Sunteți pe pagina 1din 8

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII


“MIHAI VITEAZUL”
Studii universitare de masterat
Managementul informaţiilor în combaterea terorismului
Operaţii multinaţionale în combaterea terorismului

Proiect de strategie și combatere antiterorism


Studiu de caz-NIGHT WOLVES

Coordonator:
Sorin LOȘNIȚĂ

Întocmit de:
Student masterand Ciceu Vasile

-Bucureşti 2020-
1. PROVOCĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE A
ROMÂNIEI

Statele sunt provocate să identifice soluţii propice pentru a gestiona problemele provocate de
contradicţiile existente între globalizare şi interesele naţionale, îndepărtându-se de naţionalismul
economic şi dorind aderarea la o ordine economică bazată pe regiuni economice extinse în cadrul
cărora graniţele statelor au o importanţă diminuată.
Securitatea naţională a României este identificată ca fiind „starea de legalitate, de
echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului
naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept,
precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor
fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin
Constituţie1.
Riscurile prezentate în „Conceptul Strategic NATO” afectează direct sau indirect şi
România, fapt pentru care analiza realităţilor globale, zonale şi regionale trebuie să facă obiectul
atenţiei factorilor responsabili care, prin legislaţie şi acţiuni practice să pună în valoare resurse
umane, materiale şi financiare, pentru protejarea vieţii cetăţenilor şi bunurilor acestora.
Securitatea naţională poate fi asigurată prin diminuarea vulnerabilităţilor prezente pe plan
intern sau prin distribuirea unor forţe şi mijloace destinate să conveargă pentru eliminarea
ameninţărilor existente în exterior. Ameninţările adresate securităţii naţionale a României
acţionează din exterior și speculează vunerabilităţile interne ale acesteia fiind identificate ca,
strategii, intenţii, măsuri sau planuri ce pot afecta ideile, valorile, interesele şi obiectivele
naţionale de securitate.
Conștientizarea în timp util a existenței acestor ameninţări permite identificarea unor instrumente
care să faciliteze eliminarea acestora sau, eventual, sporirea eficienței unor mecanisme cu rolul
de a le neutraliza şi a le diminueze consecinţele asupra securităţii naţionale. Ameninţările sunt
parvenite de la actori statali sau nonstatali străini, având obiective bine precizate,care urmăresc
realizarea şi obţinerea unor efecte care să destabilizeze sau să distrugă elemente cheie din
domenii care pot afecta securitatea naţională, regională sau chiar internaţională. Mediul de

1
http://lexcafe.ro/autorit-instit/o-dispozitie-din-legea-securitatii-nationale
securitate din prezent este caracterizat de o stare de impredictibilitate, fiind observate de
ameninţări din ce în ce mai ample, transnaţionale şi interdependente, la care diferența dintre
mediul intern şi extern este foarte dificil de identificat, iar folosirea forţei militare pentru
atingerea unor scopuri politice ca fiind o realitate de necontestat. Noile perspective la adresa
mediului internaţional de securitate (conflictul din Caucazul de Sud, războiul civil din Siria și
anexarea Crimeii de către Rusia) constituie tot atâtea argumente pentru corelarea unui rol
important al factorului militar în certificarea securităţii naţionale. Opinia personală în ceea ce
privește aspectele prezentate, sunt de părere că are loc o revenire la abordarea clasică a
securităţii potrivit căreia securitate naţională înseamnă abilitatea de a diminua impactul sau de a
contracara o agresiune fără a pierde teritoriul naţional sau valorile critice și fundamentale ale
societăţii. Există posibilitatea să asistăm la o creştere a importanței și impactului instrumentului
militar, constituindu-se în element central în realizarea unui profil de securitate stabil. Acestă
instabilitate a mediului de securitate va contribui la creşterea cheltuielilor pentru înzestrare în
vederea pregătirii unor forţe foarte bine echipate şi pregătite cu sisteme de armament dintre cele
mai moderne care vor influenţa, în următoarele decenii, atât gândirea militară, cât şi strategia
eventualelor operaţiilor militare.

