UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Elemente de economie sanitară.

Evaluarea economică.

Disciplina Sănătate Publică și Management

Anul V – Curs 15

An universitar 2019 - 2020

Disciplina Sănătate Publică și Management, 1

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Obiective pedagogice

La finalul cursului, studenții trebuie să cunoască:

Utilitatea noțiunilor de Economie în sistemul de sănătate;

Componentele Evaluării Economice;

Tipuri de evaluare economică;

Limitele Evaluării Economice.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 2

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Provocări actuale în sistemul de
sănătate
 RESURSELE sunt FINITE şi tind să devină
INSUFICIENTE :
cheltuielile cu sănătatea cresc mai rapid decât PIB
- creşterea costurilor îngrijirilor de sănătate – DD% /an
- scăderea ratelor de creştere economică – D%/an

NEVOIA este potenţial INFINITĂ :

• factori care ţin de cerere
- îmbătrânirea populaţiei
- creşterea speranţei de viaţă
- creşterea aşteptărilor consumatorilor
- apariţia unor noi boli
- creşterea incidenţei/ prevalenţei bolilor cr.
• factori care ţin de oferta de servicii
- dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii
medicale (medicamente, tehnici, teste diagn.,
aparatură, etc.)
- diversificarea ofertei de servicii
Disciplina Sănătate Publică și Management, - dezvoltarea reţelei de furnizori 3
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Cum alegem ce servicii oferim/finanțăm?
Merită sau nu să facem o anumită alegere?

Banii pot fi cheltuiți o singură dată

Alegerea înţeleaptă pe baza dovezilor

Cel mai eficient vs. cel mai ieftin

A cheltui eficient vs. a face economii

VALOARE PENTRU BANI

= maximum de beneficii în termeni de sănătate
câştigată pentru o unitate monetară cheltuită

Evaluare Economică
EVALUAREA TEHNOLOGIILOR MEDICALE
4
Disciplina Sănătate Publică și Management,
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Economia
= știință socială care se ocupă cu modul
în care sunt alocate resursele între diferite
alternative ce au ca scop satisfacerea
nevoilor umane.
Tipuri de economie:
• pozitivă (ce este acum, descrie fenomenele economice);
• normativă (descrie cum ar trebui să fie, aduce judecăţi
de valoare);
• microeconomie (decizii individuale, grup, firmă);
• macroeconomie (decizii guvernamentale).
Disciplina Sănătate Publică și Management,
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila" 5
De ce avem nevoie de economie
în medicină?

Disciplina Sănătate Publică și Management, 6

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Câteva argumente “pro”
 Sănătatea este un domeniu mare consumator de resurse;
 Nu exista un sistem de sănătate perfect, în care resursele
să acopere toate nevoile;
 Se constată o creştere accentuată a costurilor, neînsoţită în
aceeaşi măsură de îmbunătăţirea rezultatelor;
 Resursele de orice tip sunt limitate;
 Trebuie să alegem între diferite tipuri de servicii;
 Economia sanitară ne ajută să facem alegerile potrivite, astfel
încât resursele societății să fie utilizate în acord cu nevoile și
prioritățile ei, pentru a obține rezultate cât mai bune.
Utilizarea resurselor în sănătate = Investiție
Disciplina Sănătate Publică și Management, 7
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Utilitatea noțiunilor de economie
în sănătate
Economia Sanitară ajută decidenții să răspundă la o serie de
întrebări:
ce bunuri şi servicii trebuie furnizate;
care sunt cele mai bune metode de furnizare a acestora;
către cine trebuie distribuite serviciile medicale;
ce se va întampla în diferite circumstanțe (dacă facem o
alegere, ce se va întampla, care va fi impactul financiar);
câtde util e un anume serviciu medical, câtă lume îl
dorește, ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi disponibil;
dacă serviciul de sănătate trebuie să existe, să fie extins
sau redus. Disciplina Sănătate Publică și Management, 8
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Economia sanitară
 Utilizează teorii și modele economice pentru a
maximiza utilizarea resurselor, a îmbunătăți
calitatea îngrijirilor și a promova practica medicală
bazată pe evidențe.

