Sunteți pe pagina 1din 11

PLANUL DE AFACERI

LA VISCRI S.R.L.

VIZIUNE

Dorim să devenim cunoscuţi pentru calitatea şi originalitatea produselor. Ne


propunem ca în primul an să ne facem cunoscuţi pe piaţa şi să ne facem un portofoliu constant
de clienţi, urmând ca în următorii doi ani de activitate să ne mărim numărul clienţilor şi prin
lansarea altor sortimente de dulceaţă.

STRATEGIE

Firma Viscri S.R.L. este producătoare de dulceţuri de 4 tipuri :dovlecei, gogonele,


castraveţi, ardei gras.
Fabrica noastră are toate şansele să devină una de succes, deoarece este singura din
Viscri care se ocupă cu fabricarea dulceţurilor.
În ceea ce priveşte producţia, Viscri SRL va produce aproximativ 1500 de borcane de
dulceaţă. Produsele vor fi distribuite în ambalaje din sticlă, având un gramaj de 400g.
Clienţii se pot bucura de o dulceaţă tradiţională, de calitate, obţinută de către localnici
cu experienţă în producerea dulceţurilor tradiţionale.
Clienţii potenţiali pot fi reprezentaţi de orice persoană fizică sau juridică dornică de a
colabora cu noi, respectiv : restaurante, patiserii, pensiuni.
Comercializarea va avea loc prin intermediul unui lanţ de supermarket-uri si
hipermarket-uri din toată ţara.
Obiectivele fixate de noi sunt următoarele :
-valorificarea produselor noastre către un public de larg consum, dar şi patiserilor,
cofetarilor, restaurantelor
-extinderea către noi pieţe
-creşterea numărului de clienţi de la an la an
-captarea de clienţi din afara ţării noastre
-creşterea profitului procentual cu fiecare an.

Obiective operaţionale 
Obiective de ordin tehnic. Utilajele şi echipamentele prevăzute în fluxul tehnologic
permit desfaşurarea procesului de înfiinţare şi întreţinere a culturii de legume în condiţii
optime. Tehnologiile performante folosite conduc la obţinerea unor produse de calitate, la
randamente sporite, în condiţii de eficienţă şi productivitate a muncii crescute. În acelaşi timp,
prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie se urmăreşte realizarea unor condiţii bune de
muncă pentru personalul care lucrează în fermă. 
Obiective de ordin economico-financiar. La înfiinţarea culturilor de legume (tomate,
castraveţi, dovlecei, ardei gras) se folosesc răsaduri, cu o creştere cât mai avansată, specii şi
soiuri cu perioada mai scurtă de vegetaţie, astfel că intervalul de timp de la înfiinţarea
culturilor şi până la recoltare să fie cât mai scurt, şi o perioadă de recoltare cât mai mare, ceea
ce va conduce la reducerea costurilor de producţie şi implicit la creşterea rentabilităţii
economice a exploataţiei agricole. Creşterea viabilităţii economice. Implementarea proiectului
va însemna pentru întreprinderea individuală o creştere substanţială a veniturilor, dată de
diversificarea activităţii şi orientarea spre legume cu cerere pe piaţă. Întreprinderea
individuală intenţionează ca prin investiţiile realizate prin proiect, având ca obiectiv o
productivitate cât mai ridicată a recoltei şi o capacitate de depozitare optimă, să obţină costuri
de operare cât mai bune.
Obiective de mediu. Respectarea cerinţelor fitosanitare prin practicarea unor metode
de cultivare sănătoase, astfel încat să asigure siguranţa alimentară a consumatorilor, să
respecte normele de mediu, în scopul de a proteja apa şi solul şi de a ţine evidenţa
tratamentelor fitosanitare şi a produselor chimice utilizate în procesul de producţie. Toate
utilajele şi echipamentele care vor fi achiziţionate prin proiect corespund nivelurilor stabilite
prin normele de mediu astfel încat noua investiţie nu va avea un impact negativ asupra
mediului. Proiectul este în acord cu potenţialul agricol al zonei în care va fi implementat.
Punctul forte care ne face să credem ca vom avea succes este dulceaţa “VISCRI”
realizată în satul cu acelaşi nume de către localnici cu experienţă în producerea dulceţurilor
tradiţionale. Reţeta utilizată pentru realizarea acestor produse este secretă şi transmisă din
generaţie în generaţie.
Produsele sunt unice şi acest lucru se datorează calităţii superioare materiei prime .
Această zonă este recunoscută pentru biodiversitatea ei şi pentru pământul curat, fără urmă de
îngrăşăminte chimice sau insecticide.

