Sunteți pe pagina 1din 1

Thales din Milet

Primul om de ştiinţe naturalist şi filozof analitic în istoria intelectualităţii


occidentale
Considerat a fi primul filozof al Greciei Antice, şi prin urmare fondatorul filozofiei occidentale, Thales
provine din fortul ionian al oraşului Milet, localizat acum în Turcia modernă. Milet a fost un mare
centru de dezvoltare atât al ştiinţei cât şi al filozofiei în Grecia Antică. Thales, probabil născut cândva
în jurul anului 620 î.Hr., a rămas în istoria filozofiei în principal ca un filozof presocratic care a susţinut
că „Natura fundamentală a lumii este apa”. Este menţionat de Aristotel, precum şi de Herodot, şi
acestea sunt în mod real singurele evidenţe despre trecutul lui Thales. Oricum, partea semnificativă a
activităţii sale nu este atât de mult legată de ceea ce a spus, cât de metoda pe care a folosit-o. Thales
a fost primul gânditor care a încercat să prezinte natura lumii fără să apeleze la capriciile zeilor
antropomorfici, homerieni. În schimb, a căutat să explice marea diversitate de fenomene pe care le-a
abordat prin apelarea la un principiu comun, de bază, o idee care este încă relevantă pentru metoda
ştiinţifică modernă. A fost, de asemenea, menţionat de Herodot pentru prezicerea corectă a eclipsei
de soare din anul 585 î.Hr. care s-a petrecut în timpul bătăliei dintre mezi şi lidieni. Ca atare, Thales ar
putea fi considerat ca fiind primul om de ştiinţă naturalist şi primul filozof analitic în istoria
intelectualităţii occidentale.

Thales a avut şi alte trăsături moderne, întrucât se pare că a fost şi un fel de antreprenor. Potrivit
unei povestiri, Thales a făcut o adevărată avere investind în prese de ulei premergător unei recolte
masive de măsline – cu siguranţă trebuie să fi fost bogat astfel încât să-şi permită să dedice timp şi
cugetare filozofiei şi ştiinţei în secolul al VII-lea î.Hr. în Grecia Antică.

Potrivit metafizicii sale, apa era principiul prim al vieţii şi lumii materiale. Văzând că apa se putea
preface atât în vapori prin evaporare, cât şi în stare solidă prin îngheţ, şi tot ceea ce era necesar vieţii
şi era susţinut prin umiditate, el a postulat că acesta era singurul principiu cauzal care stătea la baza
lumii naturale. Într-o anticipare timpurie a plăcilor tectonice moderne, Thales a prezis că Pământul
plat plutea deasupra apei. Aristotel ne prezintă faptul că Thales considera că Pământul avea
flotabilitate asemenea lemnului şi că plutea pe apă ca o buturugă sau un vas. Într-adevăr, multe
insule plutitoare erau considerate a fi cunoscute de către navigatorii din Milet, care se poate să fi
servit ca modele sau probe pentru tăria lui Thales. A susţinut până şi faptul că cutremurele se
datorează balansării Pământului din cauza valurilor subterane aşa cum o navă e balansată pe mare.
Din portul din Milet, se va fi familiarizat cu fenomenul de sedimentare, probabil crezând că este
generarea spontană a Pământului din apă, o idee valabilă până în secolul al VIII-lea.

Căutând să ofere o explicaţie naturalistă a fenomenelor observate, mai degrabă decât să apeleze la
voinţa zeilor, Thales a susţinut că Dumnezeu este în toate lucrurile. Potrivit lui Aetius, Thales spunea
că „Mintea lumii este Dumnezeu şi este amestecat în toate lucrurile”, o viziune care va apărea curând
ca fiind contemporană într-o serie de religii ale lumii, cel mai notabil în acest sens fiind budismul în
India. În ciuda speculaţiilor metafizice care s-au dovedit a fi în mod clar greşite se pare că Thales a
fost un gânditor modern în mai mult decât o direcţie, anticipând multe idei în religie, filozofie şi
ştiinţă.