Sunteți pe pagina 1din 22

Să înțelegem

modificările sânilor
Ghid de sănătate pentru femei
Să înțelegem modificările sânilor
Ghid de sănătate pentru femei

„Mi-a fost mai ușor să vorbesc cu un doctor după ce am citit această broșură.
Mai mult decât atât, am fost bucuroasă să aflu că majoritatea schimbărilor
care apar la nivelul sânilor nu înseamnă cancer.”
Cuprins

Introducere

Anatomia sânului

1. Noțiuni de bază despre sâni și sistemul limfatic

2. Discutați cu medicul despre modificările sânilor

3. Modificări ale sânilor avute de-a lungul vieții care nu reprezintă forme de

cancer

4. Identificarea schimbărilor sânilor

5. Obținerea/Interpretarea rezultatelor mamografiei

6. Teste suplimentare pentru identificarea modificărilor sânilor

7. Modificările și bolile sânilor:

realizarea testelor suplimentare (de follow-up)

8. Obținerea ajutorului de care aveți nevoie

Boli ale sânilor și îngrijirea suplimentară

Termeni de reținut
Introducere
Poate citiți această broșură fiindcă dumneavoastră sau un medic ați găsit un nodul la sân sau ați obsevat
modificări ale sânilor. Nu uitați că modificările la nivelul sânilor sunt ceva obișnuit. Majoritatea modificărilor
nu înseamnă cancer. Este important însă, să faceți testelele suplimentare indicate de medic.

Care sunt schimbările sânilor?


Multe dintre schimbările sânilor se referă la modificările legate de aspectul sau modului în care simțiți sânii sau
mameloanele. Puteți simți un nodul sau o întăritură la nivelul sânilor sau sub braț. Sau poate vi s-a modificat
mărimea sau forma sânilor. Se poate ca mamelonul să arate sau să fie orientat spre interior (inversat) sau să fie
sensibil. Pielea sânilor, areolele sau mameloanele pot fi solzoase, roșii sau umflate. Ați putea avea scurgeri ma-
melonare, adică o scurgere anormală de fluid prin mamelon.
Dacă simţiţi aceste schimbări ale sânilor sau oricare altele, adresați-vă medicului pentru un consult cât mai re-
pede cu putință.

Această broșură vă poate fi de folos în cadrul următorilor paşi:


• Să sunați medicul specalist pentru a face o programare de îndată ce ați observat orice modificare la nivelul
sânilor
• Să vă adresaţi din nou medicului dacă rezultatul mamografiei nu este normal
• Să urmați toate testele suplimentare pe care vi le-a indicat medicul
V-ar putea fi de folos să aveţi această broșură cu dumneavoastră. Ea prezintă atât modificările sânilor care nu sunt
cancer (benigne), cât și schimbările anormale sau care ar putea fi cancer. Puteți citi secțiuni diferite din broșură pe
măsură ce aveți nevoie de ele. Secțiunea „Termeni de reținut” aflată la sfârșitul broșurii explică termenii care sunt
scriși îngroșat la prima lor apariție în text.

Anatomia sânului
1. Noțiuni de bază despre sâni și sistemul al organismului, este alcătuit din vase limfatice și noduli
limfatici.
limfatic • Vasele limfatice sunt tuburi subțiri care transportă
Pentru o mai bună înțelegere a modificărilor ce apar la
un fluid numit limfă și globulele albe din sânge
nivelul sânilor este necesar să cunoaștem din ce sunt
• Vasele limfatice conduc la niște organe mici, de for-
alcătuiți sânii și sistemul limfatic.
ma unor boabe de fasole denumite noduli limfatici.
Nodulii limfatici se regăsesc lângă sâni, sub braț,
Din ce sunt alcătuiți sânii?
deasupra claviculei, în piept precum și în alte zone
Sânii sunt compuși din țesut conjunctiv, țesut glandu-
ale corpului
lar și țesut adipos. Țestutul conjunctiv și cel glandular au
• Nodulii limfatici filtrează substanțele din limfă pen-
aspect dens sau de culoare albă într-o mamografie. Sâ-
tru a ajuta la lupta împotriva infecțiilor sau bolilor. De
nii denși pot face dificilă interpretarea unei mamografii.
asemenea, ele înmagazinează globulele albe din
Sânii sunt formați din lobi, lobule, ducte, câte o areolă și
sânge, denumite limfocite, capabile să se lupte cu
un mamelon.
bolile
• Lobii sunt secțiuni ale țesutului glandular. Lobii au
secțiuni mai mici, denumite lobule, terminate în lob-
ule care pot produce lapte 2. Discutați cu medicul despre modificările
• Ductele sunt canale subțiri care conectează lobii sânilor
și lobulele. Laptele curge de la lobule prin ductele Adresați-vă medicului dacă sânii arată sau îi simțiți difer-
lactifere la mameloane it. Nicio schimbare nu este prea mică pentru a nu întreba
• Mamelonul este zona mică, ridicată, din vârful sânu- de ea. De fapt, cel mai indicat este să sunați de prima
lui. Laptele curge prin mamelon. Areola este zona dată când observați o modificare a sânilor.
cu piele mai închisă la culoare din jurul mamelonu- Modificări ale sânilor pentru care trebuie să vă adresați
lui. Fiecare sân are și vase limfatice medicului:

Din ce este alcătuit sistemul limfatic? Un nodul sau o întăritură la nivelul sânilor
Sistemul limfatic, care face parte din sistemul de apărare • Nodul la nivelul sau în apropierea sânilor sau sub
braț pot fi cauzate de pastilele anticoncepționale, de unele
• Țesut gros sau dur la nivelul sau în apropierea sânilor medicamente sau de infecții.
sau sub braț Adresați-vă medicului dacă aveți scurgeri mamelon-
• Schimbarea mărimii sau formei sânilor are, mai ales când fluidul este eliminat singur sau este
sângeriu.
Nodulii pot avea diverse forme sau mărimi. Majori-
tatea nodulilor nu reprezintă forme de cancer. Modificări ale pielii
Dacă observați un nodul la nivelul unui sân, verificați și
Mâncărime, roșeață, piele solzoasă, adânci-
celălalt sân. Dacă simțiți ambii sâni la fel, s-ar putea să
fie ceva normal. Țesutul mamar obișnuit poate fi uneori turi sau piele încrețită la nivelul sânilor
simțit cu cocoloașe.
Unele femei își fac periodic autoexaminarea sânilor. Dacă pielea de pe sâni vi se modifică, adresați-vă medic-
Autoexaminarea sânilor vă poate ajuta să vedeți cum ului de îndată.
simțiți sânii în mod obișnuit și astfel să puteți identifica
cu ușurință orice modificare apărută. Autoexaminarea Purtați o conversație cu medicul dumneavoastră
sânilor nu este însă un substituent al mamografiei. Vă poate fi de folos să vă pregătiți înainte să vorbiți cu
Mergeți la un consult oricând aveți un nodul. Nu un medic. Folosiți lista de mai jos. Înaintea vizitei medi-
așteptați până la următoarea mamografie. Este posibil cale, notați modificările sânilor pe care le-ați observat
să trebuiască să faceți analize pentru a ști dacă nodulul precum și istoricul medical personal și istoricul medical
nu este o formă de cancer. al familiei dumneavoastră.

Scurgeri mamelonare sau modificări ale mameloane- Povestiți-i medicului despre modificările sânilor sau alte
lor probleme
• Scurgeri mamelonare (fluid care nu este lapte) • Acestea sunt modificările sânilor sau probleme-
• Modificări ale mameloanelor – un mamelon le pe care le-am observat:
care arată sau este orientat spre interior (inversat) • Iată cum arată sau se simt modificările sânilor:
Scurgerile mamelonare pot avea culori și texturi diferite. (de exemplu: Nodulul este tare sau moale? Simțiți sânul
Acestea, de regulă, nu sunt un semn de cancer. Acestea sensibil sau umflat? Cât de mare este nodulul? Ce
culoare are scurgerea din mamelon?) modificări hormonale normale, este posibil ca medicul
• Acesta este locul unde am observat modificar- să vă cheme la o nouă consultație la un moment diferit
ea: al ciclului menstrual.
(de exemplu: Ce parte a sânului se simte diferit? Ambii
sâni se simt diferit sau doar unul?) În timpul sarcinii sânii pot fi simțiți ca având cocoloașe.
• Iată când am observat pentru prima dată modi- Această schimbare se produce deoarece glandele care
ficarea: secretă laptele încep să se înmulțească și să devină mai
• De atunci, iată care sunt schimbările pe care le- mari.
am constatat:
(de exemplu: A rămas la fel sau s-a înrăutățit?) În timpul alăptării ați putea avea boala numită mastită.
Aceasta se produce atunci când o ductă ce transportă
Menționați istoricul medical personal laptele se înfundă. Mastita provoacă înroșirea sânu-
• Am avut următoarele probleme ale sânilor și în lui, acesta putând fi resimțit ca având cocoloașe, cald
trecut: și sensibil. Poate fi cauzată de o infecție și deseori este
• Acestea sunt examinările sânilor și analizele pe tratată cu antibiotice. Uneori este posibil ca ducta să
care le-am făcut: trebuiască drenată. Dacă roșeața sau mastita nu dispar
• Am făcut ultima mamografie la data: în urma tratamentului, adresați-vă medicului.
• Data ultimei menstruații este:
• Acestea sunt medicamentele sau plantele me- Pe măsură ce vă apropiați de menopauză, menstruațiile
dicinale pe care le iau: se răresc. Nivelurile hormonilor se modifică și ele. Acest
• În acest moment: □ Am implant la sâni □ lucru poate face ca sânii să fie sensibili, chiar dacă nu
Sunt însărcinată □ Alăptez sunteți la menstruație. De asemenea, sânii pot fi simțiți
• Am avut următorul tip de cancer înainte: ca având cocoloașe, mai accentuat ca înainte.