A.Date referitoare la firmă(Istoric)

Numele firmei : Viscri SRL


Societatea comercială din punct de vedere a formei va fi „Societate cu raspundere
limitată”-SRL
Capitalul social al firmei este de 900 RON.
Fabrica are 2 administratori asociati.
Obiectul de activitate al firmei este de a produce si comercializa dulceata .

Fabrica de dulceţuri “VISCRI” SRL este situată în satul Viscri, judeţul Braşov.
Aceasta dispune de o suprafaţă de 1,8 ha de teren, care sunt valorificate în scopul obţinerii
materiei prime şi anume: dovlecei, gogonele, castraveţi, ardei gras.

Terenuri agricole (ha) în anul 0


Nr Localitate/ Suprafaţa agricolă totală Din care:
Cr Judeţ
t.
în folosinţă proprietat Arabil Păşuni Fâneţe Pom Vii Alte
(arendă e i categorii
/concesiune)
1. Viscri, 1,8 ha 1,8 ha
Brasov
TOTAL 1,8 ha 1,8 ha

Dotările fermei (se vor menţiona cele mai importante clădiri, maşini şi utilaje
agricole) în anul 0

Nr Detaliere Suprafaţa Capacitate


Crt Număr (mp)

I. Clădiri pentru producţia vegetală


1. Sere 4 2.500 mp
2. Depozit 1 2.500 mp
Total
II. Clădiri pentru producţia zootehnică
1. Grajduri
2. Saivane
3. Padocuri
Total
III. Alte clădiri (cu excepţia celor de locuit)
1. Pensiune agroturistică
Total
IV. Maşini şi utilaje agricole
1. Motocultor 1
2. Frezaă 1
3. Cultivator 1
4. Plug 1
5. Semănătoare 1
6. Instalaţie de irigat prin picurare
7. Sapă 5
8. Cazma 5
9. Greblă 5
10 Roabă 3
Total

B.Politica resurselor umane

Fabrica dispune de un număr total de 20 de angajaţi, dintre care 10 sunt femei, iar
restul bărbaţi.
Personalul angajat nu trebuie să fie neapărat calificat. Aceştia au învăţat să facă
dulceaţa din generaţie în generaţie, devenind o tradiţie.
Pentru ca angajaţii să îşi îndeplinească sarcinile, societatea le va răsplăti eforturile prin
acordarea celui de-al 13-lea salariu, iar în perioada de sărbători se vor acorda prime, bonuri
cadou sau diferite bonusuri.
Salariul fiecărui angajat va fi în valoare de 800 lei.
Organigrama firmei cuprinde: departamentul economic şi tehnic, fiecare fiind
coordonate de către un director cu specializare pe domeniul pe care activează.
Top managementul firmei este asigurat de 2 directori generali care sunt şi
administratorii firmei. Departamentul economic gestionează fluxurile financiare ala firmei şi
este un serviciu externalizat. Directorul tehnic este persoana care coordonează şi
producţia.Pentru îmceput în departamentul producţie se poate începe cu o echipă, cel mult
două. Un alt departament important al firmei este departamentul vânzări, în subordinea căruia
pentru început va fi o persoană.
Managerii firmei sunt absolvente ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti,
ramura Economia Agroalimentară şi a Mediului.Cei doi manageri au experienţă în producerea
dulceţurilor, dobândită din generaţie în generaţie.

C.Descrierea activităţii curente

Firma doreşte să devină cunoscută pentru calitatea şi originalitatea produselor.


Firma Viscri S.R.L. este producătoare de dulceţuri de 4 tipuri :dovlecei, gogonele,
castraveţi, ardei gras.
Firma doreşte să achiziţioneze echipamente moderne şi tehnologii performante absolut
necesare pentru realiarea unor produse conform exigenţelor standardelor europene.
Pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi procesare a legumelor se construieşte
un depozit.
Firma în momentul de faţă achiziţioneză utilajele necesare producţiei: cazan de
fierbere, sistem de spălare a legumelor, sistem de înfiletare a borcanelor, sistem de sterilizare
a borcanelor, sistem de spălare a borcanelor, containere de transportare a borcanelor.

