Mandatul de supraveghere tehnică în contextul modernizării activităţii de informaţie în

Republica Moldova
Glavan Boris,
Conf. univ., dr. în drept, Academia „Ştefan cel Mare” a MAI al R. Moldova

Adnotare
Discuţiile privind reformarea activităţii de informaţie în Republica Moldova s-au declanşat
odată cu schimbarea vectorului politicii naţionale de la vest spre est şi nu încetează nici până în
prezent deşi, mai bine de zece ani, elitele politice şi-au întors privirea iar spre vest. Ca urmare a
pendulării vizorului politicului naţional, ţara noastră continuă să parcurgă o perioadă îndelungată de
tranziţie de la forma de guvernământ sovietică la cea democratică, iar modernizarea activităţii
informative rămâne strâns ancorată de acest proces. În limitele acestui articol, autorul va pune în
discuţie subiectul mandatului de supraveghere tehnică – componentă a activităţii de informaţii,
fiindcă se pare că de el depind cele mai multe disensiuni juridice, politice şi de altă natură de la
origini şi până în prezent.
Cuvinte-cheie: activitate specială de investigaţii, măsuri speciale de investigaţii, tehnici
speciale de investigare, mandat de securitate, supraveghere tehnică, proces penal, urmărire penală.

Glavan Boris,
Associate Professor, Doctor of Law, "Stefan cel Mare" Academy of the Ministry of Internal
Affairs of the Republic of Moldova
Summary
The discussions regarding the reform of the information activity in the Republic of Moldova
have started with the change of the national policy vector from west to east and it does not cease until
now although, more than ten years ago, the political elites turned their eyes again to the west. As a
result of the pendulum of the national policy viewer, our country continues to undergo a long
transition period from the Soviet to the democratic one, and the modernization of the information
activity remains closely anchored by this process. Within the limits of this article, the author will
discuss the topic of the mandate of technical supervision - a component of the information activity;
because it seems that most legal, political and other dissensions depend on the origins to date.
Keywords: special activity of investigations, special measures of investigations, special
techniques of investigation, security mandate, technical supervision, criminal trial, prosecution.

Introducere. Noţiunea Mandat de supraveghere tehnică este relativ nouă pentru vocabularul
juridic naţional şi încă necunoscută sau foarte limitat cunoscută de către mediul academic, practicieni
şi alţi actori importanţi în domeniul investigaţiilor confidenţiale, nemaivorbind de toţi ceilalţi care nu
au o tangenţă directă cu această ramură de activitate. Acest termen îl regăsim în legislaţia României 1,
unind generic următoarele acţiuni: a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la
distanţă; b) accesul la un sistem informatic; c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere; d)
localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice.

1
Art. 138, alin. (1) și (13) din CPP al României din 1 iulie 2010.
1
 Legislaţia naţională, deocamdată, nu cunoaşte acest termen, dar s-ar putea să-l folosească în
viitorul apropiat, având în vedere că ultimul Proiect de Lege2, menit să modifice prevederile juridice cu
privire la măsurile speciale de investigaţie din CPP şi Legea nr.59 cu privire la activitatea specială de
investigaţii, prevede noţiunea „supravegherii tehnice”. De fapt, nu-i vorba despre mai multe proiecte ci
de unul singur, supus perfecţionării de vre-o cinci ani şi care nu mai ajunge să fie discutat în plenul
parlamentului, fiind reîntors în fiecare an comisiei de lucru3.
Analizând proiectul, îți dai seama că mandatul de supraveghere tehnică este o nouă tentativă
de scoatere a investigaţiilor speciale din starea de şah ce durează din 2012 şi până în prezent. Pe durata
celor opt ani de zile, de la aşa numita reformă a activităţii de investigaţii (operative/speciale),
reprezentanţii acestui domeniu au făcut numeroase tentative de identificare a unei formule legale ce ar
permite realizarea măsurilor tehnice de investigații în afara limitelor urmăririi penale. S-a încercat prin
formula testării integrităţii profesionale - nu s-a reuşit, de câteva ori s-a propus promovarea mandatului
de securitate - la fel nu s-a reuşit, anual, aşa cum am mai spuso, se propune modificarea CPP şi Legii
nr.59 şi tot nu se reuşește, anul aceasta se promovează supravegherea tehnică - se va reuşi? rămâne de
văzut.
În cele ce urmează autorul va încerca să aducă mai multă lumină asupra situaţiei vizate, să
analizeze materialele pertinente de pe poziţii conceptuale şi să identifice soluţiile corespunzătoare cu
privire la aplicarea mandatului de supraveghere tehnică în cadrul şi în afara urmăririi penale. O mică
precizare doar, comentariile care urmează vor viza şi măsuri speciale care nu neapărat sunt cuprinse de
noţiunea supravegherii tehnice, dar, pentru simplitate de text vom folosi anume această noţiune.
Metodologia studiului derivă din aplicarea metodelor tradiţionale de cercetare: logică,
istorică, observaţiei, sistemică, gramaticală, deducţiei şi inducţiei, precum şi metoda sintezei şi
comparaţiei. Lucrarea reprezintă o abordare în ordine cronologică a factorilor care au stat și mai stau în
continuare la baza restricţionării mandatului de supraveghere tehnică. În baza analizei materialelor
pertinente (literatura de specialitate, note și avize ale proiectelor de lege, materiale empirice, legislația
națională și din străinătate) și a propriei experiențe a autorului acumulate în domeniul activității
speciale de investigații sunt formulate concluziile și propunerile corespunzătoare în speranţa că vor fi
luate în calcul la perfecţionarea cadrului legal național.

