Baza Pui PDF

GRILE DE DIFICULTATE SUB MEDIE
INTREBARE RASPUNS CORECT

1. Nu reprezinta cale de administrare pentru vaccin D. intravenos
urmatoarea:
A. oral
B. intradermic
C. intramuscular profund la nivelul feţei antero-externe a
coapsei
D. intravenos
E. regiunii deltoidiene (la copil după vârsta de 3 ani)
2. Schema naţională de vaccinări obligatorii cuprinde D. 8 ani:
urmatoarele, cu exceptia: antimeningococic
A. 4 luni: DTPa- VPI -Hib
B. 24 ore: HEP B (doza I)
C. 2 – 7 zile: BCG
D. 8 ani: antimeningococic
E. 4 ani: DTPa
3. In Romania, sunt vaccinări obligatorii urmatoarele: E. VPI
A. antimeningococic
B. antigripal
C. antivaricela
D. antihepatita A
E. VPI
4. Greutate mica la nastere reprezinta: C. 2400g

A. 3000g
B. 3200g
C. 2400g
D. 2800g
E. 2900g
5. Pentru un copil cu greutate mica la nastere nevoia de A. 60 ml/kg corp/zi

lichide in prima saptamana de viata este:
A. 60 ml/kg corp/zi
B. 90 ml/kg corp/zi
C. 50 ml/kg corp/zi
D. 80 ml/kg corp/zi
E. 70 ml/kg corp/zi
6. Pentru un copil cu greutate mica la nastere nevoia de D. 130 ml/kg corp/zi
lichide in a doua saptamana de viata este:
A. 60 ml/kg corp/zi
B. 80 ml/kg corp/zi
C. 100 ml/kg corp/zi
D. 130 ml/kg corp/zi
E. 150 ml/kg corp/zi
7. Pentru un copil cu greutate mica la nastere nevoia de E. 200 ml/kg corp/zi
lichide in a treia saptamana de viata este:
A. 100 ml/kg corp/zi
B. 130 ml/kg corp/zi
8. Dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi pe zi: A. 8 prânzuri

A. 8 prânzuri
B. 9 prânzuri
C.10 prânzuri
D. 11 prânzuri
E. 12 prânzuri
9. Dacă G este mai apropiată de 2000g, va primi pe zi: C. 10 prânzuri
A. 8 prânzuri
B. 9 prânzuri
C. 10 prânzuri
D. 11 prânzuri
E. 12 prânzuri
10. La cei cu G < 1500g se poate adauga în laptele uman: E. FM 85
A. PreNan
B. Aptamil Prematil
C. Humana 0
D. Nan HA
E. FM 85
11. Cantitatea recomandată de fortifiant matern este de 1 măsură (1 C. 20 ml lapte uman
g) la:
A. 40 ml lapte uman
B. 10 ml lapte uman
C. 20 ml lapte uman
D. 60 ml lapte uman
E. 30 ml lapte uman
12. Cantitatea recomandată de fortifiant matern este de 1 măsură (1 D. Lapte uman

g) la 20 ml de:
A. lapte de vaca
B. Lapte praf conventional
C. lapte de capra
D. Lapte uman
E. Formula de lapte pentru prematuri
13. Supa de morcov se prepara in concentratie de: C. 300 ‰
A. 200 ‰
B. 400 ‰
C. 300 ‰
D. 600 ‰
E. 900 ‰
14. Supa de morcov se prepara in concentratie de: C. 300 ‰ si 500%
A. 100 ‰ si 300%
B. 200 ‰ si 400%
C. 300 ‰ si 500%
D. 400 ‰ si 500%
E. 600 ‰
15. Supa de morcov se prepara in concentratie de: B. 500 ‰
A. 400 ‰
B. 500 ‰
C. 600 ‰
D. 700 ‰
E. 800 ‰
16. Nevoia de lichide pentru un copil cu greutate mica la nastere, din D. 200 ml/kg corp/zi
saptamana a treia de viata este de:
A. 500 ml/kg corp/zi
17. Cand i se va face baie copilului,temperatura apei trebuie sa fie de
A. 22 grade Celsius E. 37 grade Celsius
B. 24 grade Celsius
C. 30 grade Celsius
D. 35 grade Celsius
E. 37 grade Celsius
18. DATELE GENERALE ale foii de observatie in pediatrie E. Toate raspunsurile sunt
cuprind: corecte
A.numele şi prenumele copilului, vârsta (în ani, luni şi zile),
data naşterii, sexul;
B.domiciliul legal, reşedinţa, mediul urban/rural;
C.greutatea la naştere (rubrica va fi completată pentru copiii 0 –
3 ani);
D.numele şi prenumele părinţilor, gradul de şcolarizare,
ocupaţia, locul lor de muncă;
E. Toate raspunsurile sunt corecte
19 Vârsta mamei mai mică de 18 ani predispune la: D. risc crescut de naştere
A. sdr Down prematură
B. malarie
C. diabet
D. risc crescut de naştere prematură
E. piurie
20. Vârsta mamei mai mare de 35 de ani predispune la: A. apariţia anomaliilor
A. apariţia anomaliilor genetice genetice
B. posibilităţi reduse de acordare a îngrijirilor corespunzătoare
copilului
C. tuse seaca
D.scaune diareice
E. parotidita epidemică
21. Antecedentele obstetricale se refera la: E. Toate raspunsurile sunt
A. numărul controalelor efectuate pe parcursul sarcinii corecte
B. daca sarcina a fost dispensarizată
C. existenta naşterilor de feţi morţi
D. daca naşterile anterioare s-au produs la termen/ prematur?;
22. TORCH semnifica E. Toate raspunsurile sunt

A. Rubella, Cytomegalovirus corecte
B. Herpes Simplex virus
C. Toxoplasmosis
D. Other infections
23. Intoxicaţii in cadrul sarcinii pot fi: D. toate variantele de mai

sus
A. alcoolism
B. tabagism
C. uremia din cadrul insuficienţei renale
D. toate variantele de mai sus
E. nici una de mai sus
24. Mama copilului care ne este pacient ,trebuie intrebata despre: E. Toate raspunsurile sunt
A. alimentatia din timpul sarcinii corecte
B. daca are transfuzii în antecedente
C. existenta de traumatismele fizice sau psihice in timpul
sarcinii.
D.existenta disgravidiilor
25. Anamneza se obtine de la: D. toate variantele de mai

A. cel mai frecvent de la mamă sus
B. alţi aparţinători
C. persoanele care îngrijesc copilul
D. toate variantele de mai sus
26 . Cand se impune efectuarea unei anchete epidemiologice în focar: E. Toate raspunsurile sunt
A. Apariţia unei boli infecto – contagioase corecte
B. TBC
C. scarlatina
D. meningita
E. Toate raspunsurile sunt corecte .
27. Sunt fenomene caracteristice perioadei de sugar urmatoarele, cu C. icterul nuclear
exceptia:
A. febra tranzitorie
B. infarctele uratice
C. icterul nuclear
D. albuminurie fiziologica
E. meconiul
28. Date referitoare la starea copilului la naştere ,cu exceptia: D. durata gestaţiei
A.datele antropometrice la naştere - greutatea, talia, perimetrul
cranian, perimetrul toracic
B. manevre de reanimare şi durata lor;
C. circulară de cordon
D .durata gestaţiei
E.malformaţii observate la naştere
29. Date referitoare la profilaxia rahitismului D. toate de mai sus.

A. vitamina D - calea de administrare,
B. în ce mod s-au folosit mijloacele naturale de stimulare (soare, aer,
lumină)
C. doze si ritm
D. toate de mai sus.
30. Profilaxia prenatală a rahitismului D.4.000 U.I. pe săptămână,

A. se administrează la gravidă, în primul trimestru de sarcină: per os
B. câte 1000 U.I., per os, zilnic, în anotimpul însorit

C. 400.000 UI doza stoss
D. 4.000 U.I. pe săptămână, per os,
E. 400 UI ,pe zi,injectabil
31. Profilaxia prenatală a rahitismului D. 2 g Ca pe zi,per os,10 zile

A. 3 g Ca pe zi,per os pe luna
B. Ca din luna a7a ,zilnic pana la nastere
C. 1 g Ca numai in ultima luna de sarcina
D. 2 g Ca pe zi,per os,10 zile pe luna
E. toate sunt corecte
32. Profilaxia postnatală: C. incepe in a7a- a10a zi de
viata
A. incepe dupa 18 luni
B. se sfarseste la 18 ani
C. incepe in a7a- a10a zi de viata
D. incepe in primele 36 de ore si se finalizeaza in urmatoarele 21 de
zile
E. nici una
33. Nu se administreaza Ca la copil in profilaxia rahitismului daca C. primeşte minim 500 ml
A. copilul e scos la aer lapte uman sau formulă de
B. copilul e distrofic lapte/zi
C. primeşte minim 500 ml lapte uman sau formulă de lapte/zi;
D. avem gemeni
E. copilul e prematur
34. La ce vârstă copilul merge independent C. un an jumate
A. 10 luni
B. 2 ani
C. un an jumate
D. nici unul
E. toate de mai sus
35. La copilul cu vârsta mai mare de 18 luni vitamina D va fi administrată A. numai în perioadele
astfel
A. numai în perioadele reci ale anului (lunile cu litera R ale reci ale anului (lunile cu
anului); litera R ale anului);
B. zilnic per os 1000U.I.
C. la interval de 7 zile, câte 200.000 U.I. per os;
D. până la vârsta de 16-18 ani.
E. toate de mai sus
36. 12 luni reprezinta varsta la care un copil prezinta D. merge independent cu

A. reflexele arhaice punct de sprijin
B. urmareste cu privirea un obiect
C. complexul de înviorare
D. merge independent cu punct de sprijin
E. nici una
37. La ce vârstă copilul a stat în şezut sprijinit D. 4 luni
A. 5 luni
B. 13 luni
C. 6 luni
D. 4 luni
E. nici una
38. La ce varsta apuca o jucarie cu miscari coordonate C. 5 luni
A. 2 luni jumate
B. 3 luni
C. 5 luni
D. 12 luni
E. 1 luna si 2 saptamani
39. Antecedente personale patologice ale copilului E. toate de mai sus
A. rujeolă
B. rubeolă
C. varicelă
D. parotidită epidemică
E. toate de mai sus
40. La ce nivel al corpului, persista dupa nastere lanugo?.Alegeti exceptia D. torace
A. umeri,
B. spate
C. radacina memebrelor
D. torace
E. frunte
41. Miliaria sebacee D.dispar spontan
A. chisturi mari ale glandelor sebacee
B. elemente punctiforme de colorație rosie -maronie
C. la nivelul membrelor inferioare
D.dispar spontan
E. antecedente patologice ale copilului
42. Pilozitate abundentă în regiunea lombo-sacrată D. spina bifida
A. tinea capitis,
B. tricotilomanie
C. deficiente nutritionale
D. spina bifida
E. sdr Turner
43. Turgorul A. diminua in cazul
A. diminua in cazul diversificarii incorecte diversificarii incorecte
B. nu este un indicator al starii de nutritie
C. se ia pe fata interna a coapsei
D. utilizarea în exces a cerealelor pentru sugari nu il diminua.
E. toate de mai sus
44. Indicatiile ecografiei de şold în primele 3 luni de viață sunt D. toate de mai sus
A. prezentatie pelvina
B. manevrele Ortolani si Barlow pozitive
C.istoric familial de displazie de sold
D. toate de mai sus
45. Greutatea A. la sugar se ia în
A. la sugar se ia în acelaşi moment al zilei, la aproximativ 2 ore
acelaşi moment al zilei, la
după ultimul prânz.
aproximativ 2 ore după
B. la naştere (Gn) variază între între 2800 – 4000g
C. media fiind de 3500g la nou născutul la termen. ultimul prânz.
D. Copiii cu Gn sub 1500 g se numesc copii cu greutate mică la

naştere
E. in primele 4 luni copilul ia in greutate cate 750 g
46. La 1 an: D. incep sa se estompeze
A. stie 45 de cuvinte pliurile adductorilor
B. merge in jurul patului
C. are 11 kg
D. incep sa se estompeze pliurile adductorilor
E. masoara 83 de cm
47. Polimicroadenopatie generalizată D. fără semne de