D.Analiza de piaţă pentru obiectivul propus

În ceea ce priveşte piaţa, aceasta reprezintă un risc relativ scăzut pornind de la


premiza că firma va acoperi o nişa neabordată de ceilalţi furnizori; În eventualitatea în care va
apărea o firmă concurenta pe aceasta nişă, firma va avea avantajul primului intrat.
Fie că le face bunica, fie că le cumpărăm de la supermarket, cu toţii cred că avem prin
casă cel puţin un borcan de dulceaţă.
Adevarul e că astfel de delicateţuri nu sunt tocmai ieftine dar puţini sunt cei care ar
putea renunţa la ele, mai ales dacă au în familie copii. Dar dacă cineva le cumpără, înseamnă
că altcineva le produce şi încasează banii.
Gemurile şi dulceţurile sunt produse de impuls. În marea lor majoritate, ele sunt
achiziţionate în special în sezonul rece, atunci când organismul are o mai mare nevoie de
energie. Consumul de gemuri şi dulceturi din România, este unul predominant casnic, însa
lipsa timpului îi determină din ce în ce mai mult pe români să apeleze şi la ofertele
companiilor producătoare. Consumatorul din ţara noastră este unul tradiţionalist, acesta
preferând în special produsele care se apropie ca textură şi calitate de cele făcute în casă.
Vânzările din ultimii ani demonstrează faptul că această piaţă este una cu un potenţial ridicat
pentru următorii ani.
Romanii sunt încă tradiţionalişti, cel puţin în ceea ce priveşte consumul de gemuri şi
dulceţuri. Potrivit declaraţiilor Gabrielei Munteanu, senior brand manager la compania Orkla
Foods Romania, în prezent, în ţara noastră, gemurile şi dulceţurile făcute în casă reprezintă
încă aproximativ 65% din consum. Însa, în contextul în care societatea devine din ce în ce mai
dinamică şi timpul devine din ce în ce mai preţios pentru cei mai mulţi dintre noi, oferta de
raft a producătorilor de gemuri şi dulceţuri va deveni din ce în ce mai căutată şi astfel piaţa va
continua să crească, a precizat Gabriela Munteanu. Evoluţia din ultimii doi ani a acestui
segment de activitate s-a înscris pe un trend ascendent, fapt ce demonstrează că încet, încet s-a
trecut de la prepararea gemurilor şi dulceţurilor în casă la cumpărarea acestora de la
magazine. 
Aproximativ 65% dintre români preferă gemurile şi dulceţurile făcute în casă. Lipsa
timpului îi determină însă pe consumatori să apeleze la achiziţionarea acestor produse din
magazine. În acest caz, ei se orientează spre ofertele cu cel mai ridicat grad de tradiţionalism
în prezentarea produselor. Se poate spune astfel că produsele ce se apropie cel mai mult din
punct de vedere al calităţii gustului şi texturii de gemul şi dulceaţa făcute în casă sunt cele
care înregistrează cel mai mare succes în rândul consumatorilor. 
Demn de menţionat este faptul că aproximativ 70% din deciziile de cumparare a
gemurilor şi dulceţurilor se iau la raft, ceea ce înseamnă că o comunicare îndreptată spre
cumpărător contează foarte mult. Distribuţia eficientă a produselor, amplasarea acestora la
raft, încurajarea vânzărilor din impuls prin display-uri, semnalizările, sunt mijloace prin care
încercam să atragem consumatorii semihotărâţi care doresc să cumpere produse dintr-o
anumită categorie fără a fi decişi asupra mărcii sau consumatorii nehotărâţi care nu au intenţia
de a cumpăra, dar care sunt atraşi de dispunerea atractivă a produselor. Astfel, o înţelegere
profundă a cumpărătorilor a devenit esenţială pentru furnizori şi comercianţi. Vânzările pe
piaţa gemurilor şi dulceţurilor sunt neuniforme pe parcursul unui an.
Tehnologia, poate reprezenta un risc în măsura în care firma nu va ţine pasul la nivel
mondial cu inovarea în privinţa produselor şi tehnologiei lansate pe piaţa. Totuşi, consideram
că acest risc este scăzut datorită faptului că firma acordă o atenţie specială inovării şi s-a
impus pe piaţă cu produse cu un grad ridicat de inovare şi certificare internaţional.
În ceea ce privește producția, Viscri SRL va produce aproximativ 1500 de borcane de
dulceatță. Produsele vor fi distribuite în ambalaje din sticlă, având un gramaj de 400g.

