Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Impactul digitalizării
CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................................3
Întrebări şi răspunsuri..........................................................................................................................4
IMPACTUL ASUPRA ACTIVITĂȚILOR BANCARE.......................................................................5
FinTech.................................................................................................................................................5
Impactul digitalizării-„Digitalizarea în banking implică și o schimbare de cultură organizațională”
...............................................................................................................................................................6
Digitalizare - Opinii..............................................................................................................................7
IMPACTUL DIGITALIZĂRII ÎN INSITUȚIILE BANCARE – EXEMPLE.......................................9
Banca Comercială Română..........................................................................................................9
Banca Transilvania.....................................................................................................................10
Banca Română Pentru Dezvoltare..............................................................................................12
REVOLUT..................................................................................................................................13
IMPACTUL DIGITALIZĂRII ÎN PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ......................................................14
STUDIU DE CAZ...............................................................................................................................15
Impactul digitalizării în competivitatea țării, în comparație cu alte țări din U.E..........................15
Indicele economiei şi societǎţii digitale (DESI).............................................................................18
Relaţia tehnologie – educaţie.........................................................................................................21
Concluzii.............................................................................................................................................23
Bibliografie.........................................................................................................................................24
Introducere
Exemple de digitalizare
Smartwatch: Ceasurile de tip smartwatch cu
afișaj integrat și conexiune la internet
(printr-o cartelă SIM sau WLAN).
Programele pot fi instalate pe smartwatch-
uri în același fel ca pe smartphone-uri
(„aplicații sau „apps”). Utilizatorii pot
utiliza smartwatch-urile pentru a-și controla
smartphone-urile, pentru a măsura datele
referitoare la starea lor de sănătate (și dacă
este necesar pentru a transmite alerte), pentru a accesa informații de la aplicațiile de fitness și
pentru a naviga în siguranță.
Autovehicule autonome: În viitorul apropiat, marii constructori de autovehicule vor oferi
autovehicule autonome. Conducerea autonomă funcționează printr-un sistem inteligent, cu
autoînvățare, care este capabil să
recunoască și să răspundă la obstacole,
semne de circulație și persoane.
Interconectarea acestor automobile are
menirea de a îmbunătăți siguranța în
trafic, impactul asupra mediului și
confortul din timpul deplasărilor,
printre altele.
Digitalizarea este unul dintre cele mai vizibile fenomene ale acestui deceniu, iar
evoluția sa este extrem de rapidă. Manifestatǎ prin adoptarea tehnologiilor digitale și,
respectiv, folosirea tehnologiei pe scarǎ tot mai largǎ pentru stocare și procesare, căutare și
regăsire a informațiilor între utilizatorii online, digitalizarea e un fenomen profund, cu
puternice implicații în toate domeniile.
În lucrarea lor, C. Loebbecke și A. Picot spun despre digitalizare că, de fapt,
”accelerarea acesteia privind valorificarea datelor de calitate pentru proiectarea și furnizarea
de servicii de ultimă generație va permite crearea unor modele inovatoare de afaceri, care,
desigur, vor avea o serie de consecințe. Una dintre consecințe este cunoscută în ocuparea
forței de muncă. Procesul de digitalizarea are un impact negative asupra acestui sector,
deoarece lucrătorii pot rămâne fără locuri de muncă, așa cum a fost și în cazul munzitorilor
din industria prelucratoare atunci când automatizarea și-a făcut simțită prezența.”
Totodată, J. Tirole afirmă faptul că ” digitalizarea societății se află în centrul
schimbărilor economice și sociale din secolul XXI. Aceasta va avea un impact asupra tuturor
activităților umane, la fel cum a schimbat deja comerțul, finanțele, mass-media și industria de
călătorie și ospitalitate. Toată lumea va trebui să se adapteze, inclusiv unele organizații
surprinzătoare.”
Întrebări şi răspunsuri
• Cum să reformăm sistemul de învăţământ pentru ca acesta sa răspunda noilor
realităţi?
