Notă informativă

privind practica judiciară de soluţionare, în contencios administrativ,

a litigiilor legate de atribuirea familiilor nou-formate a terenurilor
de pămînt pentru construcţia caselor individuale de locuit
 
Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2011, nr.7-8, pag.22
 
***
 
I. Consideraţii generale
În legătură cu necesitatea apărută, a fost efectuată generalizarea practicii judiciare
referitoare la examinarea în contencios administrativ a pricinilor cu privire la acordarea
terenurilor de pămînt în mun.Chişinău, pentru construcţia caselor individuale de locuit,
familiilor nou-formate.
Scopul acestei generalizări este de a constata dacă, la examinarea litigiilor respective,
instanţele de contencios administrativ aplică corect şi uniform legislaţia în vigoare.
Pentru efectuarea generalizării, au fost selectate şi studiate deciziile Curţii Supreme de
Justiţie şi hotărârile Curţii de Apel Chişinău pronunţate în perioada anilor 2010-2011.
Concomitent, s-a selectat şi s-a studiat următorul cadru legislativ şi normativ, alte publicaţii
ştiinţifice de specialitate la temă:
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, M. O. nr.1 din 12.08.1994,
art.47;
2. Codul funciar, adoptat prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991, art.11, 12, 64;
3. Codul cu privire la locuinţe al R.S.S. Moldoveneşti, adoptat prin Legea nr.2718-X din
03.06.1983, art.42;
4. Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006 (M. O. nr.32-
35/166 din 09.03.2007), art.14 alin.(1) lit.e), art.77 alin.(5);
5. Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII
din 25.07.1997, art.2, 3, 4, 8;
6. Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04.05.2007,
art.10 alin.(8);
7. Legea privind actele legislative nr.780 din 27.12.2001, art.6 alin.(3);
8. Legea cu privire la tineret nr.279-XIV din 11.02.1999 (M.O nr.39-41/169 din 22.04.1999);
9. Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354-XV din 28.10.2004;
10. Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSSM nr.405 din 25.11.1987 “Despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în RSSM”;
11. Hotărîrea Guvernului RM “Cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de
împroprietărire” nr.984 din 21.09.1998;
12. Hotărîrea Guvernului RM “Cu privire la furnizarea şi conţinutul informaţiei cadastrale”
nr.58 din 24.01.2001;
13. Hotărîrea Guvernului RM “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea
bunurilor imobile” nr.61 din 29.01.1999;
14. Planul urbanistic general, aprobat prin decizia Consiliului mun.Chişinău nr.68/1-2 din
22.03.2007;
15. Regulamentul local de urbanism al oraşului Chişinău, aprobat prin decizia Consiliului
mun.Chişinău nr.22/40 din 25.12.2008;
16. Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.22/65 din 05.05.2005 “Cu privire la aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a preturilor de sector”;
17. Concepţia gestiunii resurselor funciare din oraşul Chişinău.
 
II. Generalizarea practicii judiciare
În urma efectuării acestui studiu, s-a constatat că reclamanţii, solicitînd, în cererile de
chemare în judecată, obligarea Primăriei mun.Chişinău să le atribuie fără plată sectoare
de teren pentru construcţia caselor individuale de locuit, ca familiilor nou-formate, invocă
art.11 Cod funciar, care stipulează că autorităţile administraţiei publice locale atribuie fără
plată familiilor nou-formate, eliberîndu-le titluri de proprietate, sectoare de teren din
rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit,
anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi
rurale - pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc
de către autorităţile administraţiei publice locale.
În acest context, se menţionează că practica judiciară referitoare la soluţionarea acestui
gen de litigii, în dependenţă de circumstanţele pricinii, probele prezentate etc., denotă
următoarele soluţii.
Respingerea acţiunii pe motivul că terenurile se atribuie doar conform regulilor generale,
în urma organizării licitaţiei, şi că nu au fost prezentate probe care să confirme necesitatea
îmbunătăţirii condiţiilor de trai şi atribuirii unui lot de pămînt pentru construcţia casei de
locuit.
C.R., Ia 11 aprilie 2008, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
mun.Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 1 septembrie 1999, a înregistrat căsătoria
cu C.A. La 29 august 2000, a depus la Primăria mun.Chişinău cerere cu privire la
atribuirea unui Iot de pămînt pentru construcţia casei de locuit, care nu a fost soluţionată.
La 21 februarie 2008, C.R. a înaintat cerere prealabilă, care, prin răspunsul Primăriei
mun.Chişinău din 14 martie 2008, a fost respinsă.
C.R. a cerut obligarea pîrîtului să-i atribuie un lot de teren în mun.Chişinău pentru
construirea unei case de locuit, ca familiei nou-formate, şi obligarea prezentării informaţiei
referitoare la atribuirea fără plată a loturilor de teren de la 10 septembrie 2000 pînă la acea
dată.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2008, acţiunea a fost respinsă.
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a respins, ca
neîntemeiat, recursul declarat de C.R., menţinînd hotărîrea primei instanţe.
În suportul deciziei instanţei de recurs, s-a invocat că, potrivit art.2, 3, 4, 8 din Legea
nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a
pămîntului, loturile de pămînt se vînd prin contractul de vînzare-cumpărare, la preţ
normativ sau la preţ liber, inclusiv în baza rezultatelor licitaţiei.
Conform art.11 Cod funciar, autorităţile administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-
formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru
construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe - de la 0,04 pînă la
0,07 hectare, în localităţi rurale - pînă la 0,12 hectare.
Consiliul municipal Chişinău nu dispune de vreo decizie, prin care ar fi fost stabilită
rezerva de 5%, după cum este prevăzut în Codul funciar.