Aspecte privind piaţa-ţintă


Aspectele demografice
Clienţi persoane fizice: Intervalele de vârstă: 18-80 ani

Intervalele de venituri: medii-mari


Sexul: feminin şi masculin
Domiciliul: neimportant
Ocupaţia: neimportant
Starea civilă: neimportant
Dimensiunea familiei: 2-4 membri
Clasa socială: mediu-ridicat
Nivelul de educaţie: mediu-superior
Proprietatea asupra locuinţei: neimportant

Clienţi persoane juridice:

Industria: comerţ, restaurante, industria alimentară


Vechimea în afaceri: minimum 2 ani pe piaţă
Venituri de investiţii: neimportant
Numărul de angajaţi: minimum 10 (restaurante, fabrici de producţie etc.)
Impactul asupra mediului
În cadrul fermei se vor utiliza metode de producție care au un impact minimal asupra
mediului. De asemenea prin conversia la agricultura ecologică se vor respecta întocmai
clauzele din contractul de prestări servicii pentru certificarea în agricultura ecologică în
conformitate cu Regulamentele CE 834/2007 si 889/2008.
Resursele de apă se vor folosi rațional, prin evitarea risipei de apă, aici beneficiind și
de clima zonei care este destul de bogată în precipitații.
Conform clasificării românești a producției există două tipuri de producție: convențională și
ecologică. Producția ce va rezulta din exploatație este una ecologică. Dacă se reușește
conversia la producția ecologică, impactul de producție asupra mediului va fi aproape
inexistent.
Activităţile din sectorul agricol au impact asupra mediului, în special asupra solului,
prin cultivarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă, prin sărăturarea şi deşertificarea
pământurilor prost administrate sau compactizarea solului, poluării prin utilizarea excesivă a
pesticidelor (folosite la combaterea dăunătorilor) şi îngrăşămintelor (folosite la fertilizarea
solurilor), prin pătrunderea poluanţilor din sol în stratul freatic favorizată şi de practicarea
inadecvată a irigaţiilor.
Cultura necorespunzătoareă pe terenuri în pantă declanşează procese erozionale de
suprafaţă şi de adâncime, alunecări de teren, având ca rezultat pierderea stratului fertil al
solului (care conţine materie organică, elemente nutritive şi este caracterizat printr-o activitate
microbiologică adaptată condiţiilor).Pierderile pot fie evitate prin cultivarea unei vegetaţii cu
rol protector ridicat (ierburi), aceasta însemnând,atât păstrarea calităţii mediului, precum şi
evitarea cheltuielilor inutile.În cazul solurilor nisipoase, care ocupă 378 mii ha, problema care
se ridică din punctul de vedere al protecţiei mediului o constituie eroziunea eoliană, precum şi
suprafertilizarea unor suprafeţe, care determină pătrunderea în apele freatice a azotaţilor şi
fosfaţilor.Irigaţia şi drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunzătoare, duc la
intensificarea degradării fizice a solului,la accentuarea poluării mediului şi la distrugerea
ecosistemelor. Solurile sărăturate (saline şi alcalice) constituie, de asemenea, o problemă
pentru relaţia agriculturii cu mediul.
Concentrarea sărurilor în apele freatice s-a intensificat după defrişarea pădurilor, colmatarea
albiei râurilor şi înrăutăţirea drenajului natural. Distrugerea structurii soluriloreste un alt
proces negativ important, fiind determinat,atât de caracteristicile naturale ale solului (conţinut
mic de argilă, materie organică, calciu),dar şi de lucrările intensive ale solului, de fertilizarea
redusă cu materie organică, de lipsa amendării calcaroase etc. Scăderea sau creşterea
exagerată a stabilităţii hidrice a solului determină: prăfuirea solului, întărirea, crustificarea,
compactarea, mocirlirea, înnămolirea, crăparea şi eroziunea.
Agricultura durabilă presupune utilizarea ştiinţifică, armonioasă, a tuturor
componentelor tehnologice specifice: lucrările solului-terasarea, rotaţia culturilor, fertilizare,
irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, creşterea
animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc.
, pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile, fără însă a afecta mediul. Pentru terenurile
agricole afectate de secete periodice este indicată menţinerea de perdele de protecţie forestiere
care constituie elemente de frânare a eroziunii. Utilizarea durabilă a solului implică
menţinerea celor trei funcţii ecologice ale acestuia: producţia de biomasă; filtrarea,
tamponarea, transformarea materiei şi a apei pătrunse în sol, pentru asigurarea circuitului
acestora în natură; habitat pentru organisme. Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a
resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii
populaţiei. În contextul dezvoltării durabile, se impun o serie de măsuri în vederea utilizării
durabile a solului. Acestea sunt: diversificarea culturilor în vederea îmbunătăţirii şi
conservării structurii solului; selectarea speciilor de plante care se potrivesc tipului de sol,
climei şi care sunt rezistente la boli;utilizarea de materiale organice reziduale, provenite din
sectorul zootehnic, în combinaţie cu îngrăşămintele minerale pentru asigurarea cu nutrienţi a
culturilor, dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solurilor; utilizarea unor noi substanţe
fertilizante şi folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie,
limitând cât mai mult utilizarea substanţelor chimice pentru combaterea buruienilor şi
dăunătorilor; utilizarea fertilizanţilor şi a pesticidelor potrivit potenţialului productiv a solului;
efectuarea,în perioada optimă,a tuturor lucrărilor solului.