A. ganglionii sunt de aproximativ 1-2cm inflamaţie
B. mobili, dureroşi
C. neaderenţi la planurile superficiale,dar aderenti la cele
profunde
D. fără semne de inflamaţie
E. toate grupele ganglionare se pot palpa
48. După vârsta de 1 an A. se foloseste formula 2xV
A. se foloseste formula 2xV +9 pt greutate +9 pt greutate
B. copilul creste in greutate cu 400 g pe luna
C. fixeaza un obiect cu privirea
D. apar primii dinti
E. toate de mai sus
49. Talia-alegeti afirmatia falsa: B. nu reflectă in mod fidel
A. la un an copilul masoara 70 de cm vârsta în perioada de sugar
B. nu reflectă in mod fidel vârsta în perioada de sugar
C. reprezintă distanţa de la vertex la plante
D. la 2 ani copilul masoara 82 de cm
E. dupa 2 ani,5xV+80
50. Noul nascut este,cu EXCEPTIA C. sub 37 de saptamani
A. este copilul din prima lună de viaţă
B. primele 28 zile
C. sub 37 de saptamani
D.are 48 de cm
E. cantareste 2900g
51. Criterii de apreciere a gradului de maturitate E. nici unul de mai sus.

al n.n. cu EXCEPTIA
A. Criteriul temporal
B Criterii morfofuncţionale
C. Criterii neurologice
D. Criterii antropometrice
E. nici unul de mai sus.
52. Care indice antropometric reflectă cel mai fidel vârsta în D. talia
perioada de sugar?
A. Perimetrul toracic
B. Perimetrul abdominal
C. Perimetrul mediu al bratului
D. talia
E. Perimetrul cranian
53. Indicele ponderal-alegeti afirmatia falsa B. raportul dintre greutatea
A. apreciaza starea de nutritie
B. raportul dintre greutatea reală (Gr) şi greutatea ideală (Gi) a unui reală (Gr) şi greutatea
copil de aceeaşi talie. ideală (Gi) a unui copil de
aceeaşi talie.
C. Când I.P. este > 1,10 – copil paratrofic
D. 0,75 – 0,61 – MPE gr II
E.se noteaza IP.

54. Perimetrul mediu al bratului-alegeti EXCEPTIA C. o valoare peste 13 cm este
A. se masoara cu banda metrica semn de MPC
B. nu se masoara cu antropometrul
C. o valoare peste 13 cm este semn de MPC
D. se masoara lanivelul braţului, circumferenţial
E. se masoara la mijlocul distanţei dintre acromion şi vârful olecranului.
55. Perimetrul cranian: C.se calculeaza cu formula

A. nu se masoara cu metrul T/2 +10
B. la nastere are 44 de cm
C.se calculeaza cu formula T/2 +10
D.toate sunt corecte
E. nici una
56. După naştere sugarul creşte în talie astfel, cu EXCEPTIA: B luna II – 5 cm/lună;
A. luna I – 4 cm;
B luna II – 5 cm/lună;
C.luna IV – 2 cm;
D.Luna V – XII – 1 cm/lună
E. luna III-3 cm
57 După naştere sugarul creşte în talie astfel: E. luna III-3 cm
A luna I – 1cm;
B luna II – 2 cm/lună;
C.luna IV – 4 cm;
D.Luna V – XII – 5 cm/lună
E. luna III-3 cm
58. După naştere sugarul creşte în talie astfel A. 0 –3 luni – 3 cm/lună;

A. 0 –3 luni – 3 cm/lună;
B.4 – 6 luni – 3 cm/lună
C.7 – 9 luni – 3 cm/lună

D.Luna a10a- 2 cm
E.Luna 11+12 -2cm/luna
59. După naştere sugarul creşte în talie astfel ,cu EXCEPTIA A. 0 –2 luni – 1cm/lună;
A. 0 –2 luni – 1cm/lună;
B.Luna a4a – 2 cm/luna
C.Luna a5a -2 cm pe luna
D. luna 6 -2 cm /luna
E. 7 – 12 luni – 1 cm/lună
60. Copil eutrofic inseamna D. Când I.P. este cuprins

A. Când I.P. este < 0,90 între 0,90 – 1,10
B. copil cu greutatea sub normal
C. I.P. =0,89 – 0,81
D. Când I.P. este cuprins între 0,90 – 1,10
E. Când I.P. este > 1,10
61. Copilul distrofic este ,cu EXCEPTIA B. I.P.=0,89 – 0,81
A. Când I.P. este < 0,90
B. I.P.=0,89 – 0,81
C. I.P.= 0,89 – 0,76
D. I.P.≤ 0,60
E. I.P.=0,75 – 0,61
62. Semnele de rahitism sunt cu EXCEPTIA : E. nici unul
A. plagiocefalie
B. aplatizarea craniului în zonele supuse presiunii
C. proeminenţa compensatorie a regiunii frontale opuse
D. craniotabes
E. nici unul
63. Edeme hemoragice ale țesuturilor moi ale scalpului E. Apar ca urmare a
A. nu regreseaza exercitării presiunii
B. nu dispar complet intrauterine asupra scalpului
C. apar la nivel frontal; fetal
D. toate sunt corecte
E. Apar ca urmare a exercitării presiunii intrauterine asupra scalpului
fetal
64. Fontanela bregmatica-alegeti EXCEPTIA : D. bombarea sa apare in
A. la naştere măsoară ~ 3/4 cm stari de deshidratare
B. se închide progresiv până la vârsta de un an şi șase
luni (18 luni);

C. delimitată de oasele frontale şi parietale
D. bombarea sa apare in stari de deshidratare

E. suturile dehiscente sugereaza semn de hidrocefalie
GRILE DE DIFICULTATE MEDIE

1. Reacţii adverse postvaccinale mai puţin frecvente sunt: E. colaps / stare de şoc
A. febră ≥ 38ºC (se remite în 24-48 ore);
B. iritabilitate (agitaţie, plâns inconsolabil);
C. somnolenţă;
D. reacţie locală
E. colaps / stare de şoc
2. NU reprezintă contraindicaţie de vaccinare: A. naşterea prematură
A. naşterea prematură
B. reacţii anafilactice la un vaccin şi la un constituient al
acestuia
C. boli severe, cu sau fără febră
D. caşexia
E. imunodeficienţe
3. Conţinutul biologic al vaccinurilor poate fi reprezentat de: E. toate de mai sus
A. microorganisme vii atenuate
B. microorganisme inactivate
C. componente microbiene purificate
D. proteine recombinate (ex: Engerix B – vaccin hepatitic B);
E. toate de mai sus
4. In Romania, sunt vaccinări opţionale urmatoarele: D. Vaccinarea anti –
A. Vaccinarea anti rujeolă, oreion, rubeolă (ROR) rotavirus
B. Vaccinarea BCG
C. Vaccinarea antihepatită B (AHB)
D. Vaccinarea anti – rotavirus
E. Vaccinarea anti difterie şi tetanos (dT)
5. Sunt reacţii adverse postvaccinale mai puţin frecvente A. febră ≥ 38ºC (se remite
urmatoarele, cu exceptia: în 24-48 ore)
A. febră ≥ 38ºC (se remite în 24-48 ore)
B. oboseală;
C. edem difuz al membrului injectat;
D. abccesul la locul injectării vaccinului
E. - colaps / stare de şoc
6. Dacă G este sub 2000g, va primi: B. 9 gavaje/zi
A. 7 gavaje/zi
B. 9 gavaje/zi
C.11 gavaje/zi
D. 13 gavaje/zi
E. 15 gavaje/zi
7. Copil de 18 zile cu G = 2400g va primi: E. oricare de mai sus
A. 8 x 60 ml lapte uman
B. 8 x 60 ml Humana 0
C. 8 x 60 ml PreNan
D. 8 x 60 ml Aptamil Prematil
E. oricare de mai sus
8. Copil de 18 zile cu G = 2400g va primi: C. 8 x 60 ml lapte uman
B. 8 x 90 ml lapte uman
C. 8 x 60 ml lapte uman
D. 7 x 70 ml lapte uman
E. 8 x 50 ml lapte uman
9. Un copil de 20 zile cu G = 2100g va primi: B. 10 x 42 ml lapte uman
10. Un copil de 15 zile cu G = 1800g va primi A. 10 x 36 ml lapte uman
11. Pentru un copil in varsta de 2 ani si 4 luni, nevoia de lichide este E. 125 ml/kg/zi.
de:
A. 135 ml/kg/zi.
B. 115 ml/kg/zi.
C. 145 ml/kg/zi.
D. 105 ml/kg/zi.
E. 125 ml/kg/zi.
12. Nu sunt alimente interzise la copilul in varsta de 1-3 ani: B. laptele
A. alimente care pot provoca aspiraţie
B. laptele
C. alcoolul
D. cafeaua
E. cola
13. Formulele de lapte pentru copilul cu greutate mică la C. conţin cantităţi mai
naștere: mari de proteine, glucide
A. conţin cantităţi mai mici de proteine, glucide şi lipide şi lipide comparativ cu
comparativ cu formulele standard, dar acestea sunt uşor de formulele standard, dar
digerat şi de absorbit. acestea sunt uşor de
B. conţin cantităţi mai mari de proteine, glucide şi lipide digerat şi de absorbit.
comparativ cu formulele standard, dar acestea sunt greu de
digerat şi de absorbit.
C. conţin cantităţi mai mari de proteine, glucide şi lipide
comparativ cu formulele standard, dar acestea sunt uşor de
digerat şi de absorbit.
D. conţin cantităţi mai mari de proteine, si mai mici de glucide
şi lipide comparativ cu formulele standard, dar acestea sunt uşor
de digerat şi de absorbit.
E. conţin cantităţi mai mari de proteine si glucide şi mai mici de
lipide comparativ cu formulele standard, dar acestea sunt uşor
de digerat şi de absorbit.
14. Formulele de lapte pentru copilul cu greutate mică la naștere se D. 3000g
utilizează până la atingerea greutăţii de :
A. 2000g
B. 5000g
C. 6000g
D. 3000g
E. 4000g
15. Principii de diversificare: E. la apariţia unor
A. introducerea unui aliment nou se va face indiferent de starea tulburări digestive
de sanatate a copilului (vărsături şi/sau diaree) se
B. alegerea primului aliment de diversificare se face in functie întrerupe diversificarea şi
de preferintele copilului se reia după câteva zile de
C. valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului) la normalizarea tranzitului
trebuie să fie identica cu a celui care este scos din alimentaţie intestinal
D. se recomandă introducerea a 2-3 alimente noi pe săptămână
E. la apariţia unor tulburări digestive (vărsături şi/sau diaree) se
întrerupe diversificarea şi se reia după câteva zile de la
normalizarea tranzitului intestinal
16. Principii de diversificare sunt urmatoarele cu exceptia: E. valoarea calorică a
A. introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul alimentului nou introdus
este sănătos; (prânzului) trebuie să fie
B. alegerea primului aliment de diversificare se individualizează identica cu a celui care
în funcţie de particularităţile de dezvoltare ale sugarului este scos din alimentaţie
C. se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe
săptămână – la aceeaşi masă;
D. la apariţia unor tulburări digestive (vărsături şi/sau diaree) se
întrerupe diversificarea şi se reia după câteva zile de la
normalizarea tranzitului intestinal;
E. valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului)
trebuie să fie identica cu a celui care este scos din alimentaţie
17. Alimentele folosite în diversificarea alimentaţiei dupa C. galbenus
varsta de 5-6 luni sunt:
A. carnea de porc
B. fasolea
C. galbenus
D. capsuni
E. albus
18. După vârsta de 4 – 4 ½ luni ( din luna a 5a) se poate D. supă de legume
introduce:
A. cerealele cu gluten
B. painea alba
C. albusul
D. supă de legume
E. piure de capsuni
19. După vârsta de 6 - 7 luni se poate introduce: C. ficat de pasare
A. smantana
B. mamaliga
C. ficat de pasare
D. cartilaj de rechin
E. peste
20. Clasificarea formulelor în funcţie de vârstă cuprinde D. cu aminoacizi
urmatoarele, cu exceptia: ca unică sursă de
A. formule pentru copii cu greutate mică la naştere - proteine (formule
LWBF elementale)
B. formule pentru sugari (0 - 6/12 luni) – IF (infant
formula);
C. formule de continuare (6 – 12/36 luni) – FOF (follow-

