Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Formula Lui Taylor
Formula Lui Taylor
Unde
φ(n +1) ( ε )
Rn ( x ) = ( x−x 0)n +1 , ε =x 0+θ ( x −x 0) , 0<θ <1 (in forma data de Lagrange), numita formula lui
( n+1 ) !
Taylor de ordinal n a functiei φ , relative la punctual x0
φ' ( x 0 )
T n ( x )=φ ( x 0 ) + ( x−x 0 ) +φ (x 0)} over {2!} {(x-x 0)} ^ {2} +…+ {{φ} ^ {left (n right )} left (x 0 right )} o
1!
Se numeste Polinomul lui Taylor de gradul n relative la functia φ si punctual x0, iar functia Rn data
prin
Se numeste restul n al form lui T., scris sub forma data de Lagrange.
Daca in form lui T. avem x0=0, atunci form obt se num form lui Mac-Laurin:
φ' (0)
φ ( x )=φ ( 0 )+ x + φ()0} over {2!} {x} ^ {2} +…+ {{φ} ^ {left (n right )} (0)} over {left (n right ) !} {x} ^ {n
1!
Def 2.8.1. Se numeste functie reala de mai multe variabile reale sau functie reala de variabila vectoriala,
tripletu (E, R, f), unde f face ca oricarui element (x1,x2,…xn) Є E sa-i corespunda un element uЄR si
numai unul.
Ex: f: R3 → R , f ( x 1 , x 2 , x 3 ) =2 x 1+ 3 x 2−x 3.
Def 2.8.2. Spunem ca f are limita l in a=(a1,a2…an)ЄE’ daca oricare ar fi sirul de puncte ((
x k1 , x k2 … x kn ¿ ¿ kЄ N convergent la (a1,a2…an), unde ( x k1 , x k2 … x kn)Є E si ( x k1 , x k2 … x kn ¿ ≠(a1 , a 2 … an)
k k k
pentru orice kЄ N, sa rezulte ca sirul valorilor numerice ( f ( x 1 , x 2 … x n ) )kЄN este convergent la l.
Teorema 2.8.1. Daca f: D→R are derivate partiale pana la ordinul doi continue intD si a=(a1,a2,..an) Є
intD este punct stationar pentru f, atunci: 1) a= (a1,a2…an) este punct de minim local daca d1>0, d2>0,
…dn>0; 2) a= (a1,a2…an)este pct de maxim local daca –d1>0, d2>0,… (−1)n dn>0 , unde
∂2 f ( )
d 1= 2 a , d2=
∂ x1
Def: Functia f: A→ R se numeste omogena de grad k daca f(tx)=t k f ( x ) pentru orice t>0, unde
x=(x1,x2,..xn) si tx=(tx1, tx2, …txn)
Teorema. Presupunem ca functia omogena de grad k are derivate partiale de ordinul intai pe A. Atunci
are loc relatia
∂f ∂f ∂f
x1 ( x )+ x 2 ( x ) + …+ xn ( x )=t k f ( x ) , pentru orice x=( x 1 , x 2 ,.. xn ) ЄA
∂x 1 ∂ x2 ∂ xn
Demostratie. Avem.
f ( tx 1 , tx 2, … txn )=t k f ( x 1 , x 2 , … xn )
Notam
α 1 ( t )=tx 1 ,α 2 ( t )=tx 2 … … , αn ( t )=txn . Derivam egalitatea precedenta∈raport cu t si obtinem :
∂f ∂f ∂f
( tx ) α ' 1 ( t ) + ( tx ) α ' 2 ( t ) +…+ ( tx ) α ' n ( t ) =kt k−1 f ( x )
∂α1 ∂α 2 ∂ αn
Sau
∂f ∂f ∂f
( tx ) x 1+ ( tx ) x 2+ … ( tx ) xn=kt k−1 f (x)
∂x 1 ∂ x2 ∂ xn
∂f ∂f ∂f
x1 ( x )+ x 2 ( x ) + …+ xn ( x )=kf ( x ) .
∂x 1 ∂ x2 ∂ xn
Definitia 2.1.8. Spunem ca x0 este punct de maxim relativ al functiei f daca exista o vecinatate UЄVx0
astfel caf(x)≤f(x0) pentru orice xЄU∩ E .
Definitia 2.1.9. Spunem ca x0 este punct de minim relativ al functiei f daca exista o vecinatate U Є Vx0
astfel caf(x)≥f(x0), pentru orice xЄ U ∩E.
Teorema (Fermat) Daca f este derivabila in punctual de extreme x0, atunci f’(x0)=0.
f ( x )−f ( X 0) f ( x )−f ( x 0 )
f ' s ( x 0 )= lim ≥ 0 si f ' d ( x 0 )= lim ≤ 0.
x−x 0 x−x 0 x−x 0 x−x 0
' ' '
Prin urmare f s ( x 0 )=f d ( x 0 )=f ( x 0 )=0.
1. f este continua pe [ a , b ] ;
2. f este derivabila pe (a,b);
3. f(a)=f(b)
Cazul I. M>f(a). Atunci exista cЄ[ a , b ]astfel incat M=f(c)(M atinsa) si evident c ≠ a , c ≠ b. Asadar
cЄ(a,b) si cum c este pct de maxim local pentru f, avem ca f’(c)=0, conform teoremei lui Fermat.
Cazul II. m<f(a). se rationeaza similar.
Cazul III. m=M. Atunci functia f este constant ape [ a , b ], deci f’(c)=0 pentru orice cЄ(a,b).
Demonstratie:
Obtinem
f ( x )−f ( x 0) '
=f ( cx ) si f ' ( xo ) = lim f ' ( cx )
x −x 0 x→x0
undecx= x 0+θ ( x−x 0 ) , 0<θ<1 ,adica f are derivate in x0 daca aceasta limita exista.
(ex)' = ex
[modifică]Deri
vatele
funcțiilor tri
gonometric
e
(sinx)' = cosx
(cosx)' = − sinx
[modifică]Derivatel
funcțiilor
trigonometrice
inverse
[modifică]Derivate
[modifică]Derivatel