Competenţele-cheie pentru
educaţia permanentă.
Implicaţii interdisciplinare
54
Dicţionar
planul formării personalităţii, sistemele (post)moderne de social şi individual prin integrarea tuturor conţinuturilor
învăţămînt, proiectate după anii 1970, au integrat educaţia şi formelor generale ale educaţiei (educaţia: morală,
permanentă în structura lor de funcţionare. Obiectivele lor intelectuală, tehnologică, estetică, psihofizică; educaţia:
generale au în vedere „a învăţa să trăieşti, a învăţa să înveţi formală-nonformală-informală, pe tot parcursul (dimen-
în aşa fel încît să-ţi însuşeşti cunoştinţe noi de-a lungul siunea verticală, extensivă a educaţiei permanente) şi în
întregii vieţi; a învăţa să gîndeşti liber şi critic; a învăţa să fiecare moment al existenţei educatului (dimensiunea
te desăvîrşeşti în şi prin munc[ creatoare” (ibidem). orizontală, intensivă a educaţiei permanente) – Sorin
Competenţele-cheie impuse de paradigma inovatoa- Cristea, Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iaşi,
re devin obiective generale ale sistemelor (post)moderne 2010, p.336.
de învăţămînt proiectate în perspectiva educaţiei per- Fundamentele educaţiei permanente sugerează tipu-
manente, integrînd în structura lor de funcţionare toate rile de competenţe esenţiale şi necesare în procesul de
instituţiile/organizaţiile care asigură învăţarea pe tot formare şi dezvoltare calitativă a personalităţii educa-
parcursul vieţii. tului (preşcolarului; elevului; studentului; adultului, la
Capacităţile psihosociale ale educatului, concen- cursurile de perfecţionare profesională, reciclare etc.) pe
trate în competenţele-cheie, trebuie să răspundă la trei tot parcursul vieţii (vezi R.H.Dave, sub redacţie, Fun-
schimbări fundamentale înregistrate în evoluţia educaţiei damentele educaţiei permanente, trad., Ed. Didactică şi
după anii 1970, „pentru prima dată în istoria umanităţii” Pedagogică, Bucureşti, 1991).
(Idem, op.cit., p.54, 55): 1) fundamentele istorice ale educaţiei permanen-
1) „Dezvoltarea educaţiei la scară planetară trebuie te – determină competenţa abordării istorice,
să PRECEADĂ nivelul dezvoltării economice”. sincronice şi diacronice a culturii dobîndite
2) „Educaţia îşi propune, în mod conştient, să pre- (ştiinţifice, tehnologice, artistice, filozofice,
gătească oameni pentru tipuri de societate care religioase, profesionale etc.);
încă nu există”. 2) fundamentele filozofice ale educaţiei permanen-
3) “Produsele educaţiei instituţionalizate, pentru te – determină competenţa abordării globale a exis-
a fi validate pedagogic şi social, trebuie să co- tenţei (naturii, societăţii, vieţii psihice umane);
respundă cerinţelor societăţii aflate în evoluţie 3) fundamentele psihologice ale educaţiei perma-
rapidă”. nente – determină competenţa abordării unitare,
În concordanţă cu schimbările fundamentale, care vor complementare a resurselor psihice umane,
fi amplificate în contextul societăţii informaţionale, se im- cognitive şi noncognitive, în contextul oricăror
pun trei categorii de „competenţe-cheie” pentru educaţia obiective şi situaţii de instruire/învăţare;
pe tot parcursul vieţii, exprimate în termeni de calitate a 4) fundamentele sociologice ale educaţiei per-
învăţării. Avem în vedere competenţa învăţării: manente – determină competenţa abordării
A) inovatoare; sistemice, unitare a fenomenelor sociale la nivel
B) anticipativă; macrostrucural şi microstructural;
C) productivă. 5) fundamentele politice ale educaţiei permanen-
Toate cele trei competenţe reflectă dimensiunea te – determină competenţa conduitei civice demo-
teleologică a valorilor concentrate la nivel de:
a) ideal al educaţiei (personalitatea deschisă, adap-
tabilă la nou);
b) scopuri strategice ale sistemului de învăţămînt
(conducerea managerială, democratizarea, informa-
Didactica Pro..., Nr.3 (67) anul 2011
55
Dicţionar
cratice, angajată în orice context social (familie, 4) competenţa de cercetare istorică şi hermeneutică,
şcoală, profesie, comunitate locală, teritorială, interpretativă – aflată la baza ariei curriculare
naţională, internaţională/globală); Ştiinţe socioumane (Istorie, Filozofie, Psihologie,
6) fundamentele economice ale educaţiei perma- Sociologie, Economie);
nente – determină competenţa abordării ma- 5) competenţa aplicativă, la nivel tehnologic, ar-
nageriale a oricărei activităţi umane la nivelul tistic, sportiv – aflată la baza ariei curriculare
optimizării raporturilor dintre obiective- resurse- Educaţie bazată pe activitatea practică.