Asigurarea materialului biologic

Materialul biologic este reprezentat de „răsaduri”, care va fi achiziționat de la diverși


furnizori autorizați pentru producerea și comercializarea răsadurilor.

La înființarea culturii de castraveți în câmp întreprinderea individuală va folosi numai


răsaduri obținute din semințe autorizate, respectiv cca. 8000 fire de roșii, 7000 fire
castraveți,5000 fire de dovlecel,10000 fire de ardei gras. Răsadurile vor fi cultivate pe o
suprafață de 1ha.

Fiecare cultură se va bucura de o atenție deosebită:

Cultura tomatelor- pregătirea terenului din sere se începe din toamnă și constă în
defrișarea atentă a culturilor anterioare, fertilizarea de baza cu 15t/ 2500mp gunoi de grajd
semidescompus, 100kg/2500mp superfosfat și 50kg/2500mp sulfat de potasiu.
Răsadurile sunt plantate la începutul lunii martie.
Lucrările de îngrijire constau în întreținerea solului și dirijarea factorilor de vegetașie. După
plantare se udă local fiecare planta, cu circa 0,5l apă pentru a nu se raci solul. În continuare,
irigarea se face prin picurare, în mod repetat, la interval de 5-7zile, cu norme de udare de
70m³/2500mp.
Susținerea plantelor se face pe spalieri de sârmă. Copilitul se aplică săptămânal și se
efectuează radical.Producția medie este de 15t/2500mp.

Cultura castraveților- pregătirea solului începe din toamnă prin strângerea și


scoaterea resturilor vegetale ale culturii anterioare și fertilizarea de bază cu 20t/2500mp gunoi
de grajd semidescompus, 10kg/2500mp superfosfat si 10kg/2500mp azot care se încorporează
primăvara.
Plantarea se realizează în luna aprilie. Lucrarea se executa manual, în gropi deschise cu
lingura de plantat sau cu sapa. Norma de plantare este de 7000 fire/2500mp
Producția medie este de 1t/2500mp.

Cultura dovleceilor- Cultura de dovlecei ar trebui înființată la sfârșitul lunii aprilie -


începutul lunii mai prin semănare directă.
Udarea plantelor trebuie făcută regulat, la fel și plivitul, întrucat buruienile pot pune serios în
pericol bogăția recoltei de dovlecei. Alte lucrări implică prășirea, pentru afânarea pământului,
dar și mușuroitul, fertilizarea și controlul dăunătorilor.
Producția medie este de 10t/2500mp.

Cultura ardeiului gras- Plantarea răsadurilor se face atunci când temperatura solului
se menține pe adâncimea de 10 cm, la nivelul de 14-15 grade celsius, în luna aprilie. Norma
de plantare este de aproximativ 12000 fire/2500mp. După plantare, sunt aplicate udări dese cu
norme mici de apa 50m³/2500mp, se încearcă menținerea umidității până la recoltare la 70-
80% din capacitatea de câmp.
Producția medie este de 8t/2500mp.