on formula);
D. cu aminoacizi ca unică sursă de proteine (formule

elementale)
E. formule speciale, pentru sugari cu anumite nevoi
fiziologice şi/sau metabolice
21. Clasificarea formulelor de lapte în funcţie de compoziţie E. toate de mai sus.
cuprinde:
A. cu proteine din lapte de vacă/zer/soia
B. cu aminoacizi ca unică sursă de proteine (formule
elementale)
C. cu agenţi de îngroşare (formule antiregurgitaţii)
D. delactozate
E. toate de mai sus.
22. Formulele antiregurgitare contin: D. faina de roscove
A. faina de orez
B. faina de morcov
C. faina de ovaz
D. faina de roscove
E. faina de orz
23. Formulele cu proteine din soia se recomandă în: D. intoleranta la proeina
A. alergia la peste laptelui de vaca
B. intoleranta la lactoza
C. galactozemie
D. intoleranta la proeina laptelui de vaca
E. intoleranta la gluten
24. Formulele pentru prematuri, sunt adaptate nevoilor speciale pe D. conţinut în vitamine
care aceştia le prezintă, având: mai ridicat comparativ cu
A. un conţinut de proteine mai scazut formulele standard.
B. o cantitate mai mare de lactoză
C. o cantitate de calciu şi fosfor aproape tripla comparativ cu
formulele standard.
D. conţinut în vitamine mai ridicat comparativ cu formulele
standard.
E. conţinut în vitamine mai scazut comparativ cu formulele
standard.
25. Alimentatia mixta se face cu: B. Lapte uman + formula de
A. lapte uman + fortifiant matern lapte
B. Lapte uman + formula de lapte
C. Lapte de vaca + fortifiant matern
D. Lapte praf conventional + formula de lapte
E. Lapte de vaca + formula de lapte
26. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a IV-a de viata, E. 45 linguriţe Lp
care primeste 5 prânzuri x 180 ml Lp 12,5% + m.o. 5% + zahăr
5%, vom avea nevoie de:
A. 40 linguriţe Lp
B. 50 linguriţe Lp
C. 42 linguriţe Lp
D. 48 linguriţe Lp
E. 45 linguriţe Lp
27. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a IV-a de viata, A. 9 linguriţe orez
A. 9 linguriţe orez
B. 8 linguriţe orez
C. 7 linguriţe orez
D. 10 linguriţe orez
E. 6 linguriţe orez
28. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a IV-a de viata, C. 9 linguriţe zahăr
A. 7 linguriţe zahăr
B. 8 linguriţe zahăr
C. 9 linguriţe zahăr
D. 10 linguriţe zahăr
E. 11 linguriţe zahăr
29. Pentru prepararea laptelui unui sugar atopic in luna a II-a de viata, A. 6p x 120 – 130 ml Nan
care primeste formula de lapte avem nevoie de: HA 1
A. 6p x 120 – 130 ml Nan HA 1
B. 6p x 110 – 130 ml Nan HA 1
C. 6p x 100 – 110 ml Nan HA 1
D. 6p x 120 – 130 ml Nan delactozat
E. 6p x 120 – 150 ml Nan 1
30. Pentru prepararea laptelui unui sugar atopic in luna a III-a de viata, A. 6p x 130 – 140 ml Nan
care primeste formula de lapte avem nevoie de: HA
A. 6p x 130 – 140 ml Nan HA
B. 7p x 130 – 140 ml Nan HA
C. 5p x 130 – 140 ml Nan HA
D. 8p x 130 – 140 ml Nan HA
E. 4p x 130 – 140 ml Nan HA
31. Pentru prepararea laptelui unui sugar atopic in luna a IV-a de viata, E. 5p x 170 – 180 ml Althera
care primeste formula de lapte avem nevoie de:
A. 5p x 170 – 180 ml PreNan
B. 5p x 170 – 180 ml Nan Delactozat
C. 5p x 170 – 180 ml Nan AR
D. 5p x 170 – 180 ml NAN 1
E. 5p x 170 – 180 ml Althera
32. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a II-a de viata, care B. 6p x 120 – 130 ml Lp
primeste lapte praf conventional, avem nevoie de: 10% + m.o. 2% + zahăr 5%
A. 6p x 120 – 130 ml Lp 8% + m.o. 2% + zahăr 5%
B. 6p x 120 – 130 ml Lp 10% + m.o. 2% + zahăr 5%
C. 6p x 120 – 130 ml Lp 12,5% + m.o. 2% + zahăr 5%
D. 6p x 120 – 130 ml Lp 10% + m.o. 8% + zahăr 5%
E. 6p x 120 – 130 ml Lp 12,5% + m.o. 5% + zahăr 5%
33. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a II-a de viata, care D. 32 linguriţe Lp
primeste 6p x 120 – 130 ml Lp 10% + m.o. 2% + zahăr 5%, avem
nevoie de:
A. 36 linguriţe Lp
B. 30 linguriţe Lp
C. 28 linguriţe Lp
D. 32 linguriţe Lp
E. 22 linguriţe Lp
34. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a II-a de viata, care B. 3 linguriţe orez
nevoie de:
C. 7linguriţe orez
35. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a II-a de viata, care C. 8 linguriţe zahăr
nevoie de:
36. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a III-a de viata, care A. 9 linguriţe zahăr
primeste 6p x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5% avem
nevoie de:
37. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a III-a de viata, care B. 6 linguriţe orez
nevoie de:
38. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a III-a de viata, care A. 36 linguriţe Lp
nevoie de:
A. 36 linguriţe Lp
B. 30 linguriţe Lp
C. 28 linguriţe Lp
D. 32 linguriţe Lp
E. 22 linguriţe Lp
39. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a III-a de viata, care A. 6 prânzuri x 130 – 140 ml
primeste lapte praf conventional, avem nevoie de: Lp 10% + m.o. 3% + zahăr
A. 6 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5% 5%
B. 8 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5%
C. 4 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5%
D. 2 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5%
E. 10 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5%
40. Pentru prepararea laptelui unui sugar in luna a III-a de viata, care D. 6 prânzuri x 130 – 140 ml
primeste lapte praf conventional, avem nevoie de: Lp 10% + m.o. 3% + zahăr
A. 6 prânzuri x 110 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5% 5%
B. 6 prânzuri x 120 – 180 ml Lp 10% + m.o. 8% + zahăr 5%
C. 6 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 12,5 % + m.o. 3% + zahăr 5%
D. 6 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 3% + zahăr 5%
E. 6 prânzuri x 130 – 140 ml Lp 10% + m.o. 8% + zahăr 8%
41. Pentru prepararea laptelui unui sugar in saptamana a III-a de viata, E. 7p x 90 – 100 Lp 10% +
care primeste lapte praf conventional, avem nevoie de: z.o. 2% + zahăr 5%
A. 5p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
B. 6p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
C. 8p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
D. 9p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
E. 7p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
42. Pentru prepararea laptelui unui sugar in saptamana a III-a de viata, D. 7p x 90 – 100 Lp 10% +
A. 7p x 90 – 120 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
B. 7p x 60 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
C. 7p x 80 – 110 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
D. 7p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
E. 7p x 80 – 120 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
43. Pentru realizarea concentratiilor necesare, laptele praf conventional se B. lapte de vaca
resuspenda in, cu exceptia:
A. mucilagiu de orez
B. lapte de vaca
C. decoct de orez
D. apă fiartă
E. zeamă de orez
44. Lichidul de diluţie utilizat pentru laptele de vaca va fi: C. luna a 3-a –
A. luna a 1-a – mucilagiu de orez 3% mucilagiu de orez
B. luna a 5-a – mucilagiu de orez 3% 3%
C. luna a 3-a – mucilagiu de orez 3%
D. luna a 8-a – mucilagiu de orez 3%
E. luna a 2-a – mucilagiu de orez 3%
45. Lichidul de diluţie utilizat pentru laptele de vaca va fi: D. luna a IV-a- m.o. 5 %
A. luna a IV-a- m.o. 1 %
B. luna a IV-a- m.o. 2 %
C. luna a IV-a- m.o. 3 %
D. luna a IV-a- m.o. 5 %
E. luna a IV-a- m.o. 8 %
46. Lichidul de diluţie utilizat pentru laptele de vaca va fi: C. luna a III-a- m.o. 3 %
A. luna a III-a- m.o. 1 %
B. luna a III-a- m.o. 2 %
C. luna a III-a- m.o. 3 %
D. luna a III-a- m.o. 5 %
E. luna a III-a- m.o. 8 %
47. Lichidul de diluţie utilizat pentru laptele de vaca va fi: B. luna a II-a- m.o. 2 %
A. luna a II-a- m.o. 1 %
B. luna a II-a- m.o. 2 %
C. luna a II-a- m.o. 3 %
D. luna a II-a- m.o. 5 %
E. luna a II-a- m.o. 8 %
48. La sugarul alimentat artificial cu lapte praf convenţional se recomandă B. din luna a 5a de viaţă
iniţierea diversificării:
A. din luna a 6a de viaţă
B. din luna a 5a de viaţă
C. din luna a 8a de viaţă
D. din luna a 2a de viaţă
E. din luna a 10 a de viaţă
49. La sugarul alimentat artificial cu lapte de vacă se recomandă iniţierea B. din luna a 5a de viaţă
diversificării:
A. din luna a 1a de viaţă
B. din luna a 5a de viaţă
C. din luna a 3a de viaţă
D. din luna a 7a de viaţă
E. din luna a 9a de viaţă
50. La sugarul alimentat natural se recomandă iniţierea diversificării: B. dupa luna a 6a de viaţă
A. dupa luna a 3a de viaţă
B. dupa luna a 6a de viaţă
C. dupa luna a 4a de viaţă
D. dupa luna a 5a de viaţă
E. dupa luna a 7a de viaţă
51. Principii de alimentatie diversificata: E. valoarea calorică a
A. primul aliment de diversificare este aceelasi la toti sugarii alimentului nou introdus
B. se pot introduce 2 alimente in acelasi timp (prânzului) trebuie să fie mai
C. varsta la care se face diversificarea este aceeasi la toti sugarii mare decât a celui care este
D. la prematuri se incepe cu branza si ficat, deoarece au un necesar scos din alimentaţie
crescut de calciu si fier
E. valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului) trebuie să
fie mai mare decât a celui care este scos din alimentaţie
52. Principii de alimentatie diversificata: D. introducerea unui aliment
A. varsta la care se face diversificarea este aceeasi la toti sugarii nou se va face numai când
B. primul aliment de diversificare este aceelasi la toti sugarii sugarul este sănătos
C. alimentele noi vor fi mestecate de catre mama până la apariţia
primilor dinţi
D. introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul este
sănătos
E. introducerea alimentului nou se va face la un pranz in totalitate
53. Sunt principii de alimentatie diversificata corecta urmatoarele, cu D. cel mai bun criteriu al
exceptia: succesului alimentaţiei
A. introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul este diversificate la sugar este
sănătos terminarea din farfurie
B. se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe săptămână –
la aceeaşi masă
C. valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului) trebuie să
fie mai mare decât a celui care este scos din alimentaţie
D. cel mai bun criteriu al succesului alimentaţiei diversificate la sugar
este terminarea din farfurie
E. la apariţia unor tulburări digestive (vărsături şi/sau diaree) se
întrerupe diversificarea şi se reia după câteva zile de la normalizarea
tranzitului intestinal
54. Sunt principii de alimentatie diversificata corecta urmatoarele, cu C. la apariţia unor tulburări
exceptia: digestive se va continua
A. introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul este diversificarea
sănătos
B. se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe săptămână –
la aceeaşi masă
C. la apariţia unor tulburări digestive se va continua diversificarea
D. cel mai bun criteriu al succesului alimentaţiei diversificate la sugar
este urmărirea curbelor de creştere şi dezvoltare
E. alimentele noi vor fi pasate până la apariţia primilor dinţi, apoi
zdrobite
55. Sunt principii de alimentatie diversificata corecta urmatoarele, cu C. la prematuri se incepe cu
exceptia: branza si ficat, deoarece au
A. la apariţia unor tulburări digestive (vărsături şi/sau diaree) se un necesar crescut de calciu
întrerupe diversificarea şi se reia după câteva zile de la normalizarea si fier
tranzitului intestinal
B. introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul este
sănătos
C. la prematuri se incepe cu branza si ficat, deoarece au un necesar
crescut de calciu si fier
D. se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe săptămână –
la aceeaşi masă
E. alimentele noi vor fi pasate până la apariţia primilor dinţi, apoi
zdrobite
56. La un sugar cu atopie, la 6 luni se poate introduce: E. orez
A. peste
B. alune
C. ou integral
D. piersici
E. orez
57. La un sugar cu atopie, la 8 luni se poate introduce: B. banana
A. carne de miel
B. banana
C. peste
D. crustacee
E. ou integral
58. La un sugar cu atopie, la 10 luni se poate introduce: E. banana
A. carne de porc
B. alune
C. peste
D. soia
E. banana
59. Pentru prepararea branzei calcice, la 1 litru de lapte de vaca, avem B. 6-8 tablete de calciu lactic
nevoie de:
A. 4-6 tablete de calciu lactic
B. 6-8 tablete de calciu lactic
C. 8-10 tablete de calciu lactic
D. 10-12tablete de calciu lactic
E. 12-14 tablete de calciu lactic
60. Formulele de lapte pentru copilul cu greutate mică la naștere: D. la cei cu G < 1500g se pot
A. conţin cantităţi mai mari de proteine, glucide şi lipide comparativ adauga în laptele uman
cu formulele standard, dar acestea sunt greu de digerat şi de absorbit fortifianţi
B. conţin cantităţi mai mici de proteine, glucide şi lipide comparativ
cu formulele standard, dar acestea sunt uşor de digerat şi de absorbit.
C. se utilizează până la atingerea greutăţii de 2500g, ulterior fiind
recomandate formulele standard
D. la cei cu G < 1500g se pot adauga în laptele uman fortifianţi
61. Formulele de lapte pentru copilul cu greutate mică la naștere: C. se utilizează până la
A. conţin cantităţi mai mari de proteine, glucide şi lipide comparativ atingerea greutăţii de 3000g,
cu formulele standard, dar acestea sunt greu de digerat şi de absorbit ulterior fiind recomandate
B. conţin cantităţi mai mici de proteine, glucide şi lipide comparativ formulele standard
cu formulele standard, dar acestea sunt uşor de digerat şi de absorbit.
C. se utilizează până la atingerea greutăţii de 3000g, ulterior fiind
recomandate formulele standard
D. la cei cu G < 2000g se pot adauga în laptele uman fortifianţi
62. În perioada 1-3 ani se impun urmatoarele modificări în alimentaţia E. Laptele de vacă nu va
copilului: depăşi 500 ml/zi.
A. administrarea alimentelor cu biberonul
B. la toate mesele copilul va fi singur
C. Nevoia de lichide la această vârstă este de 150 ml/kg/zi.
D. Copilul va primi 2 mese principale şi 3 gustări
E. Laptele de vacă nu va depăşi 500 ml/zi.
63. În perioada 1-3 ani se impun urmatoarele modificări în alimentaţia D. Copilul va primi 3 mese
copilului: principale şi 2 gustări
A. administrarea alimentelor cu biberonul
64. În perioada 1-3 ani se impun urmatoarele modificări în alimentaţia A. se interzice administrarea
copilului: alimentelor cu biberonul
A. se interzice administrarea alimentelor cu biberonul
65. În perioada 1-3 ani se impun urmatoarele modificări în alimentaţia B. la toate mesele copilul va
copilului, cu exceptia: fi singur
A. se interzice administrarea alimentelor cu biberonul
66. În perioada 1-3 ani se impun urmatoarele modificări în alimentaţia C. Nevoia de lichide la
copilului: această vârstă este de 125
A. administrarea alimentelor cu biberonul ml/kg/zi.
67. La copilul 1-3 ani, necesarul de calorii la această vârstă este de: D. 80-100 Kcal/kg/zi
A. 70-100 Kcal/kg/zi
B. 80-110Kcal/kg/zi
C. 90-110 Kcal/kg/zi
D. 80-100 Kcal/kg/zi
E. 70-90 Kcal/kg/zi
68. In perioada 1-3 ani, gustarile vor fi alcatuite in general din: C. fructe şi compoturi
A. gratar de curcan
B. ciorba de pasare
C. fructe şi compoturi
D. musaca de vinete
E. paine cu unt si miere
69. In perioada 1-3 ani sunt interzise urmatoarele alimente: C. dulciuri: prăjituri cu
A. carne de curcan si vita cremă, cereale cu zahăr,
B. mere, pere, banane băuturi răcoritoare
C. dulciuri: prăjituri cu cremă, cereale cu zahăr, băuturi răcoritoare
D. cereale
E. piure de legume
70. In perioada 1-3 ani nu sunt interzise urmatoarele alimente: A. carne de curcan si vita
A. carne de curcan si vita
B. alimente care pot provoca aspiraţie
D. mazărea, fasolea boabe, varza
E. alimente greu de digerat: cârnaţi, carnea de oaie, vânat
71. In perioada 1-3 ani sunt interzise urmatoarele alimente cu exceptia: A. mere, pere, banane
A. mere, pere, banane
B. alimente care pot provoca aspiraţie
D. mazărea, fasolea boabe, varza
E. alimente greu de digerat: cârnaţi, carnea de oaie, vânat
72. Febra reprezintă orice valoare a temperaturii: C. mai mare de 37,2º C
A. mai mare de 35,5º C determinată axilar determinată axilar
B. mai mare de 36,7º C determinată axilar
C. mai mare de 37,2º C determinată axilar
D. mai mare de 36,5º C determinată axilar
E. mai mare de 36,0º C determinată axilar
73. Febra reprezintă orice valoare a temperaturii: E. toate variantele de mai
A. mai mare de 38º C determinată rectal/auricular; sus
B. mai mare de 37,2º C determinată axilar
C. mai mare de 37,5º C determinată oral;
D. nici una de mai sus
E. toate variantele de mai sus
74. Tipuri de termometre sunt urmatoarele, cu exceptia: B. electronic de ureche (cu
A. digital ultrasunete)
B. electronic de ureche (cu ultrasunete)
C. electronic de ureche (cu infrarosu)
D. pentru frunte
E. tip suzeta
75. Se utilizeaza ca antitermice la copil urmatoarele, cu exceptia: C. aspirina
A. Nurofen
B. panadol
C. aspirina
D. acetaminofen
E. Ibalgin
76. Examenul echografic in sarcina aduce informatii despre urmatoarele, D. atopii
cu exceptia:
A. vârsta gestaţională (VG)
B. poziţia fetală
C. malformaţii
D. atopii
E. date despre placentă şi lichidul amniotic.
77. Sunt fenomene caracteristice perioadei de sugar urmatoarele, cu B. infarctele cerebrale
exceptia:
A. scăderea fiziologică în greutate
B. infarctele cerebrale
C. icterul fiziologic
D. criza genitală
E. meconiul
78. Factorii exogeni care influenţează creşterea sunt: D. Toate de mai sus
A. Factorii afectiv-educativi
B. Factorii socio-economici
C. Mediul geografic
D. Toate de mai sus
E. Nici unul
79. Ritmul de supraveghere va fi mai susţinut la gravidele cu risc, cu E. tratamente homeopate

exceptia:
A. vârsta înaintată a mamei,
B. avorturi spontane în APP,
C. incompatibilitate Rh / ABO,
D. categorie socială defavorizată
E. tratamente homeopate
80. Sunt tulburări de conştienţă urmatoarele, cu exceptia: E. miscarile coreo-atetozice

A. Pierderea conştienţei
B. Somnolenţă
C. Stupoare
D. Obnubilare
E. miscarile coreo-atetozice
81. Fontanela anterioara C.creşterea

