Sunteți pe pagina 1din 87

Sistemul nervos

central

Conf. Dr. Carmen Adella Sirbu,


MD, PhD, MPH
Cuprins
1. Caracteristici anatomice ale creierului
2. Creierul in cifre
3. Cortexul cerebral
4. Structurile subcorticale
5. Maduva spinarii
FUNCTII
o Funcția generală a sistemului nervos este de a
integra și coordona toate semnalele interne și
externe între diferite părți
Alcatuirea SN
Sistemul nervos poate fi împărțit în trei parti:

• sistemul nervos central (SNC): este format din


creier, trunchiul cerebral și măduva spinării

• sistemul nervos periferic (SNP): care cuprinde nervii


care părăsesc trunchiul cerebral și măduva spinării

• sistemul nervos autonom (ANS): include sistemele


simpatic și parasimpatic
SNC
Creierul este alcatuit din:
-2 emisfere, fiecare cu 4 lobi
cerebrali
-trunchiul cerebral
-structurile bazale
-cerebelul
Caracteristici anatomice ale SN
Caracteristici anatomice ale SN
central
✓acoperit de meninge
✓protejat de lichid cefalorahidian (LCR)
✓protejat de bariera hematoencefalică
✓bine vascularizat
✓adăpostit de structuri osoase (craniu și vertebre)
✓compus din materie alba si cenusie (creier si maduva spinarii )
✓perturbat de condiții structurale și metabolice
✓controlează alte organe, prin activarea mușchilor sau prin secreții de
hormoni și NT
Bariera Hematoencfalica-BHE
https://en.wikipedia.org/wiki/Blood%E2%80%93brain_barrier
Cuprins
1. Caracteristici anatomice ale creierului
2. Creierul in cifre
3. Cortexul cerebral
4. Structurile subcorticale
5. Maduva spinarii
Creierul in cifre
➢Volum intracranian 1,700 ml, :
creier = 1,400 ml (80%);
sange = 150 ml (10%);
LCR = 150 ml (10%)
➢Nr mediu de neuroni din creier =
86 billion (Source: Frederico
Azevedo, 2009.)
Titu Maiorescu a declarat într-o conferință de la Ateneul Român din 1882,
susținând că femeile își merită locul de la marginea societății din cauza
creierului lor prea mic:

„Cum am putea într-adevăr să încredințăm soarta popoarelor pe mâna unor ființe a


căror capacitate craniană este cu zece la sută mai mică? Abia ajung astăzi creierii
cei mai dezvoltați pentru a putea conduce o națiune pe calea progresului și
prosperității materiale... Din 1.000 de căpățâni măsurate a rezultat 1.410 grame
greutate mijlocie la bărbat și numai 1.250 la femei“.
„Cu cât înaintăm însă în civilizațiune, cu atât rolul bărbatului devine mai greu, cu
atât el trebuie să-și muncească mai mult creierul ca să poată cuceri un loc în
economia socială și să fie în stare a-și asigura existența și viitorul familiei sale. El
trebuie să miște cultura, el să conducă sau să susțină statul, el să facă a înflori
artele, el trebuie să lărgească câmpul ideilor, să înlesnească bunul trăi al omenirii
prin descoperiri și perfecționări zilnice, aduse în sfera practică a vieții, pe când
femeia e redusă la un rol cu mult mai mărginit în mișcarea societăților culte. De aici,
nici îndoială, diferența craniană“.
TITU MAIORESCU-OMUL
UNIVERSAL
academician,
avocat,
critic literar,
eseist,
estetician,
filosof,
pedagog,
politician,
scriitor român,
prim-ministru al României (1912 – 1914),
ministru de interne,
membru fondator al Academiei Române
Creierul in cifre
➢Greutatea =2% din
greutatea corpului,
➢Primeste 15-20% din vol.
sangelui
➢Celulele nervoase sunt f
vulnerabile la lipsa
oxigenului si glucozei.
Cuprins
1. Caracteristici anatomice ale creierului
2. Creierul in cifre
3. Cortexul cerebral
4. Structurile subcorticale
5. Maduva spinarii
Cortexul cerebral

➢Raportul dintre volumul substantei


cenusii/substanta alba(Miller, A.K)
La 20 ani = 1/3
La 50 ani = 1/1
La 100 ani =1/5
➢Substanta cenusie consuma 94% din
oxigenul creierului, iar substanta alba
doar 6%