Menționați istoricul medical al familiei Dacă luați hormoni (precum cei din terapia de substituție
• Membrii familiei au avut următoarele probleme hormonală în menopauză, pastile contraceptive sau
ale sânilor sau următoarele boli: injecții) sânii pot deveni mai denși. Acest lucru poate
• Acești membri ai familiei au avut cancer mamar: face ca o mamografie să fie mai greu de interpretat. Nu
• Au avut cancer mamar la vârsta de: uitați să menționați medicului dacă luați hormoni.

3. Modificări ale sânilor avute de-a lungul Când nu mai aveți menstruații (sunteți la menopauză)
nivelul hormonilor scade și țesutul sânilor devine mai
vieții care nu reprezintă forme de cancer puțin dens și mult mai gras. Este posibil să nu mai
aveți nodulii, durerile sau scurgerile mamelonare care
Majoritatea femeilor au modificări ale sânilor de-a lungul obișnuiau să apară. Și, întrucât țesutul sânilor este mai
vieții. Multe dintre aceste modificări sunt cauzate de hor- puțin dens, devine mai ușoară interpretarea mamo-
moni. De exemplu, vă puteți resimți sânii cu cocoloașe grafiei.
sau dureroși în momente diferite ale ciclului menstrual.

Alte modificări ale sânilor pot fi cauzate de către pro-


cesul normal de îmbătrânire. Odată cu apropierea de 4. Identificarea schimbărilor sânilor
menopauză, sânii își pot pierde din țesuturi sau din
stratul adipos. Pot deveni mai mici și îi puteți simți cu Iată câteva metode prin care medicul poate identifica
cocoloașe. Majoritatea acestor schimbări nu înseamnă modificări ale sânilor:
cancer; sunt numite modificări benigne. Oricum, atunci
când observați schimbări ale sânilor, nu așteptați până Examinarea clinică a sânilor
la următoarea mamografie. Faceți-vă o programare pen- În timpul unei examinări clinice, medicul verifică dacă
tru a o verifica. sânii, mameloanele și zona de sub braț au suferit
modificări anormale.
Adesea, femeile tinere care nu au trecut prin menopauză Întrebați medicul la ce vârstă și cât de frecvent ar trebui
au mai mult țesut dens în sâni. Țesutul dens are mai mult să aveți o examinare clinică a sânilor. În timpul consul-
țesut glandular și conjunctiv și mai puțin țesut adipos. tului, este important să îi aduceți la cunoștință medicu-
Acest tip de țesut fac mamografiile să fie mai greu de lui istoricul medical personal, precum și cel al familiei.
interpretat – deoarece atât țesutul dens cât și tumorile Acesta include probleme sau boli pe care le-ați avut
apar ca zone solide, albe în radiografii. Țesuturile sânilor dumneavoastră sau alt membru al familiei.
își pierd din densitate pe măsură ce femeile îmbătrânesc.
Înaintea și în timpul menstruațiilor, sânii pot deveni Mamografia
umflați, sensibili sau dureroși. Este posibil să simțiți Mamografia constă în examinarea radiologică a țesutului
unul sau mai mulți noduli din cauza fluidului în plus din sânului. Această examinare poate identifica tumori care
sâni. Aceste modificări dispar de obicei până la sfârșitul sunt prea mici pentru a fi simțite. În timpul mamografiei,
ciclului menstrual. Întrucât unii noduli sunt cauzați de fiecare sân este presat între două palete de plastic. Este
normal să apară o senzație de disconfort; dacă însă este important întrucât implanturile pot face mai dificilă
devine dureros spuneți-i tehnicianului mamograf. interpretarea pe mamografie a cancerului sau a altor
modificări anormale. Este folosită o tehnică specială
Cel mai indicat moment pentru a face o mamografie numită examinare prin dislocarea implantului.
este la sfârșitul ciclului menstrual. Acesta este momen- • Dacă aveți implanturi mamare din motive estetice,
tul când sânii sunt mai puțin sensibili. Unele femei au puteți face o mamografie pentru screening sau una
sânii mai puțin sensibili dacă nu consumă cofeină circa de diagnosticare. Aceasta depinde de locul unde vă
două zile înaintea mamografiei. faceți mamografia
• Dacă aveți implanturi mamare după o mastectomie
După realizarea examinării radiologice, radiografiile sunt pentru cancerul la sân, adresați-vă chirurgului sau
trimise la un radiolog, care le analizează și scrie rezul- oncologului pentru a afla care este cea mai potrivită
tatele pe care mai apoi le trimite medicului. metodă de screening pentru dumneavoastră
Atât mamografia cu film cât și cea digitală utilizează
razele X pentru a face o fotografie a țesutului sânilor. RMN
De altfel, procedura de realizarea a momografie este Rezonanța magnetică nucleară, denumită și RMN,
aceeași. Diferența constă în modul în care sunt înregis- utilizează un magnet puternic, unde radio și un comput-
trate și păstrate imaginile. Este precum diferența dintre er pentru a face poze detaliate ale zonelor din interiorul
un aparat foto cu film și unul digital. sânului. RMN-ul este un alt instrument ce poate fi utilizat
pentru identificarea cancerului mamar. Oricum, RMN-ul
• Mamografia cu film stochează imaginile direct pe nu înlocuiește mamografia. El este folosit în completar-
radiografie ea mamografiilor la femeile cu un risc crescut de a face
• Mamografia digitală realizează o imagine cancer mamar.
electronică a sânului pe care o stochează direct în- RMN-urile au totuși limitări. De exemplu, ele nu pot iden-
tr-un calculator. Imaginile digitale pot fi făcute mai tifica modificări ale sânilor precum microcalcificările.
deschise, mai închise sau mai mari. De asemenea, RMN-urile sunt și mai puțin specifice în comparație cu
imaginile pot fi stocate sau distribuite electronic alte teste. Asta înseamnă că pot da rezultate pozitive
Un studiu sponsorizat de Institutul Național al Cance- false – testul indică existența unui cancer acolo unde de
rului (INC) a arătat că mamografia digitală și mamogra- fapt nu este.
fia cu film sunt aproape la fel de eficiente în ceea ce Uneori medicii recomandă RMN-ul femeilor cu risc
privește identificarea cancerului mamar. Cu toate ace- crescut de cancer mamar din cauza:
stea, mamografia digitală ar putea fi mai bună în identi- • Modificărilor nocive (mutații) ale genelor BRCA1
ficarea cancerului la sân la femeile sub 50 de ani, cele sau BRCA2
care au sânii foarte denși sau sunt la premenopauză sau • Unui istoric de cancer de sân în familie
perimenopauză (perioadele dinaintea și de la începutul • Propriului istoric medical
menopauzei).
Adresați-vă medicului pentru a afla care opțiune vi se
potrivește. 5. Obținerea/Interpretarea rezultatelor mamografiei
Ar trebui să primiți un rezultat scris al mamografiei în ter-
Mamografiile sunt folosite atât pentru screening (exam- menul agreat cu medicul specialist. Asigurați-vă că spi-
inare sistematică) cât și pentru diagnosticare. talul sau clinica deține datele dumneavoastră de con-
Mamografia pentru screening tact. Poate fi util să vă faceți mamografia în același loc
Mamografia pentru screening este mamografia pe care în fiecare an. În acest fel, mamografia curentă poate fi
și-o fac majoritatea femeilor. Este folosită pentru a de- comparată cu cele precedente.
pista modificările sânilor la femeile care nu prezintă Dacă rezultatele sunt normale, atunci:
semne de cancer • Țesutul mamar nu indică semne de formare a
Mamografia de diagnosticare unei mase sau de calcificare
Dacă la cea mai recentă mamografie pentru screening • Adresați-vă medicului dacă observați o modifi-
a fost depistată o modificare a sânilor, sau s-a constatat care a sânilor înaintea următoarei programări
că un nodul trebuie analizat, este posibil să aveți nevoie Dacă rezultatele sunt anormale, atunci:
de o mamografie de diagnosticare. În timpul unei ma- • A fost identificată o modificare a sânilor. Aceas-
mografii de diagnosticare, sunt făcute mai multe imagini ta poate fi benignă (nu este cancerigenă), premalignă
ca urmare a expunerii la raze X pentru a putea analiza (poate deveni cancerigenă) sau canceroasă
țesutul mamar din diferite unghiuri. Anumite zone ale • Este important să faceți toate testele suplimen-