A. forma ovalara
B. închiderea precoce se unele dimensiunilor
întâlneşte în cu
encefalopatii cu microcefalie şi în hipovitaminoza D; vârsta este un semn de
C. creşterea dimensiunilor cu vârsta este un semn de hidrocefalie;
hidrocefalie;
D. deprimarea acesteia apare cel mai frecvent în cazuri de tensiune
intracraniana
E. bombarea este normala
82. Limita inferioara a viabilitatii unui nou nascut prematur- D. greutate de 250 g
criterii OMS ,cu EXCEPTIA
A.V G <37 de saptamani
B. V G.=22 de saptamani
C. greutate peste 500 g
D. greutate de 250 g
E. greutate de 750g
83. Suturile A.pot fi incalecate la nou-
nascut prin comprimarea
A.pot fi incalecate la nou-nascut prin comprimarea capului la capului la trecerea prin
canalul pelvi – genital
trecerea prin canalul pelvi – genital.
B. normal sunt deschise
C. pot fi dehiscente la copilul mic
D. toate sunt false
84. Noul nascul postmatur este: A.VG peste 42 de
A.VG peste 42 de saptamani saptamani
B. VG =40 de sapt
C. VG sub 37 de sapt
D. VG=39 de sapt
E. VG=38-42 de sapt
85. Craniotabes –alegeti afirmatia falsa D. apare in hepatita neo-
A semnul mingii de ping – pong natala
B.semn al insuficientei mineralizări pe fondul rahitismului carenţial
C. urmare a sifilisului congenital
D.apare in hepatita neo-natala
E. apare in hidrocefalie
86. Deformari toracice in rahitism -EXCEPTIA D. torace evazat la varfuri
A. stern proeminent
B. mătănii costale
C. şanţul lui Harrisson
D. torace evazat la varfuri
E. pectus carinatum.
87. Diastasis recti abdominis C. indică dehiscenţa
A.Considerata maligna muşchilor drepţi abdominali
B.nu dispare
C. indică dehiscenţa muşchilor drepţi abdominali
D. nici una nu este corecta
E. abdomenul are un aspect mai proeminent in
ortostatism, din cauza tonusului crescut al muşchilor

abdominali;
88. Un abdomen proeminent poate fi întâlnit în caz de ,cu B.diaree

EXCEPTIA
A.aerofagie
B.diaree
C. tumora abdominala
D. ascita
E. organomegalie.
89. Asocierea abdomenului proeminent cu topirea maselor musculare D. toate de mai sus
de la nivelul membrelor inferioare se întâlneşte în:
A. malnutriţia severă;
B. fibroza chistică
C. boala celiacă
D. toate de mai sus
E.nici una de mai sus
90 Aspectul de abdomen excavat poate fi întâlnit în caz : D. obstrucţie înaltă

A. constipatie
B. obezitate
C. fibroza chistica
D. obstrucţie înaltă
E. stare de hidratare excesiva
91. Aspectul de abdomen excavat poate fi întâlnit în caz E. stări de deshidratare
A. malnutritie severa
B. boala celiaca
C. stare de hidratare excesiva
D. organomegalie
E. stări de deshidratare.
92. Zgomotele respiratorii sunt D. stridorul congenital- fără

A.stertor- produs de obstrucţia parţială a laringelui/traheei semnificaţie patologică;
B.stridor-produs de obstrucţia parţială a căilor respiratorii dispare în jurul vârstei de 1
an
superioare;
C. stridorul congenital- prezenţa sa subliniază gravitatea
afecţiunii
D. stridorul congenital- fără semnificaţie patologică; dispare în
jurul vârstei de 1 an.
E.wheezing- zgomot laringian decelabil în inspir
93. Despre coloana vertebrala sunt adevarate,cu EXCEPTIA E sugarul stă singur în
A. este rectilinie la nastere
şezut la 4 luni
B. 3 luni-lordoza cervicala
C.6 luni-cifoza dorsala
D.12 luni lordoza lombara
E sugarul stă singur în şezut la 4 luni
94. Despre coloana vertebrala C. la sugar apariţia

A.la nastere nu este rectilinie curburilor este condiţionată
B.lordoza cervicala la 7 luni de achiziţiile motorii
C. la sugar apariţia curburilor este condiţionată de achiziţiile motorii
D. lordoza lombara la 3 luni
E. cifoza dorsala la 9 luni
95. Semne locale de inflamaţie sunt,cu EXCEPTIA E. genu varum
A. impotenţă funcţională
B. căldură locală, durere
C. tumefacţie
D. roşeaţă
E. genu varum
96. Modificările osoase din cadrul rahitismului carenţial sunt D. toate sunt corecte
A. genu varum
B. genu valgum
C. bratari metafizare
E. bratari metafizare
97. Modificările osoase din cadrul rahitismului carenţial sunt .D.toate sunt corecte
A. îngroşarea extremităţii distale a radiusului
B. picioare in paranteza
C. picioare in x
E. bratari metafizare
98. Malformatiile la nivelul membrelor sunt D. toate sunt corecte
A. focomielie
B. metatarsus adductus
C picior varus equin
E. nici una nu e corecta
99. Malformatiile la nivelul membrelor sunt: D. toate sunt corecte

A. sindactilie
B. polidactilie
C. amielie
100. La nivelul ombilicului E. toate variantele sunt
A. Prezenţa unei secreţii la nivelul cicatricii ombilicale poate sugera corecte
infecţia
B. prezenţa unei secreţii la nivelul cicatricii ombilicale poate
sugera persistenţa uracei;
C. hernia ombilicală se manifestă după căderea cordonului
ombilical
D. frecvent se închide spontan până la vârsta de 1 an.
E. toate variantele sunt corecte

101. Legat de mobilitatea abdominala . E. toate variantele sunt
A. în mod normal abdomenul este mobil cu mişcările corecte
respiratorii
B. imobilitatea abdomenului indică peritonita.
C. peristaltica vizibilă indică obstrucţie intestinală
D. peristaltica vizibilă la sugarul mai mic de 2 luni, indica
stenoza pilorică.
E. toate variantele sunt corecte

102. Stertorul C. produs de obstrucţia
A. sunet cu tonalitate înaltă parţială a căilor
B. neînsoţit de dispnee respiratorii superioare
C. produs de obstrucţia parţială a căilor respiratorii superioare;
D. dispare în jurul vârstei de 1 an.
E. sunet expirator, scurt, repetat
103. Stridor A.sunet cu tonalitate înaltă
A. sunet cu tonalitate înaltă
B. neînsoţit de dispnee
C. audibil mai frecvent în expir
D. produsă de obstrucţia parţială a căilor respiratorii superioare;
E. respiraţie şuierătoare
104. Torticolisul muscular congenital.-alegeti EXCEPTIA C. localizată în
A.induraţie cu aspect tumoral jumătatea superioara a
B. dimensiuni variabile muşchiului
C localizată în jumătatea superioara a muşchiului sternocleidomastoidian
sternocleidomastoidian
D. olivă torticolară
E. rigiditatea cefei reprezintă cel mai sugestiv semn
pentru iritaţia meningelui.
105. Efort respirator presupune E. toate sunt corecte

A. bătăi ale aripilor nasului
B. tiraj supraclavicular/intercostal/subcostal
C. retracţia ţesuturilor din regiunea supraclaviculară şi/sau
intercostală, subcostală
D. retracţia ţesuturilor in timpul inspirului
106. .Tiraj supraclavicular/intercostal/subcostal A.din cauza presiunii
A. din cauza presiunii negative intratoracice negative intratoracice
B. din cauza presiunii pozitive intratoracice
C. prezenţa tirajului la copilul cu vârsta mai mică de 2 ani este
un indicator al afectării cardiace
D prezenţa tirajului la copilul cu vârsta mai mică de 2 ani este
un indicator al afectării articulare.

107. Masurarea TA la sugar se face in urmatoarele situatii: C. în cazul în care anamneza
A. de rutina; şi/sau examenul clinic
B. la internarea in spital; sugerează existenţa unor
C. în cazul în care anamneza şi/sau examenul clinic sugerează valori anormale
existenţa unor valori anormale
D. cand sugarul plange;
E. la externarea din spital.
108. Nu influenteaza facand sa creasca valorile TA: D. alimentatia la san;
A.jocul;
B. anxietatea;
C. plansul;
D. alimentatia la san;
E. malformatii cardiace.
109. Cauze de hipertensiune arteriala la copilul scolar sunt cu exceptia: C. Stenoză de arteră
A. Coarctaţie de aortă renală
B. Hipertensiune arterială esenţială
C. Stenoză de arteră renală
D. Cauze iatrogene
E. Afecţiuni ale parenchimului renal
110. Diarea se defineste ca: B. creşterea frecvenţei
A.eliminarea unui scaun ferm scaunelor şi/sau scăderea
B. creşterea frecvenţei scaunelor şi/sau scăderea consistenţei consistenţei acestora cu
scaunelor cu resturi alimentare nedigerate; resturi alimentare
C.cresterea consistentei si/sau frecventei scaunelor ; nedigerate;
D.eliminarea unui scaun consistent la mai mult de 3 zile;
E.scaun sub forma de schibale
111. Despre constipatie se pot afirma urmatoarele cu o exceptie: D. scaunele au consistenta si
A. eliminarea unui scaun ferm/dur la interval > 3 zile; frecventa crescuta;
B. scaune sub forma de schibale;
C. scaunele sunt in cantitate mai mica;
D. scaunele au consistenta si frecventa crescuta;
E. scaunele au un volum mai mic.
112. Legat de aspectul scaunelor se poate spune: A.pastos, galben deschis –
A.pastos, galben deschis – frecvent in alimentatia artificiala; frecvent in alimentatia
B.pastos verzui – tratamente cu fier; artificiala;
C.brun inchis - ma frecvent in alimentatia naturala;
D.mucus si sange - fibroza chistica;
E.spumos si urat mirositor – diaree infectioasa.
113. Despre aspectul scaunelor se pot spune urmatorele cu exceptia: E. mucus si sange - boala
A. semiconsistent/ lichid – mai frecvent in alimentatia naturala. Hirschprung.
B. pastos, galben deschis – mai frecvent in alimentatia artificiala;
C. brun inchis in tratamentul cu fier;;
D. pastos, verzui – aspect de scaun “oxidat”;
E. mucus si sange - boala Hirschprung.
114. Despre examenul clinic al ficatului la sugar si copil mic se pot spune D.marginea inferioara este
urmatoarele, cu exceptia: dura si neregulata;
A.marginea inferioara este regulata;
B.marginea inferioara este neteda;
C.marginea inferioara este moale;
D.marginea inferioara este dura si neregulata;
E.marginea inferioara este la 1-2 cm sub rebordul costal.
115. Despre examenul clinic al ficatulu se poate spune: D.marginea inferioara este
A.marginea inferioara se afla la 2-3 cm sub rebordul costal; moale, neteda si regulata;
B.marginea superioara se determina prin palpare;
C.marginea inferioara se determina prin percutie;
D.marginea inferioara este moale, neteda si regulata;
E.marginea superioara este situata pe linia medioclaviculara la
nivelul coastei X.
116. Despre scratch test se poate afirma ca E.combina palparea cu
A.combina palparea cu percutia; ascultatia.
B.sunetul scade in intensitate cand se ajunge la marginea ficatului
C.liniile se traseaza pornind din hipocondru stang;
D.se traseaza linii
perpendiculare pe marginea ficatului;
E.combina palparea cu ascultatia.
117. Cauze de hepatomegalie sunt cu exceptia: B.rinofaringita;
A.neoplazii
B.rinofaringita;
C.afectiuni metabolice;
D. afectiuni inflamatorii;
E.infectii
118. Cauze de splenomegalie sunt cu exceptia: C.otita seroasa
A.infectii;
B.boli inflamatorii sau autoimune;
C.otita seroasa;
D. afectiuni hematologice;
E.boli metabolice de stocaj.
119. Percutia abdomenului stabileste urmatoarele cu exceptia : B.prezenta de sange la
A.dimensiunea organelor; nivelul tubului digestiv;
B.prezenta de sange la nivelul tubului digestiv;
C.consistenta organelor abdominale;
D.prezenta de lichid sau aer in abdomen;
E.prezenta unor formatiuni in abdomen.
120. Examinarea regiunii anale si perineale poate arata, cu exceptia: D.boala Hirschprung;
A.hemoroizi;
B.polipi;
C.prolaps rectal;
D.boala Hirschprung;
E. fisuri anale.
121. Examinarea organelor genitale externe la baiat include, cu exceptia: A.palparea prostatei;
A.palparea prostatei;
B.pozitia meatului urinar;
C.aprecierea aspectului scrotului;
D.aspectul testiculelor
E.aprecierea aspectului penisului.
122. Diareea cu mucus si sange se intalneste in: C.invaginatie intestinala
A.fibroza chistica
B. boala Hirschprung
C.invaginatie intestinala
D. frecvent in alimentatia naturala
E.tratamente cu fier
123. Numarul de mictiuni in mod normal in primul semestru de viata este B. 10-20 mictiuni/zi
de
A. 15-30 mictiuni/zi
B. 10-20 mictiuni/zi
C. 20-30 mictiuni/zi
D. 2-3 mictiuni /zi
E. 5-10mictiuni/zi
124. Pâinea albă se poate da A.de la vârsta de 8 luni
A.de la vârsta de 8 luni
B. de la varsta de 4 luni
c. de la varsta de 6 luni
D.de la varsta de 12 luni
E. dupa 2 ani
125. Pâinea intergrală/ multicereale se recomandă A. după vârsta de 1 an