 Scop: facilitarea luării deciziei prin oferirea unui

cadru decizional explicit și bazat pe principiul
eficienței utilizării resurselor.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 9

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Nevoia de educație a medicilor în domeniul
economiei sanitare – subiect de actualitate

Disciplina Sănătate Publică și Management, 10

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
EVALUAREA ECONOMICĂ

 “o analiză comparativă a COSTURILOR şi

CONSECINŢELOR diferitelor activităţi
alternative".

 Evaluarea economică are rolul de a sprijini

luarea deciziei atunci când trebuie să se
aleagă între mai multe alternative.

Disciplina Sănătate Publică și Management,

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila" 11
Evaluarea economică derivă din
compararea a două posibilități

Program ConsecinteA
CostA A

alegere

Program ConsecinteB
CostB
B

Pentru că RESURSELE SUNT LIMITATE!

In consecință O ALEGERE trebuie FACUTĂ
Disciplina Sănătate Publică și Management, 12
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Intrebări la care pot răspunde
evaluările economice

 Merită cheltuiți banii pentru un program sau

pentru altul?
 Dintre două programe, care produce cele mai
multe beneficii?
 Sunt rezultatele Programului A, mai “valoroase”
decât cele ale Programului B?

Disciplina Sănătate Publică și Management,

13
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Costuri
 Costul exprimă valoarea monetară a resurselor
consumate pentru producerea/furnizarea unui bun/serviciu.
 Tipuri de costuri - în funcție de:
A. Cine le suportă:
- sistemul de sănătate;
- pacienții/ familiile acestora;
- alte sectoare de activitate – ex. asistența socială.
B. Măsurare:
- directe/indirecte
- tangibile/intangibile;
C. Comportament:
- variabile/fixe.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 14
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Costuri din diferite perspective
Perspectiva Societate Guvern Finanţatori Sistem de Pacient
Tipuri (CNAS, MS, sănătate &
de costuri autorităţi loc.) Familie
I. Costuri tangibile
Costuri directe ++ +++ +++ +++ +/-
- medicale : spitalizare, transport
med., GP, vizite la spec. , teste
paracl., medicatie, îngrijiri dom.)
- non-medicale
- transport nemedicalizat + + + + ++
- însoţitorul copilului < 2 ani int.
Costuri indirecte
- servicii sociale +++ +++ +/- +/- +/-

- îngrijiri în familie + - - - ++
(neremunerate)
- costuri de productivitate +++ +++ + /- +/- +/-
(absenteism, ↓ productivităţii)

II. Costuri intangibile

- durere, suferinţă +/- - - + +++
- ↓ calităţii vieţii
+++= foarte important, ++ important; + puţin important important; - neimportant important 15
Disciplina Sănătate Publică și Management,
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Consecinţe/Rezultate
 Efecte: schimbări fizice, psihice, emoţionale și sociale
ale indivizilor (efecte/rezultate terapeutice). Acestea, pot
fi măsurate în unităţi naturale sau fizice.
 Beneficii: schimbări în utilizarea resurselor, măsurate în
unităţi monetare sau non-monetare. Pot fi directe (ex.
evitarea deceselor) sau indirecte (ex. scăderea zilelor de
absenteism).
 Utilități: schimbări în calitatea vieţii indivizilor în funcţie
de percepţia subiectivă a acestora. Dificil de măsurat.
QALYs = unităti de utilitate, care exprimă anii de viaţă
câştigaţi ajustaţi cu calitatea vieţii acestor ani.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 16
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Măsurarea consecințelor/
rezultatelor
 Cantitativă – parametri :
- Clinici / paraclinici - diverse unităţi de măsură
- scoruri (scale – măsurarea intesităţii simpt.)
- Economici: zile de muncă pierdute, scăderea prod.
- Prevenţie: nr. îmbolnăviri / complicaţii/ decese evitate
- Supravieţuire: ani de viaţă câstigaţi (luni)
Life Years Gained ( LYG)
 Combinată - Unităţi de utilitate - exprimă calitatea vieţii în relaţie cu starea
de sănătate (combină informaţiile legate de cantitate cu cele care ţin de
calitatea vieţii): diverse scale de măsurare/scoruri