Prin urmare, terenurile urmează să fie atribuite doar potrivii regulilor generale, ca urmare a
organizării licitaţiei conform art.77 alin.(5) din Legea privind administraţia publică locală
nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, care stipulează că înstrăinarea, concesionarea, darea
în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac
prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin
lege.
Totodată, C.R. nu a prezentat probe care ar confirma faptul că există necesitatea să-i fie
atribuit un lot de pămînt pentru construcţia unei case de locuit şi că a fost inclus în raidul
persoanelor care necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai. (Decizia CSJ nr.3r-1936/08)
O situaţie asemănătoare se atestă şi în pricina nr.3r-92/11.
Respingerea acţiunii pe motivul că familia reclamantului nu întruneşte calitatea de familie
nou-formată
K.S., K.O. au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal
Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat că, din anul 1993, locuiesc în mun.Chişinău. La
20.10.2001, au înregistrat căsătoria la OSC sect. Rîşcani, mun.Chişinău, iar la
20.02.2002, s-a născut fiica lor, K.I. Din 1993 şi pînă la data înaintării acţiunii locuiesc în
căminul familiar din str.A.Doga 39/3, odaia 93, cu suprafaţa de 12 m.p., unde au şi viză de
domiciliu.
La 18.03.2009, s-au adresat Consiliului mun.Chişinău cu o cerere privind atribuirea unui
teren de pămînt pentru construcţia casei de locuit, însă, prin răspunsul nr.21/351 din
09.04.2009, li s-a refuzat satisfacerea cerinţelor.
Reclamanţii K.S., K. O. consideră refuzul pîrîtului ilegal şi solicită obligarea Consiliului
mun.Chişinău să le atribuie un teren în raza mun.Chişinău pentru construcţia unei case de
locuit particulare, în conformitate cu normele stabilite de legislaţie.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2009, acţiunea lui K.S., К.О. а
fost respinsă.
Instanţa de recurs a respins, ca neîntemeiat, recursul declarat de K.S. şi K.O. şi a
menţinut hotărîrea primei instanţe.
În suport s-a indicat că, conform art.11 Cod funciar, autorităţile administraţiei publice locale
atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea
acesteia pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe de
la 0,04 pînă la 0,07 ha, în localităţi rurale - pînă la 0,12 ha. Dimensiunile concrete ale
sectoarelor de teren se stabilesc de către autorităţile publice locale.
Raportînd legea materială la speţa dedusă judecăţii, instanţa de recurs a considerat justă
concluzia primei instanţe precum că familia K. nu cade sub incidenţa prevederilor
art.11 Cod funciar, deoarece autorităţile atribuie terenuri familiilor nou-formate. La caz,
recurenţii au înregistrat căsătoria la 20.10.2001, iar pe parcursul a opt ani de zile nu au
solicitat organului local atribuirea unui teren de pămînt pentru construcţia unei case
individuale, astfel decăzînd din categoria de familie-nou formată. (Decizia CSJ nr.3r-
159/10)
O situaţie asemănătoare se atestă şi în pricina 3r-2274/10.
Temei de respingere a acţiunii, în pricina C.C. împotriva Consiliului municipal Chişinău cu
privire la contestarea actului administrativ, a constituit faptul că reclamanta nu era
îndreptăţită să beneficieze în baza legii de atribuirea cu titlu gratuit a unui lot de pămînt
pentru construcţia casei de locuit particulare, fără respectarea ordinii succesiunii (rîndului)
stabilite în listele pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, ţinute de organele administraţiei
publice locale sau de muncă, ca familie nou-formată, pentru a primi teren pentru
construcţia caselor de locuit particulare pînă la epuizarea acestor terenuri. (Decizia CSJ
nr.3r-1078/10)
Încă un temei de respingere a acţiunii, în pricina С.R. împotriva Consiliului municipal
Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, l-a constituit faptul că, prin prisma
prevederilor art.11 Cod funciar, se are în vedere atribuirea terenurilor doar familiilor nou-
formate din localitatea respectivă, nu şi altor familii nou-formate din alte localităţi, şi doar în
cazul existenţei fondului de rezervă în intravilanul localităţii. În alte situaţii, loturile pentru
construcţii se atribuie prin licitaţie.
Soţii C., de la momentul căsătoriei, au fost angajaţi în cîmpul muncii în raza mun.Chişinău.
R.С şi V.С au încheiat căsătoria la 4 octombrie 2008, aceasta fiind înregistrată la Primăria
Cineşeuţi, r-nul Rezina; la acel moment, ei nu erau locuitori ai mun.Chişinău şi, ca rezultat,
ei nu au statut de familie nou-formată din mun.Chişinău, ce ar constitui temei pentru a
solicita atribuirea sectorului de teren fără plată, ca familiei nou-formate, în intravilanul
mun.Chişinău. (Decizia CSJ nr.3r-1995/10)
Restituirea pricinii spre rejudecare pe motivul că prima instanţă nu a stabilit cu certitudine
dacă reclamantul a fost inclus în lista persoanelor care au nevoie de îmbunătăţirea
condiţiilor de trai
La 01 martie 2010, R.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului
municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii, R.S. a indicat că, la 15 august 2008, a încheiat căsătoria cu I.S.,
astfel fiind formată o nouă familie.
Nedispunînd la acel moment de spaţiu locativ propriu, la 15 ianuarie 2009, s-a adresat
Consiliului municipal Chişinău cu o cerere, prin care a solicitai atribuirea unui sector de
teren pentru construcţia casei de locuit în baza art.11 Cod funciar.
