Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constanţa
Proiect de certificare
a calificãrii profesionale
- nivel 2 -
Tema lucrarii :
Importanţa serviciului de Front Office
Constanţa
2011
Cuprins
1. Argument......................................................................................
........................................................... 3
2. Serviciul Front
Office ...........................................................................................
................................. 4
3.1. Birouri
rezervãri ...........................................................................................
.............................18
3.2. Secţiunea Recepţie (front-
desk) ..............................................................................................1
9
3.3. Secţiunea
concierge ..........................................................................................
...................... 21
3.4. Secţiunea casã-
facturare ...........................................................................................
..............24
2
3.5. Biroul de întâmpinarea a
oaspeţilor ........................................................................................
25
3.6. Biroul corespondenţã şi
informaţii ........................................................................................
25
4.1.
Aşezare .............................................................................................
............................................ 27
4.2. Dotãri
generale ...........................................................................................
..........................27
4.3. Dotãri
camere .............................................................................................
.......................... 27
5.
Anexe ...............................................................................................
......................................................... 29
5. Bibliografie ..................................................................................
............................................................ 35
Cap I 1. Argument
Actualitatea temei “Importanţa serviciilor de Front Office într-un hotel” se percepe în urma
dezvoltării impetuase a turismului în ultimele decenii, ampla lui extindere pe plan naţional şi
internaţional, avîntul continuu al mişcării turistice, care cuprinde azi categorii tot mai largi de
oameni, de vîrste, pregătire şi profesiuni diferite, au determinat ca turismul să reprezinte un
fenomen extreme de important al lumii contemporane, cu adînci implicaţii economice, sociale,
politece şi culturale.
3
Industria hotelieră capătă o importanţă mai mare datorită faptului că analizarea şi discutarea
turismului nu se mai pot face limitîndu-se la idea că turismul se circumscrie doar la deplasarea
turiştilor în diferite scopuri: agrement, recreative, cultural-educative, pentru tratament. În ultima
vreme noţiunea de “turism” şi-a extins aria, ea cuprinzînd şi deplasările efectuate în vederea
participăriila diferite reuniuni internaţionale – congrese, simpozioane, manifestări sportive,
deplasări în scop de afaceri, etc.
Extraordinara dezvoltare a turismului a dus, în mod inevitabil, la dezvoltarea industriei hoteliere,
ca rezultat al creşterii permanente a cererii unei game sporite de servicii. Buna desfăşurare a
activităţii de turism a impus crearea hoteluri tot mai multe şi pregătirea unui personal calificat,
capabil să asigure toate doleanţele clienţilor.
Aşa cum industria hotelieră capătă o importanţă tot mai mare în R.Moldova, actualitatea temei
lucrării de faţă “Managementul serviciilor hoteliere” este justificată. Numărul clienţilor care
vizitează ţara noastră creşte de la an la an şi pentru a observa şi a analiza acest aspect, în cadrul
lucrării am studiat activitatea complexului hotelier “Vega”, managementul serviciilor din cadrul
acestui hotel.
Managementul serviciilor hoteliere este important pentru a putea răspunde necesităţilor clienţilor şi
pentru a oferi servicii de calitate cît mai înaltă. Pentru aceasta în fruntea hotelurilor este nevoie de
un manager care îşi pune experienţa, voinţa, simţul de răspundere şi eforturile sociale la dispoziţia
întreprinderii şi a personalului angajat. Pentru ca serviciile hoteliere să se adapteze fluctuantelor
exigente ale pieţei şi pentru a repurta succese, managerul trebuie să imprime hotelului o politică
direcţională mai zveltă, mai raţională, mai pragmatică.
Pentru un management eficient, în cadrul hotelului trebuie să existe o colaborare între personal şi
şef. Autoritatea managerială, în urma unui comportament determinat, motivează şi implică angajaţi,
astfel personalul devine responsabil, simţindu-se apreciat ca parte activă a unui proces operativ,
care îl priveste îndeaproape şi care ajunge să-şi pună amprenta pe atmosfera de lucru, atît de
importantă într-un domeniu atît de marcat de relaţia cu publicul.
Motivul abordării acestei teme este unul simplu, de a cerceta situaţia hotelurilor din republica
noastră, de a face o comparaţie între servciile prestata de hotelurile din R.Moldova şi celelalte. De
asemenea de a observa avantajele şi dezavantajele serviciilor prestate şi de a vedea ce se poate de
implimentat şi îmbunătăţit în activitatea hotelieră din ţară. Iar scopul tezei constă în a descrie, a
analiza şi a explica şi a prezenta în cel mai bun mod importanţa managentului eficient al serviciilor
într-un hotel, de a scoate în evidenţă situaţia actuală pe piaţa serviciilor. Am realizat această teză în
baza informaţiei despre hotelul “Vega” din motivul că este unul dintre hotelurile cu cea mai mare
vechime cu o istorie bogată şi nu în ultimul rînd pentru că este unul dintre cele mai cunoscute şi
vizitate hoteluri din Mamaia.
Sper că scopul şi sarcinile pe care mi le-am propus să le fi realizat cu succes.
Serviciul front office sau serviciul cheie al unei unitaţi hoteliere, locul unde lucratorii
interacţioneazã cu clientul in toate momentele importante ale sejurului ( rezervare, primire, sejur,
plecare şi chiar dupã plecarea acestuia).
La fel ca şi în cazul unui hotel, şi în cazul serviciului front office structura organizatoricã poate fi
redatã printr-un grafic organizaţional. Chiar dacã existã hoteluri de mãrimi diferite, structura
4
personalului este aproximativã la fel, diferenţele ce apar se referã la numãrul de personal ce
opereazã în cadrul acestui serviciu.
Deoarece hotelurile mici au impicit şi un numãr mai mic de angajaţi, se pune problema ca un
angajat sã deţinã un cumul de funcţii (de exemplu:comisionar-bagajist,curier-voiturier etc.).
Acest serviciu este organizat în mai multe compartimente sau secţiuni funcţionale, fiecare dintre
ele având responsabiliţi proprii.
Pe durata şederii în hotel turiştii solicitâ o serie de servicii din partea hotelului, lucru care,
inevitabil, îi pune în contact cu personalul acestuia. Majoritatea acestor contacte având câte o
sarcinã specificã.
