Despre chestiunea practicii judecătoreşti, a practicii arbitrale şi

a doctrinei, ca izvoare de drept internaţional privat.

Practica judecătorească nu este izvor de drept, în general şi,

prin urmare, nici de drept internaţional privat.Cu toate că aceasta nu
este obligatorie, practica judiciară prezintă relevanţă în materia
interpretării normelor conflictuale şi în situaţiile nereglementate
expres de sistemul de drept conflictual al statului forului.
Practica arbitrală nu constituie izvor al dreptului internaţional
privat. Totuşi, hotărârile arbitrale pronunţate de către instanţe
arbitrale, la fel ca şi hotărârile pronunţate de către instanţele de drept
comun, prezintă importanţă pentru interpretarea normelor conflictuale
care reglementează raporturile de drept internaţional privat.
Doctrina are un rol deosebit de important în explicarea
instituţiilor şi principiilor care guvernează materia dreptului
internaţional privat însă, la fel ca şi celelealte izvoare, nu constituie un
izvor propriu-zis al acestei ramuri de drept.