Crăciun Stăncel

Protectia Mediului
Anul I NTMF -restanţă

Încălzirea globală

Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă

a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului,
precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în
ultimele decenii. Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria
Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea
alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.

Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în

ultimul secol cu 0,74 ± 0,18 °C.
Dacă fenomenul de încălzire observat este cvasi-unanim acceptat de oamenii
de știință și de factorii de decizie, există diverse explicații asupra cauzelor
procesului. Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în
special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea
de combustibili fosili. Grupul interguvernamental de experți în evoluția
climei (engleză Intergovernmental Panel on Climate Change) afirmă că „cea mai
mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-
lea se datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de
proveniență antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca
variațiile solare și vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950,
dar după efectul a fost de ușoară răcire.

Teoria încălzirii globale antropice este contestată de unii oameni de știință și

politicieni, cum ar fi Claude Allègre sau Václav Klaus. Există teoreticieni ai
conspirației care cred că totul este doar un pretext al elitelor mondiale de a cere
taxe împotriva poluării.

Încălzirea globală are presupuse efecte profunde în cele mai diferite

domenii. Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării,
extreme climatice, topirea ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări
privind sănătatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă
susținută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de
la Kyoto privind reducerea emisiei poluanților care influențează viteza încălzirii.

Clima Pământului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de

răcire şi încălzire. Modificările au diferite durate, precum şi diferite amplitudini. Se
menţionează următoarele tipuri de cicluri:

 Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), în care temperaturile pot varia de la

câteva grade, până la câteva zeci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a
fi luat în considerare în cazul schimbărilor climatice.
 Ciclul anual (anotimpuri), în care variaţia temperaturii şi a altor parametri,
de exemplu a concentraţiei de dioxid de carbon) este sesizabilă pe un grafic
care arată influenţa industrializării.
 Ciclul solar, cu o durată de cca. 11 ani, indică o variaţie periodică a
temperaturilor, care poate masca încălzirea globală.
 Ciclul glaciar, care se întinde pe durate de mii până la sute de mii de ani şi
determină mari variaţii climatice.

Cauze ale incalzirii

Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcție de influența

deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră.
Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de
știință  este că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră
datorită activităților umane din epoca industrializării. În special în ultimii 50 de
ani, când se dispun de date detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, există
și alte ipoteze, care atribuie încălzirea variațiilor activității solare

Efectele forcingului nu sunt instantanee. Inerția termică a solului și

oceanelor duce la presupunerea că starea curentă a climei nu este în echilibru cu
forcingurile. Studiile pe modelele climatice indică că, chiar dacă concentrațiile
gaselor cu efect de seră s-ar menține la cele ale anului 2000, clima tot s-ar mai
încălzi cu 0,5 °C.

Efectul de sera

Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a

radiației terestre în infraroșu este reținută de atmosfera terestră. Efectul se
datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi această radiație.

În figura alăturată sunt prezentate fluxurile termice în atmosferă, în regim

stabilizat. Din radiația solară incidentă, de 342 W/m2 cota de 107 W/m2 este
reflectată de atmosferă și sol. Restul este reținut în atmosferă sau ajunge pe sol.
Din totalul de 559 W/m2 (67 + 24 + 78 + 390) din atmosferă, 235 W/m2 sunt radiați
în afara atmosferei, iar restul de 324 W/m2 se reîntorc pe Pământ datorită efectului
de seră. În acest fel se închide bilanțul energetic (342 = 107 + 235). Efectul actual
al existenței gazelor cu efect de seră este că temperatura medie a Pământului este
cu cca. 33 °C mai mare decât ar fi în lipsa lor, adică este de cca. +15 °C în loc să
fie de -18 °C. În acest sens, efectul de seră este benefic, el asigurând încălzirea
suficientă a Pământului pentru a permite dezvoltarea plantelor așa cum le
cunoaștem noi azi. Dacă concentrația gazelor cu efect de seră crește, echilibrul
prezentat este perturbat, cota de 235 W/m2 se micșorează iar cea de
324 W/m2 crește, diferența de flux termic se acumulează în atmosferă, care astfel
se încălzește. De aceea, termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în
vorbirea curentă pentru a evidenția contribuția unor anumite gaze, emise natural
sau artificial, la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilității
atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră. Principalul element
responsabil de producerea efectului de seră sunt vaporii de apă, cu o pondere de
36 - 70 % urmați de dioxidul de carbon, cu o pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o
pondere de 4 - 9 % și ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %. citat de  Alte gaze care
produc efect de seră, însă cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot
hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf.
Efectul antropic