Principalele sectoare de activitate în cadrul serviciului front office sunt: rezervãri, concierge,
recepţie casiere, centralã telefonicã. Rolul acestui departament se concretizeazã în promovarea şi
vânzarea serviciilor hoteliere, cazare şi servicii suplimentare. Principalele activitãţi desfãşurate sunt:
- promovarea şi vânzarea serviciilor hoteliere
- planificarea rezervãrilor şi înregistrarea acestora
- evidenţa mişcãrii clienţilor şi a situaţiei camerelor
- întâmpinarea clienţilor
- alocarea spaţiului de cazare
- înregistrarea consumurilor clineţilor
- îcasarea contravalorii serviciilor consumate de client
- emiterea notelor de platã şi a facturilor
- gestionarea cheilor
- realizarea comunicaţiilor în interior şi în afara hotelului : prin telefon,telefax,fax
- întocmirea situaţiilor şi a rapoartelor zilnice
- întocmirea de statistici specifice
- colaborarea cu cele douã departamete
Serviciul front office este cel mai vizibil dintr-un hotel, punctul de focalizare al activitaţii fiind
desk-ul (front-desk sau comptoir) .Acesta este de obicei locul unde clienţii îşi formeazã primele
impresii semnificative despre hotel, centru de comunicare pentru toate operaţiunile desfãşurate în
hotel.
Activitãţile specifice serviciului front office se desfaşoara la nivelul holului de primire- punctul
central cãtre care converg toate serviciile dintr-un hotel.
Desk-ul recepţiei poate cuprinde urmãtoarele sectoare : casierie , corespondentã şi informaţii,
luarea în evidenţa şi atribuirea camerelor. Se poate organiza desk-ul separate sau tote pot fi
asigurate la aceeaşi tejghea. Desk-ul recepţiei este localizat în cel mai aglomerat punct al holului
unui hotel.
Principalele operaţiuni financiare care sunt efectuate de cãtre personalul front office-ului includ:
plaţile în numerar , administrarea fişelor de cont, verificarea cecurilor şi administrarea fişelor de
cont, verificarea cecurilor si administrarea valutei şi a carţilor de credit.
Principala funcţie a serviciului front office este sã susţinã şi sã înleneascã tranzacţiile cu clienţii
şi serviciile oferite acestora. Astfel funcţinarea departamentului front office este în mare mãsurã
datã de tipul tranzacţiei ca şi de numãrul de tranzacţii cu clienţii care au loc în timpul diferitelor
stadii ale sejurului acestora. Majoritatea activitaţilor serviciului front office se desfaşoara la nivelul
compartimentului de hol. În marile hoteluri, organizarea acestui compartiment se face fie sub forma
compartimentului concierge, dupa modelul european, fie sub forma Mail-information & Key-desk-
Bell-captain & Bell – boys, dupã sistemul American, fie sub forma unei combinaţii. Postul cheie al
compartimentului concierge este lucrãtorul concierge.
Organizarea front office-ului depinde de mai mulţi factori şi anume:
5
- marimea hotelului. Hotelurile mari au personal mai numeros şi au tendinţa unei mai mari
specializãri a sectoarelor şi personalului lor, în schimb, în hotelurile mici, o gamã largã de
sarcini sunt îndeplinite de cãtre un singur membru al personalului.
- Standardul serviciilor . Hotelurile de clasã superioarã asigurã clineţilor servicii personalizate,
din care cauzã necesitã o specializare mai mare.
- Tipul de clienţi. Oamenii de afaceri au nevoie de servicii eficiente de ckeck-in şi ckeck-out,
dar sunt dispuşi sã-şi ducã singuri bagajele, în consecinţã un hotel comercial are nevoie de
informaţii despre atracţiile locale, într-un hotel turistic fiind necesar sã se punã un accent mai
mare pe furnizorii de informatii şi asistenţã şi mai mic pe activitãţile administrative şi dintre
cele 24 de ore ale zilei, fapt care necesitã prezenţa completã şi continuã a personalului front
office-ului.
În timpul sejurului la un hotel clienţii pot solicita anumite servicii şi pot participa la anumite
tranzacţii cu hotelul, care sunt în majoritatea efectuate de cãtre serviciul front office.
1.2.1. Recepţia
6
- menţinerea unei evidenţe a înregistrărilor rezidenţei clienţilor;
- furnizarea de informaţii necesare pentru celelalte sectoare ale front-office-ului sau
celelalte departamente din hotel.
În momentul în care clienţii ajung la hotel, de obicei după o călătorie obositoare,
aceştia doresc să se cazeze cât mai rapid şi mai eficient, respectiv mai puţine formalităţi. În acest
sens, o funcţionare bună la nivelul procesului de recepţie va asigura o primă impresie favorabilă la
nivelul clientului cu privire la serviciile hotelului. De aceea, departamentul de recepţie trebuie să
asigure o informare clară şi simplă cu privire la produsul de cazare oferit, să antreneze clienţii în
procesul de înregistrare şi să răspundă cu promptitudine la cerinţele clienţilor. Fiind vorba despre o
interacţiune interumană, personalul departamentului trebuie să îşi dezvolte o serie de aptitudini de
comunicare în relaţia cu clienţii:
1. Menţinerea unui contact vizual cu clienţii, important deoarece arată atenţie şi
respect;
2. Prezenţa zâmbetului în conversaţia cu clienţii denotă o atitudine pozitivă şi caldă;
3. O poziţie a corpului normală, fără gesturi şi mişcări dezagreabile, întrucât reprezintă
modalitatea de a te prezenta în faţa clientului;
4. Menţinerea pe tot timpul perioadei de muncă a unui aspect fizic ordonat, curat
reflectă mândria pentru propria persoană;
5. Pe parcursul conversaţiei trebuie folosit un limbaj simplu şi clar, utilizând un ton
plăcut, în acest fel clienţii vor înţelege mai uşor informaţiile cerute.
în momentul recepţiei, atât eforturile sectorului de marketing, cât şi sistemele
computerizate de rezervare trebuie să lucreze împreună. Problema de bază la care trebuie să
răspundă recepţia este: „Va primi clientul ceea ce a fost promovat şi promis?". Personalul de la
recepţie trebuie să fie cât mai bine instruit pentru a putea asigura eficienţa procesului de
înregistrare, dar şi pentru a descrie cât mai bine oferta de servicii a hotelului şi a crea o impresie
pozitivă care să contribuie la satisfacţia clienţilor.
7
în hotelurile cu sisteme computerizate de informaţii, actualizarea se realizează în mod
continuu, cu fiecare tranzacţie înregistrată. De asemenea, sistemul asigură o accesare a
informaţiilor reale în orice moment şi de către orice departament.
în această primă etapă a procesului de recepţie se pune, pentru prima dată, problema
existenţei şi menţinerii unei corelaţii între activităţile departamentului de recepţie şi cel al
serviciului de etaj. Această problemă devine critică în situaţii de creştere a ratei ocupării în hotel,
când devine vital ca serviciul de etaj să asigure o returnare rapidă în sistemul de
disponibilităţi a camerelor eliberate, dar cu menţinerea standardelor de calitate.