Clienți potențiali

Persoane fizice sau juridice care sunt dornici de a colabora cu noi:


- restaurante
- pensiuni
- cantine
- patiserii
- cofetării
- en-gros
- supermarket
- hipermarket
Concurenţa

Produsele noastre care vor apărea pe piaţă nu au concurenţă mare. Nu sunt producători
de dulceaţă din legume foarte mulţi. Noi vrem să scoatem pe piaţă ceva nou.
Cei care produc dulceaţă din legume nu sunt foarte cunoscuţi pe piaţă. Ei au reţeta
transmisă din generaţie în generaţie.
Dulceaţa de legume nu are o piaţă foarte largă. Se cunosc foarte puţine despre
producătorii de dulceaţă de legume.
Analizând nevoile pieţei, am ajuns la concluzia că există o nevoie acută a serviciilor în
domeniul agricol deoarece toată piaţa este invadată de produse din import. Tendinţa noastră
este de a aduce pe piaţă produse cât mai naturale şi mai ales de a dezvolta domeniul
serviciilor. Adaptarea producţiei din punct de vedere calitativ şi cantitativ la cerinţele
consumatorilor.
În scurt timp cerinţele pieţei în domeniul alimentar vor fi din ce în ce mai pretenţioase
datorită infuziei mari de produse provenite din export care sunt de o calitate inferioară
produselor noastre tradiţionale. Este o nevoie acută pe piaţa de produse care să satisfacă
gustul oricărui client. Piaţa este dinamică şi chiar dacă criza încă persistă, domeniul alimentar
este o investiţie prosperă.
Extinderea gamei de produse: Pe viitor avem în vedere extinderea gamei de cultură în
seră: vinete.
Având produse tradiţionale, la preţ acceptabil, sperăm ca vânzările să crească cât mai
repede şi să avem cât mai mulţi clienţi. Am dorii să avem o cerere cât mai mare de dulceţuri.

Politica de preţ

Firma doreşte să practice preţuri care să fie într-un raport optim cu calitatea
produselor. Strategia preţurilor noastre este una flexibilă, care permite acordarea de discount
-uri clienţilor fideli, dar fără mari oscilaţii, ţinând cont de modificările ce pot surveni între
cererea şi oferta de pe piaţă. Totodată se au în vedere costurile de prestare ale serviciilor în
cele mai bune condiţii astfel încât calitatea să nu fie afectată.
Pretul unui borcan de dulceata de 400g va fi in medie de 18 lei (ch.act.de producţie
19256+ adaos 2889+ tva 4621= 26766/1500borcane=18lei/buc). Firma practicând un adaos
comercial de 15%.
Distributia 

Produsele sunt realizate prin procedee tradiţionale şi comercializate prin intermediul


unui lanţ de supermarket-uri şi hipermarket-uri în toată ţara. Cu toate acestea, clienţii
potenţiali pot fi reprezentaţi de orice persoană fizică sau juridică dornică de a colabora cu noi,
respectiv : restaurante, patiserii, pensiuni, etc.

Promovarea

Promovarea produselor noastre se va realiza în principal prin distribuirea materialelor


publicitare (pliante, broşuri), prin canale electronice şi nu în ultimul rând recomandările
clientului mulţumit. Firma va beneficia de un website, care va promova pe piaţă, imaginea şi
produsele firmei. Recomandările clienţilor, mulţumiţi de produsele noastre, vor determina noi
clienţi. Am adoptat această strategie de distribuţie a produselor deoarece ea asigură o creştere
lentă, dar susţinută a cifrei de afaceri, şi menţine o profitabilitate ridicată.

E.Descrierea afacerii

Investiţiile vizate de acest proiect se axează pe achiziţionarea unor echipamente


moderne şi tehnologii performante, absolut necesare pentru realizarea unor produse conform
exigenţelor standardelor europene.
În acest fel, se vor achiziţiona:
 Sere cu schelet din metal – cel mai utilizat fiind aluminiu
 Materiale de acoperire a serelor
 Fire electrice, sisteme de irigaţie şi ţevi de încălzire
 Aparate pentru controlul temperaturii (încălzire-răcire),o ventilaţie
corespunzatoare este importantă nu numai pentru controlul temperaturii cât şi
pentru înlocuirea cantităţii de dioxid de carbon şi controlul umidităţii.
 Solul: fertilizare cu balegar si compost

Folosirea tehnologiilor moderne:


 Materiale de acoperire-avantaje si dezavantaje:
 Sticla: este cea mai grea dar deseori cea mai bună, mai ales când sunt
folosite geamuri suprapuse
 Acrilul: este uşor şi aproape incasabil, dar deseori se îngălbeneşte în timp
 Fibra de sticlă: lasa mai greu lumina să treacă, şi nu se curaţă foarte uşor.
 Folie de plastic: are o viaţă scurtă şi trebuie înlocuită frecvent
 Serele cu pereşi de plastic au câteva avantaje faţă de cele de sticlă, cel
principal fiind legat de costuri
 Policarbonul rezistă mai bine la impact şi este mai flexibil, mai uşor şi mai
ieftin decât acrilul
 Colşurile serei şi acoperişul trebuie întărite cu grinde –asta le va face destul de
rezistente la vânt, mai ales primăvara
 Ventilaţia corespunzătoare este importantă nu numai pentru controlul temperaturii cât
şi pentru înlocuirea cantităţii de dioxid de carbon şi controlul umidităţii.
Procesul de producţie presupune:

 îngrijirea culturilor în vederea obţinerii materiilor prime necesare


(gogonele,dovlecei, castraveţi, ardei gras),
 achiziţionarea materiilor prime necesare realizării dulceţurilor (zahăr, sare)
 recoltarea şi depozitarea legumelor
 curăţarea şi fierberea legumelor
 umplerea borcanelor şi decorarea acestora
 ambalare

Utilajele necesare producţiei :


 cazan de fierbere 4buc
 sistem de spălare a legumelor 2buc
 sistem de înfiletare borcane
 sistem de sterilizare borcane 2 buc
 sistem de spălare a borcanelor
 container de transportare a borcanelor 3 buc

Situaţia economico-financiară a firmei:


EURO
Investiţie iniţială
I Echipamente 163.500euro
Sere 100.000 euro
4 sere * 2500mp 25.000euro*4 sere
Sistem de irigare 2.500euro
Utilaje 60.000euro
Echipamente depozitare 1.000euro
II Amenajări 10.000euro
Amenajare punct de lucru 4000mp 5.500
Amenajare spaţiu de depozitare 2500mp 2.000
Amenajare birouri 1000mp 500
Amenajare depozit 2500mp 2.000
III Marfă 1.467
Răsaduri cca 30.000 fire 1.467euro
Castraveţi 7000fire*0,2lei 318euro
Dovlecei 5000fire*0,2lei 227euro
Roşii 8000fire*0,2lei 362euro
Ardei gras 10000fire*0,25lei 560euro

Total 174.967euro
Cheltuielile firmei în anul t1
LEI
Cheltuieli Suma
Ch. materii consumabile 756lei
Zahăr 4000kg *160saci/25kg/3,6lei sac 576lei
Sare 500kg*20saci/10lei sac 200lei
Ch cu resurse umane 800lei *20 angajati=16.000lei
Ch cu activitatea de producţie 19.256
Ch cu : 6.250lei
Utilităţi (apa, lumina) 2.500lei
Mentenanţa interiorului (piese şi materiale, 2.000lei
precum şi echipamentele sau serviciile
contractate pentru repararea şi menţinerea 1.000lei
locaţiei) 750lei
Securitate
Deratizare
Ch cu activitatea de promovare a produselor 1.500lei
(pliante, participări la târguri)

Prin implementarea unui sistem de management nou se intenţioneaza dezvoltarea


exploataţiei până la atingerea unui stadiu de exploatatie comerciala viabila. Acest lucru se va
realiza prin extinderea culturilor existente si se va continua si cu sprijinul fondurilor europene,
prin implementarea de noi tehnologii care urmaresc scaderea costurilor pe unitatea de produs,
obtinerea unor produse de calitate superioara si protectia mediului inconjurator.
Veniturile realizate prin modificari de structura a culturilor vor fi considerabil mai
ridicate.
Cheltuielile de productie se vor reduce considerabil datorita:
folosirii de tehnici de protejare (folii, plase), prin care se va realiza reducerea pierderilor de
cultura datorate intemperiilor (frig, grindina etc.);
folosirii unui sistem adecvat de irigatii ce va reduce considerabil cantitatea utilizata de apa,
fertilizanti, reducandu-se si timpul de munca cu acest tip de lucrari;
existentei de resurse locale de ingrasamant organic (gunoi de grajd) la costuri de achizitie
foarte reduse, utilizarea acestuia ca si fertilizant de baza pentru pastrarea conditiilor de
agricultura ecologica
folosirii de material biologic de inalta calitate, diminuand pierderile din punct de vedere al
calitatii produselor.