Prin răspunsul Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare nr.21/1184 din
29 ianuarie 2010, i s-a comunicat că atribuirea unui sector de teren este imposibilă din
considerentele că, conform art.77 al Legii privind administraţia publică locală, loturile cu
destinaţia respectivă pot fi repartizate numai prin licitaţie publică.
Reclamantul a considerat că refuzul este neîntemeiat şi a solicitat obligarea Consiliului
municipal Chişinău să-i atribuie un sector de teren pentru construcţia casei de locuit.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2010, acţiunea a fost admisă. Consiliul
municipal Chişinău a fost obligat să-i acorde lui R.S., împreună cu membrii familiei sale,
un lot de pămînt, conform normativelor în vigoare, pentru construcţia locuinţei individuale.
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a considerat
recursul declarat de Consiliul mun.Chişinău întemeiat, a casat integral hotărîrea primei
instanţe şi a restituit pricina spre rejudecare în primă instanţă.
Instanţa de recurs a relevat că prima instanţă, admiţînd acţiunea, nu a stabilit cu
certitudine dacă familia S. a fost inclusă în lista persoanelor care au nevoie de
îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
În şedinţa instanţei de recurs, intimatul a prezentat dispoziţia Preturii Rîşcani, municipiul
Chişinău, nr.246 din 23 noiembrie 2010 “Cu privire la evidenţa cetăţenilor pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de trai”, conform căreia R.S. împreună cu soţia şi fiica au fost
incluşi în listele Preturii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, în rîndul general.
Respectiv, la momentul emiterii hotărîrii, intimatul nu era inclus în lista pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
De asemenea, din dispoziţia prezentată, nu este clar sub ce număr familia S. este inclusă
în rînd şi dacă nu se încalcă dreptul altor familii nou-formate.
Articolul 11 Cod funciar prevede atribuirea familiilor nou-formate a sectoarelor de teren din
rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia.
Intimatul susţine că, conform extrasului din Cadastrul funciar al Primăriei municipiului
Chişinău, Consiliul municipal Chişinău dispune de rezerva de 5%, care, potrivit legislaţiei,
nu poate fi atribuită decît familiilor nou-formate pentru construcţia caselor de locuit, pe cînd
recurentul neagă acest fapt.
Deci, prima instanţă urma să stabilească cu certitudine dacă municipiul Chişinău dispune
de fonduri de rezervă pentru executarea art.11 Cod funciar. (Decizia CSJ nr.3r-2001/10)
O situaţie asemănătoare se atestă şi în pricina nr.3r-184/11.
Restituirea pricinii spre rejudecare pe motiv că, în dosar, lipsesc probe care să confirme
lipsa terenurilor în fondul de rezervă al municipiului Chişinău
C.T. şi Z.V. au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei şi Consiliului
municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat că ei au înregistrat căsătoria la 08 august
2008. La 14 septembrie 2008, au încheiat un contract de comodat cu privire la folosinţa
gratuită a unei odăi cu suprafaţa de 14 m.p. din ap.28 din str.Trandafirilor 31/2,
mun.Chişinău, în calitate de locuinţă.
Potrivit informaţiei eliberate de autorităţile publice, reclamanţii nu au participat la procesul
de privatizare a fondului de locuinţe şi nu deţineau bunuri imobile cu drept de proprietate
pe teritoriul Republicii Moldova.
Respectiv, C.T. şi Z.V., fiind o familie nou-formată, nu erau asiguraţi cu spaţiu locativ.
La 05 martie 2010, reclamanţii au înaintat o cerere pîrîţilor, prin care au solicitat atribuirea
familiei lor, ca nou-formate, a unui sector de pămînt din intravilanul mun.Chişinău, pentru
construcţia casei de locuit.
Prin răspunsul din 22 martie 2010, Consiliul mun.Chişinău le-a comunicat că, în temeiul
art.77 alin.(5) din Legea privind administraţia publică locală, înstrăinarea, concesionarea,
darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se
fac prin licitaţie publică.
Reclamanţii au considerat refuzul pîrîtului ca ilegal, în cazul în care art.11 Cod
funciar prevede că autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără
plată, eliberîndu-le titluri de proprietate: familiilor nou-formate sectoare de teren din
rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit,
anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi
rurale - pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc
de către autorităţile administraţiei publice locale.
Argumentele pîrîtului precum că înstrăinarea terenurilor se efectuează prin licitaţie,
conform art.77 al Legii privind administraţia publică locală, nu au suport legal. Or, din
conţinutul normei date, rezultă că doar înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în
locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie
publică, însă familiilor nou-formate terenurile se atribuie gratuit.
Conform art.10 alin.(8) lit.с) al Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice nr.121 din 04 mai 2007, nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în
comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor
domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia cazurilor în
care aceste bunuri reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcţia
de case individuale, în conformitate cu legea.
În circumstanţele date, reclamanţii au solicitat recunoaşterea ca fiind ilegal a refuzului
Primăriei şi Consiliului municipal Chişinău privind atribuirea unui teren pentru construcţia
casei de locuit şi obligarea Consiliului mun.Chişinău să emită decizia cu privire la
atribuirea reclamanţilor C.T. şi Z.V. a unui sector de teren, cu suprafaţa de 0,06 ha, din
intravilanul mun.Chişinău, pentru construcţia casei de locuit.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 27 septembrie 2010, acţiunea a fost respinsă.
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a considerat că
recursul declarat de C.T. şi Z.V. este întemeiat şi l-a admis, cu casarea integrală a hotărîrii
primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Instanţa de recurs a menţionat că, prin răspunsul din 22 martie 2010, Direcţia Generală
Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a refuzat soluţionarea cererii pe motivul că art.77
alin.(5) din Legea privind administraţia publică locală prevede că înstrăinarea,
concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii
administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia
cazurilor stabilite expres prin lege. Conform art.11 Cod funciar, familiilor nou-formate se
atribuie sectoare de pămînt, cu excepţia cazurilor din municipii.