A.după vârsta de 1 an
B.dupa 6 luni
C. dupa 8 luni
D.dupa 4 luni jumate
E.dupa 1 an jumate
126. Brânza de vacă se recomandă D.zilnic

A.de 2 ori pe saptamana
B.de 3 ori pe saptamana
C.50 de grame pe zi
D.zilnic
E.toate sunt adevarate
127. Brânza de vacă se recomandă E.toate sunt adevarate

A.zilnic
B.după vârsta de 5 – 6 luni,
C.câte 20-30g/zi
D.combinată cu orez pasat, supă sau piure de legume
E.toate sunt adevarate
128. Brânza telemea de vacă se recomanda A. de la 8-9 luni
A.de la 8-9 luni
B.5-6 luni
C.nici una dintre cele enumerate
D. după vârsta de 1 an
E.dupa 3 ani
129. Brânzeturile fermentate se recomandă A.după vârsta de 1 an
A.după vârsta de 1 an
B.dupa 5-6 luni
C.dupa 8-9 luni
D. dupa 3 ani
E.nici o varianta nu este corecta
130. Carnea de curcan se poate da A.dupa 5-6 luni

A.dupa 5 -6 luni
B.nu se da la sugar
C.dupa 2 ani
D.dupa 8-9 luni
E.nici una
.
131. Carnea toccata C.dupa 10-12 luni
A.se da dupa 6 luni
B.se da dupa 9 luni
C.dupa 10-12 luni
D.dupa 4 luni jumate
E.dupa 3 ani
132. Gălbenuşul de ou se va administra sugarului A.după vârsta de 5-6

A.după vârsta de 5-6 luni luni
B.dupa un an
C.dupa 2-3 luni
D.dupa 4 luni
E dupa 10 luni
133. Ficatul de vita se da D.dupa 6-7 luni

A.dupa 3 luni
B.dupa 10 luni
C.dupa 12 luni
D dupa.6-7 luni
E.dupa 2 ani
. t
134. Iaurtul se da B.dupa 6-7 luni
A.dupa 5=6 luni
B.dupa 6 -7 luni
C.dupa 7=8 luni
D.dupa 9 luni
E.dupa 12 luni
135. Smântâna poate fi administrată sugarului A.de la varsta de 7-8 luni
A.de la vârsta de 7-8 luni
B.de la 6-7 luni
C dupa 5 luni
D.dupa 10-12 luni
E nici una
136. Uleiul de masline se da D.dupa 5-6 luni

A.dupa 2 luni jumate
B dupa 5-6 luni
C.dupa 6-7 luni
D.dupa 7-8 luni
E.nu se da la sugar
137. Mamaliga se poate da D.dupa 7-8 luni

A.dupa 5 luni
B.dupa 5-6 luni
C.dupa 6-7 luni
D.dupa 7-8 luni
E.dupa 10 luni
138. Cereale cu gluten se pot da C.dupa 6 luni

A dupa 4 luni jumate
B.dupa 5 luni
C.dupa6 luni
D.dupa 7 luni
E dupa 8 luni
139. Perisoare din carne se pot da E.dupa 10-12 luni

A dupa 5-6 luni
B.dupa 6-7 luni
C.dupa 7-8 luni
D.dupa 8-9 luni
E.dupa 10-12 luni
140. Crustaceele se pot da dupa varsta de E.dupa 3-4 ani

A.dupa 6 luni
B dupa 8 luni
C dupa 1 an
D dupa 2 ani
E dupa 3-4 ani
141. Pestele alb se poate da D.dupa 12 luni

A.dupa 7 luni
B.dupa 8-9 luni
C.dupa 5 luni
D dupa 12 luni
E. dupa 4 ani
142. Copiii cu alegii alimentare vor putea primi cereale de la varsta E 10 -11 luni
A de 5 luni
B.dupa 6 luni jumate
C.7-8 luni
D. 9-10 luni
E.10-11luni
143. Copiii cu alegii alimentare vor putea primi soia de la varsta C.dupa 12 luni
A.dupa 7 luni
B dupa 9 luni
C dupa 12 luni
D.dupa 24 de luni
E.dupa 36 de luni
GRILE DE DIFICULTATE PESTE MEDIE

1. Pentru un copil cu greutate mica la nastere nevoile C. 50 kcal/kg corp/zi
calorice in prima saptamana de viata sunt de:
A. 40 kcal/kg corp/zi
B. 30 kcal/kg corp/zi
C. 50 kcal/kg corp/zi
D. 60 kcal/kg corp/zi
E. 70 kcal/kg corp/zi
2. Pentru un copil cu greutate mica la nastere nevoile D. 100 kcal/kg corp/zi
calorice in a doua saptamana de viata sunt de:
A. 40 kcal/kg corp/zi
B. 60 kcal/kg corp/zi
E. 120 kcal/kg corp/zi
calorice in a treia saptamana de viata sunt de:
A.100 kcal/kg corp/zi
B.110 kcal/kg corp/zi
E. 140 kcal/kg corp/zi.
calorice din a treia saptamana de viata sunt de:
calorice din a sasea saptamana de viata sunt de:
6. Nevoia în principii alimentare maximale, la un copil cu B. Proteine: 2,5 – 4,5 g/kg
greutate mica la nastere este: corp/zi
A. Proteine: 3,5 – 4,5 g/kg corp/zi
B. Proteine: 2,5 – 4,5 g/kg corp/zi
C. Proteine: 2,5 – 5,5 g/kg corp/zi
D. Proteine: 2,5 – 3,5 g/kg corp/zi
E. Proteine: 3,5 – 5,5 g/kg corp/zi
7. Nevoia în principii alimentare maximale, la un copil cu D. Lipide: 4,5 – 6,5 g/kg
A. Lipide: 4,5 – 7,5 g/kg corp/zi
B. Lipide: 3,5 – 5,5 g/kg corp/zi
C. Lipide: 4,5 – 5,5 g/kg corp/zi
D. Lipide: 4,5 – 6,5 g/kg corp/zi
E. Lipide: 3,5 – 6,5 g/kg corp/zi
8. Nevoia în principii alimentare maximale, la un copil cu E. Glucide: 11 – 14 g/kg
A. Glucide: 14 – 16 g/kg corp/zi
B. Glucide: 13 – 18 g/kg corp/zi
C. Glucide: 11 – 15 g/kg corp/zi
D. Glucide: 12 – 14 g/kg corp/zi
E. Glucide: 11 – 14 g/kg corp/zi
9. După vârsta de 7 - 8 luni se poate introduce: C. mamaliga
A. pestele
B. painea integrala
C. mamaliga
D. perisoare din carne
e. alunele
10. Formulele de lapte se prepară: E. prin dizolvarea pulberii
A. pentru 24 ore în apă fiartă şi răcită
B. prin fierbere
C. o măsură rasă la fiecare 20 ml apă
D. prin adaugare in laptele de vaca
E. prin dizolvarea pulberii în apă fiartă şi răcită
11. Criteriul vârstă în alimentația artificială cu formule de C. Luna II- 6p x
lapte: 120 – 130 ml NAN 1
A. Ziua 5- 7p x 80 ml NAN 1
B. Săpt 3- 6p x 130 – 140 ml NAN 1
C. Luna II- 6p x 120 – 130 ml NAN 1
D. Luna III- 7p x 90 – 100 ml NAN 1
E. Luna IV- 6p x 130 – 140 ml NAN 1
12. Criteriul vârstă în alimentația artificială cu formule de A. Luna IV- 5p x 170 – 180
lapte: ml Nan 1
A. Luna IV- 5p x 170 – 180 ml Nan 1
B. Luna IV- 6p x 120 – 130 ml Humana 1
C. Luna IV- 6p x 130 – 140 ml Nan HA 1
D. Luna IV- 7p x 80 – 90 ml Milumil 1
E. Luna IV-6p x 130 – 140 ml Topfer Lactopriv
13. Concentraţiile de lapte praf utilizate până în luna a 6-a D. 10%
sunt:
A. 7 %
B. 12 %
C. 14 %
D. 10%
E. 9%
14. Pentru realizarea concentraţiilor necesare, laptele praf E. mucilagiu de orez 5 %
convenţional se resuspendă în:
A. mucilagiu de orez 14 %
B. mucilagiu de orez 12,5 % %
C. mucilagiu de orez 8 %
D. mucilagiu de orez 10 %
E. mucilagiu de orez 5 %
15. Pentru prepararea laptelui unui sugar in saptamana a III-a de viata, E. 7p x 90 – 100 Lp 10% +
A. 7p x 90 – 100 Lp 10% + z.o.8% + zahăr 8%
B. 7p x 90 – 100 Lp 8% + z.o. 2% + zahăr 8%
C. 7p x 90 – 100 Lp 12,5% + z.o. 8% + zahăr 5%
D. 7p x 90 – 100 Lp 14% + z.o. 2% + zahăr 5%
E. 7p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%
16. Pentru prepararea laptelui unui sugar in saptamana a III-a de viata, D. 28 linguriţe Lp
care primeste 7p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%, avem
nevoie de:
A. 22linguriţe Lp
B. 25 linguriţe Lp
C. 32 linguriţe Lp
D. 28 linguriţe Lp
E. 30 linguriţe Lp
17. Pentru prepararea laptelui unui sugar in saptamana a III-a de viata, C. 3 linguriţe orez
nevoie de:
D. 1linguriţe orez
18. Pentru prepararea laptelui unui sugar in saptamana a III-a de viata, D. 7 linguriţe zahăr
nevoie de:
19. Pentru prepararea laptelui unui nou-nascut in varsta de 26 de zile, care D. 28 linguriţe Lp
primeste 7p x 90 – 100 Lp 10% + z.o. 2% + zahăr 5%, avem nevoie
de:
A. 22linguriţe Lp
B. 25 linguriţe Lp
C. 32 linguriţe Lp
D. 28 linguriţe Lp
E. 30 linguriţe Lp
20. Pentru prepararea laptelui unui nou-nascut in varsta de 26 de zile, care C. 3 linguriţe orez
de:
D. 1linguriţe orez
21. Pentru prepararea laptelui unui nou-nascut in varsta de 26 zile, care D. 7 linguriţe zahăr
de:
22. Mucilagiul de orez se utilizeaza in: E. toate de mai sus
A. diluţia laptelui de vacă
B. in rotaviroze, după dieta hidrică
C. resuspendarea laptelui praf convenţional
D. în diareea cu campylobacter, după dieta hidrică
E. toate de mai sus
23. Mucilagiul de orez se utilizeaza in: D. gastro-enterite acute
A. Otita medie acuta presupurativa
B. Laringite acute
C. Faringite acute
D. gastro-enterite acute
E. Conjunctivite acute
24. Umiditatea in camera copilului va fi de C. 50%-60%
A.40%
B.40%-50%
C.50%-60%
D.65%
E.nici o varianta
25. DTaP nu se face la E.7 ani