2
Proiectul de lege a fost discutat în cadrul masei rotunde cu genericul „Probleme şi lacune în legislaţia naţională privind
activitatea specială de investigaţii”, organizată de catedra de profil „Activitate specială de investigaţii şi anticorupţie” a
Academiei „Ştefan cel Mare” din data de 17.01.2020.
3
NOTA INFORMATIVĂ la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative p.8 //
http://www.particip.gov.md/public/documente/131/anexe/ro_4387_NFPL010817.pdf (vizitat la 25.03.2020).
2
 Rezultate obţinute şi discuţii. Înţelegerea de facto a situaţiei actuale cu privire la
problematica mandatului de supraveghere tehnică impune evidenţierea circumstanţelor care au stat la
baza reformei din 2012 prin care a fost abrogată Legea nr.45 din 1994 cu privire la activitatea
operativă de investigaţii şi, în locul acesteia, adoptată actuala Lege nr.59 cu privire la activitatea
specială de investigaţii, iar odată cu ea, şi CPP, fiind completat cu acel nomenclator de măsuri speciale
de investigaţii în formatul în care îl cunoaștem cu toții astăzi. Fără înțelegerea aspectului istoric este
extrem de complicată soluționarea problemei aplicării supravegherii tehnice în afara limitelor urmăririi
penale. Ceia ce vrea să demonstreze în continuare autorul este faptul că problema în sine nu este de
natură strict juridică, ci are și alte necunoscute de înțelegerea corectă a cărora depinde soluționarea ei.
Întâi de toate trebuie menţionat faptul că mandatul de supraveghere tehnică este un instrument
puternic, un procedeu foarte eficient de culegere a informaţiilor, iar cei care dispun de informaţie, se
ştie că, sunt nu doar protejaţi dar şi avantajaţi, împiedicând pericolele ce ar putea să survină.
Dintotdeauna și peste tot în lume această armă s-a aflat în dotarea organelor de drept menite
să combată criminalitatea şi să asigure securitatea cetăţeanului şi a statului, lucru absolut firesc că doar
nu pleci pe câmpul de luptă fără armă, aşa cu mâinile goale. Câtă vreme la guvernare s-a aflat un
singur partid politic, fiind vorba de perioada de până la proclamarea independenţei Republicii
Moldova, această armă s-a aflat la îndemâna acestuia şi respectiv era folosită nu doar în scop de
siguranţă şi combatere a criminalităţii dar se mai folosea şi ca instrument de spionaj politic4.
După destrămarea fotei Uniuni Sovietice ţara noastră, îndreptându-și privirea spre vest și fiind
cuprinsă de entuziasmul democraţiei și al pluralismului politic, înregistra multiple partide liberal-
democratice5. Drept urmare, începuse concurenţa pentru putere şi toate formațiunile, indiferent de
culoare, fluturau glorioase lozinci triumfătoare despre libertate, prosperitate și reformă a statului în
care interesul general îl va domina pe cel individual și de partid. Elita politică naţională, însă, fiind
nepregătită pentru o concurenţă loială şi constructivă, foarte curând aceasta s-a transformat într-o luptă
adevărată cu lovituri pe la spate.
Totuşi, angajată fiind în făurirea statului de drept, în care legea este mai presus decât partidul,
majoritatea parlamentară, reieșind din raționamente absolut logice și firești, reuşiseră să se înţeleagă
asupra folosirii întregului sistem operativ-informativ de stat doar în interesele și pentru securitatea
4
Шумилов, Д.Ю. Курс основ оперативно-розыскной деятельности: учебник для вузов 1 А.Ю. Шумилов. 3-е изд.,
доп. и перераб. М.: Издательский дом Шумиловой И.И., 2008. c.16.
5
Evoluția partidelor politice din Republica Moldova // http://alegeri.md/w/Evolu
%C8%9Bia_partidelor_politice_din_Republica_Moldova (vizitat la 25.03.2020).

3
strictă a valorilor cetățeanului, materializând această convenție prin adoptarea în 1994 a Legii nr.45 cu
privire la activitatea operativă de investigație. Este important de menționat faptul că niciodată până la
acel moment nu existase vre-o lege care să reglementeze respectivul domeniu de activitate. Singurele
acte normative relevante erau regulamentele interne clasificate la care cetățeanul nu avusese niciodată
acces.
Dezamăgiți, în următorii ani, pe cei de la guvernare pentru că nu mai făceau față situației de
criză economică ce se instaurase în țara noastră, majoritatea concetățenilor noștri, nostalgici după
timpurile cu o economie mai stabilă, întorcându-și privirea spre est, au acordat credibilitate lozincilor
partidului de stânga, aducându-l la putere în 2001.
Rămași în opoziție cei de dreapta au început să strige, să facă isterie, să blameze că s-au întors
timpurile spionajului politic. Putem fi siguri că în acel moment nu se mai punea în valoare interesul și
securitatea cetățeanului, ba dimpotrivă se puneau bazele exploatării drepturilor acestuia în interese de
partid, dar şi ale lumii criminale6. Cine a trăit perioada anilor de tranziție, instalată după 1990,
cunoaște, nu doar din auzite, ce înseamnă să supraviețuiești într-un stat nefuncțional . Este suficient să
ne amintim acea perioada de cotitură în care racketul și diferite grupări criminale făceau legea, iar
oamenii erau torturați cu fierul de călcat în timpul unor reglări de conturi și înjunghiați în plina stradă
pentru a fi deposedați de bunuri7.
Ideea este că prin slăbirea organelor de drept cei de la guvernare devin mai vulnerabili,
deoarece neasigurarea suficientă a ordinii şi securităţii cetăţeanului generează creşterea criminalităţii şi
nemulţumirea socială şi, prin urmare, cei de la putere sunt înlăturaţi. Din păcate acesta-i adevărul ce a
urmărit societatea moldovenească de la independenţă până în prezent şi care explică întrebarea: de ce
ţara noastră nu poate să depăşească perioada de tranziţie?
Aşadar, s-au căutat soluții de slăbire a puterii, doar că acest lucru trebuia făcut legal și
credibil, după regulile statului de drept. Printre soluții fusese și redactarea Legii nr.45, sau mai bine
zis, restricţionarea a ceia ce numim noi astăzi mandat de supraveghere tehnică. Cea mai mare fobie era