acestor imagini pot fi mărite tare pe care vi le indică medicul specialist
Dacă nu primiți rezultatele, sunați la clinică.
Mamografiile și implanturile de sân Rețineți faptul că majoritatea modificărilor sânilor nu
Când vă faceți o programare, nu uitați să menționați sunt forme de cancer. Însă toate modificările trebuie
dacă aveți implanturi mamare. Întrebați dacă au per- verificate și este posibil să fie necesare teste suplimen-
sonal specializat, experimentat în interpretarea mamo- tare.
grafiilor la femeile cu implanturi mamare. Acest lucru
„De fiecare dată când o mamografie identifica o modifi-
care, obișnuiam să cred că este cancer. Se pare totuși că cancerul și de regulă
majoritatea schimbărilor sânilor nu sunt cancer. ” nu necesită teste su-
plimentare
Ce poate indica o mamografie? • Microcalcificările –
arată ca niște parti-
Mamografiile pot identifica noduli, calcificări sau alte cule albe, foarte mici
modificări ale sânilor. Medicul radiolog va analiza ma- într-o mamografie.
mografiile pentru a identifica modificările sânilor care nu De obicei, ele nu sunt
arată normal și diferențele dintre sâni. Atunci când este semne de cancer. Cu
posibil, medicul radiolog va compara cea mai recentă toate acestea, dacă
mamografie cu una anterioară pentru a vedea dacă au se regăsesc într-o
apărut modificări. zonă cu celule ce
se divid repede sau
Noduli care sunt grupate
Mărimea, forma și marginile unui nodul oferă medicului într-un anumit fel,
radiolog informații importante. Un nodul care nu este o ar putea fi necesare
canceros are aspect neted și rotund, cu margini clare, teste suplimentare
bine definite. Adesea, nodulii care arată astfel sunt chis-
turi. În funcție de numărul
Urmăriți secțiunea „Modificările și bolile sânilor: realiza- calcificărilor, a mărimii și
rea testelor suplimentare (de follow-up)” pentru mai localizării lor, medicul vă
multe informații cu privire la chisturi. Cu toate acestea, poate indica să faceți:
dacă nodulul de pe mamografie are un contur zimțat și • O nouă mamografie pentru a putea analiza mai în-
o formă neregulată, sunt necesare teste suplimentare. deaproape zona
În funcție de mărimea și forma nodulului, medicul vă • Un test numit biopsie pentru analiza dacă sunt
poate indica să realizați în plus: semne de boală
• O altă examinare clinică a sânilor
• Altă mamografie pentru a vedea mai îndeaproape Sunt rezultatele mamografiilor întotdeauna corecte?
Mamografia este un in-
strument bun în iden-
tifcarea modificărilor
sânilor la majoritatea fe-
meilor care nu prezintă
semne de cancer
mamar. Cu toate ace-
stea, ea nu detectează
toate formele de can-
cer mamar și multe din-
tre modificările iden-
tificate nu sunt cancer.
Adresați-vă medicului
dacă aveți un nodul
care nu a apărut pe
mamografie sau dacă
observați alte modificări
ale sânilor.
zona
• Un examen cu ultrasunete (ecografie) pentru a afla
dacă nodulul este solid sau plin cu fluid 6. Teste suplimentare pentru identificar-
• Un test numit biopsie prin care se prelevează celule ea modificărilor sânilor
sau întregul nodul spre a-l analiza la microscop pen- O examinare cu ultrasunete, un RMN, o biopsie sau alte
tru verificarea semnelor de boală teste adiționale pot fi necesare pentru a afla mai multe
despre modificările sânilor.
Calcificări
Calcificările sunt depuneri de calciu în țesutul sânului. Ecografia (ultrasonografia)
Ele sunt prea mici pentru a fi simțite dar pot fi văzute într- Examinarea cu ultrasunete, denumită și ecografie,
o mamografie. Există două tipuri de calcificări: folosește undele sonore pentru a crea o imag-
• Macrocalcificările – arată ca niște puncte mici, albe ine a țesutului mamar. Această imagine se numește
într-o mamografie. Ele sunt normale la femeile pes- sonogramă. Aceasta îi este utilă radiologului pentru a
te 50 de ani. Macrocalcificările nu au legătură cu afla dacă nodulul sau masa este solidă sau plină cu fluid.
Un nodul plin cu fluid se numește chist. tatele biopsiei cu ac nu furnizează suficiente informații
Când este extirpată doar o mostră de țesut, procedura
RMN-ul se numește biopsie incizională. Când este extirpat tot
Rezonanța magnetică nucleară, denumită și RMN, nodulul sau toată zona suspectă, procedura se numește
utilizează un magnet puternic, unde radio și un comput- biopsie excizională.
er pentru a face poze detaliate ale zonelor din interiorul Dacă modificările sânilor nu pot fi simțite, poate fi utilizată
sânului. Uneori, sunt găsiți noduli ai sânilor sau noduli localizarea cu ac. În timpul acestui tip de localizare, un
limfatici mari în timpul unei examinări clinice a sânilor ac subțire, gol este introdus în sân. Apoi este făcută o
sau în timpul unei autoexaminări, noduli care nu au fost mamografie pentru a verifica dacă acul a fost introdus în
identificați de mamografie sau ultrasunete. În această locul dorit. După aceasta, un fir fin este introdus prin ac
situație poate fi folosit RMN-ulpentru a afla mai multe pentru a marca zona din țesut ce trebuie înlăturată. Acul
despre aceste schimbări. este înlăturat și este făctută o nouă mamografie. Pa-
cienta este condusă la sala de operație unde chirurgul
Biopsia sânului va înlătura firul și țesutul din jur. Acest țesut este trimis
Biopsia sânului este o procedură prin care se prelevată la laborator pentru a fi analizat pentru semne de boală.
o mostră de celule sau țesut mamar sau întregul nodul.
Medicul patolog analizează proba la microscop pentru Întrebări pe care să le adresați când este recomandată
semne de boală. Biopsia este singura metodă pentru a o biopsie:
afla dacă celulele sunt canceroase. • De ce este necesară o biopsie? Ce ne va spune
Biopsiile sunt realizate de obicei într-un cabinet sau într- aceasta?
o clinică în regim ambulatoriu. Acest lucru înseamnă că • Ce tip de biopsie mi se va face? Cum anume se va
veți putea merge acasă în aceeași zi în care a avut loc face biopsia?
procedura. Pentru unele biopsii se folosește anestezia • Unde va fi făcută biopsia? Cât timp va dura?
locală. Utilizarea acestei anestezii înseamnă că veți fi • Va fi dureroasă?
trează dar nu veți simți durere la sâni în timpul proce- • Cât țesut mamar va fi înlăturat?
durii. Anestezia generală este utizată frecvent pentru o • Voi fi trează?
biopsie chirurgicală. Utilizarea acestei anestezii presu- • Ce teste vor fi făcute pe țesutul mamar?
pune că veți dormi și nu vă veți putea trezi în timpul pro- • Când voi afla rezultatele?
cedurii. • Pot apărea efecte secundare?
• Cum trebuie să îngrijesc locul biopsiei?
Tipuri obișnuite de biopsii la sân: • Trebuie să mă odihnesc după biopsie?
• Biopsie aspirativă cu ac fin •
Biopsia aspirativă cu ac fin este o procedură simplă și Întrebări pe care să le adresați cu privire la rezultatele
care durează câteva minute. Medicul introduce acul în biopsiei:
sân pentru a colecta fluid și celule • Care sunt rezultatele biopsiei?
• Biopsia cu ac gros • Ce înseamnă rezultatele biopsiei?
În biopsia cu ac gros numită și puncție mamară sau bi- • Care sunt pașii următori? Sunt necesare teste
opsie cu ac gros , se utilizează un ac pentru a preleva suplimentare?
mici bucăți din țesutul sânului. Mostrele colectate sunt • Cui trebuie să mă adresez în continuare?
de mărimea unor boabe de orez. Este posibil ca în urma • Am un risc crescut de cancer mamar?
acestei proceduri să aveți o vânătaie însă nu și o cica- • Cine îmi poate spune o a doua părere despre re-
trice. zultatele biopsiei?
Printaţi și luați această listă cu întrebări la dumneavoastră
• Biopsie asistată de vacuum când mergeți la medic.
Biopsia asistată de vacuum utilizează o sondă conectată
la un dispozitiv de aspirație, pentru a colecta o mostră 7. Modificările și bolile sânilor: realizarea
mică de țesut. Mica incizie făcută în sân este mai mică testelor suplimentare (de follow-up)
decât cea din cazul biopsiei chirurgicale. Această