UE are o problemă în ceea ce priveşte abilităţile digitale - în viitorul apropiat, 90%
din locurile de munca vor necesita un anumit nivel de abilităţi digitale, în condiţiile în care,
cca. 40% din cetăţenii UE au abilităţi digitale limitate sau inexistente. Este necesar ca
sistemul de învăţământ să răspundă cu educaţie digitală la toate nivelurile. Pregatirea
profesională trebuie să fie adaptată la realităţile noilor locuri de muncă, inclusiv prin cursuri
de initiere specializate pentru guvernanţi, politicieni, funcţionari publici şi manageri. Chiar o
simplă enumerare a noilor tehnologii, evidentiază, o dată în plus, nevoia de implementare
rapidă şi pe scară largă a pregătirii digitale pentru persoanele de decizie.
• Cum să conducem dar cum să şi administrăm implementarea noilor tehnologii?
Cheia către transformarea digitală este leadership-ul digital. Transformarea digitală
trebuie condusă de la vârf, cu implicarea activă a guvernanţilor şi a persoanelor de decizie,
atât în organizaţiile publice, cât şi în cele private. Nu trebuie să punem frână dezvoltărilor IT
datorită îngrijorărilor legate de pierderea locurilor de munca; în loc să evităm schimbarea,
trebuie să o îmbrăţişăm şi să ne pregătim pentru ea. În trecut, de fiecare dată când a avut loc o
schimbare profundă, au existat aceleaşi îngrijorări, dar s-au dovedit a fi nefondate.În loc să
tragem digitalizarea pe linie moartă, mai degraba va trebui să o modelăm şi să o adaptăm,
astfel încat să devină compatibilă cu umanitatea.
• Cum va impacta locurile de muncă viitoare şi mediul de lucru?
Vor fi un numar semnificativ de locuri de munca noi, dar trebuie să fim pregatiţi
pentru ele. Până la 2020, în UE vor fi 825.000 de locuri de muncă vacante în domeniul
IT&C*, fară a ţine cont de multitudinea de locuri de muncă create în alte industrii, ca urmare
a digitalizării. Digitalizarea va permite o flexibilitate crescută a locurilor şi a programului de
muncă. În viitor, munca se va axa din ce în ce mai mult pe “calitate”: digitalizarea este o
oportunitate de a crea locuri de muncă mai putin solicitante, permiţând astfel alocarea unui
timp mai mare pentru alte activităţi mai creative.
• Ce e de făcut? Iniţiaţi dialogul social.
Este important să implicăm reprezentanţii angajatorilor şi angajaţilor în discuţiile
privind introducerea tehnologiilor digitale şi despre cum sa adaptăm legislaţia muncii.
Sectorul public şi cel privat trebuie să lucreze împreună pentru că digitalizarea să fie abordată
de o manieră intersectorială. Schimbarea digitală nu trebuie să fie limitată doar la aspecte
economice si tehnice, ci trebuie să includă şi considerente legate de domeniul muncii. Mai
mult, trebuie analizat cu atenţie şi subiectul impactului inegal al digitalizarii asupra diferitelor
categorii sociale. Cadrul legislativ, inclusiv protecţia datelor personale, trebuie actualizat
pentru a răspunde noilor realitaţi.
• Tehnologii “disruptive”: ce urmeaza?
Transformarea digitală şi progresul tehnologic dau naştere unor modele de afaceri
disruptive, care au un impact major asupra industriilor, afacerilor si cetaţenilor. Soluţii noi si
inovative apar în mod constant şi generează provocări semnificative în privinţa cadrului de
reglementare. Strategic Policy Forum a identificat 10 inovaţii si aplicaţii de tehnologie
digitală care au un potenţial important de a fi disruptive. Dintre acestea, în paginile suport,
sunt prezentate cele 7 tehnologii digitale care vor impacta în viitorul apropiat industria
bancară.
Bineînțeles că acest fenomen a avut impact și asupra activităților bancare și, totodată,
asupra economiei țărilor. Una din tendițele care a influențat seminificativ produsele și
serviciile bancare poartă numele de ”FinTech”.
FinTech
Digitalizare - Opinii
BCR-InnovX este un program dedicat afacerilor din tehnologie care dezvoltă soluții
dedicate pentru domenii precum: cyber-security, fintech, inteligență artificială, învățare
automată, robotică, cloud, automatizare sau microservicii. Acceleratorul BCR-InnovX este
un proiect realizat în parteneriat cu companiile UiPath, Startup Grind, Google for Startups,
Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF).