2. NIGHT WOLVES
Clubul de motociclişti ultranaţionalişti ruşi “Lupii Nopţii” sunt o organizație non-profit,
înființată în 1989 la Moscova, care are aproximativ 5000 de membri activi, având mai multe
filiale în țări precum Ucraina, Belarus, Macedonia, Bulgaria, Serbia, printre care și România.
Liderul clubului este Alexander Zaldostanov, un fost chirurg estetician, prieten apropiat de-al
președintelui Rusiei, Vladimir Putin.
În anul 2018 la Gura Humorului a fost înfiinţată prima filială a grupării “Night Wolves”
din ţara noastră. Organizaţia poartă numele „Rysskye Mototziclista” şi este condusă de Fabian
Andrian. În urma unui interviu pe care i l-a acordat redacției “Adevărul”, acesta spune: “Această
organizație a fost înființată cu scopul nostru de a reînnoda relaţiile bilaterale dintre motocicliştii
din Federaţia Rusă şi cei din Uniunea Europeană. Noi suntem pacifişti, suntem promotori ai
culturii şi religiei ortodoxe. Milităm pentru o apropiere a celor două ţări. Chiar dacă relaţiile s-au
răcit la nivel diplomatic sau la nivel de state, noi, ca oameni de rând, am vrea să facem un pod al
prieteniei între oamenii din Federaţia Rusă şi oamenii din România. Suntem singurul Club mare
din lume care respectă valorile creştin-ortodoxe şi suntem bucuroşi că suntem într-o ţară pe care
o iubim.”2
Știm faptul că clubul este simpatizat de către Vladimir Putin, acesta participând alături de
motocicliști la diferite evenimente și întruniri ale membrilor clubului, iar în anul 2013,
Alexander Zaldostanov a primit Ordinul de Onoare din partea președintelui Rusiei pentru
activitatea activă asupra educației patriotice a tineretului. Există afirmații că clubul obține
finanțare de stat de câteva milioane de ruble pe an în conformitate cu Ordinul lui Putin nr. 243
din 25 iulie 2014 „Cu privire la furnizarea de sprijin de stat pentru organizațiile non-
guvernamentale non-profit care participă la dezvoltarea instituțiilor societății civile și
implementează proiecte sociale semnificative”3. Această subvenție prezidențială de 7 milioane de
ruble este acordată pe baza rezultatelor relevante în dezvoltarea de noi forme și metode care
vizează dezvoltarea valorilor spirituale tradiționale în rândul tinerilor și a societății în ansamblu
și punerea lor în practică la evenimentele organizate de motocicliști ruși.
În perioada protestelor anti-guvernamentale în masă din Ucraina și confiscarea ulterioară
a clădirilor administrative de către activiști anti-guvernamentali în ianuarie 2014, Lupii de
Noapte, ca una dintre „unitățile de autoapărare din Crimeea”, au creat o gardă la clădirea
Administrației Sevastopol, protejând-o de eventuale agresiuni ale activiștilor de opoziție,
patrulând străzile și drumurile împreună cu ceilalți manifestanți și a ajutat, de asemenea, să
elimine în secret din Ucraina și să mută în Rusia un grup de oficiali ai fostului guvern al
Ucrainei. Conform unor rapoarte, unii membri ai clubului au participat la războiul din Donbass și
la recrutarea de voluntari pentru aceasta.

3. STRATEGIA ROMÂNIEI
Datorită notorietății acestui club de motocicliști, statul român trebuie sa adopte o strategie
pentru prevenirea răspândirii activităților și evenimentelor pe teritoriul național săvârșite de către
membrii clubului. Analizând situația din Ucraina în timpul anterioarei anexări a Peninsulei
Crimeea, putem dovedi că membrii clubului au fost activi în luptele din regiunea Donbass și în

2
https://adevarul.ro/locale/suceava/propaganda-rusa-infloreste-film-ilpreamareste-putin-prezentat-gurahumorului-
reactoarele-incarca-tarilor-nato-1_5c29137adf52022f7511ad30/index.html
3
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9D%D0%BE%D1%87%D0%BD%D1%8B%D0%B5_%D0%B2%D0%BE
%D0%BB%D0%BA%D0%B8
Crimeea, teritoriu ocupat ilegal de către Rusia, cât și diferite manifestații unde se promovează un
cult ultranaționalist, cu sfidarea libertății de liberă exprimare a unor categorii de oameni..

CE strategie adoptăm?
Vom adopta o strategie realizată de către autoritățile și instituțiile publice ale statului care
alcătuiesc Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului – SNPCT, pentru a
identifica soluţii propice pentru a gestiona și preveni posibilele acțiuni care pot afecta securitatea
națională provocate odată cu răspândirea activităților și evenimentelor pe teritoriul național
săvârșite de către membrii clubului.
Rolul şi rostul acestei strategii este de a pune în operă deciziile decidentului politic – în
acest caz, decizia de a se asigura totdeauna un minim de forţe, mijloace, resurse, planuri şi
acţiuni acoperitoare, într-o manieră coerentă, consistentă şi rezonabilă, fără a crea suspiciuni care
ar putea fi luate drept provocări sau pregătiri pentru acţiuni defensive.

