UNIVERSITATEA CREŞTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE FINANTE BANCI SI CONTABILITATE

MODELAREA DECIZIEI FINANCIARE

FUNDAMENTAREA DECIZIEI UTILIZAND

PROGRAMAREA MATEMATICA

-LECTIA DE SINTEZA 4-

Conf.univ.dr. Gratiela Ghic

BUCUREŞTI
aprilie 2020
 Prezentarea algoritmului simplex primal (ASP). Studiu de caz

O unitate economică fabrică produsele P1, P2, P3, şi P4 utilizând resursele R1, R2, R3 şi R4.
În tabelul următor se dau consumurile specifice şi cantităţile disponibile din resurse.
Ştiind că se doreşte obţinerea unui beneficiu maxim, este necesar să se afle programul optim
de producţie.

Pj P3 DISP.
P1 P2 P4
Rj
R1 1 1 0 1 20
R2 1 0 1 1 14
R3 1 2 0 1 12
R4 1 0 1 1 10
B.U. 8 4 2 6

Soluţie.
Fie xj , cantităţile din Pj, j = 1,.., 4.
PASUL 1. Aducem problema la forma standard cu ajutorul variabilelor de ecart y,
pozitive, înregistrate în funcţia obiectiv, cu coeficient 0, astfel: restricţiile de tip  primesc y;
din restricţiile de tip  scad y.
Modelul matematic al problemei este:
maxf= 8x1 + 4x2 + 2x3 + 6x4
x1 + x2 + x4≤20
x1 + x3 + x4 ≤14
x1 + 2x2 + x4 ≤12
x1 + x3 + x4 ≤10
cu xj ≥ 0, j = 1, 4
Aplicarea algoritmului simplex primal (ASP), implică introducerea a 4 variabile,
respectiv yj, j=1,.., 4.
max f= 8x1 + 4x2 + 2x3 + 6x4 + 0 (y1 + y2 + y3 + y4)
x1 + x2 + x4 + y1 = 20
x1 + x3 + x4 + y2 = 14
x1 + 2x2 + x4 + y3 = 12
x1 + x3 + x4 + y4 = 10
xj ≥ 0, unde j = 1, 4
PASUL 2. Asociem matricea sistemului de egalităţi A, astfel:
x1 x2 x3 x4 y1 y2 y3 y4
1 1 0 1 1 0 0 0
1 0 1 1 0 1 0 0
1 2 0 1 0 0 1 0
1 0 1 1 0 0 0 1
e1 e2 e3 e4
PASUL 3. Se poate forma matricea unitate de ordin 4, după cum urmează:
e1 : y1 ; e2 : y2 ; e3 : y2 ;e4 : y4.
PASUL 4. Selectăm vectorii care dau, în ordine, matricea unitate I4, formând astfel baza
iniţială primal admisibilă B0 = y1, y2, y3, y4 

ASP pag. 2
 PASUL 5. Cu baza
B0, completăm primul tabel simplex:

8 4 2 6 0 0 0 0
CTB VB VVB X1 X2 X3 X4 Y1 Y2 Y3 Y4 Өmin
0 Y1 20 1 1 0 1 1 0 0 0 20 / 1
0 Y2 14 1 0 1 1 0 1 0 0 14/1
0 Y3 12 1 2 0 1 0 0 1 0 12/1
0 Y4 10 1 0 1 1 0 0 0 1 10 / 1
Sol. nu
Z-B 0 -8 -4 -2 -6 0 0 0 0
este optimă
0 Y1 10 0 1 -1 0 1 0 0 -1 10
0 Y2 4 0 0 0 0 0 1 0 -1 -
0 Y3 2 0 2 -1 0 0 0 1 -1 1
8 X1 10 1 0 1 1 0 0 0 1 -
Soluţia nu
Z-B 80 0 -4 6 2 0 0 0 8
este optimă
0 Y1 9 0 0 -1/2 0 1 0 -1/2 -1/2
0 Y2 4 0 0 0 0 0 1 0 -1
4 X2 1 0 1 -1/2 0 0 0 1/2 -1/2
8 X1 10 1 0 1 1 0 0 0 1
Soluţia este
Z-B 84 0 0 4 2 0 0 2 2
optimă
unde:
▪ VB reprezintă vectorul variabilelor de bază B0;
▪ VVB reprezintă vectorul valorilor variabilelor de bază x-B= B-1*b;
▪ CTB reprezintă vectorul coeficienţilor, corespunzători variabilelor de bază.
Pe tabel, în dreptul variabilelor, trecem coeficienţii corespunzători din funcţia obiectiv,
iar în dreptul variabilelor, trecem matricea A’.
PASUL 6. Testăm criteriul optim: Soluţia este optimă dacă toate diferenţele Δj ≤ 0, pentru
problema de minim şi Δj ≥ 0 pentru problema de maxim.
Dacă soluţia nu este optimă, aceasta trebuie îmbunătăţită.
PASUL 7. Aplicăm “criteriul de intrare în bază”: Intră în bază variabila, care are cea mai
slabă diferenţă, respectiv cea mai mică diferenţă negativă, pentru problema de max; cea mai
mare diferenţă pozitivă, pentru problema de min.
PASUL 8. Testăm criteriul de optim infinit: Dacă pe coloana variabilei care intră în bază,
toate componentele sunt negative, atunci problema are optim infinit.
PASUL 9. Aplicăm “criteriul de ieşire din bază”: Iese din bază variabila care asigură
θmin.
PASUL 10. Cu pivotul găsit, modificăm tabelul folosind regula dreptunghiului, cu
împărţire la pivot, astfel:
• linia pivotului se împarte la pivot;
• coloana pivotului devine 0, mai puţin pivotul;
• restul elementelor se transformă, după cum urmează:
- se creează un dreptunghi imaginar, având o diagonală dată de pivot şi de elementul ce
trebuie transformat;
- noul element este dat de: (produsul elementelor de pe diagonala pivotului – produsul
elementelor de pe cealaltă diagonală)/pivot.