procedură cauzează o cicatrice mică ce nu necesită Rezultatele testelor vă vor spune dacă aveți:
cusătură Modificări ale sânilor care NU sunt cancer
Medicul poate utiliza ultrasunete sau mamografie Aceste schimbări nu sunt semne de cancer și nici nu
în timpul biopsiei pentru a localiza porțiunea de sân cresc riscul de apariție al cancerului mamar. Ele sunt
modificată. numite schimbări benigne.
Adenoză mamară: noduli mici, rotunzi sau o senzație
• Biopsie chirurgicală de zonă cu cocoloașe cauzată de mărirea lobulelor din
Biopsia chirucgicală este o operație de prelevare parțială sâni. Uneori, nodulii sunt prea mici pentru a fi simțiți.
sau totală a unui nodul pentru ca acesta să poată fi Dacă apare țesut asemănător cu țesutul cicatricial, boa-
analizată la microscop pentru semne de boală. Uneori, la poate fi dureroasă și se numește adenoză sclerozantă.
ca prim pas, medicul va face o biopsie chirurgicală. Alte- Chisturile: noduli umpluți cu fluid. Adesea, chisturile
ori, medicul poate face o biopsie chirurgicală dacă rezul- mamare devin mai mari și pot fi dureroase la începutul
menstruației. Apariția chisturilor este obișnuită la femeile spre țesutul mamar. De aceea este numită „in situ”, ceea
aflate la premenopauză și la femeile care urmează tera- ce în latină înseamnă „în locul de origine.” Este posibil să
pia de substituție hormonală în menopauză. auziți de CDIS și sub denumirea de carcinom mamar in
Necroza grăsoasă: noduli rotunzi, fermi care de regulă situ stadiul 0 sau cancer neinvaziv.
nu sunt dureroși. Adesea acești noduli apar ca urmare a
unei lovituri la sân, a unei operații sau radioterapie. Întrucât nu pot fi determinate care cazuri de CDIS vor
Fibroadenomul mamar: noduli tari, rotunzi care pot fi deveni cancer mamar invazive, este important să urmați
simțiți ca niște mărgele și care se pot mișca ușor. De un tratament pentru CDIS. Adresați-vă medicului spe-
obicei, ele nu sunt dureroase și sunt de regulă întâlnite cialist pentru a afla mai multe informații. Tratamentul
la femeile sub 30 de ani. pentru CDIS depinde de suprafața afectată a sânului,
Papilom intraductal: o increscență mică, asemănătoare unde anume este focalizată CDIS în sân și stadiul aces-
unui neg, în interiorul unui canal al laptelui. De regulă, teia. Majoritatea femeilor sunt vindecate cu tratament
se regăsește în apropierea mamelonului și se manifestă adecvat.
printr-o secreție mamelonară cu aspect transparent, Opțiunile de tratament pentru CDIS includ:
lipicios, sângeriu. Poate cauza și durere sau un nodul. • Lu m p e c-
Este de regulă întâlnit la femeile cu vârste cuprinse între tomia. Reprezintă
30-55 de ani. o operație de con-
Întrebați medicul când anume veți primi rezultatele servare a sânului sau
testelor. operație de salvare a
sânului. Este de regulă
Modificări ale sânilor care NU sunt cancer, urmată de radiotera-
dar care cresc riscul de apariție a cancerului pie
Aceste boli nu sunt forme de cancer dar, avându-le, • Mastectomie.
cresc riscul de a face cancer mamar. Sunt considerate Acest tip de operație
factori de risc pentru cancerul mamar. Alți factori de risc este folosită pentru a
includ, de exemplu, vârsta pe care o aveți și anteceden- înlătura sânul sau cât
tele de cancer mamar din familie. mai mult țesut mamar
• Tamoxifen. Acest medicament este administrat
Hiperplazie atipică: pentru a scădea șansele de recidivare a CDIS sau pentru
Hiperplazie lobulară atipică (HLA) este o boală în care a preveni cancerul mamar invaziv
celule anormale sunt găsite în lobulii sânilor • Testarea clinică. Întrebați medicul daca testarea
Hiperplazie ductală atipică (HDA) este o boală în care clinică este o opțiune pentru dumneavoastră
celule anormale sunt găsite în ductele sânilor
Carcinom lobular in situ (CLIS) este o boală în Cancerul mamar
care celule anormale sunt regăsite în lobulele sânilor. Cancerul mamar este o boală în care celulele canceroa-
Numărul celuleor anormale este mai mare în cazul lob- se se formează în țesutul mamar. Celule canceroase
ulelor cu CLIS decât al celor cu HLA. Întrucât aceste ce- mamare:
lule nu s-au extins în afara lobulelor, boala este numită • Cresc și se divid necontrolat
„in situ”, ceea ce în latină înseamnă „în locul de origine” • Invadează țesutul mamar învecinat
Celulele anormale regăsite în aceste afecțiuni nu sunt • Pot forma o masă numită tumoare
celule canceroase. Dacă aveți HLA, HDA sau CLIS • Se pot metastaza sau extinde la nodulii limfatici
adresați-vă medicului specialist pentru a concepe un sau în alte părți din organism
plan care să vi se potrivească. În funcție de propriul is- După ce cancerul mamar a fost diagnosticat, sunt făcute
toric medical, precum și antecedentele din familie, acest o serie de teste pentru a afla măsura în care cancerul s-a
plan poate include: extins, sau care este stadiul acestuia. Stadiul este dat de
• Realizarea unei mamografii anual mărimea tumorii și dacă acesta s-a extins. Tratamentul
• Examinare mamara clinică la fiecare 6-12 luni depinde de stadiul cancerului.
• Tamoxifen (pentru toate femeile) sau raloxifen
(pentru femeile la postmenopauză). Aceste medica-
mente au condus la scăderea riscului de cancer mamar adenoză = o boală sau modificare anormală a unei
la unele femei glande. Adenoza mamară este o afecțiune benignă în
• Operație. Un număr mic de femei care au CLIS care lobulele sunt mai mari decât în mod normal
și risc foarte ridicat de cancer mamar optează pentru adenoză sclerozantă = o afecțiune benignă în care
operație este găsit țesut cicatricial într-o glandă, precum lobulele
• Testarea clinică. Întrebați medicul dacă testarea mamare sau prostata. Este posibil să fie necesară o bi-
clinică este o opțiune pentru dumneavoastră opsie pentru a putea deosebi țesutul anormal de can-
cer. Femeile cu adenoză sclerozantă a sânilor pot avea
Modicări ale sânilor care pot deveni cancer riscuri ușor mărite de a dezvolta cancer mamar
Carcinom ductal in situ (CDIS): este o boală în anestezie generală = o pierdere temporară a
care celule anormale sunt regăsite în interiorul canale- simțurilor și o pierdere totală a cunoștinței simțită ca un
lor lactifere. Aceste celule nu s-au extins în afara ductei somn foarte adânc. Este cauzată de medicamente spe-
Cereți o a doua opinie poate fi supărătoare. Sperăm că informațiile din această
Puteți consulta și un alt medic pentru a primi o a doua broșură au reușit să răspundă la o parte a întrebărilor
opinie cu privire la diagnostic sau tratament. Multe pe care le aveați și v-au mai liniștit din temeri, în com-
femei fac asta. Nu uitați – este important să vă adresați pletare la ceea ce discutați cu medicul. Sperăm că
unui medic specializat în cancer mamar sau în tipul de primiți îngrijirea suplimentară de care aveți nevoie.
boală pe care o aveți. Multe femei aleg să apeleze la ajutor și susținere supli-
Vă puteți adresa personalului de la spital sau de la mentare. V-ar putea ajuta să vă gândiți la persoanele
clinică pentru a afla despre: care v-au fost alături la momente dificile în trecut.
• Un alt medic patolog care să analizeze testele • Rugați prietenele sau pe cei dragi să vă fie
pe care le-ați făcut și să pună un diagnostic aproape. Mergeți însoțită la întâlnirea unde vă sunt
• Un alt medic chirurg, oncolog-radiolog sau prezentate opțiunile de testare și tratament.
oncolog cu care să puteți discuta despre opțiunile de • Rugați medicul:
tratament o Să vă explice termenii medicali noi și care vă
Majoritatea medicilor apreciază o a doua opinie, mai derutează
ales atunci când implică și tratament. Adresându-vă o Să vă spună cum s-au descurcat și alte per-
și altui medic, veţi fi mai împăcată. De asemenea, vă soane cu emoțiile și trăirile pe care le aveți
poate ajuta să luați cele mai bune decizii cu privire la o Să vă indice specialiști cu care puteți vorbi pen-
propria sănătate. tru a afla mai multe informații