6
O scurtă istorie a tentativelor şi omorurilor la comandă din Moldova // https://www.mold-street.com/?
go=news&n=5790 (vizitat la 25.03.2020); Criminalitatea în republica moldova în anii 1992-1998:oglindire statistico-
criminologică // http://www.criminology.md/index.php/ro/articole/146-criminalitatea-n-republica-moldova-n-anii-
1992-1998-oglindire-statistico-criminologic (vizitat la 05.04.2020); Criminalitatea în Republica Moldova //
https://ro.wikipedia.org/wiki/Criminalitatea_%C3%AEn_Republica_Moldova(vizitat la 05.04.2020);
7
Anii '90 au revenit: Lumea criminală care a preluat puterea în Republica Moldova // VIDEO //
https://www.jurnal.md/ro/news/30fe9bbe29b2fa76/anii-90-au-revenit-lumea-criminala-care-a-preluat-puterea-in-
republica-moldova-video.html (vizitat la 05.04.2020).

4
generată anume de interceptarea convorbirilor telefonice ca și măsură operativă de investigație, în
primul rând, pentru că era o armă foarte eficientă împotriva criminalităţii şi, în al doilea rând, persista
suspiciunea folosirii ei în scopuri politice. Evident că cei de la guvernare nu puteau fi învinuiți pentru
adoptarea unei legi care, potrivit celor din opoziție, viola drepturile omului. Ar fi fost culmea, că doar
tot ei o adoptaseră cu câțiva ani în urmă. Este ca și cum ți-ai turna o căldare cu noroi în cap cu propriile
mâini.
Și atunci, cum ar fi fost mai bine să pună în aplicare această strategie? În parlament –
imposibil. În instanțele de judecată naționale - puține șanse. Atunci, poate direct la CEDO – perfect!
Dar ce să conteşti dacă nu era nici o plângere din partea nimănui și, chiar dacă ar fi fost, cum era
posibil să se demonstreze ilegalitatea interceptărilor, adică a abuzurilor? Soluția putea fi una singură -
contestarea eventualelor abuzuri și lipsa garanțiilor suficiente împotriva acestora. Mai departe, ca la
carte, totul s-a rezolvat cu mâna altora mai tineri și mai dornici de afirmare 8, unde mai pui că pe timp
de criză banii erau o mare provocare.
Deşi cererea fusese depusă la CEDO la 14.02.2002, totuşi Hotărârea a fost pronunţată tocmai
la 20.01.2009. De ce a durat atât de mult? Probabil că judecătorii de la CEDO aveau probleme mai
serioase de rezolvat, în plus, la acel moment, toată lumea se gândea cum să legalizeze mai bine
tehnicile de interceptare, urmărire, supraveghere și alte tehnici speciale de investigare anume pentru
combaterea criminalităţii şi asigurarea securităţii statelor. Omenirea nu-şi revenise din starea de şoc
produsă de actul terorist din SUA ce avusese loc doar cu o jumătate de an în urmă (11 septembrie
2001). Anume în anii care au urmat au fost emise cele mai importante acte de talie internațională prin
care se recomanda tuturor statelor să prevadă în legislațiile lor naționale posibilități de folosire a
supravegherii tehnice pentru prevenirea și curmarea infracțiunilor, precum și, pentru securitatea
statelor9. Tot în contextul prevenirii criminalității şi asigurării securităţii SUA făcuse țării noastre
chiar şi o donație de echipament tehnic destinat anume interceptărilor telefonice, acest fapt însă a
produs și mai multă isterie în rândul oponenților politici.

8
Dintre cei cinci reclamanți care au semnat cererea depusă la CEDO: doi aveau vîrsta de20 ani, unul – 28 ani și doi – peste
30 ani. Dintere aceștea doar doi erau avocaţi cu licenţe oferite de Ministerul Justiţiei. (Vezi Hotărîrea CEDO Iordachi și
alții contra Moldovei).
9
Rezoluția 1373 (2001) Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite privind amenințările la adresa păcii și securității
internaționale cauzate de acte de terorism (adoptată la 28.09.2001); Al doilea Protocol adițional la Convenția Europenă de
asistență judiciară în materie penală (adoptată la 08.11.2001); Convenţia ONU împotriva corupţiei (adoptată la New York
la 31.10.3003); 2005 - Recomandarea Consiliului Europei (2005)10 cu privire la tehnicile speciale de investigaţii
(20.04.2005); Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor
infracțiunii și finanțarea terorismului (adoptată la 16.05.2005).
5
 În aceste condiții hotărârea CEDO devenea mai importantă și mai necesară, deoarece în baza
ei s-ar fi putut învinui guvernarea de interceptări ilegale, totodată, s-ar fi câștigat și o groază de bani
din cazurile câștigate în instanță prin anularea probelor formate din înregistrări audeo-video obținute
prin mandatul de supraveghere tehnică în afara urmăririi penale. Miza creștea de la an la an, în plus se
apropiau alegerile parlamentare din aprilie 2009, de aceia, procesul trebuia urgentat.
Schimbarea judecătorului reprezentant la CEDO din partea Moldovei, doar cu o jumătate de
an înainte de pronunţarea Hotărârii indicate10, a făcut posibil rezolvarea problemei.
Astfel, anul 2009 se face important nu doar prin pronunțarea hotărârii CEDO în care se
recunoaște că Legea nr.45 nu conține suficiente garanții împotriva eventualelor abuzuri privind
interceptările, dar și prin schimbarea partidului de guvernare, cei de stânga sunt înlocuiți cu cei de
centru-dreapta și, odată cu aceasta, se schimbă și vectorul politicii naționale de la est, iarăși, spre vest.
Să fi fost acele evenimente o simplă coincidență? Greu de crezut. Dar ce mai contează? Din
punct de vedere juridic legea în permanenţă necesita revizuită, îmbunătățită, perfecționată că doar nu
există legi perfecte, întotdeauna se găsește loc de mai bine. Ce înseamnă „garanții suficiente” și de câte
garanţii este nevoie ca să ajungi la suficiență? Se pare că indiferent de numărul garanțiilor introduse în
lege tot nu vor fi suficiente. Suficient este o apreciere subiectivă, unii vor spune – destul, iar alții – mai
trebuie. Desigur că, din acest punct de vedere, maximul suficienţei poate fi atins prin interdicţie.
Legislația actuală anume asta şi face - interzice supravegherea tehnică în afara limitelor
urmăririi penale. Dar oare asta însemnă garanții suficiente? Şi cui servesc aceste garanţii? Oare
interzicând prin lege te poți asigura contra unor abuzuri? Oare abuzatorilor (criminalelor) le pasă de ce
spune legea? Ori legea le poate interzice doar celor care au respect față de lege nu și abuzatorilor.
Toată lumea cunoaște că după reformă, în pofida garanțiilor introduse în lege, abuzurile
eventuale au devenit reale și de la un an la altul au devenit mai multe și mai multe.Cine își mai asumă
astăzi răspunderea pentru reformă? S-au cheltuit o groază de bani, dar ce a câștigat în schimb
cetățeanul RM? Garanții suficiente în schimbul lipsei de securitate? Dacă unele instanțe de judecată
naționale pronunță hotărâri abuzive pentru care CEDO obligă RM să achite sume de milioane de lei, de
ce nu schimbăm legea și să le interzicem tuturor judecătorilor să mai emită hotărâri? Este absurd, nu?
Dar să interzici unui serviciu, a cărui obligație este să asigure securitatea cetățeanului, să aplice
măsurile eficiente de supraveghere tehnică pentru relevarea și înlăturarea amenințărilor la adresa
securității, care de altfel se aplică în toată lumea civilizată, oare nu este absurd?