Banca Transilvania
BT Open Banking
BT Open Banking (BT Api Store) este o platformă lansată de Banca Transilvania care
permite fintech-urilor și altor companii de tehnologie să testeze integrarea cu BT, pentru a
prezenta servicii ale băncii, precum: afișarea soldurilor online, istoricul tranzacțiilor și
inițierea tranzacțiilor prin platforme externe către Banca Transilvania.
“Open Banking este noul mod de a face banking. Avem de acum înainte oportunitatea
de a integra în ecosistemul BT și alți actori, cum sunt fintech-urile, ceea ce va aduce o
experiență digitală superioară pentru clienți, ideile noi putând fi implementate mult mai
repede decât până acum. Fintech-urile ne ajută să ținem pasul cu noile provocări și cerințe, cu
noile tehnologii, dar și cu concurența care vine din alte domenii”, a declarat Mariana
Chindris, Director Coordonator Transformare Digitală, Banca Transilvania.
Instant Top-up
Este o funcţie care permite
transfer instant de la alte bănci în
contul BRD. Această funcţionalitate
este una folosită în special de
fintech-uri, care încearcă să
implementeze soluţii bancare cât
mai inovatoare.
Aceasta permite transferul în timp real în contul BRD al banilor din conturile deschise
la alte bănci. Transferul se realizează în acelaşi mod ca o plată e-commerce, prin intermediul
unui card bancar de debit, în lei, emis de o bancă din România. Valoarea maximă care poate
fi transferată lunar în contul BRD, din conturile deschise la alte bănci, este de 30.000 de lei,
în maximum 5 tranzacţii. De asemenea, clientul poate alege ca transferul să aibă loc cu o
anumită recurenţă. Transferul este instant şi gratuit. BRD nu percepe niciun comision pentru
acest tip de operaţiune.
Instant Top-up este a doua funcţionalitate lansată de Digital Hub-ul BRD, după
agregatorul de conturi ContAll. Funcţionalitatea ContAll îi permite oricărui utilizator al
aplicaţiei MyBRD Mobile să aibă acces, într-un singur loc, la informaţii în legătură cu
conturile şi produsele deţinute atât la BRD, cât şi la alte bănci: conturi curente, credite şi
carduri de credit, depozite la termen şi conturi de economii, soldul, precum şi istoricul
tranzacţiilor realizate. În acest moment, ContAll agregă informaţii din conturile deţinute la
opt instituţii bancare din România - BRD, BCR, ING, Raiffeisen, Banca Transilvania, Alpha
Bank, UniCredit Bank, CEC Bank şi una din străinătate - Société Générale.
„Crearea Digital Hub-ului şi modul de lucru Agile ne permit să aducem mai repede în
piaţă funcţionalităţi noi. Pornind de la vizualizarea tuturor conturilor, indiferent de bancă,
clienţii au acum posibilitatea de a-şi aduce banii instant dintr-o altă bancă în contul lor de la
BRD. Scopul nostru este să le oferim clienţilor libertatea de a alege aplicaţia preferată de
unde să tranzacţioneze, indiferent de bancă, ceea ce îi pregăteşte şi educă pentru experienţa
PSD2”, spune Bogdan Brăslaşu, Director Digital şi Omnichannel, BRD.
REVOLUT
Revolut este un start-up fintech, lansat în Marea Britanie, care acţionează în domeniul
financiar şi vine cu soluţii care nu sunt oferite de bănci sau de alte servicii financiare. Revolut
este o alternativă bancară digital și le permite utilizatorilor să deschidă un cont curent în
aplicaţie în câteva minute, să efectueze transferuri domestice şi internaţionale gratuite, să
deţină şi să schimbe 25 de monede în aplicaţie folosind cursul de schimb real (interbancar), şi
să cheltuie bani în întreaga lume, în 130 de monede, fără taxe şi comisioane ascunse, folosind
un card contactless VISA sau MasterCard.
Utilizatorii pot alege să folosească numai un card virtual şi să facă plăţi doar online.