A 2,4,6 luni
B.12luni
C.4 ani
D.6 ani
E.7 ani
26. Nevoia de lichide pentru un copil cu greutate mica la nastere, in ziua a E. 130 ml/kg corp/zi
9-a de viata este de:
A. 90 ml/kg corp/zi
27 VPI nu se face la C.4 ani
A.2luni,4luni,6 luni
B.12luni
C.4 ani
D.6 ani
E 9 ani
28. Hib se face la B. 4,6,12 luni

A 2luni,4luni,6luni ,9 luni
B.4luni,6luni,12 luni
C.2luni,8 luni
D12 ani
E.toate
29. HEP B se face la D.24 ore,2luni,6 luni

A la 4 luni
B la 2luni,4luni,6 luni
C.2luni,4luni,12 luni
D.24 de ore,2luni,6 luni
E.36 ore,2luni ,4 luni
30. Nevoia în principii alimentare maximale la un copil cu greutate mica E. toate de mai sus
la nastere:
E. toate de mai sus
31. Nevoia în principii alimentare maximale la un copil cu greutate mica D. nici una de mai sus
la nastere:
E. toate de mai sus
32. Cu cât greutatea copilului este mai mică numărul de prânzuri creşte: B. dacă G este mai apropiată
A. dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi 10 prânzuri de 2500g, va primi 8
B. dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi 8 prânzuri prânzuri
C. dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi 6 prânzuri
D. dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi 8 prânzuri prin gavaj
E. dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi 12prânzuri
33. Cu cât greutatea copilului este mai mică numărul de prânzuri creşte: B. dacă G este mai mică de
A. dacă G este mai mică de 2500g, va fi alimentat prin gavaj, 8 - 10/zi 2000g, va fi alimentat prin
B. dacă G este mai mică de 2000g, va fi alimentat prin gavaj, 8 - 10/zi gavaj, 8 - 10/zi
C. dacă G este mai mică de 2100g, va fi alimentat prin gavaj, 8 - 10/zi
D. dacă G este mai mică de 2700g, va fi alimentat prin gavaj, 8 - 10/zi
E. dacă G este mai mică de 2300g, va fi alimentat prin gavaj, 8 - 10/zi
34. Cu cât greutatea copilului este mai mică numărul de prânzuri creşte: A. dacă G este mai apropiată
A. dacă G este mai apropiată de 2000g, va primi 10 prânzuri de 2000g, va primi 10
B. dacă G este mai apropiată de 2000g, va primi 8 prânzuri prânzuri
C. dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi 10 prânzuri
D. dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi 12 prânzuri
E. dacă G este mai apropiată de 2000g, va primi 12prânzuri
35. Urmatoarele mişcări involuntare lipsesc în mod normal la copil: E. toate de mai sus.
A. mişcările atetozice
B. fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare
C. mişcările coreice
D. convulsiile
36. Sunt semne de excitabilitate neuro-musculara urmatoarele cu D. Brudzinski
exceptia:
A. Semnul Chvostek
B. Weiss
C. Trousseau
D. Brudzinski
E. Lust
37. Sunt semne de iritatie meningeana urmatoarele: D. Brudzinski
A. Chvostek
B. Weiss
C. Trousseau
D. Brudzinski
E. Lust
38 Sunt semne de iritatie meningeana urmatoarele: E. toate de mai sus
A. Redoarea cefei
B. Kernig:
C. Brudzinski
D. nici unul
E. toate de mai sus
39. Urmatoarele reflexe sunt arhaice: E.toate de mai sus
A. al spadasinului
B. Moro
C. punctelor cardinale
D. nici unul
E.toate de mai sus
40. Urmatoarele reflexe sunt arhaice, cu exceptia: D. cutanat plantar
A. al spadasinului
B. Moro
D. cutanat plantar
E. de agatare
41. Urmatoarele reflexe sunt arhaice, cu exceptia: D. cutanat plantar
A. Reflexul de mers automat
B. Moro
D. cutanat plantar
E. de agatare
42. Urmatoarele reflexe sunt arhaice, cu exceptia: E. Reflexul pupilar
A. Reflexul de mers automat fotomotor
B. Moro
C. Reflexul Galant
D. Reflexul Babkin
E. Reflexul pupilar fotomotor
43. Sunt reflexe comune cu adultul urmatoarele: E. toate de mai sus
A. cutanat plantar
B. Reflexul cremasterian
C. Reflexul pupilar de acomodare
D. Reflexul pupilar fotomotor
E. toate de mai sus
44. Sunt reflexe comune cu adultul urmatoarele, cu exceptia: E. Reflexul tonic al cefei
A. cutanat plantar
B. Reflexul cremasterian
E. Reflexul tonic al cefei
45. Sunt reflexe comune cu adultul urmatoarele, cu exceptia: B. Reflexul tonic al cefei
A. Reflexul anal
B. Reflexul tonic al cefei
E. Reflexul cutanat plantar
46. Sunt semne de iritatie meningeana urmatoarele: D. Brudzinski
A. Gower
B. Weiss
C. Trousseau
D. Brudzinski
E. Lust
47. Dezvoltarea normală a dentiţiei este condiţionată de aportul adecvat E. toate de mai sus
de:
A. proteine
B. vitamină D
C. calciu, fosfor
D. funcţionalitatea tiroidiană
E. toate de mai sus
48. Dezvoltarea normală a dentiţiei nu este condiţionată de aportul E. toate
adecvat de:
A. lipide
B. vitamină A
C. proteine totale
D. funcţionalitatea hipotalamusului
E. toate
49. Dezvoltarea normală a dentiţiei este condiţionată de urmatoarele, cu E. proteine totale
exceptia:
A. proteine
B. vitamină D
C. calciu, fosfor
D. funcţionalitatea tiroidiană
E. proteine totale
50. Succesiunea dentiţiei temporareeste urmatoarea: E. 24-30 luni – a doua
A. 6-8 luni cu incisivii mediani superiori, apoi din 2 în 2 luni câte o pereche de premolari
pereche: superiori şi inferiori.
B. 8-10 luni – incisivii laterali superiori
C. 12-14 luni – incisivii laterali superiori
D. 18-20 luni – caninii
E. 24-30 luni – a doua pereche de premolari superiori şi inferiori.
51. Succesiunea dentitiei definitive: A. 6-7 ani primii molari