Cea mai utilizată: Quality Adjusted Life Years – ani de viață ajustați cu starea
de sănătate (QALYs)

1 QALY = un an de viaţă în perfectă stare de sănătate

Disciplina Sănătate Publică și Management, 17
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 QALY
 Quality Adjusted Life Years - Ani de viaţă ajustaţi cu starea de sănătate
 Două componente - Durata vieţii - TIMP
- Calitatea vieţii – “utilitate”

Calitate maximă =1
Calitate cea mai slabă = 0

Exemplu:
-10 ani trăiți în sănătate deplină:
= 10 x 1 = 10 QALY

-10 ani trăiți cu un nivel de calitate

de 0.7
= 10 x 0.7 = 7 QALY

Disciplina Sănătate Publică și Management, 18

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Tehnici de evaluare economică

În funcţie de modul în care sunt exprimate și

analizate consecinţele, există patru tipuri de
analiză economică:

 analiza de minimizare a costurilor;

 analiza cost-eficacitate;
 analiza cost beneficiu;
 analiza cost-utilitate.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 19

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Analiza de minimizare a
costurilor
 Costurile sunt exprimate în unități monetare;
 Consecinţele aplicării intervențiilor sunt similare
(în realitate rareori sunt identice);
 Evaluarea economică identifică alternativa cu cele mai
mici costuri, la rezultate similare.
Exemple:
- Colecistectomia - tehnica chirurgicală laparoscopică
vs. Intervenția cu robotul DaVinci;
- tratamentul cu un medicament original vs. Generic.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 20

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Analiza de minimizare a costurilor

Program Rezultate X
CostA
A

alegere

Program Rezultate X
CostB B

Aceleași rezultate:
Cost A VS cost B
Disciplina Sănătate Publică și Management, 21
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Analiza cost-eficacitate (CEA)
 Intervenții/programe cu costuri diferite şi
consecinţe diferite;
 costurile sunt exprimate în unități monetare;
 costurile sunt corelate cu un singur tip de efect;
 rezultatele sunt exprimate în unităţi naturale –
ex. număr ani de viață câștigați, unități de scor
privind funcționalitatea, etc.;
 Dacă există mai multe efecte – se aplică analiza
cost-consecințe (sub-tip de CEA).
Disciplina Sănătate Publică și Management, 22
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Analiza cost-eficacitate

Ani de viață
câștigați
CostA Dializa

alegere
Ani de viată
câștigați
CostB Transplant

Rezultate măsurate în unități naturale:

costA/ani de viața VS costB/ani de viață
Disciplina Sănătate Publică și Management, 23
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Analiza cost-beneficiu (CBA)
 Se utilizează pentru programe/intervenții cu consecinţe
diferite, care se exprimă în unități de măsură diferite sau
în mod diferit și sunt dificil de comparat;
 Atât costurile cât și beneficiile sunt exprimate în unități
monetare.
 Permite compararea unor intervenții cu rezultate care
altfel nu ar putea fi comparate.
Ex.: Program de screening al Bolilor Cardio-Vasculare pt.
evitarea deceselor premature vs. Program de vaccinare
antigripală pt. evitarea îmbolnăvirilor cu incapacitate de
de muncă și absenteism.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 24
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Analiza cost-beneficiu
Cât valorează
în bani rezultatele
Screening Programului A
CostA HTA