10
JUDGES OF THE COURT SINCE 1959 // https://www.echr.coe.int/Documents/List_judges_since_1959_BIL.pdf
(vizitat la 25.03.2020)
6
 Garanțiile suficiente trebuie să vizeze strict doar pe cei care încalcă legea dar nu și pe cei care
ne apără de elementele criminale mai periculoase ca în anii '90 11. În loc să le spunem un mare
mulțumesc şi să le dăm onorul în semn de respect pentru că lucrează mai mult din devotament decât
din stimul, îi dezarmăm și îi trimitem în luptă ca și carne de tun. Da, adevărată democrație. Ar trebui
poate să le facem și un „monument” direct în centrul capitalei pentru reformă, avem acum cea mai
democratică legislație cu cele mai multe garanții contra abuzurilor ce nu are echivalent în toată Europa.
Reformele sunt binevenite doar în condițiile în care aduc plus valoare siguranței cetățeanului
şi nu lumii criminale. Să interzici organelor vizate să lucreze eficient pentru asigurarea securității
valorilor cetățeanului înseamnă reformă? Din acest punct de vedere se vede cu ochiul liber ale cui
interese au fost garantate. Din cele cinci nume de familie ale petiţionarilor la CEDO două figurează în
calitate de apărător pe cele mai răsunătoare cazuri de crimă organizată ale anilor !90 - 200012, iar unul
dintre aceştia devenind chiar deputat în parlament de legislatura 2009, drept recompensă, probabil,
pentru „apărarea” drepturilor cetăţeanului13.
Inițial, după pronunţarea Hotărârii CEDO, introducerea garanţiilor suficiente contra
eventualelor abuzuri presupunea excluderea din Legea nr.45 a măsurii interceptării. Nu s-a reușit,
pentru că mai erau forțe să se opună și să explice că fără supraveghere tehnică va fi extrem de dificil să
combaţi criminalitatea, mai ales în condițiile în care rețelele electronice de comunicare deveneau tot
mai accesibile de la o zi la alta iar criminalii profitau din plin de ele14.
A urmat reforma propriu zisă din 2012, însă, înainte de alte comentarii mai trebuie amintit
faptul că până la reformă exista problema utilizării în procesul probator a rezultatelor obținute prin
supravegheri tehnice realizate în afara urmăririi penale. Legea procesuală nu prevedea expres o
procedură în acest sens și respectiv materialele operative (înregistrări audio, video, foto) erau
considerate nule pe motive strict formale: 1) nu erau obținute de organul urmăririi penale și 2) erau
obținute în afara urmăririi penale, adică nu în conformitate cu prevederile CPP 15. Cel mai interesant
este faptul că din punct de vedere al CEDO această formalitate, specifică spaţiului ex sovietic, nu are
11
Mai rău ca în anii '90: Iată ce fac membrii grupării Kitaieț în Moldova //
https://sputnik.md/society/20190508/25819537/Moldova-membrii-gruparii-Kitaiet.html (vizitat la 25.03.2020).
12
Vezi: Dosarul nr. 4-1re-11/11 Curtea Supremă de Justiţie. Vezi şi Cauza Popovici-c.-Moldovei disponibilă pe
https://www.rise.md/wp-content/uploads/2016/02/POPOVICI-c.-Moldovei_Decizia_CEDO.pdf (vizitat la 25.03.2020).
Vezi şi SV-ul unui «Hoţ în Lege» disponibil pe: https://www.rise.md/cv-ul-unui-hot-in-lege/?lang=ru (vizitat la
26.03.2020).
13
Vezi: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitalie_Nagacevschi (vizitat la 26.03.2020).
14
Gladchi Gh., Glavan B. Interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri în contextul combaterii traficului de
femei // Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „Probleme actuale privind combaterea traficului de femei”, 2-3 iunie
2011, Chişinău. p.56-60.
15
Vezi Dosarul 1re-1425/08 Curtea Supremă de Justiţie.
7
nici o relevanţă. Dar şi mai interesant este faptul că problemă formalismului probelor nu a dispărut nici
astăzi, chiar dacă supravegherea tehnică a fost inclusă în spaţiul urmăririi penale. Măsurile de
investigații sunt realizate ca și mai înainte tot de ofițerii de investigații și nu de organul de urmărire
penală, acesta din urmă doar inițiind măsurile și obținând rezultatele. În plus ofițerul de investigații nu
are nici măcar statut procesual. Oare asta nu este o garanţie pentru protecţia elementelor criminale?
Când s-a propus includerea măsurilor speciale de investigație în CPP toată lumea înţelegea că
în viitor nu vor mai exista problema valorificării rezultatelor obținute prin supravegherea tehnică.
Pentru rezolvarea anume a acestei probleme majoritatea republicilor exsovietice și-au reformat
legislația după modelul includerii măsurilor speciale de investigații în legile lor procesuale, mai întâi
țările baltice, apoi Ucraina și Moldova, după care restul. Ideea în sine nu este una rea, chiar urmăreşte
un scop nobil, de a spori posibilităţile procesului probator. Acest lucru însă trebuie făcut în aşa fel
încât să sporească capacitatea de combatere a criminalităţii şi de securitate a valorilor cetăţeanului şi
statului, nu invers. Anume aşa au procedat toate ţările care au urmat această cale, păstrând potenţialul
de prevenire şi curmare a infracţiunilor, precum și potenţialul de asigurare a securităţii, şi totodată,
extinzând numărul procedeelor probatorii.
Aparent, în RM, reforma urma să se facă la fel, dar în realitate aceasta a avut loc iarăşi în baza
aceloraşi interese de restricționare maximală a supravegherii tehnice. S-a vorbit una dar s-a făcut
altceva. S-a vorbit de aplicarea măsurilor speciale în procesul penal, dar în realitate, aceasta a însemnat
în cadrul urmăririi penale. S-a spus că între măsurile speciale de investigații și acțiunile de urmărire
penală din punct de vedere probator nu există diferențe 16 dar vedem că există, însăși CPP le tratează
diferit17. S-a făcut referință la experții internaționali 18 și la actele internaționale 19 care recomandă
aplicarea tehnicilor speciale de investigare (mandatul de supraveghere tehnică) pentru 2 scopuri și
anume combaterea criminalităţii şi asigurării securităţii statului, dar în legislația națională avem
altceva. Tot potențialul combaterii criminalității și asigurării securității a fost restricționat în limitele
urmăririi penale, fază a procesului penal care din punct de vedere legal poate începe doar după
comiterea de facto a infracțiunii. Multiplele contraziceri legislative ce s-au făcut în contextul reformei
au diminuat şi mai mult securitatea țării, iar lipsa de securitate produce exact ce avem astăzi
16
Vezi NOTĂ INFORMATIVĂ cu privire la proiectul Legii privind activitatea specială de investigaţie. Disponibil pe :
http://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=ee1a862b-d1be-4988-b913-a163bb8c3eb6 (vizitat la 26.03.2020).
17
Vezi alin.5 al art.101 CPP conform căruia probele acumulate prin măsuri speciale de investigații au o valoare inferioară
probelor acumulate prin acțiuni de urmărire penală în pofida principiului nediscriminării probelor menționat în art.27 dar și
în alin.3 al art.101 CPP.
18
Directorate General I, Legal Affairs Department of Crime Problems, expert Opinion on Review of the Law on Operative
Investigations of the Republic of Moldova, by Goran Klemencic (2006).
19
Recomandarea Consiliului Europei (2005) 10
8
(instabilitate, corupție, discriminare pe criterii politice etc.) și care în cele din urmă îl determină pe
cetățean să plece din țară.
Cu titlul de comparație putem spune că până la reformă nu era problema aplicării
supravegherii tehnice în afara urmăririi penale. Dacă erau motive întemeiate să se creadă că cineva
pregătește o infracțiune (de ex.: omorul la comandă) se autorizau măsurile corespunzătoare și situația
era ținută sub control. Dacă condamnatul se eschiva de la executarea pedepsei, la fel, se elibera
mandatul de supraveghere tehnică și imediat era identificat locul unde acesta se află și era reținut, dacă
persoana era anunțată dispărută fără urmă se proceda de asemenea în mod operativ, nu erau probleme
nici cu identificarea și lichidarea amenințărilor la adresa securității naționale. Acum, după reformă
nimic din toate astea nu se mai poate face pentru că totul depinde de momentul pornirii urmăririi
penale. În fine, se poate spune că, până la reformă se acționa mai mult preventiv, iar după reformă
criminalitatea este combătută reactiv.
Întrebarea firească ce ar trebui să ne-o adresăm este dacă a sporit după reformă nivelul
combaterii criminalităţii şi asigurării securităţii cetăţeanului şi statului? Știm cu toții că se vor găsi
argumente pentru demonstrarea „efectelor pozitive” prin date statistice 20 făcute ca la carte, dar ele vor
rămâne doar nişte cifre, fiindcă indicele de percepţie al criminalităţii nu s-a diminuat, ba dimpotrivă a
crescut21. Se cunoaște și fără statistică care este nivelul de contrabandă (în ultima perioadă se
transportă cu dronele), trafic de persoane, droguri, arme etc., ne mai vorbind despre corupţie al cărui
cod este de ani buni mult mai roşu decât la COVID-19. Ofiţerii de investigaţii nu mai ştiu ce și cum să
facă, dând neputincioşi din umeri în aşteptarea unor noi schimbări legislative ce le-ar permite să
acţioneze. Ei nu vor să încalce legea, lucrează conform legii.
În timp ce unii caută disperat soluţii, propunând diferite proiecte de lege care să le uşureze
munca, alţii se dau de ceasul morţii că apără drepturile cetăţeanului, blocând toate iniţiativele
legislative ce ar permite supravegherea tehnică în scop de prevenire şi curmare a infracţiunilor, precum
și de securitate a cetăţeanului şi statului. Înainte să înaintezi o iniţiativă legislativă în acest sens ar
trebui să-ţi faci o strategie foarte bine gândită de confruntare cu o armată echipată de cel puţin 25
ONG22 susţinute de diferiţi „ocrotitori” externi și interni al binelui nostru comun, precum și, de diferiți