DECIZIE

STRATEGIE
TEORIE

ARTĂ

PRACTICĂ

CU CE?
Mijloacele pe care le vom folosi pentru adoptarea strategiei vor fi întreprinse de autorități
și instituții publice ale statului prin cooperare interinstituţională prin următoarele acțiuni:
 diplomatice: cu ajutorul misiunilor diplomatice al Ministerului Afacerilor Externe,
purtând discuții cu liderul clubului moto înainte de o eventuală deplasare spre România;
 informare: cu sprijinul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și a mass-
mediei pe plan local și național, publicul trebuie informat cu privire la posibile evenimente de pe
teritoriul național și a se transmite mesajul să nu dea curs eventualelor incidente de pe timpul
manifestațiilor, pentru prevenirea escaladării situației;
 militar: structuri din Ministerul Apărării Naționale vor pregăti un plan de măsuri pentru
o eventuală escaladare a situației;
 intelligence: se va urmări întreaga activitate a acestui club odată cu intrarea pe teritoriul
național de către Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Informații a Armatei
pentru a asigura obținerea, prelucrarea și verificarea informatiilor și a datelor referitoare la
posibilii factori de risc si a amenințărilor care pot afecta securitatea națională;
 low-enforcement: Ministerul Justiției în cooperare cu Ministerul Afacerilor Interne vor
realiza un set de măsuri care să cuprindă reglementări de materie judiciară în conformitate cu
legislația națională, cât și măsuri de cooperare judiciară în materie civilă şi penală în cadrul
Uniunii Europene sau cu state din afara spațiului comunitar realizate în baza instrumentelor
juridice comunitare;

CUM?
Imediat cum membrii clubului moto pătrund pe teritoriul național, instituțiile statului vor
trebui să:
 dețină un control al mobilității acestora, stabilindu-se în prealabil un traseu pe care îl vor
respecta, astfel se vor lua măsurile necesare care au fost adopte de către Ministerul Afacerilor
Interne;
 sprijiniți de mass-media, se vor purta discuții cu liderul acestora, urmând a-i prezenta
interviurile și a scoate în evidență caracterul său ultra-naționalist;
 locurile în care aceștia își vor desfășura activitatea trebuiesc aflate în proximitatea
unităților de intervenție din cadrul MAI, pentru intervenție rapidă în caz de escaladarea situației;
 un flux continuu de informații de la persoanele sub acoperire prezenți la evenimente,
pentru o situație clară a activității acestora.

CONCLUZIE
Prin obiectivele și conținutul său, Strategia se referă la apărarea țării și securitatea
națională în ansamblu. Schimbările de paradigmă privind conceptul de apărare a țării şi securitate
naţională, legate de dinamica din ce în ce mai imprevizibilă a mediului de securitate, impun
necesitatea reanalizării acestuia şi, în perspectivă imediată, actualizarea cadrului juridic naţional.
România traversează o perioadă în care multiple riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi se
intersectează uneori, iar alteori se suprapun, generând efecte imprevizibile nu doar la nivel
naţional sau regional, ci şi global.
Pentru a gestiona responsabil impactul unor astfel de surprize strategice, dincolo de
cunoaşterea evoluţiilor din mediul de securitate, este nevoie mai mult decât oricând de coeziune
şi consens la nivel naţional în problemele vitale pentru ţara noastră.
Schimbarea de paradigmă la nivel global se caracterizează prin câteva evoluții de care
trebuie să ținem cont în elaborarea unei noi Strategii. România se află într‐o regiune care a fost
mult timp caracterizată de prezența unor conflicte înghețate. Astăzi regiunea este marcată de
conflicte active și de o deteriorare a relațiilor dintre NATO și Federația Rusă. Prezența zonelor
de conflict în regiune ridică în mod direct și problema securității cetățenilor români.
BIBLIOGRAFIE

1. Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 ‐ 2019, București, 2015;

2. https://sgg.gov.ro/new/strategy-unit-unitatea-de-coordonare-a-strategiilor/

3. https://lege5.ro/Gratuit/he2tgmy/structura-sistemului-national-de-aparare-lege-45-1994?
dp=he3doojzgy3a;

4. https://adevarul.ro/locale/suceava/propaganda-rusa-infloreste-film-ilpreamareste-putin-
prezentat-gurahumorului-reactoarele-incarca-tarilor-nato;

5. https://www.sri.ro/prevenirea-si-combaterea-terorismului;

S-ar putea să vă placă și