Activitatea umană în perioada industrializării a dus la:

 Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili

pentru transporturi, încălzire, climatizare, producerea curentului
electric în termocentrale și în industrie. Creșterea emisiilor de CO 2 este
agravată de defrișări, care se datorează tot activității omului, defrișări care
reduc cantitatea de CO2 absorbită de plante.
 Emisii de metan, ca urmare a activităților agricole, cum ar fi
creșterea vacilor și cultivarea orezului, datorită scăpărilor prin neetanșeitățile
conductelor de transport și distribuție a gazului metan precum și datorită
utilizării solului.
 Emisii de N2O ca urmare a folosirii îngrășămintelor chimice și a arderii
combustibililor fosili.
 Emisii de compuși halogenați datorită utilizării freonilor în instalațiile
frigorifice, în instalațiile pentru stingerea incendiilor și ca agent de propulsie în
sprayuri, precum și datorită utilizării hexafluorurii de sulf ca protecție
împotriva arcurilor electrice.
 Creșterea concentrației aerosolilor, ca urmare a activităților industriale, de
exemplu mineritul la suprafață.

De la începutul revoluției industriale concentrația de dioxid de carbon a crescut

cu 32 %. Aceste niveluri sunt mult mai mari decât cele măsurate în cadrul
programului Ice Core, și sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de milioane de
ani.

Producerea de CO2 prin arderea combustibililor fosili, a căror ponderi în

perioada 2000 - 2004 au fost:
 arderea cărbunelui: 35 %
 arderea combustibililor lichizi: 36 %
 arderea combustibililor gazoși: 20 %
 instalațiile de faclă la extragerea și prelucrarea hidrocarburilor: 1 %
 alte hidrocarburi: 1 %
 producția de ciment: 3 %
 alte surse (transport maritim și aerian necuprins în statisticile naționale): 4 %
 Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se
topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni,
fenomenele meteorologice extreme și precipitațiile sunt tot mai frecvente, în timp
ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extreme.
Ploile torențiale și alte fenomene meteorologice extreme devin din ce în ce
mai frecvente. Ca urmare a acestei situații, se produc inundații și scade calitatea
apei, iar resursele de apă devin tot mai precare în unele regiuni.
 Europa Centrală și de Sud se confruntă mai frecvent cu valuri de căldură,
incendii forestiere și secetă.
 Zona mediteraneeană devine tot mai aridă, ceea ce o face vulnerabilă în
fața secetei și a incendiilor forestiere.
 Nordul Europei devine considerabil mai umed și este posibil ca inundațiile
pe perioada iernii să devină un fenomen obișnuit.
 Zonele urbane, în care trăiesc în prezent 4 din 5 europeni, sunt afectate de
valuri de căldură, inundații sau creșterea nivelului mărilor, și adesea nu dispun de
mijloacele necesare pentru a se putea adapta schimbărilor climatice. 
În prezent, temperature medie global este cu 0,85 ºC mai ridicată decât la
sfârşitul secolului al XIX-lea. Fiecare din ultimile trei decenii a fost mai cald decat
oricare alt deceniu precedent pentru care exista inregistrari.
Efecte devastatoare ale încălzirii globale

 Creșterea nivelului mărilor și oceanelor

Încălzirea globală duce la topirea păturilor de gheață din Antarctica și
Groenlanda, ceea ce, conform scenariilor pesimiste, va duce la creșterea nivelului
apei din mări și oceane cu minimum 2 metri. Deci mari porțiuni din zonele de
coastă actuale (intens populate în multe zone ale lumii) vor dispărea, cu efecte în
lanț privind relocarea populației.