Informaţiile referitoare la statutul camerelor din hotel se pot sintetiza la nivelul
recepţiei astfel:
8
1.2.3. Atribuirea sau desemnarea camerelor
3 Sosiri aşteptate
Tariful este stabilit împreună cu clientul în momentul în care se face rezervarea şi
camera este atribuită în momentul de înregistrare la hotel. Dar tehnica se modifică atunci
când este vorba de clienţi cu cerinţe speciale pentru un anumit tip de cameră.
Înregistrarea sosirii.
9
- Naţionalitatea - se cere prin lege să fie înregistrată la sosirea clientului.
- Plata - este importantă pentru administrarea plăţilor şi încasărilor hotelului.
- Destinaţia următoare - este importantă pentru hotel, deoarece poate constitui o
oportunitate pentru un lanţ hotelier, asigurându-se rezervarea prin recepţia hotelului.
- Semnătura clientului - este importantă pentru că asigură faptul că voiajorul a citit şi a
aprobat detaliile înregistrate la recepţia hotelului.
- Semnătura recepţionerului - orice problemă apărută în urma înregistrării unui client
trebuie să aibă un responsabil, prin această semnătură, hotelul se asigură de asumarea
acestei responsabilităţi de către angajaţi.
- La acceptarea cazării grupurilor de turişti, care aduc un volum mai mare la nivelul
înregistrărilor de cazare, managementul hotelului trebuie să stabilească în funcţie de rata de ocupare
previzionată care va fi perioada în care se poate accepta astfel de cereri. Alţi factori de care trebuie
să se ţină seama sunt: perioada în timpul săptămânii, durata de cazare, numărul de camere cerute,
utilităţile, serviciile achiziţionate, tariful respectiv discount-ul aplicat. Caracteristică pentru astfel de
grupuri este uniformitatea serviciilor asigurate clienţilor. Aceasta conduce la formarea unor pachete
standardizate cu preţuri reduse.
În condiţiile în care grupul necesită maximum 12 camere, atunci înregistrarea se poate
realiza la nivelul front-desk-ului, în rest se asigură o sală specială pentru această activitate, de obicei
o sală de întâlniri. Oricum recepţia se poate pregăti înainte de venirea grupului şi să organizeze cât
mai eficient întregul set de operaţii necesare.
După cum spuneam la începutul capitolului, o mare parte din activitatea serviciului
front-office se va înregistra în cadrul compartimentului de hol, denumit şi compartiment
concierge. Acesta în forma sa europeană este format din: mail-information & key desk, beli captain
& beli boys. Postul cheie al compartimentului concierge este lucrătorul concierge.
El este prezent la front-desk şi are ca sarcini o serie de servicii care încep cu trierea
corespondenţei, întâmpinarea clientului, înmânarea cheii camerei, asigurarea de servicii
externe hotelului şi se încheie cu plecarea clientului şi respectiv, asigurarea mijlocului de
transport sau chiar a transportului, încărcarea bagajelor şi reexpedierea corespondenţei
primite după părăsirea hotelului.
Pentru o organizare eficientă la nivelul echipei concierge din cadrul hotelului este
important ca la sfârşitul fiecărei zile să se primească lista cu sosirile şi plecările din ziua
următoare. Lista trebuie să cuprindă câteva informaţii esenţiale din punctul de vedere al
concierge-ului, şi anume:
• ora preconizată de sosire şi plecare;
• numele clientului;
• numărul de persoane;
• detalii legate de transportul utilizat de client.
10
Transportul bagajelor
Portarii sau bagajierii (beli staff) formează echipa care asigură transportul bagajelor
clienţilor de la şi înspre camera de hotel. Problema acestui serviciu devine critică în
momentul în care la hotel se aşteaptă cazarea unui grup de persoane (excursie de grup,
participanţi la întâlniri). Astfel, la sosire procedura pe care o adoptă echipa de bagajieri este foarte
simplă. Se vor menţine grupate bagajele aparţinând unui grup pentru a evita pierderea acestora.
Tot în sarcina lucrătorului concierge cade şi facilitarea transportului clienţilor de la sau
înspre hotel, mai ales dacă hotelul dispune de propriul serviciu de transport. Din punctul de vederea
al organizării activităţii, dar şi datorită unei politici de asumare a responsabilităţii faţă de clienţi, şi
aici se impune evidenţierea clară a serviciilor furnizate clienţilor.
Odată ce clientul şi-a finalizat procedura de înregistrare, lucrătorul concierge, respectiv
echipa beli staff, este responsabilă cu însoţirea clientului până în cameră, unde îi va prezenta
acestuia utilităţile camerei şi modul de funcţionare a diverselor aparate şi îi va înmâna cheia.
Majoritatea hotelurilor furnizează 24 de ore servicii telefonice locale sau internaţionale
directe pentru telefonul din camera de hotel. Din acest motiv, este necesară existenţa unui
sistem care să înregistreze pe camere costul convorbirilor, astfel încât acesta să poată fi
adăugat la nota de plată finală. Serviciile telefonice asigurate la nivelul clientului se referă la
trezirea clientului, preluarea mesajelor în absenţa acestuia, furnizarea de informaţii cu privire la
starea vremii, apelarea unei alte camere de hotel sau departament etc. Regulile de utilizare a
telefonului trebuie însuşite de toată lumea, iar în camera de hotel trebuie să existe o listă cu
principalele numere sau interioare a departamentelor hotelului. Atunci când se asigură şi servicii de
fax, acesta se instalează la biroul rezervări sau în imediata apropiere a recepţiei.
La nivelul recepţiei şi a concierge-ului clienţii pot cere anumite informaţii de interes local, fiind
absolut necesară o furnizare eficientă, clară a acestora. în sprijinul personalului angajat într-o astfel
de comunicare directă cu clienţii, o organizare la nivelul volumului de informaţii va asigura
promptitudinea şi calitatea satisfacerii nevoilor clienţilor. De exemplu, se poate aborda următoarea
schemă de organizarea a informaţiilor:
Transport: programul mijloacelor de transport în localitate, a trenurilor sau liniilor
aeriene;
Distracţii: o listă cu restaurantele, barurile, cluburile specifice existente în zonă,
precum şi o prezentare a ofertei cinematografelor, teatrelor şi expoziţiilor;
Informaţii generale: hărţi cu localitatea sau zona respectivă, numere de telefon de
la consulate, informaţii religioase, o listă cu doctori, dentişti, oftalmologi, agenţiile
de turism sau tour-operatoare, numere de telefon de la alte hoteluri, pagini aurii
etc;
Servicii locale: presupune o listă cu farmacii, magazine, saloane de coafură, bănci,
bancomate etc.