Observaţii. i) nu se schimbă cu regula dreptunghiului CTB şi θmin;

ii) dacă pe coloana pivotului avem vreun 0, atunci linia lui 0 se copiază;
iii) dacă pe linia pivotului avem vreun 0, atunci coloana lui 0 se copiază.

ASP pag. 3
În concluzie, soluţia este optimă dacă se vor produce 10 unităţi din produsul P1 şi 1 unităţi
din produsul P2, în condiţiile în care rămân în stoc 9 unităţi din resursa R1 şi 4 unităţi din
resursa R2, resursele R3 şi R4 fiind epuizate.

Aplicatii propuse
1.O bancă acordă clienţilor săi patru tipuri de credite care aduc anual următoarele dobânzi:
• Credite ipotecare iniţiale: 14%
• Credite ipotecare secundare: 20%
• Credite pentru îmbunătăţiri ale locuinţelor: 20%
• Credite pentru acoperirea depăşirilor de disponibil în cont: 10%
Banca are o capacitate de creditare estimată la 250.000.000 u.m. şi îşi propune să facă faţă
următoarelor elemente de politică vis-à-vis de clienţi:
• Creditele ipotecare iniţiale trebuie să fie de cel puţin 55% din totalul creditelor ipotecare
acordate si cel puţin 25% din totalul creditelor acordate
• Creditele ipotecare secundare nu pot depăşi 25% din totalul creditelor acordate
• Pentru a evita disconfortul clienţilor şi/sau introducerea unor taxe neaşteptate pe parcursul
derulării creditelor, dobânda medie pentru toate creditele acordate trebuie să nu depăşească
15%
Cu toate că aceste măsuri limitează profitul pe care banca l-ar putea avea, ele au menirea de a
proteja banca fată de riscurile excesive pe care un aspect particular le-ar putea crea. De aceea,
interesul băncii este să maximizeze veniturile din dobânzile pretinse la credite, în condiţiile
respectării politicii de creditare enunţate mai sus.

Indicaţie: Şi în cazul acestei probleme trebuie definite variabilele de decizie, restricţiile şi

funcţia obiectiv. Variabilele xi (i = 1, 2, 3, 4) sunt sumele pe care banca le va acorda pe cele
patru categorii de credite, în ordinea din enunţ. Valorile acestora nu pot fi negative, aşadar xi
≥ 0 (i = 1, 2, 3, 4). Restricţiile vin din:
• Suma totală a creditelor x1 + x2 + x3 + x4 ≤ 250
• Condiţia primă din politica băncii
x1 ≥ 0,55(x1 + x2)
x1 ≥ 0,25(x1 + x2 + x3 + x4)
• Condiţia a doua din politica băncii x2 ≤ 0,25(x1 + x2 + x3 + x4)
• Condiţia a treia din politica băncii
0,14x1 + 0,20x2 + 0,20x3 + 0,10x4 ≤ 0,15(x1 + x2 + x3 + x4)
Funcţia obiectiv exprimă venitul total din dobânzi 0,14x1 + 0,20x2 + 0,20x3 + 0,10x4 care
trebuie maximizat.

2. O firmă dispune de fonduri băneşti (K=7000 u.m.) şi forţă de muncă (L=1500 om-zile)
pentru realizarea a 250 unităţi dintr-un anumit produs. Există posibilitatea de a realiza
produsul în 4 variante. Cheltuielile băneşti, forţa de muncă şi beneficiile nete pentru o unitate
din fiecare variantă sunt:

Variante V1 V2 V3 V4
Capital (K) 34 32 20 17
Forţă de muncă (L) 7 4 3 4
Beneficiul net 24 14 9 8

Să se determine un plan optim de fabricaţie, după criteriul beneficiului total maxim. Se vor
analiza situaţiile: a) planul de fabricaţie ≤ 250; b) planul de fabricaţie = 250.

ASP pag. 4