Tema 3: Circulatia monetara

1. Notiunea de moneda si functiile ei

2. Suma de bani necesara circulatiei monetare.Viteza de circulatie a banilor
3. Reglementarea emisiunii monetare
4. Reglementarea juridica a platilor in numerar
5. Reglementarea juridica aplatilor fara numerara

LEGEA CU PRIVIRE A BANI,LA BNM,LA INSTITUTIILE FINANCIARE,PRIVIND SERVICIILE DE PLATA ;

HOTARAREA BNM NR 328 DIN 19.12.2002;NR 65 DIN 27.03.2003,NR 6 DIN 06.01.2006 (DE ADUS BANI DE LA 200
LEI IN SUS )
1.
Moneda a cotribuit substantial la patrimoniul de valori a omenirii in cursul mileniilor ,fiind ,in primul rand,un
instrument social economic .Ea a reprezentat o institutie istorica ,a urmat si urmeaza evolutia societatii
umane.Ascensiunea/declinul natiunilor ,deseori au fost marcate de modurile de administrare a monedelor .
Intr-o definitie,prin moneda e desemnat orce bun care e acceptat ca instrument liberator de creditori sau vanzatori
,adica un bon pt cumpararea marfurilor.
Alta definitie,se considera ca atunci cand o marfa serveste continuu ca intermediar pt schimburi indirecte ea devine
moneda.
Nominalistii au considerat moneda drept un document de stat detasat de fructuatiile vietii social-economice care
emana de la autoritatea publica.
Moneda,,in forma ei clasica,de disc metALic cu o greutate determinata se utilizeaza ca mijloc de circulatie,mijloc de
plata sau tezaurizare.
Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor ,pentru acumulari ,fiind masuratorul
general de valori care poarta girur(garantie) autoritatii emitente si care se bucura de incredere publica.

FUNCTIILE MONEDEI:
-functia de evaluare a valorilor economice
Cu moneda se masoara valori materiale,se exprima preturile,puterea de cumparare,creditul.
-functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii
Prin schimb ,produsele devin marfuri a caror circulatie e inlesnita de moneda.
-functia de mijlocire a platilor
Ea dobandeste calitatea de moneda legala ,intrucat creditorul e obligat sa primeasca moneda aflata in circulatie la
data lichidarii unei datorii.
-functia de mijlocire a creditului
Creditul reprezinta transmiterea temporara a unei puteri de cumparare.El e un imprumut de moneda.
Montesqieu”banul e un semn al valorii.Cui ii lispeste tre sa il imprumute”.
-functia de mijlocire a economiilor
Disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica prin intermediul monedei
-functia de tezaurizare
Cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp pe o perioada indelungata(in
conditiile circulatiei banilor cu valoare integrala[aurul]).
(Banca Centrala a statului tot indeplineste aceasta functie[introducerea bancnotelor de 500 ,1000 in circuit]);
-functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor
Produsul social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.In ultima
perioada ,tot mai des ,se afirma o noua functie:
-functia de bani mondiali(universali)
Acesti bani mondiali servesc ca ::
1 mijloci nternational de plata –pt achitarea datoriilor externe
2 mijloc international de cumpararea a marfurilor din instrainatate(cheshul,forma de plata in numerar)
 3 intruchiparea generala a avutiei publice si mijloc de transfer a acesteia dintr-o tara in alta(tezaurul Rom care-i in
Rusia);

Pentru a o marfa,bun sa devina moneda e suficient ca ea sa indeplineasca una din functiile enumerate mai sus (nu e
necesar sa sie indeplinite cumulativ mai multe functii)
2.
Suma de bani necesara circulatiei e formata din totalul valoric a semnelor banesti(masa monetara) care da
posibilitate efectuarii normale a schimbului de marfuri ,prestarii serviciilora,achitarii debitelor(datoiilor).Aceasta
suma e determinata de actiunea legii circulatiei mijloacelor de plata si de legea vitezei de circulatie a
banilor.Potrivit cerintelor acestor legi,intr-o anumita perioada de timp,suma de bani necesara circulatiei rezulta din
totalizarea sumei preturilor marfurilor si sesrviciilor care urmeaza a fi vandute si incasate si in sumele platilor
scadente din care se scade …..si platile pt circulatia marfurilor care se compenseaza.
Aceasta suma se calculeaza dupa o formula :
S.B=(SPMS+SPS)-(SPMC+PC) pe VCB

Suma de bani sau masa monetara =(supa preturilor marfurilo si serviciilor + suma platilor scadente)-( suma preturilor
marfurilor vandute in credit + platile pentru circulatia marufurilor care se compenseaza) pe viteza de circ a banilor

Suma de bani e influentata de urm factori:

-factori de influenta directa:modificarea volumului de marfuri/productie si nivelul preturilor marfurilor.Odata ce am
realizat si produs mai mult amarfa-masa monetara creste si dimpotriva
-factori de influenta indirecta:majorarea numarului de operatii in credit(cu cat mai multa marfa se vinde in credit cu
atat mai putin bani sunt necesari in circulatie si invers)
-dezvoltarea platilor fara numerar:
-viteza de circulatie a banilor

Viteza de circulatie a banilor VCB-nr de tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o anumita perioada de
timp.

