Formula lui taylor

φ' ( x 0 ) φ' ' ( x 0 ) 2 φ( n ) ( x 0 )

φ ( x )=φ ( x 0 ) + ( x−x 0) + (x−x 0 ) + …+ ( x−x 0)n
1! 2! n!

Unde

φ(n +1) ( ε )
Rn ( x ) = ( x−x 0)n +1 , ε =x 0+θ ( x −x 0) , 0<θ <1 (in forma data de Lagrange), numita formula lui
( n+1 ) !
Taylor de ordinal n a functiei φ , relative la punctual x0

Polinomul lui Taylor

φ' ( x 0 )
T n ( x )=φ ( x 0 ) + ( x−x 0 ) +φ (x 0)} over {2!} {(x-x 0)} ^ {2} +…+ {{φ} ^ {left (n right )} left (x 0 right )} o
1!

Se numeste Polinomul lui Taylor de gradul n relative la functia φ si punctual x0, iar functia Rn data
prin

φ(n +1) ( x o+ θ ( x−x 0 ) )

Rn ( x ) = (x−x 0)n +1 , 0<θ <1
( n+1 )

Se numeste restul n al form lui T., scris sub forma data de Lagrange.

Daca in form lui T. avem x0=0, atunci form obt se num form lui Mac-Laurin:

φ' (0)
φ ( x )=φ ( 0 )+ x + φ()0} over {2!} {x} ^ {2} +…+ {{φ} ^ {left (n right )} (0)} over {left (n right ) !} {x} ^ {n
1!

φ (n+1 )(θx) n+1

Unde Rn ( x )= x , 0<θ<1.
( n+ 1 ) !

Functii reale de mai multe variabile reale

Fie E inclus sau egal in Rn, n Є ≥ 3

Def 2.8.1. Se numeste functie reala de mai multe variabile reale sau functie reala de variabila vectoriala,
tripletu (E, R, f), unde f face ca oricarui element (x1,x2,…xn) Є E sa-i corespunda un element uЄR si
numai unul.

Notatie f: E → R , u=f ( x 1 , x 2 , … xn ) sauf : E → R , ( x 1 , x 2 … xn ) → u .

Ex: f: R3 → R , f ( x 1 , x 2 , x 3 ) =2 x 1+ 3 x 2−x 3.
Def 2.8.2. Spunem ca f are limita l in a=(a1,a2…an)ЄE’ daca oricare ar fi sirul de puncte ((
x k1 , x k2 … x kn ¿ ¿ kЄ N convergent la (a1,a2…an), unde ( x k1 , x k2 … x kn)Є E si ( x k1 , x k2 … x kn ¿ ≠(a1 , a 2 … an)
k k k
pentru orice kЄ N, sa rezulte ca sirul valorilor numerice ( f ( x 1 , x 2 … x n ) )kЄN este convergent la l.

Teorema 2.8.1. Daca f: D→R are derivate partiale pana la ordinul doi continue intD si a=(a1,a2,..an) Є
intD este punct stationar pentru f, atunci: 1) a= (a1,a2…an) este punct de minim local daca d1>0, d2>0,
…dn>0; 2) a= (a1,a2…an)este pct de maxim local daca –d1>0, d2>0,… (−1)n dn>0 , unde

∂2 f ( )
d 1= 2 a , d2=
∂ x1

Identitatea lui Euler pentru functii omogene

Def: Functia f: A→ R se numeste omogena de grad k daca f(tx)=t k f ( x ) pentru orice t>0, unde
x=(x1,x2,..xn) si tx=(tx1, tx2, …txn)

Teorema. Presupunem ca functia omogena de grad k are derivate partiale de ordinul intai pe A. Atunci
are loc relatia

∂f ∂f ∂f
x1 ( x )+ x 2 ( x ) + …+ xn ( x )=t k f ( x ) , pentru orice x=( x 1 , x 2 ,.. xn ) ЄA
∂x 1 ∂ x2 ∂ xn

Demostratie. Avem.

f ( tx 1 , tx 2, … txn )=t k f ( x 1 , x 2 , … xn )

Notam
α 1 ( t )=tx 1 ,α 2 ( t )=tx 2 … … , αn ( t )=txn . Derivam egalitatea precedenta∈raport cu t si obtinem :

∂f ∂f ∂f
( tx ) α ' 1 ( t ) + ( tx ) α ' 2 ( t ) +…+ ( tx ) α ' n ( t ) =kt k−1 f ( x )
∂α1 ∂α 2 ∂ αn

Sau

∂f ∂f ∂f
( tx ) x 1+ ( tx ) x 2+ … ( tx ) xn=kt k−1 f (x)
∂x 1 ∂ x2 ∂ xn

Pentru t=1 obtinem identitatea lui Euler:

∂f ∂f ∂f
x1 ( x )+ x 2 ( x ) + …+ xn ( x )=kf ( x ) .
∂x 1 ∂ x2 ∂ xn

Puncte de estrem. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle.