Miller, A.K., Alston, R.L. and Corsellis, J.A., Variation with age in the volumes of grey and white matter in the cerebral hemispheres of man:
measurements with an image analyser, Neuropathol Appl Neurobiol., 6:119-132, 1980)
Cortexul cerebral
PET scan ("positron emission tomography")
Cortexul cerebral – in cifre

➢Pierderea medie de neuroni neocorticali = 85,000 /zi (~31 million/an)


➢Pierderea medie de neuroni neocorticali = 1/ secunda
➢Numarul mediu de celule gliale neocorticale (adulti tineri ) = 39 bilioane
➢Numarul mediu de celule gliale neocorticale (varstnici ) =36 bilioane
➢Lungimea fibrelor mielinizate in creier = 150,000-180,000 km
➢Nr. sinapse in cortex = 0.15 quadrilioane
➢Diferenta de neuroni intre emisfera dreapta si stanga = 186 mil.
(Pakkenberg et al., 1997; 2003)
Cortexul cerebral

➢Suprafata cortex = 2,500 cm2


(0,25mp)
A. Peters, and E.G. Jones, Cerebral Cortex, 1984

➢Distributia volumului cortexului


cerebral
LF = 41%;
LT = 22%;
LP = 19%;
LO = 18%.
(Kennedy et al., Cerebral Cortex, 8:372-384, 1998.)
➢ numarul straturilor neocorticale neuronale = 6
➢ grosimea cortexului = 1.5-4.5 mm

28
Cortexul cerebral-52 arii-1903

Korbinian Brodmann
(17 November 1868 – 22 August
1918) was a German neurologist
who became famous for his
definition of the cerebral cortex
into 52 distinct regions from their
cytoarchitectonic (histological)
characteristics, known as
Brodmann areas.

1.Cartografierea
histologica
1, 2, 3 = primary sensory cortex
4 = motor cortex
5, 7 = secondary sensory cortex
6 = supplementary motor area (medial) and premotor
cortex (lateral)
8 = frontal eye fields
9/46 = dorsolateral prefrontal cortex
10 = frontopolar cortex
11, 12 = orbitofrontal areas
17 = primary visual cortex
18, 19, 20, 21, 37 = secondary visual cortex
24, 32 = anterior cingulate cortex
41 = primary auditory cortex
22, 42 = secondary auditory cortex
39 = angular gyrus, part of Wernicke's area
40 = supramarginal gyrus, part of Wernicke's area
44/45 = Broca's Area
47 Ventrolateral prefrontal cortex
(13, 14, 15, 16, 27, 49, 50, 51 - monkey only)
Brodmann area 48 was described by Brodmann, but
does not appear in his maps.
Born January 26, 1891
Spokane, Eashington, United States

Died April 5, 1976 (aged 85)


Montreal Canada

Fields Neurochirurgie
Institutions Montreal Neurological Institute
Alma mater
Princeton University
Merton College, Oxford
Johns Hopkins School of Medicine

Known
•Prompting memory recall during
surgery via temporal lobe stimulation
•Treatment of epilepsy by surgery
•Montreal procedure
•Penfield dissector
Wilder Graves Penfield
z
34
Homunculus
Homunculus – “little man”
Body map: human body spatially represented

2.Cartografiere functionala
prin stimulare electrica
fMRI: functional magnetic resonance imaging
Cerebral cortex of person speaking & hearing
Activity (blood flow) in posterior frontal and superior
temporal lobes respectively

3.
Cartografierea
functionala prin
imagistica
functionala
Hartile corticale - neuroplasticitate
➢astfel de hărţi se pot schimba odată cu experienţa.
➢persoanele care citesc Braille (cu ajutorul index-ului), dezvoltă arii mai întinse
care răspund unor stimulii veniţi de la degetului arătător. Un homunculus
cartografiat la nivelul cortexului unei astfel de persoane are un index uriaş.
➢această flexibilitate a creierului a inspirat anumite terapii pentru pacienţii
suferinzi de traumatisme cerebrale/AVC.
➢spre ex., pacienţii care au suferit o paralizie parţială a braţului în urma unui AVC
au fost capabili să-şi refolosească braţul prin imobilizarea braţului sănătos. Acest
lucru a încurajat dezvoltarea cortexului responsabil de controlul braţului bolnav
rezultând într-o recuperare parţială a abilităţii de folosire a acestui braţ.
Phineas Gage