Pe tot parcursul perioadei de cazare în cadrul hotelului, clientul trebuie încurajat să
apeleze la serviciile de care dispune hotelul şi să i se sugereze că există o îmbunătăţire la
nivelul cazării prin aceste servicii. De aceea, personalul de la recepţie trebuie să se
caracterizeze şi ca foarte buni vânzători de servicii. Este esenţială, deci, dezvoltarea lor ca
buni vânzători prin cunoaşterea de către aceştia a unor modalităţi de vânzare. Acestea se pot
generaliza la următoarele elemente:
Cunoaşterea produsului: respectiv să poată fi capabili să descrie şi să sugereze
serviciile şi utilităţile hotelului;
Dorinţa de a vinde: va determina la nivelul personalului o mai mare atenţie asupra
nevoilor clienţilor, oferirea de asistenţă şi sfătuirea atunci când este necesar;
11
Aptitudinile de comunicare: sunt premisa derulării întregului proces de vânzare,
depind de natura umană, respectiv abilitatea persoanei de a aborda problemele clienţilor, de a
discuta despre acestea şi de a oferi cele mai bune opţiuni.
Tehnicile de vânzare: prin care clienţii sunt conştientizaţi de oferta hotelului şi
convinşi de necesitatea achiziţionării unor servicii pentru îmbunătăţirea confortului
pe perioada de cazare.
Personalul de la recepţie are la dispoziţie două strategii generale utilizate în vânzarea
serviciilor hoteliere, şi anume:
1) Oferirea de alternative
Strategia poate fi abordată prin intermediul a două tehnici: de sus-jos sau de jos-sus.
Prima tehnică presupune ca recepţionerul să înceapă prezentarea opţiunilor de servicii
oferite de la cea mai scumpă şi, regresiv, să ajungă la cele mai ieftine alternative. Metoda
este foarte potrivită clienţilor care au ca primă cerinţă, în achiziţionarea serviciilor,
confortul obţinut. Alternativa de serviciu cea mai costisitoare reprezintă produsul etalon la care se
raportează clientul. Cea de-a doua tehnică jos-sus presupune ca prezentarea
alternativelor de servicii să înceapă cu cele mai ieftine şi să continue progresiv ajungând la cele
etalon. Alegerea uneia dintre aceste tehnici în relaţia cu clienţii presupune ca personalul de la
recepţie să anticipeze ce motivaţii are clientul în achiziţionarea serviciului.
2) Vânzarea sugerată
Această strategie implică din partea recepţionerului oferirea unor servicii adaptate la
specificul cerinţelor sau nevoilor clienţilor, realizând în acest sens şi o descriere
particularizată a gamei de servicii a hotelului.
12
- Să salute clientul şi să zâmbească, întotdeauna să încerce să utilizeze în acest sens
numele clientului;
- Să confirme datele legate de client (de exemplu numele şi numărul camerei)
precum şi serviciile oferite acestuia, pe baza fişei de cont a clientului;
- Să verifice data de plecare, deoarece unii clienţi sunt nevoiţi să plece mai repede,
iar celelalte departamente trebuie informate în acest sens;
- Să verifice dacă plecarea întârziată a clienţilor aduce un cost suplimentar pentru
client;
- Să verifice costurile suplimentare ataşate serviciilor din cameră: mini-bar, micul
dejun, nota telefonică, spălătorie etc;
- Să se asigure că s-a realizat predarea cheii camerei de hotel şi că s-au înapoiat
valorile depozitate;
- Să înmâneze clientului fişa de cont pentru ca acesta să o poată verifica;
- Să verifice dacă voiajorul doreşte să facă o altă rezervare la destinaţia următoare,
mai ales când este vorba de un lanţ hotelier;
- Să actualizeze datele din înregistrarea cazării clientului.
Fără alte reglementări sau înţelegeri exprese, camerele rezervate pentru clienţi trebuie
să fie pregătite pentru aceştia până la ora 15, iar camerele clienţilor care pleacă trebuie
eliberate înainte de ora 12. La solicitarea clienţilor, şi când hotelul nu dispune altfel,
respectiv fără plată, conform practicii internaţionale, se pot aplica şi tarife speciale pentru
rămânerea după ora 12 în camere, astfel:
- pentru rămânerea până la ora 15 se va încasa 25% din tariful cazării/noapte aplicabil,
minus micul dejun;
- pentru rămânerea până la ora 18 se va încasa 50% din tariful cazării/noapte aplicabil,
mai puţin micul dejun;
- pentru rămânerea după ora 18 indiferent la ce oră va pleca clientul, se va aplica
tariful total, inclusiv micul dejun.
În vederea asigurării unor servicii de înaltă calitate pt. clienţi, este necesar ca şi celelalte
sectoare ale hotelului să aibă acces la aceste documente. În cele mai multe hoteluri, informaţiile
13
privind clienţii rezidenţi se preiau din formularele de înregistrare ale acestora şi sunt distribuite
celorlalte sectoare sub formă de rapoarte ale front-office-ului.
Cele mai uzuale rapoarte întocmite de către departamentul recepţie sunt: lista clienţiolr prezenţi,
„walk-in”-uri şi sosiri suplimentare, modificări privind clienţii, lista plecărilor şi lista check-out-
urilor. Aceste sunt doar câteva exemple, întrucât hotelurile pot adopta politici diferite referitor la
rapoartele întocmite de departamentul recepţie.
- Lista clienţilor prezenţi. Această listă cuprinde toţi clienţii rezidenţi din hotel. De
obicei, numele clienţilor sunt ordonate alfabetic. Lista are data şi ora tipărite în partea
superioară şi trebuie actualizată permanent, pt. a pune la dispoziţia celor interesaţi
informaţiile la zi despre clienţii hotelului.
- „Walk-in”-urile şi sosirile suplimentare. Această listă conţine toate sosirile neaşteptate
şi cele suplimentare din ziua respectivă(clienţii care au telefonat chiar în acea zi pt. a
face rezervări). În afara numelui clienţilor şi numărul camerelor acestora, trebuie
specificat şi nivelul creditului permis fiecărui client, acordându-se o atenţie deosebită
„walk-in”-urilor.
- Modificări privind clienţii. Această listă conţine toate modificările efectuate asupra
detaliilor clienţilor la data respectivă (nr. camerei, tarif, nr.clienţilor, durata şederii).
- Lista de plecări. Conţine toate plecările curente aşteptate. Nu toţi clienţii de pe această
listă efectuează operaţiunea de check-aut, unii clienţi îşi pot prelungi şederea, iar alţii
pot să nu apară pe listă deoarece au efectuat check-out-ul mai devreme decât era
aşteptat.