Compania oferă, de asemenea, şi un card fizic. Este esenţial pentru utilizatori să deţină un alt
cont bancar, deoarece numai aşa îşi pot alimenta contul Revolut. Ca să alimentezi contul
Revolut, ai la dispoziţie mai multe opţiuni: transfer bancar, „topping up” sau prin Apple Pay
sau Google Pay. Revolut nu acceptă alimentarea prin cash sau cec.
Cu contul standard, gratuit, clienţii pot retrage bani de la bancomat cu comision zero
în limita a 800 de lei pe lună, iar după depăşirea acestei sume se aplică un comision de 2%.
Principalul avantaj al Revolut este că utilizatorii pot face schimb valutar cu până la 25 de
monede: USD, GBP, EUR, PLN, CHF, DKK, NOK, SEK, RON, SGD, HKD, AUD, NZD,
TRY, ILS, AED, CAD, HUF, JPY, MAD, CZK, QAR, THB, ZAR. Schimbul valutar va fi
făcut la rata de schimb interbancară, o rată dinamică la care băncile schimbă valute între ele.
Aceasta este o rată în timp real, care se schimbă constant în aplicaţie.
Contul Revolut are un IBAN generic, însă compania lucrează în prezent la oferirea
unui IBAN personalizat. Irina Scarlat, country manager pentru România al Revolut, spunea
recent într-un interviu la Adevărul Live că fintech-ul a încheiat un parteneriat cu o bancă din
top cinci bănci din România pentru a oferi IBAN personalizat. Drept urmare, utilizatorii îşi
vor putea încasa salariul direct din Revolut. Compania lucrează şi la posibilitatea de a oferi
credite. Clienţii Revolut primesc notificări imediat ce cheltuie bani, văd cheltuielile pe
categorii, au acces la instrumente de bugetare şi măsuri de securitate sporită precum abilitatea
de a utiliza gratuit carduri virtuale de unică folosinţă sau de a activa setări de siguranţă bazate
pe locaţie şi proximitate.
Pentru siguranţă, utilizatorii pot să şi să deblocheze cardul direct din aplicaţie, iar
cardurile pot fi dezactivate pentru anumite tipuri de tranzacţii (contactless, swipe, plăţi
online, retrageri de numerar). Utilizatorii pot opta pentru siguranţa pe baza de geo-localizare:
asta înseamnă că nu pot face plăţi cu cardul decât dacă acesta este situat în perimetrul
telefonului. Utilizatorii pot seta limite de cheltuieli pentru fiecare card.
STUDIU DE CAZ
Impactul digitalizării în competivitatea țării, în comparație cu alte țări din U.E
Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
Sursa: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
https://www.strategyand.pwc.com/m1/en/reports/digitization-economic-growth-job-
creation.html
file:///C:/Users/Militaru%20Cristina/Desktop/FABBV/PSB/2020%20Curs%20PSB
%20Ro.pdf
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania
https://www.businesscover.ro/digitalizarea-si-impactul-pe-piata-muncii/
http://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania
https://www.wall-street.ro/tag/revolut.html
https://financer.com/ro/revolut-sfarsitul-banking-ul-traditional-in-romania/
https://www.profit.ro/insider/companii
https://start-up.ro/global-fintech-hackathon-competitia-pentru-designeri-si-developeri/
https://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-newsroom
https://www.bcr.ro
https://www.piatafinanciara.ro/digitalizarea-in-banking-implica-si-o-schimbare-de-cultura-
organizationala/
file:///C:/Users/Laura/Downloads/Dezvoltare_digitala
%E2%80%93Intre_reglementare_si_oportunitate%20(1).pdf
file:///C:/Users/Laura/Desktop/FSFD-Editia-1-2018-Bogdan-Preda-CPBR.pdf
Claudia Loebbecke, Arnold Picot, 2015. The Journal of Strategic Information Systems-
”Reflections on societal and business model transformation arising from digitization
and big data analytics: A research agenda”, volumul 24, numărul 3, pag. 149.
Jean Tirole, 2017. Ecomomics for the Common Good-”How Digitization Is Changing
Everything”, pag. 378.