oSeptember 13, 1848-25 de ani, Vermont -cale


ferată.
osuflul exploziei a aruncat tija de fier prin
obrazul stâng al lui Gage, zdrobindu-i falca,
penetrându-i creierul şi ieşind prin partea
superioară a craniului.
oexplozia a fost atât de puternică încât fierul a
căzut la 25 de metri distanţă.
onu şi-a pierdut cunoştinţa
oa insistat să meargă singur până la căruţa ce
urma să-l transporte 1,2 kilometri pana la
medic.
oGage a continuat să vorbească.
Phineas Gage
oDoctorul a înţeles gravitatea situaţiei
abia după ce Gage a vomitat, în materia
expulzată regăsindu-se şi o parte din
creierul său - "echivalentul a jumătate de
ceaşcă", conform relatărilor vremii.
oUn alt doctor a sosit apoi la faţa locului şi
a efectuat una din primele operaţii pe
creier documentate din istorie.
oGage a supravieţuit, iar în următoarele
săptămâni a rămas sub tratament, într-o
stare de semi-comă.
oPrietenii lui i-au pregătit sicriul
oDar, la o lună după accident s-a ridicat
din pat şi a mers pentru prima dată după
operaţie.
Phineas Gage
oPhineas se comporta într-un mod absolut bizar dupa cateva luni: înjura ca
la uşa cortului - lucru ce nu-i stătea în fire înainte de accident -, avea toane,
părea complet lipsit de respect faţă de cei din jur, comportându-se adeseori
precum un copil.
oPentru că nu a putut să-şi recapete vechiul loc de muncă, Gage s-a angajat
la un grajd din New Hampshire, apoi a fost birjar în Chile, pentru ca în cele
din urmă să se întoarcă la rudele sale, în San Francisco.
o Phineas a murit în 1860, la vârsta de 37 de ani, în urma unei crize de
epilepsie.
oPhineas Gage nu a fost primul om al cărui craniu a fost străpuns de un
proiectil şi nici primul care a reuşit să supravieţuiască unei astfel de
încercări.
oCazul său a intrat în istorie din alt motiv: pentru prima dată, dovezile
empirice sugerau că există o legătură între personalitate şi traumatismele
suferite de creierul acesteia.
Lobul frontal
oBogat in neuroni dopaminergici
oMotilitate
oPersonalitate
oFunctiile executive(planificare, decizii)
oMoralitate
oMemoria afectiva
oLimbajul expresiv, motor
oFunctionarea vezicii urinare
oMiros
Sd. de lob frontal
Zona motorie: iritatia–crize motorii jacksoniene sau focale
leziunea–pareze cu intindere variabila, conform somatotopiei ariei 4
Zona premotorie: (sindr. prefrontal)
1.tulburari reflexe (aria 6a) –grasping, groping, r. de apucare al pic
2.ataxia prefontala Bruns –descrisa la ataxii
3.crize adversive oculocefalice(aria 8), epilepsie frontala atipica
4.tulburari psihice prefrontale: moria(euforie, glume, calambururi, hipomanie, dezinhibitie,
bulimie, erotism exagerat, lipsa simtului autocritic, megalomanie), apatie, sindr. apatico-
akinetic-abulic cu indiferenta afectiva fata de anturaj sau propria persoana, familie; leziuni
arii 13,24, poate progresa pana la mutism akinetic; Cognitia :atentia, memoria anterograda,
calculele matematice, rationamentele, gandireasunt tulburate, scazute;confuzie, amnezie
tip Korsakov
afazie: motorie Broca (44,45), agrafie (picior F2)
apraxie motorie, a mersului, apraxia mainii stangi in leziuni ale partii ant.a corpului calos
tulburari vegetative(ariile 10,11,12,13, 14, 24, 25): sudorale, vasomotorii, termice,
digestive, pilomotorii, pupilare, dar mai ales sfincteriene de tip incontinenta urinara cu
indiferentafata de locul si momentul acestui act.
Anosmie in leziuni orbito-frontale cu compresiune a bulbului olfactiv –v. sindr. Foster –
Kennedy.
Afazia motorie Broca
Afectarea ariilor 44,45 frontale ( piciorul F3).
Vorbirea spontana nu este fluenta ,variind de la absenta pronuntiei oricarui cuvant (afemie),
la vorbire rezumata la cateva cuvinte, fara predicate, fara acorduri gramaticale, cu substitutii
de litere sau silabe (parafazie literala ,silabica sau semantica) , uneori cuvintele sunt complet
distorsionate ,de neinteles ,cand apare asa numita jargonafazie. Uneori pacientul foloseste
perifraza pentru cuvinte ce nu le poate spune (ex nu poate spune cutit ci ..ala cu care se taie
painea ) .