20
RAPORT privind activitatea Poliției în anul 2018 //
http://politia.md/sites/default/files/raport_activitate_igp_12_luni_2018.pdf (vizitat la 26.03.2020).
21
R. Moldova, mai coruptă în 2019 față de 2018. Tranceparency International a publicat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul
trecut // https://newsmaker.md/ro/r-moldova-mai-corupta-in-2019-fata-de-2018-tranceparency-international-a-
publicat-indicele-perceptiei-coruptiei-pentru-anul-trecut/
22
Vezi lista aici: http://www.transparency.md/2016/04/08/apel-public-cu-privire-la-proiectul-de-lege-propus-de-mai-si-
adoptat-de-guvern/ (vizitat la 29.03.2020).
9
funcţionari de rang înalt reprezentanţi neoficiali ai diferitor partide politice, iar în final, Comisia de la
Veneția va pronunţa verdictul în defavoarea unor astfel de iniţiative şi cu siguranţă argumente se vor
găsi foarte şi foarte multe.
Din acest punct de vedere se pare că putem înţelege de ce nici o guvernare nu vrea să
promoveze în parlament o astfel de iniţiativă legislativă. În primul rând pentru că se teme să fie
blamată de cenzurarea drepturilor omului. Doi, pentru că ea însăşi are ce ascunde şi vrea să-şi păstreze
inocenţa şi imunitatea.
Deci, criminalitatea poate fi combătută (prevenită, curmată) doar la nivel de jos şi cel mediu
dar nu şi mai sus23. În felul acesta organele implicate în combaterea criminalităţii prezintă cifre ca să
demonstreze rezultate pozitive, dar în realitate lucrurile nu sunt atât de bune. Populaţia este
nemulţumită de rezultate pentru că nu crede în cifre. Guvernarea nu vrea să-şi asume riscul pentru
schimbarea situaţiei şi, ca rezultat, se menţine câţiva ani la putere, după care, este înlăturată şi vine
alta care procedează tot la fel şi, astfel, se închide cercul vicios din care se pare că nu există scăpare.
Uite aşa ţara noastră se roteşte de treizeci de ani ca în carusel şi se pare că ne-am ameţit cu toţii de tot
şi nu ne mai revenim din această stare.
Dar chiar să nu existe scăpare? Poate că a venit timpul să învăţăm de la cei care au reuşit, să
învățăm de la ţările cu democraţie avansată. Din punct de vedere al respectării drepturilor omului se
poate spune că legislația națională este mai democratică decât cea a europenilor, deoarece, comparativ
cu a lor, nu permite supravegherea tehnică fără inițierea unei urmăriri penale. Și totuși populația țării
noastre migrează în Europa, căutând stabilitate și siguranță, neavând nici o grijă că acolo organele
statului iar putea supraveghea tehnic.
Ceea ce au înțeles europenii dar mulți dintre noi încă se mai gândesc este faptul că
supravegherea tehnică este un instrument vital în lupta împotriva criminalității 24. Statul este cu atât mai
vulnerabil cu cât sistemul de securitate al țării este mai slab, iar legile rămân simple texte dacă nu ar
exista organe competente să le implementeze. Legile nu au cum să funționeze de la sine, pentru
respectarea lor se cer măsuri adecvate de supraveghere și reacție promptă. Dacă colegii din străinătate
ne avertizează, de exemplu, că pe teritoriul țării noastre intră un infractor periculos, un killer, un
terorist, sau un spion, ce ar trebui să facă ofițerii noștri de investigații? Să pornească urmărire penală?
În bază la ce dacă infracţiunea încă nu s-a comis? Suspecții încă nu au reușit să facă nimic pe teritoriul