Or, norma la care s-a referit autoritatea publică în răspunsul său la cererea prealabilă din
22 martie 2010 (art.11 Cod funciar) nu prevede astfel de excepţii.
Prima instanţă şi-a motivat hotărîrea de respingere a acţiunii pe faptul lipsei de terenuri în
fondul de rezervă al mun.Chişinău.
Colegiul a considerat concluzia respectivă ca fiind eronată şi neprobată de către pîrît,
deoarece, în materialele cauzei, lipsesc date care să confirme lipsa terenurilor în fondul de
rezervă al mun.Chişinău.
Deci, instanţa nu şi-a întemeiat concluzia, iar pîrîtul, în a cărui sarcină este pusă
probaţiunea, nu şi-a argumentat refuzul satisfacerii cerinţelor solicitate de
reclamanţi. (Decizia CSJ nr.3r-603/10)
 
Temeiurile de admitere a acţiunilor la examinarea acestei categorii de litigii
În speţă, Gr.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal
Chişinău, Primăriei mun.Chişinău şi intervenientului accesoriu Ţ.V. cu privire la obligarea
emiterii actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la 11 iunie 2009, s-a adresat Consiliului
municipal Chişinău şi Primăriei mun.Chişinău cu cereri privind atribuirea unui sector de
teren din intravilanul mun.Chişinău pentru construcţia unei case de locuit, ca familiei nou-
formate.
Primăria mun.Chişinău nu i-a răspuns reclamantului la cererea prealabilă adresată ei, iar
Consiliul municipal Chişinău, prin răspunsul din 22 iulie 2009, i-a comunicat că atribuirea
terenurilor se efectuează prin intermediul licitaţiilor funciare.
Gr.A. a mai invocat că, la 27 septembrie 2008, a înregistrat căsătoria cu Ţ.V., iar la 16 iulie
2009, s-a născut fiica lor, Gr.L.
Începînd cu 1 octombrie 2008, reclamantul locuieşte împreună cu familia sa într-o odaie cu
suprafaţa de 12 m.p., cu dependenţe comune, în casa de locuit nr.15, str. Mihai Eminescu,
or.Codru, mun.Chişinău, în baza contractului de comodat încheiat cu Ţ.A.
Gr.A. susţine că, în temeiul art.11 Cod funciar, pîrîţii trebuie să-i acorde familiei sale, ca
nou-formate, un lot de teren pentru construcţia casei de locuit şi a cerut recunoaşterea
faptului nesoluţionării în termen legal a cererii şi obligarea Consiliului municipal Chişinău
să-i atribuie un sector de teren, cu suprafaţa de 0,06 ha, din intravilanul mun.Chişinău,
pentru construcţia casei de locuit.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2009, acţiunea lui Gr.A. a fost
admisă.
Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să le repartizeze lui Gr.A. şi membrilor familiei
lui un teren pentru construcţia casei de locuit în conformitate cu art.11 Cod funciar.
Consiliul municipal Chişinău a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din
22 septembrie 2009, cerînd casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri,
de respingere a acţiunii.
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a considerat
necesar să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe, drept temei invocînd
că, conform art.11 Cod funciar, autorităţile administraţiei publice locale atribuie fără plată
familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea
acesteia pentru construcţia caselor de locuit anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe - de
la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi rurale - pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile
concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice
locale.
Din actele pricinii, rezultă că reclamanţii constituie o familie nou-formată.
Certificatele eliberate de Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale şi
întreprinderea de Stat “Cadastru” confirmă că Gr.A. nu a participat la procesul de
privatizare a fondului de locuinţe pe teritoriul mun.Chişinău şi împreună cu Ţ.V. nu deţinea
bunuri imobile cu drept de proprietate pe teritoriul Republicii Moldova.
Din contractul încheiat la 29 septembrie 2008, rezultă că Ţ.A. i-a transmis lui Gr.A. în
comodat o odaie cu suprafaţa totală de 12 m.p. în casa particulară nr.15, amplasată în
mun.Chişinău, or.Codru.
Astfel, prima instanţă corect a conchis că familia lui Gr.A. era nou-formată, un era
asigurară cu spaţiu locativ, nu avea bunuri imobile şi, în temeiul art.11 Cod funciar,
autoritatea publică locală urma să-i repartizeze un sector de teren pentru construcţia casei
individuale.
Argumentul recurentului precum că înstrăinarea terenurilor, conform art.77 Legea privind
administraţia publică locală, se efectuează prin licitaţie nu are suport legal.
Articolul 77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia
publică locală prevede că înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a
bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică,
organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.
Atribuirea terenurilor fără plată familiilor nou-formate este expres prevăzută la art.11 Cod
funciar.
Or, atribuirea terenurilor fără plată se prezumă a fi făcută în lipsa licitaţiei publice.
Mai mult, conform art.10 alin.(8) lit.c) din Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind
administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit
sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a
bunurilor domeniului privai al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia
cazurilor în care aceste bunuri reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru
construcţia de case individuale, în conformitate cu legea.
Potrivit art.6 alin.(3) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative,
actul legislativ special Cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de
raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală. În caz
de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ
special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special.