- Lista check-out-urilor. Este lista cu clienţii care şi-au lichidat contul şi au părăsit
hotelul. În consecinţă, trebuie acordată multă atenţie oricărui mesaj sau telefon adresat
clientului. Este posibil ca unii clienţi care şi-au lichidat conturile şi au eliberat
camerele, să aibă bagaje încă depozitate în camera de bagaje, caz în care mesajele care
sosesc ulterior pot fi preluate şi transmise clientului de către bagajist în momentul
ridicării bagajelor.
- Fişa istoricului clientului. În acest caz sunt înregistrate detaliile personale ale foştilor
clienţi ai hotelului. Această listă este întocmită şi actualizată de către recepţie, dar nu
este distribuită celorlalte sectoare.
În general, tipul rapoartelor întocmite de front-office depinde de:
- mărimea hotelului. Hotelurile mai mici au mai puţine plecări şi sosiri la o anumită dată,
iar mai multe liste sau rapoarte sunt combinate pt. a forma o singură listă.
- Nivelul serviciilor oferite. Hotelurile de lux doresc să asigure clienţilor servicii
specializate şi, de aceea, este necesar să fie cunoscute mai detaliat cerinţele şi dorinţele
fiecărui client. Pe de altă parte, în hotelurile economice poate să nu fie nevoie de
informaţii detaliate(la un hotel de trei stele, nu este necesară o listă de VIP-uri sau CIP-
uri).
- Sistemul de înregistrare folosit. Un sistem computerizat poate produce o gamă largă de
liste şi rapoarte într-un timp f. scurt.
Rapoartele generate la front-desk sunt întocmite în diferite momente ale şederii clientului.
Unele dintre ele sunt realizate după check-in, altele pe perioada sejurului(lista clienţilor prezenţi,
lista de sosiri suplimentare), altele pot fi completate numai după plecarea clientului(lista check-out-
urilor). Diferă, de asemenea, şi formatul acestor rapoarte de la un hotel la altul. Lista de sosiri
suplimentare sau lista clienţilor rezidenţi pot fi ordonate după nr. camerei, după numele de familie
14
al clienţilor sau pot fi ordonate alfabetic. Este posibil ca, în unele hoteluri, să se combine mai multe
rapoarte pt. a forma un raport mai cuprinzător. De exemplu, unele hoteluri pot întocmi un raport al
camerelor care cuprinde informaţii din următoarele rapoarte: lista clienţilor prezenţi (camere stay-
on), lista de plecări (camerele în curs de eliberare) şi lista de sosiri (camere preatribuite). Astfel de
rapoarte sunt mai uşor de folosit, deoarece diferitele compartimente nu mai trebuie să verifice
diversele informaţii prin mai multe rapoarte. De ex, camerista poate stabili imediat, care sunt
camerele care necesită să fie aranjate şi ordinea de aranjare. La fel, supervisor-ul de recepţie va
putea şti ce camere sunt disponibile pt. clienţii care sosesc neaşteptat.
Forme de comunicare
De cele mai multe ori, informaţiile despre clienţii rezidenţi sunt comunicate celorlalte
sectoare ale front-office-ului sub forma unui raport scris. În multe hoteluri, toate sectoarele şi
departamentele sunt interconectate informaţional prin intermediul unui sistem computerizat, ceea ce
înseamnă că toate informaţiile de care dispune un departament pot fi uşor accesate de către celelate
departamente. Trebuie reamintit însă că şi în hotelurile mari şi moderne sunt necesare deseori şi alte
moduri de comunicare, astfel:
Telefonic:
- recepţionerul îi poate telefona cameristei să-I ceară acesteia să introducă un pat suplimentar într-o
cameră pt. un client „walk-in”.
- casierul poate telefona companiei care a emis cartea de credit pt a solicita codul de autorizare.
Contacte personale:
- recepţionerul îi poate aduce personal la cunoştinţa bagajistului sau bell-boy-ului nr. camerei unui
client nou sosit, pt. a-i aduce bagajele în cameră.
- lucrătorul de corespondenţă şi informaţii poate solicita recepţiei nr. camerei unui anumit client, pt.
a-i transmite acestuia un mesaj.
Deseori, această comunicare informală este urmată de o notificare scrisă, din care va fi
păstrat un exemplar, sau informaţiile vor fi introduse direct în computer.
Circulaţia informaţiilor despre clienţi între sectoarele front-office-ului şi celelalte
departamente
Front-office-ul reprezintă pt un hotel centrul tranzacţiilor cu clienţii, iar desk-ul reprezintă
centrul colectării şi distribuţiei informaţiilor despre clienţi. Vom analiza mai detaliat circulaţia
informaţiilor între departamentul recepţie şi alte sectoare şi departamente ale hotelului.
Departamentul rezervări
Acest departament este atât beneficiarul, cât şi furnizorul informaţiilor despre clienţi. Când
se primesc rezervări, acesta va folosi informaţiile despre clienţi obţinute din fişele istoricului
clienţilor. Asemănător, departamentul va folosi lista companiilor care au credite aprobate, pusă la
dispoziţia de către dep. vânzări sau de contabilitate. În acelaşi timp, dep. rezervări furnizează
informaţii despre camerele disponibile şi detaliilor rezervărilor, sub forma rapoartelor de rezervări
(lista de sosiri aşteptate, lista cererilor speciale, etc), pentru a putea fi folosite de alte departamente.
15
Departamentul recepţie
Acest departament, după cum am văzut, joacă un rol important în actualizarea informaţiilor
despre clienţi. Acesta furnizează celorlalte sectoare şi departamente rapoarte despre mişcările
clienţilor(lista clienţilor prezenţi, lista de sosiri suplimentare, modificări în situaţia clienţilor
rezidenţi şi fişele istoricului clienţilor).
16
Formare profesionalã:
- Absolvent: liceu de specialitate
- Absolvent a2-3 cursuri de perfecţionare
- Cunoaşterea a minim douã limbi strãine de circulaţie internaţionalã
- Cunoaşterea de operare pe calculator
- Cunoaşterea de gestiune hotelierã
Experienţã profesionalã:
- Stagiu de 1 an în funcţia de recepţioner
Calitaţi personale:
- Prezenţã plãcutã şi comunicare bunã
- Calitãţi de lider
- Bun organizator, putere de decizie, spirit de iniţiativã
- Spontaenitate – capacitate de adaptare rapidã
- Spirit de observaţie
- Spirit comercial, bun negociator.