Intensificarea urganelor și furtunilor

Oceanul planetar este o parte esențială a echilibrului climatic planetar. Deci
orice modificare a acestuia are efecte directe în fenomenele din atmosferă. Un
lucru cert este că, pe măsură ce încălzirea globală s-a accentuat, au apărut și
uragane mai puternice, precum și furtuni mai violente.
 Secetă şi deşertificare
Zonele astăzi verzi şi în care agricultura prosper, ar putea devein nişte câmpuri
sterpe pana la finalul acestui secol, din cauza încălzirii globale. Ceea ce se
estimează că ar putea duce la dispariţia a circa 3 miliarde de locuitori ai planetei
din cauza imposibilităţii de a mai utilize pământul pentru a creşte plantele necesare
alimentaţiei.

Economice
Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de
securitate atrage atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face
exploatabile resurse naturale ca pescuitul, sau zăcămintele de gaze
naturale și petrol care sunt momentan blocate sub platforma continentală înghețată.
Acest lucru ar putea genera divergențe între Rusia, Statele
Unite, Canada, Norvegia și Danemarca.
Asupra agriculturii
Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice
asupra agriculturii datorită creșterii concentrației de CO2 asimilabil
prin fotosinteză. Creșterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor în locuri
unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului în Islanda. Tot
această încălzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord.
Deși în unele locuri, de exemplu în Siberia, încălzirea este favorabilă, în altele, de
exemplu în Africa, ea are efecte dramatice, deoarece contribuie la
extinderea deșertului Sahara peste Sahel.
Asigurări
Asigurările sunt direct afectate de modificările climatice. Se estimează că numărul
catastrofelor naturale s-a triplat față de anii 1960, iar din acestea, 35 - 40 % se
datorează încălzirii globale.
Transport

Drumurile, pistele de aterizare, căile ferate, conductele pot fi afectate de

variațiile de temperatură mai mari, pot avea o durată de serviciu mai mică și pot
necesita întreținere sporită. De exemplu, topirea permafrostului poate
afecta aeroporturile.
Inundații

Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor, în

special a zonelor foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh și la Veneția.
În zonele inundabile trăiesc adesea comunități foarte sărace, deoarece este singurul
teren fertil la care au acces. Sărăcia face să nu poată plăti asigurări, ceea ce face să
nu-și poată compensa pierderile în caz de dezastre naturale.
 Trecerea de nord-vest

Topirea ghețurilor arctice în perioada de vară poate deschide trecerea de

nord-vest, care în 2007 s-a deschis navigației în mod natural pentru prima oară în
istorie. Acest lucru scurtează cu cca. 5000 de mile marine (9000 km) rutele navelor
între Europa și Asia, în special a petrolierelor care nu pot trece prin Canalul
Panama.

Sănătate

Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare și

mărește concentrațiile de ozon troposferic, care este un poluant care poate
produce astm bronșic. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că
procesul de încălzire globală este vinovat de moartea anuală a 150 000 de persoane
și îmbolnăvirea altor 5 milioane din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor
calamități naturale declanșate de acest proces.
În România, în iunie 2008 canicula a determinat 187 de cazuri care au necesitat
ajutor medical, din care 139 în București.
Apărare- Implicațiile încălzirii globale din punct de vedere militar au fost
examinate de Consiliul Consultativ Militar (engleză Military Advisory Board), un
grup de generali în retragere ai SUA, care au relevat câteva aspecte:
 Acutizarea conflictelor în zonele afectate de dezastre provocate de
schimbările climatice;
 Migrarea populațiilor din zonele afectate de dezastre;
 Probleme privind dependența energetică.

Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83

2. https://storymaps.arcgis.com/stories/d0a967202c8242258a2cce451d61c404