Accelerarea vitezei de circulare a banilor duce la miscorarea masei monetare si invers. Viteza circulatiei trebuie sa
fie cat mai mare.
VIteza de circ a banilor e influentata de :
-masa banilor aflata in circulatie
-proportia unitatii monetara tinuta in rezzerva(in BNM) sau tezaurizare
-stabilitatea social-politica si conjunctura economica
-volumul veniturilor banesti ale populatiei ,frecventa si ritmicitatea incasarilor de catre populatie a veniturilor sale
banesti
-gradul de coincidenta intre incasarile si platile banesti ale populatiei(corelatia dintre fondu lde cumparare si fondul
de marfuri)
-factorul psihologic al increderii populatiei in puterea de cumparare a monedei nationalea(RM-2015…primavara euro
e 16,toamna-22)
3.
Emisiune monetara(baneasca)-un ansamblu de acte si operatiuni realizate de Banca Centrala a Statului cincretizate
in baterea semnelor monetare,stocarea ,emiterea ,punerea si scoaterea din circulatie a bancnotelor si monedelor
metalice precum si formarea de bani scriptuali{bani care nu exista-banii din conturile bancare} in conturi curente ale
persoanelor fizice si juridice .
Dreptul exclusiv de a emite in circulatie bancnote si monede metalice ,bancnote si moneede metalice jubiliare
comemorative ca mijloc de plata si scom numismatic il are BNM.
Unitatea monetara a RM e leul.
Leul moldovenesc e mijlocul legal de plata pe teritoriul RM.
BNM stabileste valoarea nominala ,dimensiunile,greutatea ,designul si alte caracteristici ale bancnotelor si
monedelor mmetalice ca mijloc de plata .
Emisiunea/formarea monedei scriptuale se realizeaza in urmatoarele directii:
-vanzarea sau cumpararea de valori mobiliare ale statului(VEZI ART 42 LEGEA CU PRIVIRE LA BNM);
-in legatura cu acordarea de credite bancilor (VEI ART 18 LEGEA CU PRIVIRE LA BNM);
Distrugerea banilor ,conform Regulamentul BNRM : se face prin instalatie de tocare,prin topire si inca ceva,si
instalatie hidrapulper

4.

Prin analiza legislatiei mai multor state,pt stingerea obligatiilor si natura dcumentelor ce se folosesc in acest scop
distingem urmatoarele forme:
-platle cu numerar in care se intrebuinteaza semnul monetar metalic sau de hartie;
-partile prin compensatie sau clearing care constatu in compensarea dr si obligatii de plata reciproca (ART 48 DIN
LEGEA BNM);
-platile fara n umerar se realizeaza prin faptul ca moneda ce ar trebui sa faca obiectul platii ,in loc sa fie inmanata
beneficiarului sub forma de moeda manuala e substituita cu o dispozitie prin care din disponibilul existent in contul
debitrului se trece in contul beneficiarului suma convenita ca plata.

Dreptul de a alege forma de plata apartine interprinderilor,institutiilor populatiei.Dar sunt situatii cand legislatia
concret stabileste aceasta forma.
1. HOT GUV NR 764 DIN 1992(PUNCTELE : 1,2,3,5,7,8)
1. Toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obşteşti etc., asociaţiile,
organizaţiile şi instituţiile (în continuare - întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sînt obligate să
consemneze mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare.
    2. Decontările dintre întreprinderi pe angajamente se efectuează, de regulă, prin virament la instituţii
financiare.
    3. Numerarul primit de întreprinderi de la instituţiile financiare este utilizat în scopurile pentru care a fost
eliberat.
    5.Întreprinderile, de regulă, primescde la instituţiile financiare ale republicii bani în numerar pentru retribuirea
muncii, plata pensiilor şi indemnizaţiilor, achiziţionarea producţiei agricole, procurarea ambalajului şi obiectelor
de la populaţie, acoperirea cheltuielilor de deplasare şi pentru alte scopuri prevăzute de Instrucţiunea în vigoare
a Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la modul întocmirii raportului statistic asupra volumului operaţiunilor de
casă la instituţiile financiare din Republica Moldova.
Întreprinderile cu încasări permanente de bani pot utiliza numerarul din casele sale pentru scopurile indicate mai
sus, cu excepţia cheltuielilor de deplasare
    7. Întreprinderile sînt obligate să predea instituţiilor financiare ce le deservesc toate surplusurile de numerar
ce depăşesc necesarul minim pentru efectuarea decontărilor la începutul zilei următoare, pentru înscrierea lor în
conturile curente.
    8. Întreprinderile au dreptul să pestreze în casele lor numerar, pentru retribuirea muncii, plata subvenţiilor de
asigurare socială, burselor, pensiilor, numai pe un termen de cel mai mult 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua de
primire a banilor la instituţia bancară.
2. HOT GUV NR 474 DIN 1998 (PUNCTUL : 2,1)
1. Se obligă contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare, au obligativitatea ţinerii contabilităţii să
efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie
fiscală.
    Se permite agenţilor economici, care dispun de maşini de casă şi control fără memorie fiscală,
înregistrate la inspectoratul fiscal, să efectueze înlocuirea lor, în termen de pînă la 31 decembrie 2000,
cu atribuirea sumei neamortizate la deduceri (cheltuieli), concomitent cu implementarea noilor maşini
 de casă şi control cu memorie fiscală înregistrate în modul stabilit.