alegere Cât valorează

în bani rezultatele
Programului B
Imunizare
CostB

Rezultate masurate în unitati monetare:

costA/Valoare A$ VS costB/Valoare B $
Disciplina Sănătate Publică și Management, 25
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Analiza cost-utilitate (CUA)
 Analiza cost-utilitate ia în considerare impactul
interventiilor asupra calității vieţii, atunci când
compară costuri şi consecinţe.
 Costurile sunt exprimate în unități monetare;
 Rezultatele sunt măsurate în unități de utilitate
- QALY (quality adjusted life-years) sau DALY
(disability adjusted life-years);
 Permite compararea unor intervenții diferite,
care altfel nu ar putea fi comparate.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 26
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Analiza cost-utilitate

QALY
CostA Hemodializa

alegere

Transplant QALY
CostB renal

Rezultate masurate in QALY:

costA/ QALY VS costB/ QALY
Disciplina Sănătate Publică și Management, 27
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Limitele evaluării economice I

 Rezultatele unei evaluări economice nu pot fi

generalizate datorită diferenţelor culturale şi
de conjunctură.
 Este dificil de analizat dezirabilitatea socială a
unui program sau a unui serviciu.
 Evaluarea economică se bazează pe
culegerea de date. Dacă aceste date nu sunt
fiabile, rezultatele evaluării economice vor fi
desigur eronate.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 28

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Limitele evaluării economice II
 Tehnicile de evaluare economică trebuie să fie
corect proiectate și să se determine cu
exactitate scopul evaluării;
 Evaluarea economică trebuie să fie realizate de
personal care să aibă expertiza necesară;
 Este nevoie de coroborarea rezultatelor
evaluării economice cu cele ale evaluării din
perspectivă medicală, etică și a impactului
utilizării unei anumite intervenții în sistemul de
sănătate = componente ale procesului de
Evaluare a Tehnologiilor Medicale.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 29
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Q&A

Disciplina Sănătate Publică și Management, 30

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
 Studiu de caz
Județul Utopia are o populație de 2.000.000 locuitori, cu următoarea structura pe grupe de vârsta:
 15% copii (0 – 14 ani)
 65% adulți (15 – 64 de ani)
 20% vârstnici (65+ ani)

Consiliul județean a decis să aloce o parte din bugetul anual pentru un program de sănătate care sa fie util
pentru populație. A constituit un grup de experți, pentru a identifica cea mai bună direcție de finanțare.
Experții au analizat starea de sănătate a populației din județ și au identificat următoarele două programe
de sănătate care ar putea fi finanțate:
A. Un program de educație pentru prevenirea obezității, care ar urma sa se adreseze întregii populații,
pe durata a 5 ani. Se estimează ca programul ar putea modifica stilul de viață la 60% din populația de copii
0-14 ani și la 30% din populația 15 ani-64 ani, iar în urma acestor modificări, cele două categorii ar câștiga
în medie, 5 ani respectiv 2 ani de viață. Costul programului a fost estimat la 7.000.000 lei
B. Un program de screening pentru prevenirea cancerului de col uterin, destinat femeilor cu vârste
între 25 - 64 de ani, ce reprezintă 30% din populația județului și ar putea asigura în medie 3 ani de viață
câștigați pentru femeile din cohorta considerată. Costul estimat al programului: 8.000.000 lei.

Cerințe: a. identificați tipul de evaluare economică ce poate fi realizată cu datele disponibile

b. justificați alegerea făcută
c. calculați numărul de ani de viață câștigați în ambele alternative
d. comparați alternativele, utilizând tehnica de evaluare economică pentru care ați optat la pct. a
e. pe baza rezultatelor evaluării economice utilizate, recomandați Consiliului Județean unul
dintre cele doua programe și justificați alegerea făcută.
31
Disciplina Sănătate Publică și Management,
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

Disciplina Sănătate Publică și Management, 32

Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"