8. Obținerea ajutorului de care aveți


nevoie
Observarea unei modificări a sânilor, primirea unor
rezultate anormale sau aflarea despre o boală nouă

Boli ale sânilor și îngrijirea suplimentară


Boala/afecțiunea Caracteristici Ce vă poate
recomanda medicul
Adenom • Puteți simți noduli mici, rotunzi sau mai O puncție biopsie cu ac
multe cocoloașe sau să nu simțiți nimic gros ar putea fi necesară
• Lobule mărite ale sânilor pentru stabilirea unui diag-
• Dacă apare țesut asemănător cu țesutul nostic.
cicatricial, boala se numește adenoză
sclerozantă. Poate fi dureroasă
• Unele studii au indicat că femeile cu
adenoză sclerozantă pot prezenta un risc
ușor mai ridicat de cancer mamar.

Cancer mamar • Celule canceroase descoperite în sâni cu Tratamentul depinde de


ajutorul biopsiei întinderea sau stadiul can-
• Un nodul la sau în apropierea sânului sau cerului.
sub braț Sunt făcute teste pentru
• O modificare a mărimii sau formei sânilor a afla dacă s-a răspândit
• Unul din mameloane este orientat spre cancerul și în alte părți ale
interior (inversat) organismului.
• Mâncărime, roșeață, piele solzoasă, adân- Tratamentul poate include:
cituri sau piele încrețită la nivelul sânilor • Operație
• Scurgeri mamelonare de fluid care nu este • Chimioterapie
lapte. • Radioterapie
• Terapie hormonală
• Terapie biologică

Întrebați medicul daca tes-


tarea clinică este o opțiune
pentru dumneavoastră.

Carcinom ductal in situ • Celule anormale sunt găsite în ductele Teste obișnuite:
(CDIS) sânilor • Mamografii
• HDA crește riscul de cancer mamar • Examinare clinică a
sânilor
Tratament precum:
Tamoxifen (pentru toate fe-
meile) sau raloxifen (pentru
femeile la postmenopauză

Carcinom lobular in situ O boală în care celule


(CLIS) anormale sunt regăsite în
lobulele sânilor
Chisturi • Noduli umpluți cu fluid. • Chisturile pot fi
• Adesea în ambii sâni. urmărite de medic de-a
• Pot fi dureroase la începutul menstruației. lungul timpului, întrucât pot
• Unele chisturi pot fi simțite. Altele sunt dispărea de la sine.
prea mici pentru a fi simțite. • Ultrasunetele pot
• Sunt obișnuite la femeile cu vârsta între arăta dacă un chist este
35-50 de ani. solid sau umplut cu fluid.
• Biopsia aspirativă
cu ac fin poate fi utilizată
pentru înlăturarea fluidului
din chist.
Fibroadenomul mamar • Noduli tari, rotunzi, care se pot mișca ușor • Poate fi necesară o
și care, de obicei, nu sunt dureroși biopsie pentru diagnosti-
• Adesea descoperit de către femei carea fibroadenomului.
• Pe mamografie apar ca niște noduli netezi, • Este posibil ca o
rotunzi cu margini bine definite tehnică minim invazivă pre-
• Sunt cele mai comune tumori benigne cum crioablația ghidată prin
• Adesea întâlnite la femeile sub 30 de ani ultrasunete sau o biopsie
• Majoritatea fibroadenoamelor nu cres excizională să fie utilizată
riscul cancerului mamar. Cu toate acestea, pentru extirparea nodulilor.
fibroadenoamele complexe cresc riscul • Aceste increscențe
pot fi urmărite de către
medic de-a lungul timpului,
întrucât pot dispărea de la
sine

Hiperplazie ductală • Celule anormale sunt găsite în ductele Teste obișnuite:


atipică (HDA) sânilor • Mamografii
• HDA crește riscul de cancer mamar • Examinare clinică a
sânilor
Tratament precum:
Tamoxifen (pentru toate fe-
meile) sau raloxifen (pentru
femeile la postmenopauză

Hiperplazie lobulară • Celule anormale sunt găsite în lobulii Teste obișnuite:


atipică (HLA) sânilor • Mamografii
• HLA crește riscul de cancer mamar • Examinare clinică a
sânilor
Tratament precum:
Tamoxifen (pentru toate fe-
meile) sau raloxifen (pentru
femeile la postmenopauză

Macrocalcificări • Depuneri de calciu în sâni care arată ca • S-ar putea să fie


niște puncte mici, albe într-o mamografie necesară o nouă ma-
• Adesea cauzate de îmbătrânire mografie pentru a anal-
• Nu pot fi simțite iza mai îndeaproape
• De regulă sunt benigne (nu sunt cancer) zona
• Adesea întâlnite la femeile peste 50 de ani • De regulă, nu este
necesară urmarea unui
tratament

Microcalcificări • Depuneri de calciu în sâni care arată ca • S-ar putea să fie


niște pete albe, foarte mici într-o mamo- necesară o nouă ma-
grafie. mografie sau o biopsie
• De obicei, ele nu sunt semne de cancer. pentru a putea fi pus un
Cu toate acestea, dacă se regăsesc într- diagnostic
o zonă cu celule ce se divid repede sau
sunt grupate într-un anumit fel, ar putea
fi un semn de DCIS sau de cancer mamar
invaziv
Necroza grăsoasă • Noduli rotunzi, fermi care de regulă nu • Poate fi necesară o
sunt dureroroși biopsie pentru diag-
• Pot apărea ca urmare a unei lovituri la sân, nosticarea și extirparea
a unei operații sau radioterapie necrozei grăsoase
• Formate din țesut adipos deteriorat întrucât de multe ori
• Pielea din jurul nodulului poate fi roșie, aceasta arată precum
învinețită sau cu gopițe cancerul
• Este o afecțiune benignă (nu este cancer) • De regulă, necroza
grăsoasă nu necesită
tratament

Papilom intraductal • O increscență mică, asemănătoare unui • Poate fi necesară o