Astfel, ţinînd cont că art.77 alin.(5) Legea privind administraţia publică locală are caracter
general şi prevede excepţii, iar art.11 Cod funciar şi art.10 al Legii nr.121-XVI din 4 mai
2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care expres prevăd
atribuirea gratuită familiilor nou-formate a terenurilor, au caracter special, prima instanţă în
mod întemeiat a admis acţiunea. (Decizia CSJ nr.3r-2114/09)
În speţă, P.S. s-a adresat, la 25.03.2011, cu acţiune împotriva Consiliului mun.Chişinău,
solicitînd recunoaşterea ca fiind ilegal a refuzului nr.21/360 din 22.03.2011 şi obligarea de
a fi emisă decizia privind atribuirea unui lot de teren din intravilanul mun.Chişinău pentru
construcţia casei de locuit individuale, în conformitate cu prevederile art.11 Cod funciar.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 28.07.2007, a înregistrat căsătoria cu
P.U. Ambii au viză de reşedinţă în mun.Chişinău. Au doi copii. Familia este compusă din
patru persoane. Nu dispun de proprietate. Domiciliază temporar la gazdă, în ap.73 din
str.G.Latină 13, mun.Chişinău. S-a adresat pîrîtului cu cerere privind atribuirea unui sector
de teren în temeiul art.11 Cod funciar. A primit răspunsul nr.21/360 din 22.03.2011, prin
care a fost respinsă cererea, cu invocarea faptului că un astfel de lot de teren poate fi
repartizat numai prin licitaţie publică.
P.S. a considerat refuzul ilegal, deoarece familia sa este una nou-formată, nu este
asigurată cu spaţiu locativ, nu dispune de bunuri imobile cu drept de proprietate şi necesită
o îmbunătăţire imediată a condiţiilor de trai.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 14.04.2011, acţiunea a fost admisă.
În motivarea hotărîrii a fost invocat că, potrivit art.11 alin.1 Cod funciar, autorităţile
administraţiei publice locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren, fără plată, din
rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia, pentru construcţia caselor de locuit,
anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi
rurale - pînă Ia 0,12 hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc
de către autorităţile administraţiei publice locale.
Instanţa de judecată a considerat ca fiind ilegal temeiul invocat de Consiliul mun.Chişinău
în răspunsul nr.21-360 din 22.03.2011 la cererea prealabilă privind atribuirea lui P.S. a unui
lot de pămînt din intravilanul mun.Chişinău pentru construcţia casei de locuit, deoarece,
conform prevederilor art.11 alin.1 Cod funciar, acesta beneficiază de dreptul de a i se
atribui un sector de teren în mun.Chişinău cu suprafaţa de la 0,04 ha pînă la 0,07 ha
pentru construcţia casei de locuit, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai.
Instanţa a respins argumentele reprezentantului Consiliului mun.Chişinău precum că,
conform art.77 al Legii privind administraţia publică locală şi Regulamentului privind
licitaţiile cu vînzare prin strigare, atribuirea terenurilor se face prin licitaţie publică şi că
reclamantul nu dispune de dreptul preferenţial la alocarea unui teren în proprietate pentru
construcţia casei particulare.
În conformitate cu art.77 alin.(5) din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia
publică locală, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor
proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se face prin licitaţie publică, organizată în
condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege. La cazuri excepţionale se
referă şi atribuirea terenurilor fără plată familiilor nou-formate, normă expres prevăzută de
art.11 Cod funciar, care necesită a fi respectată.
Astfel, atribuirea terenurilor fără plată familiilor nou-formate se prezumă a fi făcută în lipsa
licitaţiei publice.
Conform art.10 alin.(8) lit.с) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice nr.121 din 04 mai 2007, nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în
comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor
domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia cazurilor în
care aceste bunuri reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcţia
de case individuale, în conformitate cu legea.
Conform art.6 alin.(3) din Legea privind actele legislative nr.780 din 27 decembrie 2001,
actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de
raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală. În caz
de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ
special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special.
Ţinînd cont că art.77 alin.(5) din Legea nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia publică
locală are caracter general şi prevede excepţii, iar art.11 alin.1 Cod funciar şi art.10 alin.8)
lit.c) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04 mai
2007, care expres prevăd atribuirea gratuită familiilor nou-formate a terenurilor, au un
caracter special, acţiunea reclamantului P.S. a fost admisă. (Hotărîrea Curţii de Apel
Chişinău nr.3-2145/11)
Potrivit art.254 alin.(2) lit.a) CPC, hotărîrea judecătorească emisă în primă instanţă, după
expirarea termenului de atac, este irevocabilă.
Restituirea cererii de recurs ca fiind tardivă
La 27 mai 2010, Gh.I. şi F.-N.I. au depus o cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului şi Primăriei mun.Chişinău, prin care au solicitat să fie declarat ilegal refuzul
Consiliului mun.Chişinău, expus în răspunsul nr.01/1-09-1009 din 04 mai 2010, de a le
atribui un lot de pămînt pentru construcţia unei case individuale de locuit, precum şi să fie
obligat Consiliul mun.Chişinău să le atribuie lotul de pămînt din str.P.Leşcenco,
mun.Chişinău, cod cadastral 0100425444, pentru construcţia unei case individuale de
locuit.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2010, acţiunea a fost integral
admisă. A fost recunoscut drept ilegal răspunsul Consiliului mun.Chişinău nr.01/1-09-1009
din 04 mai 2010, prin care familiei I. i-a fost refuzată atribuirea unui lot de pămînt pentru
construcţia casei de locuit particulare. Consiliul mun.Chişinău a fost obligat să-i atribuie
familiei I.-Gh. şi F.N. -, un lot de pămînt pentru construcţia casei de locuit particulare, în
conformitate cu prevederile art.11 din Codul funciar.