  2. Se aprobă:
Regulamentul cu privire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control (anexa nr. 2);
    Regulamentul cu privire  la Comisia  interdepartamentală  pentru maşinile de casă şi control (anexa
nr. 3);
    Componenţa nominală a Comisiei  interdepartamentale pentru maşinile de casă  şi control (anexa nr. 4);
    Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în
numerar(anexa nr. 5). 

3. VEZI ANEXA LA ANEXA 5 A HOTARARII NR 474 –lista genurilor de activitate fara utilizarea masinilor de casa si
control
 1. Comercializarea către populaţie a produselor agricole crescute de agenţii economici, care nu sînt
plătitori ai taxei pe valoarea adăugată, pe terenurile proprii sau arendate - în pieţe, iarmaroace şi alte
locuri autorizate de organele administraţiei publice locale.
    2. Comercializarea de către gospodăriile ţărăneşti (de fermier) a produselor agricole altor agenţi
economici, precum şi serviciile pentru agricultură prestate de acestea, cu eliberarea bonurilor de plată.
    3. Comercializarea obiectelor de cult religios şi a literaturii religioase, ritualurile şi ceremoniile efectuate
de către organizaţiile religioase în locaşurile de cult.
    4. Comercializarea ziarelor, revistelor, biletelor de loterie.
    5. Serviciile prestate de transportul în comun urban în baza biletelor şi/sau abonamentelor de călătorie
(la preţ fix, executate în mod tipografic).
    6. Serviciile veterinare, serviciile de reparare urgentă a spaţiului locativ, instalaţiilor inginereşti,
mobilierului, tehnicii de uz casnic, prestate de agenţii economici populaţiei deplasîndu-se la clientelă, cu
eliberarea bonurilor de plată.
    7. Desfăşurarea activităţii farmaceutice în punctele medicale din localităţile rurale în care nu sînt
farmacii, cu eliberarea bonurilor de plată.
    8. Activităţile desfăşurate de titularii patentelor pe baza patentei de întreprinzător.
    9. Activităţile pentru care sistemele de evidenţă şi gestiune computerizată asigură emiterea facturilor
fiscale pe hîrtie specială cu însemne de protecţie, imprimînd seria şi numărul facturii fiscale din diapazonul
atribuit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care îndeplinesc şi funcţia bonurilor de plată (achitare în
numerar).
    10. Activitatea instituţiilor financiare care se licenţiază şi se reglementează prin actele normative ale
Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia operaţiunilor de schimb valutar către persoanele fizice.
    11. Recepţionarea (colectarea) plăţilor fiscale obligatorii, precum şi a plăţilor nefiscale de către organele
fiscale şi/sau primării, cu eliberarea documentelor de evidenţă strictă ale Serviciului Fiscal de Stat".
    13. Prestarea serviciilor de către avocaţi.
    131. Activitatea notarială.
    132. Activitatea executorului judecătoresc.
    133. Activitatea de mediator.