23
Cam asta ar trebui să înțelegem din Hotărîrea CC Nr. 7 din 16.04.2015 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi
din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale.
24
Udroiu M., Slăvoiu R., Predescu O. Tehnici speciale de investigare în justiţia penală Editura C.H.Beck, Bucureşti 2009.
p.3.
10
țării noastre, dar când vor reuși va fi deja târziu să-i mai supraveghezi tehnic și să reacționezi prompt
pentru a curma infracțiunile.
Prin comparație observăm și faptul că în străinătate foarte multă lume se implică în analiza
problemelor ce țin de supravegherea tehnică. La noi constatăm o criză și la acest capitol, foarte puțini
cercetători își exprimă viziunea vizavi de problema elucidată. Dacă comparăm materialele
bibliografice pro și contra supravegherii tehnice vom observa că cele mai multe se pronunță împotrivă.
De cealaltă parte, nu prea există suport teoretic în favoarea acestui procedeu. În afară de câteva
inițiative legislative și câteva note la ele nu mai avem nimic altceva ce să punem pe cântar. Lucrurile
au fost lăsate așa la voia întâmplării, toată lumea dorindu-și schimbarea doar pe contul voluntarilor
care nu se mai găsesc la ziua de azi. Probabil nici o guvernare de până acum nu s-a gândit serios la
această problemă și să întreprindă măsuri concrete de rezolvare. În acest sens sunt binevenite
cercetările monografice, discuțiile în cadrul conferințelor și meselor rotunde, dar vedem că și acestea
rămân departe de lumina tiparului din lipsa surselor financiare.
Fiindcă veni vorba despre proiectele de lege menționate mai sus, putem spune că ar trebui să-i
dăm dreptate, totuși, Comisiei de la Veneția în ceia ce privește aspectul gramatical al unor formulări
legislative ce ridică semne de întrebare 25. Uneori se întâmplă ca intențiile bune sunt umbrite de
deficiențe de exprimare în urma cărora se aprind foarte multe spirite. Ar fi bine în acest sens să ne
inspirăm și chiar să împrumutăm expresiile folosite în legile relevante a statelor europene cu privire la
supravegherea tehnică.
Astfel, vorbind de condiții de realizare a mandatului de supraveghere tehnică sau de
securitate, în locul expresiilor ”există informații despre pregătirea unei infracțiuni ...” și ”există probe
că se pregătește o infracțiune ...” ar fi bine să folosim expresia folosită în legislația României ”nu
există alte posibilități ori sunt posibilități limitate pentru cunoașterea, prevenirea riscurilor sau
contracararea riscurilor ori amenințărilor la adresa securității naționale” 26, ori expresia folosită în
legislația Estoniei ”există motive întemeiate să se creadă că persoana va comite infracțiunea ... ”27.