La 26 noiembrie 2010, Consiliul mun.Chişinău a contestat cu recurs hotărîrea primei
instanţe, cerînd casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2010 şi
pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie integral respinsă.
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a restituit cererea
de recurs, ca tardivă, din următoarele considerente.
Conform art.409 alin.(1) lit.b) CPC, cererea de recurs se restituie dacă a fost depusă în
afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunere în termen.
Din înscrisurile Ia dosar, rezultă că, Ia 15 octombrie 2010, Curtea de Apel Chişinău a
pronunţat dispozitivul hotărîrii (f. d. 43).
Conform procesului-verbal al şedinţei de judecată din 15 octombrie 2010, atît
reprezentantul recurentului, cît şi reprezentantul intimatului au fost prezenţi la şedinţa de
judecată Ia momentul pronunţării dispozitivului hotărîrii judecătoreşti (f.d. 41).
Potrivit art.30 din Legea contenciosului administrativ nr.793/10.02.2000, recursul se
declară, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau comunicării hotărîrii integrale.
Colegiul a considerat că nu poate fi reţinut argumentul reprezentantului recurentului
precum că, recursul a fost declarat în termenul de atac prevăzut de legislaţia în vigoare, şi
anume că hotărîrea primei instanţe a fost recepţionată Ia 18 noiembrie 2010, iar cererea
de recurs a fost depusă la 26 noiembrie 2010, deoarece, după cum rezultă din actele
pricinii, Direcţia funciară a Consiliului mun.Chişinău a recepţionai Ia 05 noiembrie 2010
hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2010, şi nicidecum la 18 noiembrie
2010, fapt confirmat prin ştampila acestei autorităţi înregistrată sub nr.01/1-19-2358 (f.d.
71).
Recurentul, Consiliul mun.Chişinău, nu a solicitat repunerea în termenul de
atac. (Încheierea CSJ nr.3r-299/11)
Un caz asemănător se atestă şi în pricina nr.3r-1939/10.
 
III. Concluzii şi propuneri
Rezultatele generalizării practicii judiciare referitoare la judecarea acestei categorii de
pricini atestă că temeiurile care au stat Ia baza pronunţării unor sau altor soluţii asupra
litigiilor respective diferă de la caz la caz.
În cazul pricinilor în care acţiunile au fost respinse, cele mai frecvente temeiuri invocate
sînt: terenurile se atribuie doar conform regulilor generale, în urma organizării licitaţiei;
familia reclamantului nu întruneşte calitatea de familie nou-formată; lipsa probelor care ar
demonstra că reclamanţii au nevoie de spaţiu locativ.
Aceleaşi motive sînt invocate şi în pricinile remise spre rejudecare, dar şi faptul că lipsesc
probe care ar confirma lipsa terenurilor în fondul de rezervă al mun.Chişinău.
Cît priveşte temeiul pentru admiterea acţiunilor, acesta constituie faptul că, ţinînd cont de
prevederile art.11 Cod funciar şi de circumstanţele pricinii, reclamanţii dispun de dreptul de
a li se atribui lot de pămînt pentru construcţia casei individuale de locuit, ca familiei nou-
formate.
În situaţia în care spaţiul locativ a devenit proprietate privată, cînd stalul nu mai are funcţia
de investitor principal Ia dezvoltarea şi întreţinerea sectorului spaţiului locativ, asigurarea
populaţiei cu locuinţe a devenit o problemă personală pentru fiecare cetăţean. Reformele
în sectorul spaţiului locativ s-au produs într-o perioadă de timp scurtă, astfel că populaţia
nu este pregătită pentru a se descurca în totalitatea actelor normative în vigoare, în
sistemul relaţiilor de piaţă nou-format.
Imperfecţiunile din legislaţie, la soluţionarea acestui gen de litigii, generează dificultăţi
privitor Ia stabilirea subiecţilor care pot beneficia de teren fără plată şi, respectiv, privitor la
constatarea existenţei rezervei intravilanului.
La formularea punctului de vedere asupra problemei date, ţinîndu-se cont de prevederile
legislaţiei în vigoare referitoare la atribuirea familiilor nou-formate a loturilor de teren
pentru construcţia caselor individuale de locuit, se va avea drept scop identificarea unor
soluţii corecte, în limitele cadrului legal, la examinarea litigiilor respective.
Conform art.11 Cod funciar, autorităţile administraţiei publice atribuie fără plată, eliberîndu-
le titluri de proprietate, familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului
pînă Ia epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi
grădini: în oraşe - de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi rurale - pînă Ia 0,12 hectare.
Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autorităţile
administraţiei publice locale.
Articolul 11 Cod funciar conţine noţiunea de “familie nou-formată”, care nu are dezvăluire
semantică nici în această lege şi nici în alte acte legislative, cum ar fi, de exemplu, Codul
familiei.
Art.2 din Legea cu privire la tineret nr.279-XIV din 11.02.1999 dă noţiunea de familie
tînără - cuplu, formal prin căsătorie, în care nici unul dintre soţi nu a atins vîrsta de 30 de
ani; familie formală dintr-un singur părinte de pînă la 30 de ani şi copil (copii).
Coroborînd prevederile normelor citate, rezultă că, pentru a deveni subiect al raporturilor
juridice reglementate de prevederile art.11 alin.(1) Cod funciar, familia nou-formată trebuie
să întrunească următoarele condiţii:
- ambii soţi să aibă o vîrstă de pînă la 30 de ani (inclusiv);
- lipsa în proprietatea soţilor sau a foştilor soţi, în cazul căsătoriilor repetate, a terenurilor
în scopurile indicate la art.11 alin.(1) Cod funciar sau a altor bunuri imobile, deoarece
atribuirea loturilor de teren pentru construcţia caselor de locuit familiilor nou-formate are
drept scop îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
Totodată, legislatorul nu a specificat ce perioadă de timp de la momentul înregistrării
căsătoriei familia se va încadra în noţiunea de familie nou-formată? Respectiv, acest fapt
necesită o anumită reglementare în domeniu.