neg, în interiorul unui canal al laptelui, de biopsie pentru diagnos-
regulă în apropierea mamelonului ticare și extirpare.
• Poate cauza și durere sau apariția unui
nodul
• Poate cauza o secreție mamelonară cu
aspect transparent, lipicios, sângeriu
• Este de regulă întâlnit la femeile cu vârste
cuprinse între 30-55 de ani.
• Spre deosebire de papilomele individuale,
papilomele multiple cresc riscul de cancer
mamar
Termeni de reținut
Termeni de reținut
ciale sau alte substanțe numite anestezice. Anestezia biopsie incizională = procedură chirurgicală prin care este
generală împiedică pacienții să mai simtă durere în tim- prelevată o porțiune a unui nodul sau a unei suprafețe
pul operațiilor sau a altor proceduri suspecte pentru diagnosticare. Țesutul este apoi exami-
anestezie locală = pierderea temporară a simțurilor nat la microscop pentru a fi verificat de semne de boală
pe o porțiune mică a corpului cauzată de medicamente BRCA1 = o genă situată pe cromozomul 17 care, în mod
speciale sau alte substanțe numite anestezice. Pacien- normal, ajută la suprimarea creșterii celulare. O peroană
tul rămâne treaz dar nu simte durere în zona corpului care moștenește anumite mutații (modificări) ale ge-
tratată cu anestezic nei BRCA1 prezintă un risc mai ridicat de a face can-
anormal = care nu este normal. O leziune anormală cer mamar, ovarian, de prostată și alte tipuri de cancer.
sau o increscență poate fi cancer, premalignă (poate de- BRCA1 este prescurtarea din lb. engleză a cancerului
veni cancerigenă) sau benignă (nu este cancer) mamar 1 – breast cancer 1 (gena la debut precoce)
antibiotic = medicament utilizat în tratarea infecțiilor BRCA2 = o genă situată pe cromozomul 13 care, în mod
cauzate de bacterii sau alte microorganisme normal, ajută la suprimarea creșterii celulare. O peroană
areolă = suprafață de piele colorată închis care care moștenește anumite mutații (modificări) ale ge-
înconjoară mamelonul sânului nei BRCA2 prezintă un risc mai ridicat de a face can-
autoexaminarea sânilor = o examinare efectuată de către cer mamar, ovarian, de prostată și alte tipuri de cancer.
o femeie a propriilor sâni pentru a depista prezența unor BRCA2 este prescurtarea din lb. engleză a cancerului
noduli sau a altor modificări. Denumită și AES mamar 2 – breast cancer 2 (gena la debut precoce)
benign = nu este canceros. Tumorile benigne pot calcificare = depunere de calciu în țesut. Calcificarea în
crește dar nu se extind în alte părți ale corpului sâni poate fi văzută într-o mamografie, însă nu poate fi
simțită. Există două tipuri de calcificare în sâni – mac-
biopsia aspirativă cu ac fin = prelevarea unei mos- rocalcificare și microcalcificare. Macrocalcificările sunt
tre de țesut sau fluid cu ajutorul unui ac fin pentru a fi depuneri mari de calciu și, de regulă, nu sunt asociate
examinate la microscop. Este numită și bopsie AAF cu cancerul. Microcalcificările sunt particule foarte mici
biopsie = extirparea sau prelevarea de celule sau țesut găsite în zone cu celule care se divid rapid. Mai multe
pentru a fi analizate de către patolog. Medicul patolog microcalcificări grupate pot reprezenta un semn al can-
poate studia țesutul la microscop, sau poate face alte cerului
teste pe celulele sau țesutul respectiv. Există tipuri nu- calciu = un mineral necesar pentru a avea dinți, oase și
meroase, diferite de proceduri de biopsie. Cele mai des alte țesuturi ale corpului sănătoase. Este cel mai comun
întâlnite includ: 1) biopsie incizională – prin care doar o mineral din organism. O depunere de calciu în țesuturile
mostră de țesut este prelevată; 2) biopsie excizională din organism, precum țesutul mamar poate reprezenta
– prin care este prelevat întregul nodul sau suprafață un semn de boală
suspicioasă; 3) biopsie cu ac – prin care o mostră de
țesut sau fluid este extrasă cu ajutorul unui ac. Când este cancer = un termen utilizat pentru bolile în care celule
utilizat un ac gros, biopsia este numită puncție mamară anormale se divid necontrolat și pot invada țesuturile
cu ac gros. Când este utilizat un ac fin, procedura se învecinate. Celulele canceroase se pot extinde și ele în
numește biopsia aspirativă cu ac fin alte părți ale corpului prin sistemul circulator și limfatic
biopsie asistată de vacuum = o procedură prin cancer mamar = cancer care se formează în țesutul
care este prelevată o bucată mică de țesut. Este utili- mamar, de obicei în ducte (canalele care transportă
zat un aparat ce proiectează imaginea pentru a ghida laptele la mameloane) și în lobule (glande care secretă
o sondă conectată la un dispozitiv de aspirație. Sonda laptele). Poate apărea atât la bărbați cât și la femei, deși
este introdusă printr-o mică incizie făcută în pielea la bărbați este mai rar
amorțită a sânului. Mostra de țesut este prelevată cu carcinom mamar in situ stadiul 0 = există două
grijă, utilizând dispozitivul de aspirație și un cuțit mic ro- tipuri de cancer mamar în stadiu 0: carcinom ductal in
tativ plasat în probă. Apoi mostra de țesut este analizată situ (CDIS) și carcinom lobular in situ (CLIS). CDIS este o
la microscop pentru identificarea semnelor de boală. boală noninvazivă în care celule anormale sunt regăsite
Această procedură cauzează o cicatrice mică ce nu în interiorul ductelor (canalelor lactifere). Celulele anor-
necesită coasere. Denumită și puncție biopsie asistată male nu s-au extins în afara ductei spre țesutul mamar.
de vacuum În unele cazuri, CDIS poate deveni cancer invaziv și se
biopsie chirurgicală = prelevarea unei mostre de poate extinde către alte țesuturi; încă nu s-a găsit o
țesut de către un chirurg pentru a fi examinată de către modalitate de a putea prezice care dintre leziuni vor
un patolog. Patologul poate studia țesutul la microscop deveni cancer invaziv. CLIS este o boală în care celule
biopsie excizională = o procedură chirurgicală prin care anormale sunt regăsite în lobulele sânilor (mici secțiuni
întreg nodulul sau suprafața suspectă este extirpată ale țesutului care produce lapte). CLIS rar poate deveni
pentru diagnosticare. Țesutul este apoi examinat la mi- cancer invaziv și cu toate acestea, existența lui la unul
croscop pentru a fi verificat de semne de boală dintre sâni crește riscul de apariție a cancerului mamar
la oricare dintre sâni. Cancerul mamar în stadiu 0 este
numit și carcinom mamar in situ factor de risc = ceva ce poate crește șansele de a
CDIS (carcinom ductal in situ) = o afecțiune dezvolta o boală. Exemplele de factori de risc ai can-
noninvazivă în care celule anormale sunt regăsite în cerului includ: vârsta, antecedente de cancer în familie,
interiorul ductelor. Celulele anormale nu s-au extins în folosirea produselor din tutun, anumite obiceiuri ali-
afara ductei către alte țesuturi din sân. În unele cazuri, mentare, obezitatea, lipsa exercițiului fizic, expunerea la
CDIS poate deveni cancer invaziv și se poate extinde radiații sau alți agenți cancerigeni și anumite modificări
către alte țesuturi; încă nu s-a găsit o modalitate de a genetice
putea prezice care dintre leziuni vor deveni invazive. fibroadenom = o tumoare benignă (nu este
Este denumit și carcinom intraductal canceroasă) care adesea se formează în sâni aât din
chimioterapia = tratamentul cu medicamente care țesut fibros cât și glandular. Fibroadenoamele sunt cel
ucid celule canceroase mai des întâlnite tumori benigne ale sânilor
chirurg = medic ce înlătură sau repară o parte din corp glandă = un organ care secretă una sau mai multe
prin operarea pacientului substanțe precum lapte, hormoni, suc gastric,
chist = un sac sau o capsulă din corp. Poate fi umplut transpirație, lacrimi sau salivă
cu fluid sau cu altă substanţă glandular = vezi glandă
ciclu menstrual = ciclul lunar de modificări hormo- globule albe din sânge = un tip de celule imuni-
nale, de la începutul unei menstruații până la începutul tare din sânge. Majoritatea globulelor albe sunt produse
următoarei menstruații în măduvă și se regăsesc în sânge și în țesutul limfatic.
CLIS (carcinom lobular in situ) = o boală în care Globulele albe ajută organismul să se lupte cu infecțiile
celule anormale sunt regăsite în lobulele sânilor. CLIS și cu alte boli. Granulocitele, monocitele și limfocitele
rar poate deveni cancer invaziv dar, cu toate acestea, sunt globule albe din sânge. Denumite și leucocite
existența lui la unul dintre sâni crește riscul de apariție a HDA (hiperplazie ductală atipică) = o afecțiune
cancerului mamar la oricare dintre sâni benignă (nu este canceroasă) în care sunt mai multe
crioablația = o procedură prin care țesutul este celule în interiorul ductelor mamare decât în mod nor-
înghețat pentru a distruge celule anormale. Aceata este mal, iar celulele arată anormal la microscop. A avea HDA
realizată, de regulă, cu ajutorul unui instrument special crește riscul de apariție a cancerului mamar
care conține nitrogen lichid sau dioxid de carbon lichid. hiperplazie atipică = o afecțiune benignă (nu este
Este denumit și crio-operație canceroasă) în care celulele arată anormal la microscop
densitatea sânului = descrie cantitatea relativă a și se regăsesc în număr mare
diferitelor țesuturi din sân. Un sân dens are mai puțin HLA (hiperplazie lobulară atipică) = o afecțiune
țesut adipos în comparție cu cantitatea existentă de benignă (nu este canceroasă) în care sunt mai multe ce-
țesut glandular și conjunctiv. Radiografiile mamografiilor lule în interiorul lobulilor decât în mod normal, iar ce-
la sânii cu o densitate mai mare sunt mai greu de inter- lulele arată anormal la microscop. A avea HLA crește
pretat decât cele ale sânilor mai puțin denși riscul de apariție a cancerului mamar
