Padurile de conifer

Pădurile de conifere (numite uneori păduri boreale) sunt zone de vegetație în care
predomină vegetația arboricolă (arbori și arbusti) și gimnospermica (brazi,pini). Ele sunt
răspândite în zonele subarctice, temperate si subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus
de latitudinea de 55° în emisfera nordica și unor munți din emisfera sudica.Se întalnește in
zonele reci precum nordul Asiei,din Scandinavia până în Rusia, in nordul Chinei, pe lanțul
muntos Himalayan, in Georgia, pe munții Alpi si Pirinei.

Vegetatie

Aici trăiesc foarte multe specii de plante. Vegetația poartă denumirea și de taiga. Arborii se
clasifică după felul acelor lor.Există două feluri de păduri de conifere; boreale si montane(m-
ții Stancoși si Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada,jneapanul
(singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și arborele vieții),tisa, chiparosul, cedrul,
cupresifolia si sequoia roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga.
Coniferele sunt arbori înalți, cu triunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare,
acoperite cu ceara. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar
laricele. Coniferele au fibre rasinoase ce permit clatinarea si indoirea lor; astfel rezista
vanturilor puternice.Ramurile lor sunt aplecate permițand zăpezii sa cadă pentru a nu le
îngreuna.Aici apar și lichenii, precum Cladonia, Romalina si Xathoria.

Fauna

Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere. Unele dintre ele au blănuri
prețioase. Ursul este unul dintre acestea. Cel mai mare urs trăiește în America de Nord și se
numește ursul Grizzly. Cerbul este un alt reprezentant a pădurilor de conifere și este la fel un
mamifer. Ciuta își naște puii vii și îi hrănește cu lapte. Caprioara naște numai un pui. Alți
reprezentanți sunt veverita,hermelina și samurul, de asemenea se găsesc și vulpi, jderi, arici,
iepuri, râși, lincși, castori si pume. Pasari: pițigoi, ciocănitoare, matasar, grangur, cocoș de
munte, iernuca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici,
fluturi, țanțari, găndacei și păianjeni.

Soluri

Tind sa fie acide, deoarece răsina cazută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea
substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid si nefertil.

Adaptari la frig

Coniferele sunt bine adaptate la conditiile ostile din nord, unde timp de sase pana la noua
luni din an temperatura este sub 6°C. Ramurile lor sunt lasate in jos, permitand zapezii, care
este in medie intre 380-635 mm pe an, sa cada fara a provoca daune structurii arborilor.
Frunzele lor sunt transformate in ace sau solzi si sunt impregnate cu rasina, care impiedica
inghetarea celulelor. Zada (Larix) din Europa si Pseudolarix din Asia sunt exceptii printre
conifere, ele avand frunze cazatoare si acele lor cazand in fiecare an.

Nu toti arborii sunt protejati impotriva incendiilor. Insa unii arbori, desi sunt distrusi, pot
profita de pe urma incendiului. Pinul cu noduri (Pinus attenuata) are conuri care pot fi
deschise numai la foc. Atunci cand conurile, vechi de pana la 30 de ani, sunt incalzite intr-un
incendiu de padure, semintele sar afara si germineaza in ramasitele bogate in carbon ale
incendiului. Noile rasaduri, care cresc repede, acopera stratul de culoare inchisa de la solul
padurii cu verdeata. Astfel in timp ce copacii de la care au provenit conurile sunt distrusi,
puietii lor rasar din cenusa.