În acest context, se menţionează că, Consiliul municipal Bălţi, prin decizia nr.2/10 din
30.03.2006, în temeiul Legii privind administraţia publică locală nr.123-XV din
18.03.2003, Codului funciar (art.11) ş.a., a aprobat Regulamentul cu privire la ordinea de
atribuire a sectoarelor de teren din intravilan pentru construcţii individuale şi condiţiile de
construcţie a caselor individuale pe teritoriul municipiului Bălţi, prin care este reglementat
şi modul de atribuire a Ioturilor de pămînt pentru construcţia caselor individuale de locuit în
proprietatea familiilor tinere, totodată aprobînd şi o listă a cetăţenilor luaţi la evidenţă, care
au dreptul de a primi lot de teren pentru construcţia casei individuale de locuit, ca familii
nou-formate.
La pct.2 al secţiunii a II-a din acest regulament, este specificat că pot fi luate la evidenţă
pentru atribuirea unui teren de pămînt, pentru construirea casei individuale de locuit,
familiile tinere, fiind căsătorite de na mai puţin de 5 ani, care au nevoie de îmbunătăţirea
condiţiilor de trai şi familiile care sînt căsătorite în mun.Bălţi de nu mai puţin de 5 ani, unde
unul dintre soţi sau ambii au loc de muncă în mun.Bălţi pe parcursul a nu mai puţin de 5
ani, şi care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai.
Este oportună aprobarea acestui regulament, el contribuind la informarea cetăţenilor şi,
respectiv, la reglementarea condiţiilor de atribuire a loturilor de teren în mun.Bălţi conform
art.11 Cod funciar.
Cît priveşte starea de fapt privind atribuirea terenurilor de pămînt familiilor nou-formate,
conform art.11 Cod funciar, în mun.Chişinău, reieşind din practica judiciară, se relevă că
nici Consiliul mun.Chişinău, nici Primăria mun.Chişinău nu au întreprins nici o măsură în
vederea reglementării acestei situaţii.
Autoritatea publică locală, prin răspunsurile formale la cererile de atribuire a loturilor de
pămînt familiilor nou-formate, pentru construcţia caselor individuale de locuit, deseori
invocă faptul că, conform Legii nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi
modul de vînzare-cumpărare a pământului şi conform art.11 Cod funciar, loturile de pămînt
pentru construcţia caselor de locuit particulare în municipii nu se repartizează fără plată,
iar potrivit art.77 alin.(5) din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28
decembrie 2006, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor
proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în
condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres prin lege.
Referitor la cele menţionate, se precizează că norma art.11 Cod funciar nu conţine
specificări de genul că, în localităţi rurale, Ioturile de pămînt pentru construcţia casei
individuale de locuit se atribuie familiilor nou-formate fără plată, iar în municipii - contra
plată. În afară de aceasta, în cuprinsul art.77 alin.(5) din Legea privind administraţia
publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, la care face trimitere organul
administraţiei publice locale, se conţine şi sintagma “cu excepţia cazurilor stabilite expres
prin lege”. Astfel, situaţia prevăzută de art.11 alin.1 Cod funciar este excepţională, stabilită
expres prin lege.
În acest context, se mai menţionează că, conform art.10 alin.(8) lit.c) din Legea privind
administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04 mai 2007, nu se permite
înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor
juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ-
teritoriale, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri reprezintă terenuri care se atribuie
persoanelor fizice pentru construcţia de case individuale, în conformitate cu legea.
Legislaţia în vigoare nu reglementează clar care este modul de acordare a loturilor de
pămînt familiilor nou-formate pentru construcţia caselor individuale de locuit.
Un factor primordial în soluţionarea acestei chestiuni îl constituie luarea la evidenţă a
persoanelor-solicitanţi să li se atribuie, conform art.11 alin.1 Cod funciar, teren de pămînt
pentru construcţia casei individuale de locuit şi care au calitatea de familie nou-formată.
Art.34 alin.(1), (2), (3) din Codul cu privire la locuinţe al R.S.S. Moldoveneşti, sînt
prevăzute criteriile de luare la evidenţă a cetăţenilor care au nevoie de îmbunătăţirea
condiţiilor de trai:
“Luarea la evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la
locul de trai se efectuează printr-o hotărîre a comitetului executiv al Sovietului raional,
orăşenesc, raional din oraş, de orăşel, sătesc de deputaţi ai norodului, iar la locul de
muncă - printr-o hotărîre comună a administraţiei şi a comitetului sindical ale întreprinderii,
instituţiei, organizaţiei.
Cetăţeanului, luat la evidenţa..., i se aduce la cunoştinţă despre aceasta în scris de către
organul, care l-a luat la evidenţă.
Listele cetăţenilor, luaţi la evidenţa celor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de
locuit, se aduc la cunoştinţa tuturor şi urmează să fie precizate în mod periodic.”
Astfel, coroborînd norma citată cu prevederile art.11 alin.1 Cod funciar, se poate deduce
că organul administraţiei publice locale responsabil de luarea la evidenţă a cetăţenilor care
au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, în urma examinării tuturor actelor
prezentate, va aduce la cunoştinţa solicitantului faptul luării sau refuzul luării acestuia la
evidenţă pentru atribuirea unui teren de pămînt pentru construcţia casei individuale de
locuit, ca familiei nou-formate.