diagnostic = procesul de identificare a unei boli, pre- hormon = una dintre multiplele substanțe chimice
cum cancer, după semne și simptome secretate de glande în corp. Hormonii circulă prin fluxul
ductă = canal subțire al sânului prin care curge lapte sangvin și controlează acțiunea anumitor celule sau or-
de la lobule către mameloane. Ductele sunt numite și gane. Unii hormoni pot fi făcuți și în laborator
canale lactifere. implant mamar = un săculeț umplut cu gel sau apă
efecte secundare = o problemă care are loc atun- salină, plasat sub mușchiul pieptului pentru a reface
ci cînd un tratament afectează țesuturi sau organe forma sânului
sănătoase. Unle dintre cele mai obișnuite efecte se- in situ = în locul de origine. De exemplu pentru car-
cundare ale tratamentului pentru cancer sunt: oboseală, cinomul in situ, celulele anormale sunt găsite numai în
durere, greață, vomă, scăderea numnărului de globule locul unde s-au format inițial. Ele nu s-au extins
din sânge, căderea părului și dureri de gură infecție = invazia și multiplicarea germenilor în organ-
țesut conjunctiv = țesut de susținere care înconjoară ism. Infecțiile se pot produce în orice parte din corp și
alte țesuturi sau organe. Țesuturile conjunctive speciali- se pot împrăștia în tot corpul. Germenii pot fi bacterii,
zate includ oasele, cartilagiile, sângele și grăsimea virusuri, drojdii sau fungi. Ele pot cauza febră sau alte
examinare clinică a sânilor = o examinare fizică realizată probleme, în funcție de localizarea infecției. Când sis-
de către un medic pentru a depista noduli sau alte temul natural de apărare al organismului este puternic,
modificări. Denumită și ECS adesea acesta se poate lupta cu germenii și astfel poate
examinare prin dislocarea implantului = o preveni infecțiile. Unele tratamente pentru cancer pot
procedură pentru realizarea unei mamografii (expunerea slăbi sistemul natural de apărare
la raze X) la sâni la femeile cu implant mamar. Implan- istoric medical al familiei = o evidență a relațiilor
tul este împins către peretele pieptului și țesutul mamar dintre membrii familiei alături de istoricul lor medical.
este tras în fața și în jurul acestuia pentru ca țesutul să Acesta include bolile curente și pe cele din trecut. Un
poată fi vâzut la mamografie. Denumită și examinare istoric medical al unei familii poate indica un tipar al unei
prin dislocarea Eklund și examinare Eklund anumite boli în familie. Este denumit și istoricul familiei
istoric medical personal = o evidență a informațiilor mamografie de diagnosticare = o radiografie a
cu privire la sănătatea unei persoane. Poate include sânilor utilizată pentru a verifica dacă există cancer după
informații despre alergii, îmbolnăviri sau operații precum ce un nodul sau alte semne sau simptome de cancer
și date și rezultate a examinărilor fizice, testelor, screen- mamar au fost identificate
ing-urilor și imunizărilor. Poate include și informații cu mamografie digitală = o tehnică ce utilizează un
privire la medicamentele luate, dietele și exercițiile ur- computer în locul filmului de radiografie pentru a întreg-
mate. Denumit și arhivă personală sau istoric personal istra imaginile la raze X ale sânului
limfă = fluidul limpede care circulă prin sistemul limfat- masă = în medicină, un nodul în organism. Poate fi
ic și care transportă celulele care ajută la lupta împotriva cauzată de: creșterea anormală a unor celule, un chist,
infecțiilor sau a altor boli. Este numit și fluid limfatic schimbări hormonale sau o reacție a sistemului imuni-
limfocitele = un tip ce celule imunitare produse în tar. O masă poate fi benignă (nu este canceroasă) sau
măduva osoasă, care se găsesc în sânge și în țesuturile malignă (canceroasă)
limfatice. Cele două tipuri majore de limfocite sunt lim- mastectomie = operație de extirpare a sânului sau
focitele B și limfocitele T. Limfocitele B produc anticorpi cât mai mult țesut mamar posibil
și limfocitele T ajută la uciderea celulelor tumorale și mastita = o afecțiune în care țesutul mamar este in-
ajută la controlarea răspunsului imunitar. O limfocită flamat. De regulă, este cauzată de o infecție și adesea
este un tip de globulă albă întâlnită la mamele care alăptează
lob = o porțiune a unui organ, precum sân, plămân, medic oncolog = medic specializat în diagnosticarea
tiroidă sau creier și tratarea cancerului cu ajutorul chimioterapiei, terapiei
lobul = un lob mic sau o subdiviziune a unui lob hormonale și terapiei biologice. Medicul oncolog este,
localizarea cu ac = o procedură utilizată pentru a de regulă, principalul doctor care tratează o persoana
marca o suprafață anormală de țesut pentru ca aceas- cu cancer. Medicul oncolog acordă asistență și poate
ta să poată fi înlăturată prin operație. Un dispozitiv de coordona tratamentul indicat de alți specialiști
imagistică este utilizat pentru a ghida un fir subțire cu menopauză = momentul din viața unei femei când
un cârlig în capăt printr-un ac subțire pentru a plasa firul ovarele încetează să mai funcționeze și ciclurile men-
în sau în jurul suprafeței dorite. Odată ce firul este în lo- struale încetează. Menopauza naturală are loc în ju-
cul potrivit, acul este scos și firul este lăsat în loc pentru rul vârstei de 50 de ani. Se spune că o femeie este la
ca medicul să știe unde este țesutul anormal. Firul este menopauză atunci când nu a mai avut menstruație
scos odată cu realizarea biopsiei. Denumită și localizare timp de 12 luni la rând. Simptomele menopauzei includ:
cu ac/fir sau localizarea cu fir bufeuri, schimbări de dispoziție, transpirații nocturne,
localizarea cu fir = o procedură utilizată pentru a uscăciune vaginală, tulburări de concentrare și infertili-
marca o suprafață anormală de țesut pentru ca aceas- tate
ta să poată fi înlăturată prin operație. Un dispozitiv de menstruație = eliminarea periodică de sânge și țesut
imagistică este utilizat pentru a ghida un fir subțire cu din uter. De la pubertate până la menopauză, menstuația
un cârlig în capăt printr-un ac subțire pentru a plasa firul se produce la circa 28 de zile, mai puțin în timpul sarcinii
în sau în jurul suprafeței dorite. Odată ce firul este în lo-
cul potrivit, acul este scos și firul este lăsat în loc pentru metastază = răspândirea dintr-o parte în alta a cor-
ca medicul să știe unde este țesutul anormal. Firul este pului. Când celulele canceroase se metastazează și
scos odată cu realizarea biopsiei. Denumită și localizare formează tumori secundare, celulele din tumoarea
cu ac/fir sau localizarea cu ac metastazată sunt asemănătoare cu cele din tumoarea
originară (primară)
lumpectomie = operație de extirpare a țesutului
anormal sau a cancerului din sân alături de o cantitate microcalcificare = o depunere minusculă de calciu
redusă de țesut normal din jurul acestuia. Este un tip de în sân, care nu poate fi simțită ci doar detectată pe o ma-
operație de conservare a sânului mografie. O grupare a acestor mici particule de calciu
macrocalcificare = o depunere de calciu în sân, care nu poate indica prezența cancerului
poate și simțită ci doar observată pe o mamografie. Este mutație = orice modificare în ADN-ul unei celule.
adesea cauzată de îmbătrânire, o lovitură mai veche, un Mutațiile pot fi cauzate de erori apărute în timpul divi-
țesut inflamat și de obicei nu are legătură cu cancerul ziunii celulare sau de expunerea la agenții din mediul
mamelon = în anatomie, zona mică, ridicată, centrală, înconjurători care afectează ADN-ul. Mutațiile pot fi
din vârful sânului prin care poate curge lapte spre exte- dăunătoare, benefice sau pot să nu aibă niciun efect.
rior Dacă se produc în celule care produc ovule sau spermă,
acestea pot fi moștenite; dacă mutațiile se produc în alt
mamografia de screening = radiografia sânului tip de celule ele nu sunt moștenite. Anumite mutații pot
făcută pentru a identifica existența cancerului atunci conduce la cancer sau la alte boli
când nu există semne sau simptome
necroză grăsoasă = o afecțiune benignă în care
mamografie = utilizarea razelor X pentru realizarea țesutul adipos al sânului sau al altor organe este dete-
unei poze a țesutului mamar riorat ca urmare a unei lovituri, operații sau radioterapie.
mamografie cu film = utilizarea razelor X pentru a crea o Țesutul adipos din sân poate fi înlocuit de un chist sau
imagine a sânului pe un film de țesut cicatrizat, ce poate fi simțit ca un nodul rotund,
ferm. Pielea din jurul nodulului poate fi roșie, învinețită măsură ce se apropie de menopauză. Aceasta are loc cu
sau cu gropițe trei-cinci ani înaintea menopauzei și este semnalizată de
nodul limfatic = o grupare rotundă de țesut limfatic, apariția mai multor simptome ale menopauzei precum
înconjurată de o capsulă cu țesut conjunctiv. Nodulii bufeuri, schimbări de dispoziție, transpirație nocturnă,
limfatici filtrează limfa (fluidul limfatic) și înmagazinează uscăciune vaginală, dificultăți de concetrare și infertili-
limfocite (globulele albe din sânge). Sunt localizate de-a tate
lungul vaselor limfatice. Denumit și glandă limfatică premalign = termen utilizat pentru a descrie o
noninvaziv = în cancer, descrie bolile care nu s-au afecțiune care poate (sau este probabil) să devenină
extins în afara țesutului unde au apărut. În medicină, cancer. Denumit și precanceros
descrie o procedură care nu necesită introducerea unui premenopauzal = care are legătură cu perioada di-
instrument prin piele sau printr-o deschidere a corpului naintea menopauzei. Menopauza („schimbarea vieții”)
oncolog = un medic specializat în tratarea cancerului. este perioada din viața unei femei cînd ciclurile men-
