Sunteți pe pagina 1din 2

Clarobscur

Giovanni Baglione, Iubirea sacră împotriva iubirii profane, 1602 - 1603, pictură pe
pânză, 179 x 118 cm, Gemäldegalerie, Staatliche Museen, Berlin

Clarobscur, de multe ori clar-obscur, este un termen desemnând un procedeu grafic şi


pictural cu ajutorul căruia se obţine redarea volumelor, perspectivei şi a "adâncimii" unei
imagini fie prin redarea gradată şi clară a umbrelor şi a luminii, fie prin folosirea
contrastelor puternice între lumină şi întuneric.

Cuvântul clarobscur provine din cuvântul italian compus chiar-oscuro, scris mai apoi
chiaroscuro, însemnând redarea clară a părţii luminate şi a celei lipsită de lumină sau
redarea clară a luminii şi a întunericului.

Chemarea Sfântului Matei, de Caravaggio


Clarobscurul în pictură
Aplicarea clarobscurului în pictură, ca efect de "modelare" al luminii, se face prin
redarea volumelor şi a adâncimii imaginilor prin sugerarea contrastantă a luminii,
umbrelor şi a întunericului. Tehnica clarobscurului a fost continuu dezvoltată şi
perfecţionată de-a lungul întregului secol al XV-lea de către marii maeştri italieni şi
flamanzi ai timpului.

De fapt, "adevăratul" clarobscur a fost dus la perfecţiune de-a lungul secolului al


XVI-lea fiind prezent în operele artiştilor ce au produs opere de artă manieriste sau baroc.
Subiectele întunecate, dramatic luminate selectiv de către o singură sursă de lumină, de
cele mai multe ori nevăzută în compoziţie, sunt cele preferate ale multor artişti italiene,
printre care excelează Ugo da Carpi (circa 1455 - circa 1523), Giovanni Baglione (1566 -
1643) şi Michelangelo Merisi da Caravaggio (1573 - 1610).

Clarobscurul în tipar
Termenul de chiaroscuro a fost de asemenea aplicat, începând cu sfârşitul secolului al
XVIII-lea, unei tehnici de tipărire, care dă rezultatele cele mai concludente artistic în
aquatint şi xilografie, respectiv în desenele în peniţă. Tehnica presupune cunoaşterea
foarte precisă a tehnicii de redare a perspectivei, a efectelor fizice şi vizuale ale reflexiei
şi refracţiei luminii, precum şi a umbrelor. Exact ca şi în pictură, chiaroscuro defineşte
obiectele în spaţiu fără existenţa unei linii de contur, doar prin contrastul de lumină dintre
obiectul redat şi fundal.

Tehnicile clarobscur şi camaieu


În ciuda unei confuzii frecvente, tehnica clarobscurului în tipar este diferită de tehnica
germană cunoscută sub numele de camaieu, în care efectul grafic este preponderent faţă
de efectul plastic (obţinut în clarobscur pentru a sugera idea de bazorelief şi "simţământ"
în pictură) şi care, totodată, foloseşte mult mai frecvent hârtie colorată.