Se relevă că, spre deosebire de rîndul general al cetăţenilor care au nevoie de
îmbunătăţirea condiţiilor de trai, stipulările art.11 alin.1 Cod funciar acordă o anumită
prioritate la luarea la evidenţă a cetăţenilor în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai.
Astfel, urmează să fie format un rînd aparte, privilegiat.
Rezultatele acestei generalizări denotă că Primăria Chişinău nu deţine lista solicitanţilor de
teren de pămînt pentru construcţia casei individuale de locuit.
În sensul prevederilor Regulamentului cu privire la modul de acordare a încăperilor de
locuit în RSSM, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al RSSM nr.405 din
25.11.1987 (care, pentru moment, este unicul act normativ ce reglementează modul de
luare la evidenţă a cetăţenilor ce au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai), se înţelege
că, pentru a obţine de la Primăria municipiului Chişinău un teren de pămînt pentru
construirea casei de locuit, la cererea depusă, se anexează următoarele documente:
- copia buletinului de identitate;
- certificatul de la Oficiul cadastral teritorial Chişinău precum că solicitantul nu are în
proprietate un alt teren, o altă casă;
- certificatul de la locul de trai despre componenţa familiei, persoanele înscrise pe adresa
indicată şi suprafaţa apartamentului;
- documentul ce confirmă privilegiile solicitantului (la caz confirmare a statutului de familie
nou-formată);
- certificatul de la Pretura de sector ce confirmă necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de trai;
- certificatul de căsătorie.
Totodată, în conformitate cu pct.13 al acestui Regulament, o condiţie obligatorie pentru
luarea la evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, o
constituie domicilierea permanentă (cu viza permanentă de înscriere în cartea de imobil)
în oraşul Chişinău cel puţin în decurs de 5 ani, iar la locul de muncă - în lucrul neîntrerupt
la întreprinderea, instituţia, organizaţia respectivă cel puţin în decursul ultimului an.
Ţinînd cont de cele expuse, pentru a lua decizia de atribuire a terenului de pămînt pentru
construcţia casei individuale de locuit familiei nou-formate, pe lingă condiţiile că, ambii soţi,
potrivit Legii cu privire la tineret, ar trebui să aibă o vîrstă de pînă la 30 de ani (inclusiv); să
predomine factorul necesităţii îmbunătăţirii condiţiilor de trai , trebuie să mai întrunească
următoarele condiţii:
- să fie inclus în rîndul pentru atribuirea unui teren pentru construcţia casei individuale de
locuit, ca familie nou-formată, pentru a fi respectată ordinea succesiunii (rîndului) stabilite
în listele pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai;
- să domicilieze permanentă în mun.Chişinău cel puţin în decurs de 5 ani, iar la locul de
muncă - în lucrul neîntrerupt la întreprinderea, instituţia, organizaţia respectivă cel puţin în
decursul ultimului an.
Refuzul organului administraţiei publice locale privind includerea în rîndul pentru atribuirea
unui teren de pămînt pentru construcţia casei de locuit, ca familie nou-formată, poate fi
contestat în instanţele judecătoreşti conform legislaţiei în vigoare.
Un alt temei pentru respingerea cererii de atribuire a terenului de pămînt pentru
construcţia casei de locuit, ca familiei nou-formate, pe care îl invocă organul administraţiei
publice locale este că primăria nu dispune de fonduri de rezervă.
Urmează de menţionat că, la acest compartiment, situaţia este foarte dificilă în Primăria
Chişinău
După cum relevă rezultatele prezentei generalizări, în materialele cauzelor lipsesc date
care să confirme lipsa terenurilor în fondul de rezervă al mun.Chişinău.
Mai mult, cetăţenii nu au acces la cea mai elementară informaţie în domeniul locuinţelor,
nu cunosc ordinea şi regulile stabilite de administraţia publică în vederea alegerii unor
forme adecvate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai. Lipsa transparenţei informaţiei
despre terenurile din fondul de rezervă care se află în bilanţul primăriei, îi privează pe
cetăţeni de posibilitatea de a avea cea mai vagă idee despre activitatea organului
administraţiei publice locale legată de îmbunătăţirea condiţiilor de trai prin atribuirea
cetăţenilor din municipiu, în special familiilor nou-formate, a terenurilor de pămînt pentru
construcţia caselor individuale de locuit.
Prin urmare, este necesară monitorizarea informaţiei respective pe site-ul Primăriei
municipiului Chişinău, acordîndu-i acesteia un caracter public, necesar într-un stat
democratic.
Important este că sarcina probaţiunii, la judecarea acestei categorii de litigii, revine
ambelor părţi. Se atenţionează că în acest aspect reprezentanţii administraţiei publice
locale nu prezintă probe concludente care ar combate înscrisurile prezentate de
reclamanţi ori ar demonstra că reclamanţii nu beneficiază de dreptul de a primi teren
pentru construcţia caselor individuale de locuit, ignorînd prevederile art.118 CPC
Concomitent, s-a mai constatat că, deseori, organul administraţiei publice locale (Primăria
mun.Chişinău, Consiliul mun.Chişinău) declară recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti
prin care se admit cererile de chemare în judecată - peste termenul prevăzut de Legea
contenciosului administrativ nr.793/10.02.2000 (de ex.: încheierea CSJ nr.3r-299/11) ori nu
le contestă cu recurs (de ex.: hotărîrea 3-2145/2011).
 
Secţia civilă şi de contencios administrativ a
Direcţiei de generalizare a practicii judiciare
şi analiză a statisticii judiciare a CSJ