Formarea profesionala :
- Absolvent de specialitate/şcoalã postlicealã de profil
- Absolvent a2-3 cururi de perfecţionare
17
- Absolvent al unui curs de specialitate pentru funcţia de recepţioner
Experinţã profesionalã:
- Stagiu de cel puţin 2-3 ani în funcţii specifice serviciului (curier, bagajist, cameristã)
Capacitate profesionalã :
- Cunoasterea minim aunei limbi strãine de circulaţie internaţionala
- Cunoaşterea de operare pe calculator
Calitaţi personale:
- aspect plãcut, prezenţã agreabilã
- abilitãţi de comunicare
- spontaneitate
- spirit comercial
- sociabilitate
- rezistanţã la stres, memorie bunã
- abilitate pentru lucru în echipã
- atenţie distributivã
- seriozitate, onestitate, dinamism, eficienţã
Responsabilitaţi ( atribuţii , lucrãri , sarcini)
- Promoveazã şi vinde servicii hoteliere
- Pregãteşte şi realizeazã primirea clienţilor
- Asigurã exploatarea judicioasã a camerelor
- Informeazã clientul
- Rezolvã solicitãrile, reclamaţiile, situaţiile speciale
- Poate avea atribuţii legate de rezervarea spaţiilor de cazare, de facturare şi încasare a
contravalorii consumatorilor
Poziţia în organigramã : Relaţii
- ierarhice : este subordonat şefului de recepţie
- funcţionale : cu celelalte compartimente a hotelului
- de colaborare : cu lucrãtorii concierge, rezervãri, casierie
- de reprezentare : în limita competenţelor delegate.
18
3.1 Birouri rezervãri
19
Personalul birourilor de rezervãri include:
- Managerul de rezervãri ( sau supervisor-ul de rezervãri)
- Agenţii de rezervãri
Managerul de rezervãri controleazã acest sector şi organizeazã programarea personalului prin
rotaţie, stabileşte şi menţine standarde înalte ale serviciilor şi ia decizii referitoare la închirierea
camerelor peste o anumitã limitã.
În hotelurile de mãrime mijlocie acest sector poate sã nu aibã un manager propriu şi supervisor-ul
de rezervãri se va subordona direct ftont ofiice managerului. În multe hoteluri rezervãrile sunt
fãcute de cãtre recepţioneri.
Supervisor-ii de rezervãri vor supraveghea toate închirierile de camere efectuate, adresându-se
managerului când trebuie luate decizii importante.
Ei ţin evidenţa numãrului de camere rezervate pentru fiecare noapte şi înregistreazã toate detaliile
relevante pentru fiecare rezervare. Ei încercã sã vânda anticipat serviciile de cazare şi roagã clienţii
sã-şi confirme sau sã garanteze rezervãrile. Zilnic , ei vor prezenta recepţiei toate detaliile
rezervãrilor clienţilor care urmeazã sã soseascã în acea zi.
Şeful de birou va organiza programul şi rotirea funcţionarilor de serviciu, va cãuta sã menţina un
nivel ridicat al calitaţii activitãţii, va decide în situaţiile speciale dacã rezervãrile in cauzã pot fi
fãcute sau nu şi va exercita un permanent control al activitãţii compartimentului.
În unele hoteluri mai mici este posibil ca acest birou sã nu aibã un şef propriu, ci ca unul din
funcţionari sã raporteze direct şefului serviciului recepţie.
În afarã de efectuarea rezervãrilor, şeful biroului va urmãri îndeaproape procesul de rezervare, iar în
cazurile când trebuie luate decizii majore va cere aprobare superiorului sãu . Funcţionarii din acest
birou preiau cererile de rezervare venite prin telefon, fax , telefax, poşta sau prin reţele
computerizate.
Ei ţin evidenţa rezervãrilor fãcute pentru fiecare noapte, notând fiecare amãnunt legat de aceste
rezervãri. Ei vor încerca sã rezerve cât mai multe locuri cu un grad mai mare de sigurantã a plãţii
serviciilor, cerând celor ce solicitã rezervarea sã garanteze într-un fel sau altul plata serviciilor
comandate.
Rezervãrile plãtite în avans se vor face fãrã alte condiţii, deoarece contravaloarea acestora este
încasatã indiferent dacã clientul va veni sau nu.
20
21
Principala îndatorire a recepţiei unui hotel este de a asigura recepţiei unui hotel este de a asigura
recepţia şi cazarea oaspeţilor, dar şi serviciile pe care aceştia le solicitã, buna desfãşurare a
activitãţilor acestui serviciu depinzând în mare mãsurã de tipul şi numãrul operaţiilor care au loc în
diferite stagii ale şederi în hotel.
Aceste faze reprezintã ciclul clientului, în fiecare fazã a ciclului se întâlnesc anumite tranzacţii
standard care au loc între client si hotel.
Diferitele faze ale ciclului clientului implicã diverse tipuri de tranzacţii şi servicii:
- Rezervãri
- Check-in şi înregistrarea clienţilor
- Corespondenţã şi informaţii
- Diverse servicii (transportul bagajelor etc.)
- Convorbiri telefonice şi mesagerie
- Administrarea conturilor clienţilor
- Check-out şi achitarea notei de platã
Cele mai multe din aceste servicii intrã în atribuţia personalului din recepţia hotelului care intrã
în mod direct în contact cu turiştii.
Personalul acestui birou este alcãtuit din şeful de birou, supreaveghetorul recepţiei (adjunctul
şefului de recepţie) şi recepţioneri (funcţionari).
Întreaga activitate a recepţiei este condusã de şeful ecesteia numit „manager reception” sau
„front-desk manager”. Conducând acest birou , el este responsabil cu ocuparea în grad cât mai mare
a hotelului , cu supravegherea activitãţii şi cu motivarea personalului pe care îl are în
subordine,pentru a menţine un nivel ridicat de competitivitate.
Funcţionarii din recepţie sunt direct subordonaţi unui recepţioner şef care, la rându lui, raporteazã
supraveghetorului de recepţie şi şefului de birou problemele mai importante din activitatea zilnicã.
22
- cazarea grupurilor;
- rezolvarea problemelor turiştilor.
Personalul recepţiei poate include:
- Managerul de recepţie (front-desk manager);
- Supervisor-ul de recepţie (front-desk supervizor);
- Recepţionerii seniori şi recepţionerii;
23
3.3 Secţiunea concierge
Concierge este pentru client persoana de încredere care poate rezolva orice problemã, care are
rãspuns la orice întrebare şi a cãrei preocupare permanentã este asigurarea unu sejur cât mai
agreabil. El Îndeplineşte rolul de „gazdã” care se aflã permanent la dispoziţia clientului.