4. LEGEA RM CU PRIVIRE LA ANTREPRENORIAT SI INTERPRINDERI(ART 10(5));

. Faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică,
care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 de mii de lei lunar, în baza
obligaţiilor lor financiare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează
decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele
 Serviciului Fiscal de Stat, aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar
sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

    Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de
fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la efectuarea decontărilor de
către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile şi organizaţiile, precum şi la
efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale căror drepturi la acest capitol se
reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, în actele normative
ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.
    În sensul prezentului punct, cuvîntul "intermediar" semnifică persoana căreia o altă persoană i-a plătit o
sumă de bani, în numerar sau prin virament, neavînd către aceasta obligaţii financiare directe.
Termenul de prezentare a raportului referitor la utilizarea numerarului primit pentru achiziţionarea
producţiei agricole, ambalajului şi bunurilor de la populaţie, precum şi pentru cheltuielile de deplasare, nu
va depăşi 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. Numerarul neutilizat trebuie să fie restituit
în casa întreprinderii cel tîrziu în 5 zile de la expirarea termenului de prezentare a raportului referitor la
utilizarea numerarului.
     Pentru utilizarea numerarului în alt scop decît cel pentru care a fost destinat şi/sau nerestituirea în
termen a numerarului în casa întreprinderii, organele Serviciului Fiscal de Stat, aplică o sancţiune în
mărime de 10 % din suma numerarului utilizată în alte scopuri şi/sau din suma numerarului nerestituită în
termen în casa întreprinderii
1.
2. HOT BNM NR 200   În funcţie de spectrul serviciilor prestate, Banca este în drept să efectueze încasări şi
eliberări de numerar.

    3.2   Încasările de numerar includ:

    a) depuneri în conturile entităţilor sau persoanelor fizice, deschise la Bancă;
    b) încasări în numerar generate de activitatea Băncii;
    c) retrageri de numerar de la filialele aceleiaşi Bănci sau de la oricare altă Bancă sau filialele acesteia;
    d) retrageri de numerar de la BNM.
    3.3  Eliberările de numerar  includ:
    a) retrageri de numerar de către clienţii Băncii;
    b) plăţi generate de activitatea Băncii;
    c) eliberări de numerar între casieriile filialelor aceleiaşi Bănci sau către orice altă Bancă sau filialele
acesteia;
    d) depuneri de numerar la BNM.
5.

Pt realizarea unui sist de plati fara numerar suntt necesare o serii de institutii necesare legate intre ele prin mijloace
tenice si juridice: BANCA CENTRALA A STATULUI,BANCILE COMERCIALE,BANCILE CORESPONDENT s.a

Existenta si perfectionarea acestor institutii e perfectionata de indepliirea cumulativa a cel putin conditi:
-increderea populatiei in banci si in cei care le administreaza ( exemple: interprisebanc,unibanc,banca de
economii,banci corespondente);
-increderea reciproca intre banci ,pe de-o parte si cei care administreaza bancile,pe de alta parte

Totate bancile comerciale inregistrate pe terit Rm au deschis cont corespondent la BNM.Aceasta e o mica
garantie,ca in caz ca se intampla ceva cu instit bancara,putem fi asigurati cat de cat de BNM!
Contul corespondent: e contul de intrare la banca si contul de iesire din banca.
Credite overnight-increderea intre banci,intrev institutiile bancare.

Acest sistem se desparte:

-efectuarea platilor in timp brut,real
-platile online ( 2.5 lei se pastreaza Bancii de la fiecare tranzactie);

Clearing:
In ultima perioada asistam la o micsorare a operatiunilor cu numerar si utilizarea pe o scara cat mai larga a
diferitelor forme a platilor fara numerar.
AVANTAJELE/DEZAVANTAJELE platilor fara numerar coparativ cu plata in cash:
-numerarul disponibil sl persoanei fizice si juridice ar reprezenta un capital in stare latenta(pastrarea banilor in
safeuri,case de bani,la ciorap).Acelasi capital depus la o institutie bancara ar putea fi investit in actiuni economice
iar depunatorului ii revine un profit sub forma de dobanda.
-dobanda oferita pentru depozit;
-riscurile legate de pastrarea sau manipularea numerarului(pierdere,furt,deteriorare) sunt inlaturate in cazul platilor
fara numerar.
-platile cu numerar presupun o deplasare a partilor.Aceasta situatie incomoda si riscanta se poate evita prin platile
fara numerar care se executa rapid in termene scurte si la distante ft mari;
-platile cu numerar pot fi revazute ,verificate ,probate si controlate dupa documentele de evidenta bancara,chiar si
dupa trecerea unui nr de ani de la efectuarea lor(5 ani).
-depunatorul are posibilitatea de a se elibera de procuparile de unele plati periodice(serviciile comunale,impozite
,taxe,xontributii,chirie,abonamente etc) printr-un ordin dat institutiei bancare prin care si-a deschis contul.
-economisirea a unor importante sume de bani necesare de manuirea numerarului(cheltuieli de
producere,circulatie,retragere,distrugere); etc.
DEZAVNTAJE:
-comisionele mari
-neincrederea,riscul de falimentare a bancilor;
-blocarea sistemului;
-la periferii nu exista posibilitatea utilizarii cardurilor