Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
multipla
C O N F. UNI V. DR C A R MEN A D E L LA S I R B U
M D, P H D, M P H
„Majoritatea eşecurilor din viaţă sunt ale oamenilor care nu-şi
dau seama cât de aproape sunt de succes,
atunci când renunţă.“
— THOMAS EDISON
Planul expunerii
1. Definitia bolii
2. Epidemiologie
3. Fiziopatogenie
4. Clinica
5. Forme clinice de boala
6. Diagnostic pozitiv si diferential
7. Tratament
8. Prognostic
9. Calitatea vietii
Definitie
❑ afectiune cronică a sistemului nervos
central (SNC),
❑caracterizată prin episoade de inflamaţie
şi demielinizare focală
❑cu localizări multiple
❑diseminate în timp
❑la o persoană cu susceptibilitate
genetică pentru boală.
Denumirea de SM
❑ leziuni demielinizante localizate oriunde la nivelul
substanţei albe a SNC dar şi a fibrelor mielinizate care
traversează substanţa cenuşie, inclusiv scoarţa
cerebrală şi ganglionii bazali)
❑aflate în diferite stadii de evoluţie, care pot coexista
cu focare de remielinizare incompletă, disfuncţională,
❑şi al căror stadiu final este cicatricea astroglială (de
unde provine termenul mai vechi de „scleroză în
plăci“, dar şi cel actual de „scleroză multiplă“).
Wallin, M. T., Culpepper, W. J., Nichols, E., Bhutta, Z. A., Gebrehiwot, T. T., Hay, S. I., … Murray, C. J. L. (2019). Global, regional, and national burden of multiple sclerosis
1990–2016: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2016. The Lancet Neurology. doi:10.1016/s1474-4422(18)30443-5
European MS platform
FR pt. SM
❑Varsta. Apare la orice varsta, frecvent intre 15-60 ani.
❑Sex. Femeile sunt de cel putin 2 ori mai afectate decat barbatii.
❑Antecedente familiale. Daca unul din parinti sau frati au SM, exista un risc mai
mare de boala fata de populatia generala.
❑Anumite infectii: Epstein-Barr, ce determina mononucleoza si altele (se
presupune ca incepe in colon si de acolo merge spre SN)Wallin MT
❑Rasa. Albii, in mod particular cei din Europa nordica au risc mai mare decat
asiaticii, africanii.
❑Clima. MS este mai frecventa in zonele temperate .Prevalenta creste proportional
cu distanta de la Ecuator spre Poli.(Canada, nordul United States, New Zealand,
southeastern Australia , Europe).
❑Anumite boli autoimune. Boli tiroidiene, DZ tip I, boli intestinale inflamatorii,
modificarea microbiotei.
❑Fumatul creste riscul cu 50%
❑Dieta bogata in sare favorizeaza inducerea autoimunitatii (Kleinewietfeld M,
Nature. 2013;496(7446):518–522. doi:10.1038/nature11868)
❑Absenta radiatiile ultraviolete. (4000ui/zi vit D )
Genetica SM
trunchiului cerebral:
diplopie, dizartrie, disfagie, disfonie,
parestezii la nivelul feţei, pareză facială, oftalmoplegie
internucleară, nevralgie trigeminală, vertij
alte anomalii (mai rare la debutul bolii): crize paroxistice (cu
durata de secunde/minute, dar care apar repetat timp de mai
multe săptămâni pentru a avea semnificaţie de puseu SM),
anomalii vezicale, disfuncţii sexuale, tulburări cognitive.
1. Nevrita optica–usual unilaterala, retrobulbara,
de obicei dureroasa, se amelioreaza pe parcurs,
fara exudate retiniene, fara stea maculara,
hemoragii peripapilare rare.
•10% evolutie
progresiva de la debut.
Nevrita optica stg.
https://radiopaedia.org/search?utf8=%E2%9C%93&q=optic+neuritis
&scope=all&lang=us
Clinica nevritei optice NO
• ambliopie
• discromatopsie
• scotom central
• dureri la mobilizarea globilor ocular
• FO- edem papilar inflamator –papilita- dilatatii venoase, exsudate,
hemoragii, pseudostaza.
In papilite dispare de la inceput vederea.
In HIC vederea dispare tardiv postatrofie optica.