25
CDL-AD(2014)009, Avizul comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției drepturilor omului (DDO) din cadrul
Direcției generale drepturile omului și statul de drept (DGI) a Consiliului Europei pe marginea proiectului de lege
pentru modificarea și completarea unor acte legislative, susținut de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii
Moldova, 21-22 martie 2014; CDL-AD(2017)009, Avizul comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției drepturilor
omului (DDO) din cadrul Direcției generale drepturile omului și statul de drept (DGI) a Consiliului Europei pe
marginea proiectului de lege pentru modificarea și completarea legislației moldovenești cu privire la așa-numitul
„mandat de securitate, 10-11 martie 2017.
26
Vezi: Legea nr.51 din 1991 privind securitatea națională a Romțniei (art.14 Legea nr.51/1991).
27
CPP al Estoniei din 12.02.2003 (art.1262).
11
 Exact în același mod se pot înlătura și restul obiecțiilor care ridică semne de întrebare, fiind
vorba de condiţia ”o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă” care ar putea fi
înlocuită cu indicarea expresă a articolelor și aliniatelor din partea specială a CP.
Se pare totuși că cea mai complicată problemă rămâne conștientizarea faptului că lucrurile
mari şi bune se fac cu încredere şi conciliere dar nu cu ceartă, lupte şi victorii temporare. Pentru
aceasta însă va trebui de făcut efort maximal pentru a ridica nivelul de credibilitate al instituțiilor care
desfășoară investigații speciale în fața societății civile. Să nu uităm că încrederea se obține cu anii dar
se pierde într-o secundă.
Desigur că la cele indicate mai sus se pot adăuga multe alte detalii dar care în esență vor
confirma următoarele concluzii:
1. Problema abuzurilor interceptării convorbirilor telefonice a fost creată artificial în
spatele și în numele protecției drepturilor cetățeanului, fiind rezultatul unor strategii de luptă politică
susținută de elemente obscure și criminale, realizată cu susținerea și concursul unor militanți pentru
apărarea drepturile omului, funcționari și demnitari de stat aparent neafiliați politic și, din păcate, cu
folosirea nemeritată a imaginii CEDO. Problema în cauză nu poate fi rezolvată pe cale juridică, pentru
că ține mai mult de domeniul politicului național.
2. Restricţionarea mandatului de supraveghere tehnică în limitele urmăririi penale a
transformat abuzurile interceptărilor din eventuale în altele reale, altfel spus restricționarea nu a adus și
nici nu poate să aducă garanții împotriva abuzurilor. Abuzurile pot fi înlăturate doar prin atragerea la
răspundere a abuzatorilor.
3. Nerezolvarea problemei supravegherii tehnice reprezintă o garanție pentru dezvoltarea
continuă a criminalității și erodării încrederii în statul de drept.

Recomandări:
1. Identificarea și atragerea investițiilor pentru stimularea cercetărilor științifice în vederea
perfecționării cadrului legal și elaborării materialelor metodologice privind aplicarea mandatului de
supraveghere tehnică la combaterea criminalității și asigurarea securității naționale.
2. Introducerea cursurilor specializate în aplicarea supravegherii tehnice în toate facultățile
de drept care pregătesc juriști, viitori judecători, procurori și avocați.
3. Reanimarea competenței serviciilor operative privind realizarea mandatului de
supraveghere tehnică pentru combaterea criminalității și asigurarea securității naționale fără implicarea
urmăririi penale.
12
 4. Realizarea schimbărilor organizatorice corespunzătoare în cadrul autorităților activității
speciale de investigații în vederea sporii continue a încrederii societății civile în serviciile operative.

Surse bibliografice
1. Art. 138, alin. (1) și (13) din CPP al României din 1 iulie 2010.
2. Proiectul de lege a fost discutat în cadrul masei rotunde cu genericul „Probleme şi lacune în legislaţia naţională
privind activitatea specială de investigaţii”, organizată de catedra de profil „Activitate specială de investigaţii şi
anticorupţie” a Academiei „Ştefan cel Mare” din data de 17.01.2020.
3. NOTA INFORMATIVĂ la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative p.8 //
http://www.particip.gov.md/public/documente/131/anexe/ro_4387_NFPL010817.pdf (vizitat la 25.03.2020).
4. Шумилов, Д.Ю. Курс основ оперативно-розыскной деятельности: учебник для вузов 1 А.Ю. Шумилов. 3-е
изд., доп. и перераб. М.: Издательский дом Шумиловой И.И., 2008. c.16.

5. Evoluția partidelor politice din Republica Moldova // http://alegeri.md/w/Evolu

%C8%9Bia_partidelor_politice_din_Republica_Moldova (vizitat la 25.03.2020).