Limbajul serial si automat sunt mai bine conservate decat cel spontan.
Poate dezvolta“intoxicatie”prin cuvant (se blocheaza si repeat aceasi cuvant).
Intelegerea vorbirii este in general mult mai bine pastrata fata de alte tipuri de afazii,
pacientul executa correct ordinele, dar, desi intelege, nu repeata correct cuvinte sau fraze,
avand partea de expresivitate verbala afectata.
Sindromul de lob parietal
Iritativ = epilepsia partiala sau jacksoniana senzitiva
lezional = sindromul de lob parietal (deficitar).
LP (dominant sau nondominant):
-tulburarea de sensibilitate de tip parietal (hipoestezie pe hemicorpul
contralateral cu usoara predominanta pentru cea profunda constienta,
asociind inatentie senzitiva, astereognozie, dermolexie deficitara).
-rar, tulburari trofice contralateral, sub forma amiotrofiilor Silverstein, mai
frecvent totusi in leziunile lob parietal nondominant.
-quadrantanopsie homonima inferioara
- nistagmus optokinetic in leziuni parieto-occipitale.
-f. rar, tulburari gustative in leziuni de arie 43, regiunea parietala ascendenta
inferioara.
Sindromul de lob parietal
B.Lobul parietal dominant:
-apraxie ideatorie (40), ideomotorie
-sindrom Gerstmann in leziuni ale regiunii parieto-temporo-occipitale (agrafie,
acalculie, dezorientare stg/dr, agnozie digitala).
-apraxie constructiva majora (nu poate desena forme geometrice elementare –ex
cerc, triunghi)
C.Lobul parietal nondominant:
-tulburare de schema corporala (sindrom Anton –Babinski)= anosognozie,
anosodiaforie, iluzii kinestezice, hemiasomatognozie, membru fantoma,
aloestezie, neglijare hemicorp si hemispatiu stang.
-agnozie vizuospatiala stanga,
-apraxie de imbracare
-apraxie constructiva minora (neglijeaza zonele din stanga ale desenului fara a
avea hemianopsie).
Def.