Oferirea informatiilor
Informatiile oferite trebuie să fie corecte, complete şi exacte şi trebuie să ţină seama de
pretenţiile individuale ale clientului
24
- informaţii despre alte unităţi de cazare
- informaţii despre adrese utile:
- instituţii publice (ambasade, consulate, ministere)
- bănci, companii de asigurări
- prestatori de servicii (medici, notari, avocaţi, reparaţii diverse)
- biserici, mănăstiri
- numere de telefon
- informaţii despre modul de funcţionare a dotărilor din camere
Dacă mesajul este deja scris, se pune într-un plic pe care se notează numele destinatarului, data şi
ora şi se aşează la panoul de chei; dacă mesajul nu este scris, se oferă cleintului formularul
“MESAJE” pentru al completa, se introduce într-un plic, notându-se aceleaşi date de identificare.
25
Trezirea la ore solicitate
- este serviciul prestat la cererea clientului
- recepţionerul întocmeşte formularul “Foaia pentru treziri” înregistrând numărul camerei în
dreptul orei solicitate
- trezirea se face prin trimiterea bagajistului, a cameristei, de către centrala telefonică sau utilizând
un system automat de trezire
- dacă clientul nu răspunde se revine peste 10 minute
Păstrarea bagajelor clientului este un serviciu oferit clienţilor hotelului în prima şi ultima zi de
sejur având în vedere faptul că ziua hotelieră începe la orele 12 iar pe litoral la orele 18 şi se termină
la orele 12, aceştia putând sa beneficieze de întreaga zi de sejur.
Prestarea acestui serviciu presupune existenţa în back office (în spatele recepţiei) a unui
spaţiu special amenajat.
Este o situaţie care cere mult tact din partea lucrătorului Concierge sau recepţionerului. În primul
rand acesta trebuie să-şi păstreze calmul indifferent de formele de adresare ale clientului.
26
3.4 Secţiunea casã-facturare
Oferirea unor servicii de calitate clienţilor presupune şi crearea unui system de contabilizare a
serviciilor prestate cleintului care să lase cât mai puţine nevoi.
Activitatea secţiunii facturare+casierie se desfăşoară în două etape distincte în cursul zilei când au
loc următoarele operaţii:
- înregistrarea în contul clientului a serviciilor de care acesta a beneficiat, mai puţin a
serviciilor de cazare
- întocmirea notei de plată sau a facturii
- în cursul nopţii, când au loc următoarele operaţii:
- înregistrarea în contul clientului a serviciilor de cazare
- închiderea contului clienţilor
- elaborarea rapoartelor de activitate ale zilei
- aducerea la zero a caselor de marcat
Pe toată perioada sejurului, turistul va beneficia de credit hotelier, adică acestuia i se vor presta
serviciile hoteliere dorite fără a achita pe loc, urmând să se facă la sfârşitul sejurului sau pentru
pentru sejururile mai lungi la 7 sau la 31 de zile.
27
3.5 Biroul de întâmpinarea a oaspeţilor
Bagajistul şef de hol are în subordine tot personalul în uniformã al front office-ului şi
lucreazã la biroul aflat în holul principal al hotelului. Printre sarcinile şi serviciile pe care le
îndeplineşte se pot numãra:
- Controlul personalului în uniformã
- Legãturã strânsã cu front office managerul şi cu celelalte departamente
- Informeazã clienţii despre serviciile oferite de hotel şi adresele de interes pe plan local
- Preia mesaje şi înmâneazã cheile camerelor
- Rezervarea biletelor pentru spectacole şi confirmarea cãlãtoriei cu avionul
- Planificarea închirierilor autoturismelor hotelului
- Rezolvarea problemelor şi cerinţelor referitoare la facilitãţile recreative locale
Responsabilul de birou comduce echipa de angajaţi care gestioneazã cheile camerelor şi remit
turiştilor mesajele care au venit pe numele lor.
Un desk pentru inormaţii şi corespondenţã se gãseşte în mod normal numai în hotelurile foarte
mari. Sectorul de informaţii şi corespondenţã cuprinde:
- Supervisor-ul de corespondenţã şi informaţii
- Lucrãtorii de la corespondenţã şi informaţii
Supervizor-ul de corespondenţã şi informaţii rãspunde de echipa de lucrãtori ai acestui sector,
care elibereazã cheile clienţilor şi oferã informaţii despre atracţiile pe care le poate oferi hotelului
sãu care se gãsesc în zonã. Tot el se îngrijeşte de asigurarea aprovizionãrii cu timbre poştale locale
si articole de papetãrie etc.
28
Magazinul sau chioşcul hotelului, unde se vând cãrţi, reviste , articole de cosmeticã , în general
nu face parte din front office . Totuşi în hotelurile de mãrime medie, se pot vinde unele articole
mãrunte de cãtre personalul front-desk-ului.
Oficiul telefonic
În hotelurile mari se întâmplă deseori să existe un contact foarte redus între clienţi şi alţi membri
ai personalului, în afară de recepţioneri şi bagajişti. în astfel de hoteluri, lucrătorii de relaţii cu
clienţii au rolul de a încerca să creeze o atmosferă de preocupare sporită a hotelului faţă de clienţi.
Lucrătorii de relaţii cu clienţii, de obicei, sunt postaţi în holul principal al hotelului. Principala
responsabilatate a lor este să le dea clienţilor sentimentul că sunt bineveniţi, şi să le asigure servicii
personalizate, deseori acest lucru realizându-se prin discuţii cu clienţii care călătoresc individual şi
care ar putea să se simtă singuri într-un oraş străin. Lucrătorii de relaţii cu clienţii se ocupă, de
asemenea, de problemele şi reclamaţiile clienţilor şi se implică întotdeauna în situaţiile când un
client are nevoie de un doctor sau pur şi simplu nu se simte bine.
În plus, este responsabilitatea lucrătorilor de relaţii cu clienţii să aibă grijă de VIP-uri şi de
clienţii tradiţionali prin verificarea pregătirii camerei lor înainte de sosire.
Casierul front-office-ului
Personalul care face parte din casieria front-office-ului include supervisor-ul casier (şef de birou)
şi casierii.
Supervisor-ul casier poartă întreaga responsabilitate pentru încasările şi modalităţile de realizare
a acestora, precum şi pentru supravegherea lucrului casierilor front-office-ului. În unele hoteluri
casierii front-office-ului se subordonează mai degrabă managerului de conturi decât front-office
managerului, iar casierul-şef este direct subordonat contabilului şef şi nu şefului de recepţie, chiar
dacă operaţiunile de încasare în numerar se fac în cadrul acestui serviciu.