A. 6-7 ani primii molari,
B. 7-8 ani incisivii laterali,
C. 8-9 ani incisivii mediani,
D. 9-10 ani molarii,
E. 10-11 ani premolarii
52. Succesiunea dentiţiei temporareeste urmatoarea, cu exceptia: D. 16-20 luni – primii molari
A. 24-30 luni – a doua pereche de premolari superiori şi inferiori. superiori şi inferiori
B. 6-8 luni cu incisivii mediani inferiori, apoi din 2 în 2 luni câte o
pereche
C. 10-12 luni – incisivii laterali superiori
D. 16-20 luni – primii molari superiori şi inferiori
E. 18-22 luni – caninii
53 Erupţia poate fi întârziată (primii dinţi apar după 1 an) in urmatoarele E. toate
situatii:
A. mixedem
B. malnutriţie
C. sindrom Down
D. rahitism
E. toate
54. Erupţia poate fi întârziată (primii dinţi apar după 1 an) in urmatoarele E. anemie feripriva
situatii, cu exceptia:
A. mixedem
B. malnutriţie
C. sindrom Down
D. rahitism
E. anemie feripriva
55. Tulburările de auz sunt mai dificil de diagnosticat înaintea vârstei de 2 E. toate de mai sus.
ani, dar trebuie suspicionate îndeosebi dacă din antecedente se
remarcă:
A. infecţiile congenitale
B. medicaţia ototoxică
C. anoxia perinatală
D. hiperbilirubinemia severă
56. Tulburările de auz sunt mai dificil de diagnosticat înaintea vârstei de 2 B. medicaţia nefrotoxica
ani, dar trebuie suspicionate îndeosebi dacă din antecedente se
remarcă urmatoarele, cu exceptia:
A. infecţiile congenitale
B. medicaţia nefrotoxica
C. anoxia perinatală
D. hiperbilirubinemia severă
E. meningite.
57. La examenul cavitatii bucale, se examineaza: E. toate de mai sus.
A. vestibulul bucal
B. palatul dur
C. gingiile, dinţii
D. lueta.
58. Pneumatizarea sinusurilor paranazale se face la: A. sfenoidal – la 5 ani
A. sfenoidal – la 5 ani
B. maxilar – la vârsta de 2-3ani
C. frontal – la 6 – 8 ani
D. frontal – la 8 – 12 ani
E. etmoidal -la 9 ani
59. Sunt reflexe comune cu adultul urmatoarele, cu exceptia: C.de incurbare (Galant)
A.cremasterian
B. rotulian
C.de incurbare (Galant)
D.cutanat abdominal
E. cutanat plantar
60. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că “sănătatea” este: E. Toate raspunsurile sunt
A. absența unei boli corecte
B. deplina stare de bine fizică
C. deplina stare de bine mentală
D. deplina stare de bine socială
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
61 Foaia de observaţie este un document medico – legal si cuprinde: E. Toate raspunsurile sunt
A. ANAMNEZA corecte
B.EXAMENUL CLINIC (STAREA PREZENTĂ)
C.INVESTIGAŢII, EVOLUŢIE, TRATAMENT
D. EPICRIZA
62. Sunt cauze de HTA la adolescent (12-18 ani) cu exceptia: E. Tumoră Wilms
A. Afecţiuni ale parenchimului renal;
B. Coarctaţie de aortă;
C. Cauze endocrine;
D. Cauze iatrogene;
E. Tumoră Wilms
63 Este cauza de HTA la nou-nascut si sugar: B. Malformaţii congenitale
A. Neuroblastom ; renale;
B. Malformaţii congenitale renale;
C. Tumoră Wilms ;
D. Hipertensiune arterială esenţială;
E. Cauze endocrine;
64. Ascultatia cordului se face: E. spaţiul II – III i.c.
A. spaţiul II intercostal (i.c.) parasternal drept – focarul parasternal stâng – focarul
pulmonarei; Erb;
B. spaţiul II i.c. parasternal stâng – focarul aortei;
C. 1/3 inferioară a sternului - focarul Erb;
D. doar in decubitus lateral stang;
E. spaţiul II – III i.c. parasternal stâng – focarul Erb;
65. Dupa intensitatea lor suflurile pot fi : C. gradul III - suflu de
A. gradul I - suflu de intensitate medie
intensitate medie;
B. gradul II - suflu foarte intens
C. gradul III - suflu de intensitate medie;
D. gradul V - suflu fin, dificil de auzit
E. gradul VI - suflu fin, dificil de auzit
66. Suflurile inocente sunt: D. la ascultatie se percep in
A.patologice; spatiul II – III i.c. parasternal
B. Frecvent diastolice; stang;
C. aspre, rugoase, cu tonalitate joasa;
D. la ascultatie se percep in spatiul II – III i.c. parasternal stang;
E. nu dispar la schimbarea pozitiei.
67. Despre suflurile organice se pot spune urmatoarele cu EXCEPTIA: C.prin schimbarea pozitiei
A.apar in malformatii congenitale; copilului pot sa dispara
B.apar in cardita reumatismala;
C.prin schimbarea pozitiei copilului pot sa dispara
D.apar in cardiopatii dobandite;
E.insotesc patologia cardiaca.
68. Sunt caracteristici ale varsaturilor cu exceptia: A.referitor la continut pot fi
A.referitor la continut pot fi incoercibile incoercibile
B.referitor la frecventa pot fi incoercibile;
C.au miros de amoniac in gastrita uremica;
D. au miros de acetona in cetoacidoza diabetica;
E.pot contine secretie biliara;
69 Referitor la aspectul varsaturilor este falsa afirmatia: B.verde deschis – continut
A.galbene – continut gastric; fecaloid;
B.verde deschis – continut fecaloid;
C.verde inchis – continut biliar;
D.rosu deschis – sange proaspat;
E.maro inchis – continut fecaloid
70. Legat de frecventa varsturilor se poate afirma cu exceptia: D. varsaturile pot fi cu
A. varsaturile pot fi rare; secretii biliare;
B. varsaturile pot fi frecvente;
C. varsaturile pot fi incoercibile;
D. varsaturile pot fi cu secretii biliare;
E. varsaturile sunt caracterizate de frecventa;
71. Legat de mirosul varsaturilor este adevarata afirmatia: C. miros fecaloid – fistule
A.miros de amoniac – fistule ileo-colice; ileo-colice;
B.miros de acetona – gastrita uremica;
C. miros fecaloid – fistule ileo-colice;
D.miros fecaloid – gastrita uremica;
E.miros de amoniac – cetoacidoza diabetica
72. Frecventa scaunelor la nou-nascut este de: A.3-7 scaune / zi;
A.3-7 scaune / zi;
B.1-2 scaune/zi;
C.1-5 scaune /zi;
D.2-8 scaune /zi;
E.2- 5 scaune/zi.
73. Numarul de scaune la un sugar este in mod normal: D. 1-3 scaune/zi;
A.1-2 scaune/zi;
B.2-7 scaune/zi;
C.3-7 scaune/zi;
D. 1-3 scaune/zi;
E. 2-5 scaune/zi.
74. Tratamentul testiculului flotant este: E.nu necesita tratament
A.medical;
B.framacologic;
C. chirurgical;
D.laparoscopic
E.nu necesita tratament
75. Ce vaccin se face in primele 24 de ore de viata? D. HEP.B
A. DTPa
B.ROR
C. VPI
D.HEP.B
EHPV
76. Ce vaccin se face tuturor nou născuţilor cu G > 2500g, sănătoşi, B.BCG
fără afecţiuni dermatologice?
A.DTPa- VPI -Hib
B. BCG
C. DTPa- VPI -Hib și HEP B
D.DTPa- VPI -Hib și ROR
E. DTPa
77. La 9 ani se face urmatorul vaccin: C. VPI

A.dT
B. ROR
C. VPI
D.DTaP
E.Hib
78. ROR se face la varsta de: A.7 ani

A. 7 ani
B. 2 luni
C. 6 luni
D. 6 ani
E. 24 ani
.
79. La 14 ani se face urmatorul vaccin D.dT
A. ROR
B.VPI
C. HEP B aIIIa doza
D.dT
E.DTaP
80. La 2 luni se face A. DTPa-VPI-Hib și HEP
A.DTPa-VPI-Hib și HEP B (doza II) B (doza II)
B.DTPa- VPI -Hib
C. DTPa- VPI -Hib și HEP B (doza III)
D. DTPa- VPI -Hib și ROR
E.HEP B (doza I)
81. AIIIa doza de vaccin HEP B se face la varsta de : E. la 6 luni

A. in maternitate
B. la 2 luni
C. la 12 luni
D. la 4 luni
E. la 6 luni
82. AIIa doza de vaccin HEP B se face la varsta de C. la 2 luni
A.in primele 24 de ore
B.la 4 luni
C.la 2 luni
D. la6 luni
E.la 12luni
83. Prima doza de vaccin HEP B se face la varsta: B. in primele 24 de ore de la

A.o saptamana nastere
B. in primele 24 de ore de la nastere
C.2 luni
D. 4 luni
E. 6 luni
84. La ce varsta se face BCG? C. 2-7 zile
A. la 2 luni
B. la 4 luni
C. 2-7 zile
D. la 4 ani
E.la 6 ani
85. Ce vaccin se face la 6 ani? D .DTaP-VPI
A. HPV
B. BCG
C. dT
D. DTaP-VPI
E. ROR
86. ROR se face la D .la 12 luni si la 7 ani
A. in maternitate si la 2 luni
B. la 4 luni si la 6 luni
C. la 6 luni si la 6 ani
D. la 12 luni si la 7 ani
E. la 14 ani
87. Dupa ce varsta sugarul poate manca un ou intreg? C dupa 12 luni
A.dupa 5 luni
B.dupa 8 luni
C.dupa 12 luni
D.dupa 3 ani
E.dupa 4 luni jumate
88. Bananele se dau D dupa 6 luni

A. pana in 6 luni
B. dupa 4 luni
C. pe la 8 luni
D. dupa 6 luni
E..nici una nu e corecta
89. Cerealele pentru sugari se introduc în alimentaţia acestuia A. de la vârsta de

A. de la vârsta de 4-6 luni 4-6 luni
B. de la 2 luni
C. de la 9 luni
D. de la 1 an
E. de la 12 luni

Baza Pui PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza Pui PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE DE DIFICULTATE SUB MEDIE

INTREBARE RASPUNS CORECT

4. Greutate mica la nastere reprezinta: C. 2400g

5. Pentru un copil cu greutate mica la nastere nevoia de A. 60 ml/kg corp/zi

8. Dacă G este mai apropiată de 2500g, va primi pe zi: A. 8 prânzuri

12. Cantitatea recomandată de fortifiant matern este de 1 măsură (1 D. Lapte uman

22. TORCH semnifica E. Toate raspunsurile sunt

23. Intoxicaţii in cadrul sarcinii pot fi: D. toate variantele de mai

25. Anamneza se obtine de la: D. toate variantele de mai

29. Date referitoare la profilaxia rahitismului D. toate de mai sus.

30. Profilaxia prenatală a rahitismului D.4.000 U.I. pe săptămână,

B. câte 1000 U.I., per os, zilnic, în anotimpul însorit

31. Profilaxia prenatală a rahitismului D. 2 g Ca pe zi,per os,10 zile

36. 12 luni reprezinta varsta la care un copil prezinta D. merge independent cu

D. Copiii cu Gn sub 1500 g se numesc copii cu greutate mică la

47. Polimicroadenopatie generalizată D. fără semne de

51. Criterii de apreciere a gradului de maturitate E. nici unul de mai sus.

E.se noteaza IP.

55. Perimetrul cranian: C.se calculeaza cu formula

58. După naştere sugarul creşte în talie astfel A. 0 –3 luni – 3 cm/lună;

B.4 – 6 luni – 3 cm/lună

C.7 – 9 luni – 3 cm/lună

E.Luna 11+12 -2cm/luna

B.Luna a4a – 2 cm/luna

C.Luna a5a -2 cm pe luna

60. Copil eutrofic inseamna D. Când I.P. este cuprins

luni (18 luni);

D. bombarea sa apare in stari de deshidratare

GRILE DE DIFICULTATE MEDIE

INTREBARE RASPUNS CORECT

C. formule de continuare (6 – 12/36 luni) – FOF (follow-

D. cu aminoacizi ca unică sursă de proteine (formule

79. Ritmul de supraveghere va fi mai susţinut la gravidele cu risc, cu E. tratamente homeopate

80. Sunt tulburări de conştienţă urmatoarele, cu exceptia: E. miscarile coreo-atetozice

81. Fontanela anterioara C.creşterea

ortostatism, din cauza tonusului crescut al muşchilor

88. Un abdomen proeminent poate fi întâlnit în caz de ,cu B.diaree

90 Aspectul de abdomen excavat poate fi întâlnit în caz : D. obstrucţie înaltă

92. Zgomotele respiratorii sunt D. stridorul congenital- fără

94. Despre coloana vertebrala C. la sugar apariţia

99. Malformatiile la nivelul membrelor sunt: D. toate sunt corecte

E. toate variantele sunt corecte

E. toate variantele sunt corecte

105. Efort respirator presupune E. toate sunt corecte

E. nici una nu e corecta

125. Pâinea intergrală/ multicereale se recomandă A. după vârsta de 1 an

126. Brânza de vacă se recomandă D.zilnic

127. Brânza de vacă se recomandă E.toate sunt adevarate

130. Carnea de curcan se poate da A.dupa 5-6 luni

132. Gălbenuşul de ou se va administra sugarului A.după vârsta de 5-6

133. Ficatul de vita se da D.dupa 6-7 luni

136. Uleiul de masline se da D.dupa 5-6 luni

137. Mamaliga se poate da D.dupa 7-8 luni

138. Cereale cu gluten se pot da C.dupa 6 luni

139. Perisoare din carne se pot da E.dupa 10-12 luni

140. Crustaceele se pot da dupa varsta de E.dupa 3-4 ani

141. Pestele alb se poate da D.dupa 12 luni

GRILE DE DIFICULTATE PESTE MEDIE

INTREBARE RASPUNS CORECT

25. DTaP nu se face la E.7 ani

28. Hib se face la B. 4,6,12 luni

29. HEP B se face la D.24 ore,2luni,6 luni

51. Succesiunea dentitiei definitive: A. 6-7 ani primii molari