Anosognozie=Termen ce desemneaza ignorarea sau nerecunoasterea


de catre un bolnav a tulburarilor sale.
Anosodiaforie=Indiferenta afectiva pe care un subject o manifesta fata
de o stare patologica proprie.
Hemiasomatognozie=ignorarea unei jumatati a corpului, In general a
partii stangi.
Aloestezie=transferul perceptiei unui stimul de partea opusa a locului In
care el a fost aplicat.
Agnozie=Pierderea capacitatii de recunoastere si de expresie mentala a
stimulilor senzoriali, desi perceptia (segmentui periferic al
analizatorilor) este normala.
Sd de lob temporal
1. Tulburari auditive
- in leziuniuni laterale apare hipoacuzie contralaterala, eventual unele tipuri
de distorsiuni tonale; in leziuni severe, bilaterale-surditate.
-leziuni iritative–crize epileptice senzoriale auditive
-agnosia pentru sunete sau memoria melodiilor in leziuni de lob temporal
drept (nondominant).
-agnosia auditive globala–leziuni temporal stang,
2. Tulburari olfactive
-aria 34 din regiunea uncusului= hipo/para/anosmii; halucinatii olfactive in
epilepsia uncinata
Sd de lob temporal
3. Tulburari vizuale–hemianopsia laterala homonima, quadrananopsie lat
homonima superioara, halucinatii in campul hemianoptic in epilepsia
temporala.
4. Tulburari vestibulare particulare-vertij complex cu senzatiede deplasare in
spatiu, fara nistagmus, fara greata.
5.Pseudoataxia cerebeloasa temporala.
6.Tulburari afazice–leziuni de lob T dominant : afazie Wernicke (21, 22);
afazia mnestica/anomica(37), afazie senzoriala transcorticala, alexie in
leziuni temporo-occipital stg.(aria 19 si in jur)
7.Epilepsiade lob temporal(v. acolo) –baraj verbal, crize psihosenzoriale,
psihomotorii, absenta, modificari paroxistice ale constientei ( modificari de
personalitate, memorie panoramica, idee parazita, anxietate, depresie,
euforie paroxistica, crize uncinate, etc)
8.Tulburari psihice complexe
Afazia senzoriala Wernicke
Apare in leziuni ale ariilor 21,22 din LT si zonelor de vecinatate.
Este o afazie cu vorbire spontana fluenta,dar cu parafazii ,“neologisme”
uneori ,,intoxicatii”prin cuvant sau expresii, stereotipii verbale.
Intelegerea vorbirii este afectata in grade variate de severitate, uneori
pacientul nu intelege nici cele mai simple ordine ,alteori se deceleaza
modificari doar la probe mai complexe de asocieri de notiuni,
Prezinta frecvent anomie.
Vorbirea repetata este alterata ,in cazuri severe pacientul nu poate repeat nici
cuvinte simple ,pentru ca nu le intelege, in cazuri usoare repeat expresii
simple, dar nu si complexe.
Intelege (lexia) ordine simple in scris (dar uneori deloc )
Sd lob occipital
1.Epilepsia occipitala : fosfene, viziuni colorate simple, scotoame scintilante sau
hemianoptice.
2.Tulburari de camp vizual: hemianopsii homonime complete, sau doar
periferice, sau doar maculare, sau vedere tubulara, sau vedere doar periferica
bilaterala, sau hemianopsie altitudinala, sau cecitate corticala.
3.in leziuni bilaterale:
-pierderea perceptiei culorilor , -prosopagnozie, -sindrom Balint (paralizie psihica
a privirii, ataxie optica, inatentie vizuala)-paliopia-alloestezia vizuala-perceptie
anormala a trecerii timpului.
4.tulburari psihice si de comportament = scadere memorie, mai ales vizuala si
topografica, indiferenta afectiva, afectarea capacitatii de calcul matematic.
5.agnozii vizuale: pentru imagini fotografice, stereoscopica, cecitatea psihica.
Sd lob occipital
Lobul occipital drept, nondominant
1.metamorfopsii si halucinatii vizuale (macro/micropsii, distorsiuni,
microteleopsii, poliopie)
2.pierdera memoriei topografice, orientarii in spatiu, pierderea familiaritatii
locurilor cunoscute
Lobul occipital stang (dominant)
1.alexia (aria 19,39)
2.agnozii pentru culori (agnozie cromatica)
3.Obiectagnozia (nu poate recunoaste vizual obiecte, dar le recunoaste si
denumeste de ex prin palpare, deci nu are anomie).
Lateralizarea emisferelor

oFiecare emisfer are propriile functii


o186 millioane neuroni mai multi in emisf. Stg.
oCea mai buna exemplificare pt lateralizare este limbajul.
oAriile Broca si Wernicke sunt in emisferul dominant, stg. la dreptaci .
oInformatiile provenite de la fiecare parte a corpului sunt procesate si trimise
opus.
oNeuroplasticitatea (abilitatea creierului de a se adapta unei experiente noi)
permite compensarea leziunilor dintr-o emisfera, prin preluarea functiilor de
catre cea indemna.
Pierre Paul Broca-1824-1880
❑“Localizarea vorbirii in cea de a 3-a circumvolutiune
frontala stg” in 1865
❑Studiu plecat de la pacientul afazic care nu reusea sa
spuna decat ,,tan,, al carui creier a fost studiat
postmortem.
❑Studiu extrapolat la un total de 12 pacienti cu
tulburari de limbaj.
❑El a fost antropolog si chirurg si a lansat craniometria
moderna, facand si studii comparative intre craniul si
creierul diferitelor rase umane.
❑A fost primul care a dovedit lateralizarea emisferelor
cerebrale.
❑A descris afazia motorie sau Broca, care-i poarta
numele.
Cuprins
1. Caracteristici anatomice ale creierului
2. Creierul in cifre
3. Cortexul cerebral
4. Structurile subcorticale
5. Maduva spinarii
Hipocampul
http://cbs.fas.harvard.edu/usr/con
nectome/brainbow/brainbow2.2.jp
g hardul-memoria
Alzheimer- brain
Oliver Sacks books
Trunchiul cerebral
❑Controleaza muschii
involuntari
❑Respiratia
❑Digestia
❑Circulatia
Cerebelul
❑miscari line,
coordonate, sinergice.
❑mersul pe jos,
alergatul, scrisul.
❑fără cerebel,
mișcarea nu se va
efectua în mod
corespunzător.
Talamusul
❑Releu
❑Preia informații
provenind de la organism
și le trimite spre cortexul
cerebral.
❑Cortexul cerebral trimite
mesaje
❑Integrare senzoriala,
motorie
❑Somn, constiinta, limbaj.
Hipotalamus
Termostat
❑temperatura
corpului,
❑emoțiile,
❑foame,
❑sete,
❑ritmul circadian
Hipofiza –glanda pituitara
❑are forma si dimensiunea unui
bob fasole (0.5 g)
❑situata la baza creierului in
depresiunea osului sphenoid
numita “saua turceasca”
❑se leaga de hipotalamus prin
tija pituitara
❑controleaza cresterea si
dezvoltarea armonioasa, rol in
neuroendocrinologie.
Caudat + putamen = striat
Gg bazali glob palid int + ext
nc subtalamic
subst neagra:pars reticulata, pars
compacta
oModularea sistemelor motorii - aria
motorie suplimentara
oprogramele miscarilor fine (scris)
oprogram miscare repetitiva
(locomotie)
omiscarile sacadate ale globilor oculari
oConexiune prefrontala
ocomportament
omemoria somato-spatiala
Cuprins
1. Caracteristici anatomice ale creierului
2. Creierul in cifre
3. Cortexul cerebral
4. Structurile subcorticale
5. Maduva spinarii
Maduva spinarii