6. Scurtă istorie a tentativelor şi omorurilor la comandă din Moldova // https://www.mold-street.com/?

go=news&n=5790 (vizitat la 25.03.2020); Criminalitatea în republica moldova în anii 1992-1998:oglindire
statistico-criminologică // http://www.criminology.md/index.php/ro/articole/146-criminalitatea-n-republica-
moldova-n-anii-1992-1998-oglindire-statistico-criminologic (vizitat la 05.04.2020); Criminalitatea în Republica
Moldova // https://ro.wikipedia.org/wiki/Criminalitatea_%C3%AEn_Republica_Moldova(vizitat la
05.04.2020);
7. Anii '90 au revenit: Lumea criminală care a preluat puterea în Republica Moldova // VIDEO //
https://www.jurnal.md/ro/news/30fe9bbe29b2fa76/anii-90-au-revenit-lumea-criminala-care-a-preluat-
puterea-in-republica-moldova-video.html (vizitat la 05.04.2020).
8. Dintre cei cinci reclamanți care au semnat cererea depusă la CEDO: doi aveau vârsta de 20 ani, unul – 28 ani și doi
– peste 30 ani. Dintere aceștea doar doi erau avocaţi cu licenţe oferite de Ministerul Justiţiei. (Vezi Hotărîrea
CEDO Iordachi și alții contra Moldovei).
9. Rezoluția 1373 (2001) Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite privind amenințările la adresa păcii și
securității internaționale cauzate de acte de terorism (adoptată la 28.09.2001); Al doilea Protocol adițional la
Convenția Europenă de asistență judiciară în materie penală (adoptată la 08.11.2001); Convenţia ONU împotriva
corupţiei (adoptată la New York la 31.10.3003); 2005 - Recomandarea Consiliului Europei (2005)10 cu privire la
tehnicile speciale de investigaţii (20.04.2005); Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea,
sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului (adoptată la 16.05.2005).
10. JUDGES OF THE COURT SINCE 1959 // https://www.echr.coe.int/Documents/List_judges_since_1959_BIL.pdf
(vizitat la 25.03.2020)
11. Mai rău ca în anii '90: Iată ce fac membrii grupării Kitaieț în Moldova //
https://sputnik.md/society/20190508/25819537/Moldova-membrii-gruparii-Kitaiet.html (vizitat la 26.03.2020).

12. Vezi: Dosarul nr. 4-1re-11/11 Curtea Supremă de Justiţie. Vezi şi Cauza Popovici-c.-Moldovei disponibilă pe
https://www.rise.md/wp-content/uploads/2016/02/POPOVICI-c.-Moldovei_Decizia_CEDO.pdf (vizitat la
25.03.2020). Vezi şi SV-ul unui «Hoţ în Lege» disponibil pe: https://www.rise.md/cv-ul-unui-hot-in-lege/?lang=ru
(vizitat la 26.03.2020).
13. Vezi: https://ro.wikipedia.org/wiki/Vitalie_Nagacevschi (vizitat la 26.03.2020).

13
14. Gladchi Gh., Glavan B. Interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri în contextul combaterii
traficului de femei // Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională „Probleme actuale privind combaterea traficului
de femei”, 2-3 iunie 2011, Chişinău. p.56-60. Disponibil pe:
http://academy.police.md/assets/files/pdf/2011_2-3%20iunie_combaterea_traficului_femei.pdf (vizitat
la 29.03.2020).
15. Vezi Dosarul 1re-1425/08 Curtea Supremă de Justiţie.
16. Vezi NOTĂ INFORMATIVĂ cu privire la proiectul Legii privind activitatea specială de investigaţie. Disponibil
pe: http://www.parlament.md/LegislationDocument.aspx?Id=ee1a862b-d1be-4988-b913-a163bb8c3eb6 (vizitat la
26.03.2020).
17. Vezi alin.5 al art.101 CPP conform căruia probele acumulate prin măsuri speciale de investigații au o valoare
inferioară probelor acumulate prin acțiuni de urmărire penală în pofida principiului nediscriminării probelor
menționat în art.27 dar și în alin.3 al art.101 CPP.
18. Directorate General I, Legal Affairs Department of Crime Problems, expert Opinion on Review of the Law on
Operative Investigations of the Republic of Moldova, by Goran Klemencic (2006).
19. Recomandarea Consiliului Europei (2005) 10
20. RAPORT privind activitatea Poliției în anul 2018 //
http://politia.md/sites/default/files/raport_activitate_igp_12_luni_2018.pdf (vizitat la 26.03.2020).
21. R. Moldova, mai coruptă în 2019 față de 2018. Tranceparency International a publicat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru
anul trecut // https://newsmaker.md/ro/r-moldova-mai-corupta-in-2019-fata-de-2018-tranceparency-
international-a-publicat-indicele-perceptiei-coruptiei-pentru-anul-trecut/
22. Vezi lista aici: http://www.transparency.md/2016/04/08/apel-public-cu-privire-la-proiectul-de-lege-propus-de-mai-
si-adoptat-de-guvern/ (vizitat la 29.03.2020).
23. Cam asta ar trebui să înțelegem din Hotărîrea CC Nr. 7 din 16.04.2015 pentru controlul constituţionalităţii unor
prevederi din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale.
24. Udroiu M., Slăvoiu R., Predescu O. Tehnici speciale de investigare în justiţia penală Editura C.H.Beck, Bucureşti
2009. p.3.
25. CDL-AD(2014)009, Avizul comun al Comisiei de la Veneția și al Direcției drepturilor omului (DDO) din cadrul
Direcției generale drepturile omului și statul de drept (DGI) a Consiliului Europei pe marginea proiectului de
lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, susținut de Serviciul de Informații și Securitate al
Republicii Moldova, 21-22 martie 2014; CDL-AD(2017)009, Avizul comun al Comisiei de la Veneția și al
Direcției drepturilor omului (DDO) din cadrul Direcției generale drepturile omului și statul de drept (DGI) a
Consiliului Europei pe marginea proiectului de lege pentru modificarea și completarea legislației moldovenești
cu privire la așa-numitul „mandat de securitate, 10-11 martie 2017.
26. Vezi: Legea nr.51 din 1991 privind securitatea națională a Romțniei (art.14 Legea nr.51/1991).
27. CPP al Estoniei din 12.02.2003 (art.1262).

14