produse (rezultate obţinute la anumite intervale Competenţele-cheie pentru educaţia permanentă
de timp); îndeplinesc un rol fundamental în cadrul activităţilor
7) fundamentele antropologice ale educaţiei per- care proiectează învăţarea pe tot parcursul vieţii. Acest
manente – determină competenţa cultivării unui concept conferă cunoştinţelor, deprinderilor şi strategii-
tip de om deschis, activ, interactiv şi proactiv în lor de rezolvare a problemelor funcţii pedagogice noi:
raporturile sale cu natura, tehnologia, ştiinţa, a) raportarea continuă la un context social des-
arta, religia, comunitatea etc. chis;
Competenţele-cheie pentru educaţia permanentă b) dezvoltarea personală;
pot fi construite şi în raport de principalele domenii c) implicarea socială.
ale cunoaşterii, afirmate în contextul culturii societăţii La nivel de politică a educaţiei, este vizată conexi-
informaţionale: unea inversă necesară între competenţele-cheie pentru
1) ştiinţe filologice; educaţia permanentă şi resursele de învăţare pe tot
2) matematică şi informatică; parcursul vieţii, implicate în situaţii de: perfecţionare
3) ştiinţe experimentale; profesională, compensare psihosocială, inovare socială,
4) ştiinţe socioumane; autodezvoltare individuală.
5) tehnologie; Un model al competenţelor-cheie necesare în edu-
6) artă; caţia permanentă solicită:
7) sport. 1) promovarea unei filozofii pragmatice a „învăţării
Implicaţiile interdisciplinare sînt evidente în proce- pe tot parcursul vieţii”, cu implicaţii practice la
sul de concepere a unor arii curriculare în funcţie de nivel de curriculum;
aceste domenii ale cunoaşterii, în relaţie cu un set de 2) sintetizarea ideologiilor pedagogice, promotoare
competenţe-cheie cu caracter deschis, angajate în plan a învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul unei
şcolar, extraşcolar, postşcolar, pe tot parcursul vieţii. În concepţii prospective, adaptată la cerinţele cul-
opinia noastră, pot fi avansate următoarele competenţe- turii societăţii informaţionale;
cheie pentru educaţia permanentă, aflate la baza ariilor 3) valorificarea experienţelor istorice pozitive, acu-
curriculare implicate în reconstrucţia planului de învăţă- mulate la nivelul teoriei şi al practicii educaţiei
mînt, dar şi a tuturor programelor şcolare, extraşcolare, şi instruirii permanente;
universitare, postuniversitare, de perfecţionare/reciclare 4) diversificarea strategiilor de realizare a învăţării
profesională, de dezvoltare personală, de cultură gene- pe tot parcursul vieţii în raport de cerinţele co-
rală şi de profil etc.: munităţii globale, naţionale, locale;
1) competenţa de comunicare eficientă în contexte 5) raportarea la problematica formării profesionale
sociale multiple (în limba română şi în limbi privită ca sursă de dezvoltare în carieră;
străine) – aflată la baza ariei curriculare Limba 6) interiorizarea paradigmelor cunoaşterii afirmate
română – Limbi străine; în societatea şi în pedagogia postmodernă la nivel
2) competenţa de procesare/esenţializare şi re- de curriculum şi de politică a educaţiei;
laţionare a informaţiei în limbaj matematic 7) proiectarea unei metodologii a învăţării pe tot
şi informatic – aflată la baza ariei curriculare parcursul vieţii în context şcolar şi extraşcolar,
Matematică şi Informatică; cu deschideri speciale spre vîrsta adulţilor (vezi
3) competenţa de cercetare experimentală, explica- International Handbook of Lifelong. Parte One,
tivă – aflată la baza ariei curriculare Ştiinţe ale Kluver Academic Publisher, Dordrecht/Boston/
naturii (Fizică, Biologie, Chimie, Astronomie, London, 2001.
Geografie fizică);
Aşteptăm articolele dumneavoastră, care nu trebuie să depăşească 5 pagini, dactilografiate la 1,5 rînduri.
Redacţia nu recenzează şi nu restituie materialele nepublicate.
Responsabilitatea pentru corectitudinea şi veridicitatea conţinutului materialelor prezentate revine semnatarilor.
Punctul de vedere al autorilor nu coincide neapărat cu cel al redacţiei.
56