❑G = 35 gr
❑grosimea = un deget
❑Lungime = 43-45 cm
❑Foramen magnum-L1-2
❑Conecteaza creierul cu alte parti ale
corp.
❑Controleaza reflexele simple musculosk.
fara a avea nevoie de comenzi centrale.
❑Conduce inf senz si motorii bidirect.
Maduva spinarii
❑Este protejata de
canalul vertebral
alcatuit din vertebre, cu
lungime de 70 cm ,
Maduva spinarii

❑8 segmente spinale cervicale


❑12 dorsale
❑5 lombare
❑5 sacrate
❑Segmentele medulare sunt decalate
fata de cele vertebrale, MS terminandu-
se la L1-2
❑Cervical, primul nerv spinal, pur motor,
iese deasupra atlasului, ceilalti nc ies
cranial de vertebra coresp., mai putin C8
care merge caudal de vert.C7.
❑La nivel TL, nervii spinali ies caudal fata
de vertebra coresp.
Coada de cal
Sectiune sagitala prin MS

1. Intervertebral disc
2. Vertebral body
3. Dura mater
4. Extradural or epidural
space
5. Spinal cord
6. Subdural space
MRI-spine
Maduva spinarii
Substanta cenușie - denumire a
aglomerarilor neuronale - are formă de
H (fluture), cu un corn posterior și unul
anterior în fiecare jumătate.
Cel anterior =neuroni motori, cornul
posterior conține corpii celulari ai
neuronilor de asociație și senzitivi.
Substanta albă = 3 cordoane și conține
fasciculele ascendente și descendente
care conectează creierul la măduva
spinării în ambele direcții.
Fasciculele descendente propagă
impulsurile motorii de la creier la
sistemul nervos periferic; fasciculele
ascendente duc impulsurile senzitive
catre creier.
Cortex?
Maduva spinarii-
functii

Prima functie –comunicare Creier


MS.Fibrele neuronilor senzitivi și motori;
formează fascicule lungi, ce pleacă
din diferite parți ale creierului, coboară
pe distanțe variate prin MS și, vin în
contact cu dendritele sau cu corpii
celulari ai neuronilor senzitivi sau motori
ai SNP.
A doua funcție -controlul activităților
reflexe simple. Aceasta se obține prin
neuroni, ale caror prelungiri se extind
pe distanțe mici în sus și în jos prin
măduva spinării și prin interneuroni care
transmit mesajele direct între neuronii
senzitivi și cei motori.
Traumatismele VM
Traumatismele VM
Christopher Reeve
❑25 septembrie 1952 - 10 octombrie 2004
❑ a fost actor, regizor, producător și scriitor american.
❑a interpretat filmul Superman - în patru filme, între 1978
și 1987.
❑În mai 1995, Christopher Reeve a fost accidentat în
timpul unei competiții ecvestre.
❑ a fost imobilizat într-un scaun cu rotile pentru tot restul
vieții.
❑ a făcut lobby pentru persoanele cu leziuni ale măduvei
spinării și pentru cercetarea în domeniul celulelor stem.
❑ a fondat Fundația Christopher Reeve și Centrul de
Cercetare Reeve-Irvine.
❑Reeve a decedat la vârsta de 52 de ani, prin stop cardiac
–dupa o infecție sistemică.