Casierii front-office-ului sunt responsabili pentru deschiderea şi lichidarea conturilor clienţilor
rezidenţi. Ei verifică dacă toate serviciile sunt trecute în nota de plată a clienţilor şi dacă sunt
procesate corespunzător. Casierii front-office-ului administrează şi sistemul depozitelor în seiful de
valori al hotelului, asigurând şi serviciul de schimb valutar.
29
Cap IV STUDIU DE CAZ Hotel Vega Mamaia
4.1. Aşezare
Este situat în partea de nord a staţiunii Mamaia, pe malul mãrii, cu ieşire directã la plaja.
Situat între hotelurile Alcor, Bicaz si Siret, hotelul Vega s-a redeschis in vara anului 2008,
complet renovat şi modernizat, şi oferã oaspeţilor sãi posibilitatea petrecerii unui sejur luxos şi
relaxant la numai caţiva metri de mare.
Interiorul hotelului este amenajat cu elegantã şi totodata folosind elemente exotice, cu spaţii largi
şi aerisite, cu terasã situata la ultimul nivel de unde se poate admira marea, piscina cu apã
incalzita, spa center, restaurant, plaja privatã, loc de joacã pentru copii, toate intregite de servicii
de calitate si o atmosferã placutã si relaxantã. Spaţiile de cazare au vedere spre mare.
125 spaţii de cazare dispuse pe 8 etaje (camere duble, apartamente, camere familiale)
Restaurant Akolade
Gelaterie cu terasa Delice
Bar cu terasã amplasat la etajul 8 - Violet Lounge
Tulip Beaty & SPA Rituals
Salã de conferinte
Piscinã şi bazin pentru adulţi si copii cu apã încalzitã
30
Plajã privatã cu 3 beach-bar-uri, loc de joacã pentru copii, teren de fotbal şi volei, ambarcaţiuni de
agrement, parcare pazitã.
Toate camerele au vedere spre mare, instalaţie individualã de climatizare, internet, minibar,
safe, LCD, grup sanitar cu cabinã dus, uscator de par, fiind dispuse astfel:
36 camere duble cu pat matrimonial (cu balcon), în care se pot caza 2 adulti şi un copil cu varsta
maximã de 12 ani, farã pat suplimentar. Daca are între 6 şi 12 ani se achita mic-dejun.
27 camere duble cu douã paturi separate care se pot uni (farã balcon). În camera se accepta
cazarea a 2 adulţi şi un copil cu vârsta maximã de 12 ani, se poate amplasa un pat suplimentar,
care costã 50% din valoarea unui loc + pat suplimentar.
7 duble superioare (farã balcon) dintre care una cu facilitaţi pentru persoanele cu dizabilitaţi.
Camera este mai spaţioasã şi permite cazare a trei adulţi sau doi adulţi şi un copil. Pentru cea de-a
treia persoanã se achita 50% din valoarea unui loc.
17 family room, compuse din douã camere duble standard (una cu pat matrimonial şi balcon,
cealaltã cu douã paturi separate farã balcon) cu usã dublã comunicantã intre ele. Se pot caza 4
persoane. 6 Junior Suite (cu vedere lateralã la mare), formate din living cu canapea extensibila,
chicinetã, dormitor matrimonial. Se pot caza maxim 3 adulti (a treia persoanã adultã achitã 50%
dintr-un loc) sau 2 adulţi şi 2 copii, cu vârsta de panã la 12 ani.
15 Senior Suite (cu vedere fLeitala la mare) formate din living cu canapea, chicinetã, dormitor
matrimonial. Se pot caza 2 adulţi şi un copil cu vârsta de pana la 12 ani. Se pot amplasa paturi
suplimentare, care costã 50% dintr-un loc.
Tarifele de cazare includ acces la piscinã şi plajã privatã, sezlonguri, prosoape pentru piscinã,
31
acces la locul de joacã pentru copii, parcare, transport cu Trenuleţul Vega în staţiune, internet
wireless la parterul hotelului.
Pentru agrement, Hotel Vega oferã posibilitatea închirierii de ski-jeturi si hidrobiciclete, iar pe
plaja hotelului sunt amenajate 3 beach-baruri, 3 terenuri de volei, un teren de fotbal şi un loc de
joacã pentru copii cu supraveghetor.
Facilitãti Copii:
- Copiii între 0-7 ani (neîmpliniţi), beneficiazã de gratuitate la cazare si mic dejun.
- Copiii între 7-12 ani (neîmpliniţi), beneficiazã de gratuitate la cazare dar achitã mic dejun şi
pranz în perioada 01.07-28.08.
- Copii peste 12 ani sunt consideraţi adulti.
32
Cap V Anexe
7) Fãrã a aduce atingerea altora prevederi ale prezentei legi ţinând seama de natura
activitãţilor din intreprindere şi/sau în unitate angajatorul are obligaţia :
33
angajator la nivelului securitãţi şi al protecţie sãnãtãţii lucrãtorulor şi sã fie
integrate în ansamblul activitãţilor intreprinderi şi/sau unitãţi respective şi la
toate nivelurile ierarhice
c) Cã ia în considerare capacitãţile lucrãtorului în ceea ce priveşte securitatea şi
sãnãtatea în muncã atunci când îi încredinţeazã sarcini
d) Sã asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologi sã facã obiectul
consultãri lor cu lucrãtori şi/sau reprezentaţi acestora în ceea ce priveşte
consecinţele asupra securitãţi şi sãnãtãţi lucrãtorilor, determinate ale alegerea
achipamentelor de condiţiile şi mediul de muncã
e) Sã ia mãsuri corespunzãtoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific
accesul sã fie permis numai lucrãtorilor care au primit şi au însuşit
instrucţiunlie adecvate
34
5.2Bibliografie
1. Analiză economico-financiară - Ion Mihai , Emil Cazan , Petre Ştefea , Alexandru Buglea ,
Ioan Popa Lala , Georgeta Broşteanu , Paul Ivoniciu , Marius Pantea ; Editura Mirton, 1999
5. Resursele umane în turism - Conf. Univ. dr. Daniela Firoiu, Edit. Pro Universitaria, 2007
6. Studii de caz - Lefter Viorel, Chivu Iulia, Deaconu Alexandrina, Manolescu Aurel, Popa Ion,
1999.
8. http://www.hiltonfranchise.com/
9. http://hiltonworldwide1.hilton.com/en_US/ww/fob/index.do
10. http://profiles.hospitalityonline.com/203461/
11. http://ConradHotels.com
12. www.doubletree.com
13. www.embassysuites.com
14. http://homewoodsuites.com
15. www.waldorfastoriacollection.com
16. www.hgvc.com
35
17. http://hilton-university.com
18. http://flyertalk.com/forum/archive/index.php/f-417.html
19. http://www.corporateregister.com/
36