E STAREA MEDIULUI 0.434

-Politica guvernamentala fata de cercetare si dezvoltare

Datorita fondurilor insuficiente de care dispune statul, nu se investeste foarte mult in


activitatea de cercetare dezvoltare. Programele de cercetare de tip grant lansate de
Ministerul Educatiei si Cercetarii, nu sunt suficient de bine finantate, iar procesul de
cercetare este de multe ori ingreunat si de lipsa documentatiilor si cartilor de specialitate.

-Calitatea infrastructurii

Inca in Romania, infrastructura lasa de dorit. In unele domenii, cum ar fi comunicatiile


de date si retelele de transport a informatiilor, se fac investitii extrem de mari. Consider
ca dezvoltarea viitoare a infrastructurii, din Romania, va oferi noi nise pentru firmele
producatoare de textile, deoarece le va permita sa isi extinda gama de produse, la aplicatii
de managementul resurselor pentru intreprinderi cu mai multe filiale, sau care detin mai
multe puncte de vanzare.

-Numarul de patentente si natura acestora (autohtone sau achizitionate)

Este intr-o crestere usoara fata de perioadele anterioare

-Ritmul de aparitie al inventiilor

Desi Romania se bucura de o apreciere internationala cu privire la inventica, ritmul de


aparitie al inventiilor este redus. Consider ca in domeniul tehnologiei textile Romania nu
exceleaza, deoarece nu dispune de echipamentele si tehnologia necesara pentru a se face
cu adevarat cercetare si pentru a se inventa in acest domeniu. Si ca o completare,
specialistii si profesorii romani de profil, pleaca in tari in care munca de inventator este
platita de zeci, probabil de sute de ori mai bine.

-Dotarea tehnica a productiei

Dotarea tehnica, si starea echipamentelor, este destul de invechita. Managerii companiior


din Romania, sunt constienti de faptul ca utilizarea unor echipamente invechite, care nu
dau un randament ridicat, nu vor aduce beneficii majore. Prin urmare investitiile in noi
echipamente, sau modernizarea celor existente, chiar informatizarea ciclului de productie,
si utilizarea calculatorului in orice functiune a intreprinderii, trebuie sa reprezinte o
prioritate a managerilor. Din cauza situatiei financiare nefavorabile a multor companii
care au nevoie de schimabarea procesului tehnologic, si al introducerii noilor tehnologii n
ciclul de productie, se face greoi, datorita si reticentei angajatilor si a conducerii in
special la ideea de nou.
-Starea echipamentelor, capacitatilor de productie

Starea echipamentelor utilizate in activitatea companiilor este modesta, majoritatea


echipamentelor fiind invechite, de aici rezulta si capacitati de productie reduse.

-Gradul de innoire a mijloacelor tehnice si al tehnologiilor:

Datorita posibilitatilor financiare reduse, si a neimplementarii tehnologiilor si a


mijloacelor tehnice in activitatea agentilor economici, nu se poate vorbi despre o innoire
a acestora. Companiile care activeaza in domeniul tehnologiei textile existente este
necesara pentru a face fata noilor cerinte si noilor tendinte. Consider ca pentru aceste
companii, investirea in tehnologii si in a fi la curent cu tot ceea ce este nou, reprezinta un
avantaj strategic. Desigur ca achizitionarea noilor tehnologii este utila si oportuna, doar
atunci cand vechile echipamente au fost complet amortizate, deoarece se stie ca noile
tehnologii si mijloacele tehnice noi sunt extrem de costisitoare.

-Utilizarea mijloacelor fixe

Gradul de utilizare al mijloacelor fixe per total industrie se pastreaza la nivele reduse.

-Gradul de inzestrare tehnica a muncii

Datorita netehnicizarii muncii in companiile din Romania, gradul de inzestrare al


angajatilor nu este atat de mare. Angajatii care isi desfasoara activitatea in companiile din
sectorul tehnologiei textile, trebuie sa aiba un nivel de pregatire foarte ridicat pentru a
face fata cerintelor. Consieder ca abiliatile angajatilor de a lucra cu noile tehnologii, si in
special cu calculatorul, poate sa fie un avantaj pentru companiile producatoare de textile,
deoarece se reduce semnificativ timpul de training a personalului care vor utiliza
programelor software.

-Incadrarea de personal tehnic

Incadrarea personalului tehnic, se face in Romania din necesitate, deoarece se utilizeaza


metode si solutii tehnicizate, care necesita un expert uman pentru supervizarea sau
rezolvarea acestor probleme.