UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ,,DIMITRIE CANTEMIR’’ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT CLUJ-NAPOCA

REFERAT

CAMERA PRELIMINARĂ

Coordonator:
Conf.Univ.Dr. Sorina Siserman

Student:
Simota Ciprian-Marian

Cluj-Napoca
-2020-
Procedura Camerei Preliminare este o nouă fază a procesului penal, situată după cea de urmărire
penală și înaintea fazei de judecată.

Obiectul camerei preliminare

Obiectul camerei preliminare constă în verificarea, iar mai apoi trimiterea în judecata.

 -Verificarea competenței instanței: judecătorul de cameră preliminară își va verifica și

propria competență pentru a constata dacă instanța a fost sesizată cu o faptă ce intră în
competența sa materială, personală sau teritorială; în cazul în care va constata că nu este
competent să efectueze procedura de cameră preliminară, va dispune prin încheiere
definitivă declinarea cauzei în vederea parcurgerii procedurii de cameră preliminară la
judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței competente;
 -Verificarea competenței organelor de urmărire penală: ca urmare a Deciziei Curții
Constituționale nr. 302/2017, va fi sancționată cu nulitatea absolută încalcarea normelor
referitoare la competența materială a organelor de urmărire penală; în în interpretarea
Curții Constituționale, este incidentă sanțiunea nulității absolute indiferent dacă organul
de urmărire penală este inferior sau superior celui competent;

*efectuarea urmăririi penale de către un organ de urmărire penală necompetent va duce la

restituirea cauzei la parchet;

 -Regularitatea rechizitoriului, se vor verifica:

1. Condițiile de formă, din afara rechizitoriului – neregularitatea formală a actului de sesizare

(formă de nelegalitate a emiterii rechizitoriului) :
a.dacă rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de procurorul ierarhic
superior;
b. dacă rechizitoriul cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 328 NCPP (denumirea
parchetului şi data emiterii rechizitoriului, numele, prenumele şi calitatea celu: care l-a întocmit,
semnătura celui care l-a întocmit, fapta si persoanele pentru care s-a efectuat urmărirea penală
(pentru determinarea limitelor urmăririi penale se vor analiza ordonanţa de începere a urmăririi
penale in rem, ordonanţa prin care s-a dispus continuarea efectuării urmăririi penale fată de
suspect şi confirmarea acesteia, atunci când măsura a fost dispusă de organul de cercetare penală,
ordonanța prin care a fost pusă în mişcare acțiunea penală, ordonanța prin care s-a dispus
extinderea urmăririi penale sau a acțiunii penale, ordonanța de reunire a cauzelor), încadrarea
juridică a acesteia, motivele de fapt şi de drept, probele şi mijloacele de probă pe care se
întemeiază acuzarea, actele de urmărire penală efectuate, date referitoare la măsurile preventive/
asigurătorii luate în cursul urmăririi penale, dispoziția de trimitere în judecată, cheltuielile
judiciare, precum şi numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea
calității lor în proces, şi locul unde urmează a fi citate);
2. Condițiile de fond, din interiorul rechizitoriului – neregularitatea de conținut a actului de
sesizare:
a. se referă numai la aptitudinea acestuia de a învesti instanţa - respectiv dacă în cuprinsul
rechizitoriului sunt descrise faptele care constituie obiectul acuzării (natura faptelor imputate
inculpaţilor, modul, mijloacele, timpul şi locul presupusei lor comiteri, împrejurările de fapt şi
contextul presupusei lor comiteri) față de fiecare inculpat în parte pentru a se putea stabili
obiectul și limitele judecăţii; verificarea este făcută în scopul stabilirii dacă acesta este apt să
învestească în mod valabil instanța de judecată, precum şi pentru a asigura posi bilitatea
efectuării unei apărări concrete şi efective a inculpatului prin raportare la faptele de care este
acuzat şi de modalitatea în care se susţine că au fost comise;
b. față de funcția procesuală stricto sensu a camerei preliminare şi de exclu derea
incompatibilității funcției de veri ficare a legalității trimiterii în judecată cu cea de judecată, din
sfera de verificare a regularității interne a rechizitoriului a fost exclusă cea a aparenței de
temeinicie a rechizitoriului, care implica şi evaluarea testului sufi cienței probelor în vederea
evitării trimiterilor în judecată arbitrare; procedând astfel, legiuitorul a optat în mod nejustificat
pentru lăsarea în afara sferei de analiză a judecătorului a condiției caracterului complet al
urmăririi penale şi a testului suficienței probelor.
 Verificarea legalității și loialității administrării probelor în cursul urmăririi penale pentru
a verifica incidența sancțiunii derivate a excluderii cu alte cuvinte se va verifica dacă
dreptul la apărare al inculpatului a fost respectat în cursul urmăririi penale în procesul de
administrare a probatoriului sau dacă este incident vreunul dintre cazurile de nulitate
absolute prevăzute de art. 281 NCPP sau existența unei altei încălcări a legii în procesul
de administrare a probelor care sa atraga incidența nulității relative în condițiile art.282
NCPP.
-se vor analiza atât legalitatea administrării probelor de către organelle de urmărire penală ( prin
raportare la actul prin care s-a dispus, autorizat , încuviințat, confirmat proba, mijlocul de probă
ori procedeul probatoriu și/sau prin raportare la actul prin care mijlocul de probă a fost
administrat), cât și legalitatea încheierilor prin care judecatorul de drepturi și libertăți a
încuviințat, autorizat sau confirmat diferite procedee probatorii, respectiv a mijloacelor de probă
obținute în urma procedeelor probatorii încuviințate;
 Verificarea legalității efectuării actelor procesuale/procedurale de către organelle de
urmărire penală: se va verifica daçă actele procesuale sau procedurale au fost efectuate
cu respectarea dispozițiilor legale, în ordinea impusă de NCPP, dacă au fost parcurse
etapele obligatorii ale urmăririi penale preväzute se NCPP sau dacă este incident vreunul
dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres de art. 281 NCPP sau de art. 545
NCPP ori vreunul dintre cazurile de nulitate absolută virtuală prevăzute de art. 89 alin.(2)
NCPP, art. 101 NCPP,. art. 102 alin. (1) NCPP şi art. 190 alin. (5) NCPP; deopotrivă, se
va verifica existenta vreunei alte încălcări a legii in legatura cu actele procesuale sau
procedurale din cursul urmaririi penale care să atraga incidenta nulității relative in
condițiile art. 282 NCPP.
B. Durata procedurii de camera preliminară poate fi de maximum 60 de zile de la data
inregistrarii cauzei la instanță. Termenul de 60 de zile este un termen de recomandare.

C. Măsuri premergătoare:

1.Sesizarea instanței si înregistrarea dosarului; rechizitoriul însoțit de dosarul cauzei și de un

numar necesar de copii certificate ale rechizitoriului, respectiv ale traducerii autorizate a
rechizitoriului ( când inculpatul nu cunoaște limba română sau este cetațean aparținând unei
minorități naționale și a solicitat traducerea actului de sesizare), pentru a fi comunicate
inculpaților, se trimit instanței competente să judece cauza în fond;
2. Repartizarea aleatorie a dosarului judecătorului de cameră preliminară;
3. Măsuri dispuse de judecătorul de cameră preliminară prin rezoluție pot fi:
a.comunicarea copiei certificate a rechizitorului si, după caz, a traducerii autorizate a acestuia
inculpatului;
b. stabilirea termenului( in functie de compplexitatea si particularitățile cauzei ) in care
inculpatul/persoana vătămată/partea civilă/ partea responsabilă civilmente poate formula cereri și
excepții (cel puțin 20 de zile de la data