• NO retrobulbara FARA semne, doar tardiv zona decolorate
Tratament : 250 mg iv MP X4, 3 zile plus 11 zile de Prednison 1mg/Kgc
Riscul de conversie la SM
Planul expunerii
1. Definitia bolii
2. Epidemiologie
3. Fiziopatogenie
4. Clinica
5. Forme clinice de boala
6. Diagnostic pozitiv si diferential
7. Tratament
8. Prognostic
9. Calitatea vietii
SCLEROZA MULTIPLA –FORME CLINICO-EVOLUTIVE
CIS-eveniment neurologic izolat
SMRR- A multiple sclerosis course characterised by relapses with stable
neurological disability between episodes. Forma cu pusee si ameliorari
85%,(relapsing-remmitting)
SMSP-Forma secundar progresiva (secondary progressive). Se caracterizează prin
recuperare parţială după pusee şi progresie continuă întreruptă sau nu de pusee,
ocazional cu faze de platou. Reprezintă transformarea tipului recurent-remisiv,
după în medie 10 ani de evoluţie.
SMPP- Forma primar progresiva 10%,(primary progressive). Se caracterizează prin
progresie continuă de la debut, ocazional cu faze de platou şi ameliorări minore,
temporare. Acestă formă are distribuţie relativ egală între sexe, debutează în jurul
vârstei de 40 ani şi afectează mai frecvent şi mai sever, încă de la debut, măduva
spinării.
SMPR - Forma progresiva cu recaderi 5%,(progressive relapsing). Caracterizată
prin progresie continuă de la debut, dar cu episoade acute de agravare a tabloului
clinic, cu sau fără recuperare completă. Este de fapt o formă particulară în care
poate evolua forma primar progresivă, dar importantă din punct de vedere
terapeutic
Scala EDSS
Scala EDSS
Planul expunerii
1. Definitia bolii
2. Epidemiologie
3. Fiziopatogenie
4. Clinica
5. Forme clinice de boala
6. Diagnostic pozitiv si diferential
7. Tratament
8. Prognostic
9. Calitatea vietii
Diagnostic pozitiv
Anamneza
Clinica
Analize uzuale
Ex. RMN cerebral si cervical nativ si cu contrast
Potentiale evocate
LCR
Probe infectioase, inflamatorii, imunologice
Diagnosticul de SM
se bazează pe asocierea de semne clinice şi paraclinice, întrucât nu
există un singur semn clinic sau rezultat de investigaţie cu valoare
patognomonică.
În timp, au fost elaborate mai multe seturi de criterii de diagnostic.
Astăzi, diagnosticul de SM se bazează pe criteriile elaborate de Ian
McDonald şi colaboratorii şi publicate pentru prima dată în 2001 si
actualizate in 2005, 2010 si 2017.
Ovoid lesions in
multiple
sclerosis.
Axial
T2‐weighted
image shows
multiple
ovoid‐shaped
lesions in the
deep white
matter.
Miki Y , 2019
MRI in MS-corp calos
Sagittal fluid‐attenuated
inversion recovery (FLAIR)
image shows intracallosal
lesions spread
perpendicular to the
ventricular wall.
Coronal gadolinium‐enhanced
image shows a periventricular
ring‐enhancing lesion.
❑ Indexul IgG
Raportul dintre IgG LCR / albumina LCR si IgG ser / albumina ser < 0,7
❑ benzi oligoclonale
Complexul IgG de neosinteză nu este monoclonal şi nici specific la un anume
antigen caracteristic din MS, fiind o sumă de imunoglobuline beta şi gamma ce
apar în benzile electroforetice normale, la care se adaugă imunoglobuline ce
formează benzi de migrare electroforetică anormală
Nici prezenţa benzilor oligoclonale nu este patognomonică pentru SM, putând fi
totuşi întâlniteîn unele infecţii şi inflamaţii ale SNC ( neurolues, neuroborelioză,
cisticercoză,panencefalită subacută sclerozantă)
indicatii:
•detecţia leziunilor asimptomatice,
adăugând tabloului clinic dovezi
paraclinice de diseminare spaţială a
leziunilor,
•evaluări în dinamică a evoluţiei,
Potentiale •ajută în cazurile de simulare
Evocate In lezională(afirmatii de ambliopie
severa/amauroza) sau manifestări
Scleroza conversive
Multipla •diferenţierea sediului unei leziuni
(spinale sau intracraniene,nerv optic sau
căi optice,complex cohlear sau nerv
auditiv-trunchi cerebral) mai ales dacă
RMN este normal sau nu este disponibil.
1. Caz clinic- Scleroza multipla forma progresiva cu recaderi
-F, 45 de ani, afirma debutul bolii in anul martie 2000, la 26 ani, cu ameteli,
tulburari de echilibru si inabilitatea MS stg., care au cedat in 3-4 saptamani, spontan.
- feb. 2001 efectueaza primul RMN si este diagnosticata cu SM., scor EDSS=1.
img.1.1 img.1.2
img.1.3 img.1.4
„Alege-ţi profesia în funcţie de pasiunile tale şi toată viaţa îţi va
fi o fericire. În caz contrar, va fi un chin!“
— CONFUCIUS