Definitia 2.1.8. Spunem ca x0 este punct de maxim relativ al functiei f daca exista o vecinatate UЄVx0
astfel caf(x)≤f(x0) pentru orice xЄU∩ E .
Definitia 2.1.9. Spunem ca x0 este punct de minim relativ al functiei f daca exista o vecinatate U Є Vx0
astfel caf(x)≥f(x0), pentru orice xЄ U ∩E.

Teorema (Fermat) Daca f este derivabila in punctual de extreme x0, atunci f’(x0)=0.

Daca x0 este pct maxim pt f.

f ' s ( x 0)=f '

( x 0) =f ' (x 0) dar.
d

f ( x )−f ( X 0) f ( x )−f ( x 0 )
f ' s ( x 0 )= lim ≥ 0 si f ' d ( x 0 )= lim ≤ 0.
x−x 0 x−x 0 x−x 0 x−x 0
' ' '
Prin urmare f s ( x 0 )=f d ( x 0 )=f ( x 0 )=0.

Teorema Rolle fie f : [ a , b ] −R astfelincat :

1. f este continua pe [ a , b ] ;
2. f este derivabila pe (a,b);
3. f(a)=f(b)
Cazul I. M>f(a). Atunci exista cЄ[ a , b ]astfel incat M=f(c)(M atinsa) si evident c ≠ a , c ≠ b. Asadar
cЄ(a,b) si cum c este pct de maxim local pentru f, avem ca f’(c)=0, conform teoremei lui Fermat.
Cazul II. m<f(a). se rationeaza similar.
Cazul III. m=M. Atunci functia f este constant ape [ a , b ], deci f’(c)=0 pentru orice cЄ(a,b).

Teorema lui Cauchy. Teorema lui Lagrange.

Teorema 2.1.12. Fie f,g:[ a , b ]-R astfel incat:
1. f si g sunt continue pe [ a , b ]
2. f si g sunt derivabile pe (a,b)
3. g’(x)≠ 0 ,pentru orice xЄ(a,b).
Atunci exista cЄ(a,b)cu propietatea ca
f ( b )−f (a) f ' (g)
=
g ( b )−g(a) g' (c )

Teorema 2.1.13. Langrange

1. f este continua pe [ a , b ]
2. f este derivabila pe (a,b)
Atunci exista cЄ(a,b), astfel incat f(b)-f(a)= (b-a) f’(c).
 Corolar teorema lui Lagrange. Presupunem ca:
1. f este definite pe vecinatatea V a punctului x0;
2. f este continua in x0;
3. f este derivabila pe V/(x0)
Atunci;
a) daca exista lim ¿x− x0 f ( x ) ¿ in acest caz exista f’(x0) si f’(x0)=l
'

b) daca exista lim ¿x− x0 f ( x ) ¿ si este finita atunci f este derivabila in x0

'

Demonstratie:

Consideram [ x 0 , x ] inclus V , x 0< x si aplicam teorena lui Legrange functiei f pe [ x 0 , x ] . Rezultaca

exista cx Є (x0,x) astfel ca

f ( x )−f ( x 0 ) =f ' ( cx ) ( x−x 0)

Obtinem

f ( x )−f ( x 0) '
=f ( cx ) si f ' ( xo ) = lim f ' ( cx )
x −x 0 x→x0

undecx= x 0+θ ( x−x 0 ) , 0<θ<1 ,adica f are derivate in x0 daca aceasta limita exista.

Reguli generale de derivare

[modifică]Derivatele funcțiilor simple

c' = 0
x' = 1
 [modifică]Derivatele
funcțiilor exponențiale și logari
tmice

(ex)' = ex

[modifică]Deri
vatele
funcțiilor tri
gonometric
e

(sinx)' = cosx

(cosx)' = − sinx

[modifică]Derivatel
funcțiilor
trigonometrice
inverse
[modifică]Derivate

[modifică]Derivatel