Unii oncologi sunt specializați în tratarea unui anumit tip struale încetează
de cancer. De exemplu, un oncolog radiolog este spe- puncție biopsie mamară cu ac gros = extirparea
cializat în tratarea cancerului cu ajutorul radiațiilor unei mostre de țesut cu ajutorul unui ac gros pentru ex-
oncolog radiolog = un medic specializat în tratarea can- aminarea la microscop. Denumită și biopsia cu ac gros
cerului cu ajutorul radiațiilor radiolog = medic specializat în realizarea și interpre-
operație = procedură de înlăturare sau reparare a tarea imaginilor făcute la diferite părți ale corpului. Aces-
unei părți din corp pentru a vedea dacă este prezentă o te imagini sunt produse cu ajutorul razelor X, undelor
formă de boală sonore sau altor tipuri de energii
operație de conservare a sânului = o operație de radioterapie = utilizarea radiațiilor de înaltă frcvență
înlăturare a cancerului mamar dar nu și a sânului. Tipuri- provenite de la radiațiile X, gama, neutroni, protoni și
le de operații de conservare a sânului includ lumpecto- alte surse pentru distrugerea celulelor canceroase și
mia (extirparea nodulului), cuadrantectomia (înlăturarea micșorarea tumorilor. Radiațiile pot proveni de la un
a unei pătrimi sau a unui cadran al sânului) și mastec- aparat localizat în afara corpului (terapie cu radiații ex-
tomia segmentală (înlăturarea cancerului cât și a unei terne) sau pot proveni de la un material radioactiv locali-
suprafețe de țesut din jurul tumorii și a țesutului care zat în corp, în apropierea celelelor canceroase (terapie
acoperă mușchiul pieptului de sub tumoare). Denumită cu radiații internă)
și operație de salvare a sânului raloxifen = ingredient activ al unui medicament utilizat
operație de salvare a sânului = o operație de înlăturare a pentru reducerea risului de cancer mamar invaziv la fe-
cancerului mamar dar nu și a sânului. Tipurile de operații meile aflate la postmenopauză și care prezintă risc cres-
de salvare a sânului includ lumpectomia (extirparea cut al bolii sau care au osteoporoză. Este folosit și pen-
nodulului), cuadrantectomia (înlăturarea a unei pătrimi tru prevenirea și tratarea osteoporozei la femeile aflate
sau a unui cadran al sânului) și mastectomia segmentală la postmenopauză. De asemenea, este studiat pentru
(înlăturarea cancerului cât și a unei suprafețe de țesut prevenirea cancerului mamar la anumite femei aflate la
din jurul tumorii și a țesutului care acoperă mușchiul pie- premenopauză și în prevenția și tratarea altor afecțiuni.
ptului de sub tumoare). Denumită și operație de salvare Raloxifenul blochează efectele hormonului estrogenic
a sânului asupra sânilor și crește cantitatea de calciu din oase.
pacient temporar = un pacient care vizitează o Este un tip de modulator de recepție selectiv
clinică pentru a i se pune un diagnostic fără a petrece al estrogenului (MRSE)
însă noaptea la clinică. Uneori numit și pacient de zi rază X = un tip de radiație cu unde înalte. Razele X sunt
papilom intraductal = o increscență benignă (nu este folosite în doze reduse pentru diagnosticarea bolilor prin
canceroasă) mică, asemănătoare unui neg, în interiorul preluarea unor imagini din interiorul corpului. În doze
unui canal al laptelui. De regulă este situat în apropierea mari, razele X sunt folosite pentru tratarea cancerului
mamelonului și poate cauza scurgeri mamelonare. De rezultat pozitiv fals = rezultatul unui test care indică
asemenea, poate cauza durere sau apariția un nodul faptul că o peroană are o anumită boală când, de fapt,
care poate fi simțit în sân. De regulă apare la femeile cu persoana respectivă nu are acea boală
vârste cuprinse între 30-55 de ani. A avea un singur papi-
lom intraductal nu crește riscul de a face cancer mamar. RMN (rezonanță magnetică nucleară) =
Când apar multiple papiloame mamare intraductale, procedură prin care undele radio și un magnet puter-
acestea sunt situate mai departe de mamelon. Este nic sunt conectate la un computer și utilizate pentru a
posibil să nu apară scurgeri mamelonare și papiloame- crea imagini detaliate din corp. Aceste imagini pot indica
le să nu fie simțite. Existența mai multor papiloame diferențele dintre țesutul normal și cel bolnav. RMN-ul
mamare intraductale poate crește riscul apariției cance- face poze mai detaliate ale organelor și țesuturilor moi
rului mamar. Denumit și papilom mamar intraductal în comparație cu alte tehnici de scanare, precum to-
mografiile sau radiografiile. RMN-ul este util pentru re-
patolog = un medic ce identifică boala prin studierea alizarea imaginilor creierului, splinei, țesuturile moi ale
celulelor și țesuturilor la microscop încheieturilor și interiorul oaselor.
perimenopauza = descrie perioada din viața unei sân = organ glandular localizat pe piept. Sânul este
femei în care ciclurile menstruale devin neregulate pe constituit din țesut conjunctiv, adipos și glandular care
poate secreta lapte. Este numit și glandă mamară antitumoral direct. Denumită și terapia biologică de
sâni denși = vezi densitatea sânului răspuns modificat, bioterapie, terapie BRM sau imu-
screening = verificarea existenței unei boli atunci când noterapie
nu există simptome. Întrucât screening-ul poate identi- terapie hormonală = tratament care suplimentează,
fica boli într-o fază timpurie, poate exista o șansă mai blochează sau înlătură hormonii. Pentru anumite
mare de vindecare a bolii. Exmplu de teste de screen- afecțiuni sau condiții (precum diabet sau menopauză),
ing: mamografia (la sân), colonoscopia (la colon), testul hormonii sunt administraţi pentru a ajusta nivelurile
papanicolau (la cervix) și examinare rectală cu camera scăzute de hormoni. Pentru încetinirea sau stopar-
(la prostată). Screening-ul poate include verificare riscu- ea creșterii anumitor tipuri de cancer (precum cel de
lui unei perosane de a moșteni o boală prin realizarea prostată sau mamar) hormonii sintetici sau alte medica-
unui test genetic mente sunt administrate pentru a bloca hormonii natu-
scurgere mamelonară = fluid care se scurge prin rali ai corpului. Uneori este necesară o operație de ex-
mamelon și care nu este lapte tirpare a unei glande care produce un anumit hormon.
sistem limfatic = țesuturile și organele care produc, Denumită și terapie endocrină, terpie cu hormoni sau
înmagazinează și transportă globulele albe din sânge tratament horminal
care se luptă cu infecțiile și alte boli. Acest sistem in- testarea clinică = un mod de cercetare prin care
clude măduva osoasă, splina, timusul, nodulii limfatici și se testează felul cum reacționează la oameni noile
vasele limfatice (o rețea de canale subțiri care transportă abordări medicale. Un studiu clinic testează noi metode
limfa și globulele albe din sânge). Vasele limfatice se de screening, prevenție, diagnosticare sau tratament a
ramifică, asemenea vaselor sangvine, în toate țesuturile unei boli. Este numită și studiu clinic
din corp tumoare = o grupare rotundă (masă) de țesut rezultată
sonogramă = o poză realizată de un computer a unor atunci când celulele se divid mai mult decât în mod
suprafețe din corp, realizată prin plimbarea undelor cu normal sau nu mor atunci când ar trebui. Tumorile pot
frecvență înaltă (ultrasunete) dicolo de țesuturile interne fi benigne (nu sunt canceroase) sau maligne (sunt can-
și organe. Denumită și ultrasonogramă ceroase). Denumită și neoplasmă
specific = vezi specificitate ultrasunet (ecograf) = o procedură prin care undele
specificitate = când se face referire la un test medical, cu frecvență înaltă sunt plimbate dicolo de țesuturile in-
specificitatea se referă la procentajul de oameni care au terne și organe creând un ecou. Tiparul ecourilor este
fost testați negativ pentru un anumit tip de boală dintr- proiectat pe monitorul aparatului, formând o imagine a
un grup de oameni care nu au boala respectivă. Niciun țesutului din corp numită sonogramă. Denumită și ultra-
test nu este 100% specific deoarece unii oameni care nu sonografie
au boala vor fi testați pozitiv la ea (fals pozitiv) vas limfatic = un canal subțire ce transportă limfă (flu-
stadiu = o descriere a unei tumori bazată pe gradul de idul limfatic) și globulele albe din sânge prin sistemul
anormalitate al celulelor canceroase văzute la micro- limfatic
scop și de cât de repede este preconizat că tomoarea
va crește sau se va extinde. Sistemul de măsurare diferă
la fiecare tip de cancer
tamoxifen = un medicament utilizat în tratamenul an-
umitor tipuri de cancer mamar la femei și bărbați. Este
folosit și pentru prevenirea cancerului mamar la femeile
care au (CDIS) carcinom ductal in situ (celule anormale
regăsite în interiorul ductelor) și la femeile cu risc foarte
crescut de a dezvolata cancer mamar. Tamoxifen-ul
este studiat și pentru tratarea altor tipuri de cancer. El
blochează efectele hormonului estrogenic în sâni. Ta-
moxifen este un tip de antiestrogen. Denumit și citrat de
tamoxifen
terapia hormonală în menopauză = hormonii
(estrogen, progesteron sau ambele) administrați unei
femei după menopauză pentru a înlocui hormonii care
nu mai sunt produși de către ovare. Denumită și terapia
de substituție hormonală în menopauză
terapie biologică = tratament de întărire sau
îmbunătățire a abilității sistemului imunitar de a se lupta
cu cancerul, infecțiile sau cu alte boli. Utilizat și pentru
a reduce anumite efecte secundare cauzate de anu-
mite tratamente pentru cancer. Agenții folosiți în tera-
pia biologică includ anticorpi monoclonali, factori de
creștere și vaccinuri. Acești agenți pot avea și un efect
Un ghid oferit de
https://www.cancer.gov/types/breast/breast-changes