Universitatea “ Ştefan cel Mare”, Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Puclică

Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Studiu de fezabilitate
al unei afaceri inovative

Profesor: Lect.dr. Mariana Lupan

Realizat de Negru Iuliana

CIG II, grupa 3
 2012

Cuprins:

1.Prezentarea unei idei de afaceri inovative şi motivarea alegerii făcute.

2.Evidenţierea costului investiţiei şi precizarea surselor de finanţare.

3.Previzionarea indicatorilor cu caracter general.

4.Propunerea a 3 variante de proiect de investiţii pentru ideea de afaceri.

5.Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficienţei economice a investiţiei.

6.Calculul indicatorilor imobilizărilor ştiind că fondurile se cheltuiesc la începutul anului.

7.Calculul indicatorilor actualizaţi la momentul începerii lucrărilor de investiţii şi la momentul

scoaterii din folosinţă a obiectivului folosind o rată de actualizare a= 25%.

8.Calculaţi indicatorii propuşi de Metodologia Băncii Mondiale folosind aceeaşi rată de actualizare.

9.Centralizarea indicatorilor de fundamentare a eficienţei economice a investiţiilor şi precizarea

variantei optime de proiect de investiţii.

10.Concluzii. Motivarea importanţei ideei de afaceri inovative atât pentru dumneavoastră, cât şi
pentru dezvoltarea social-economică a regiunii sau a ţării.
 O idee afacere inovativă este o idee care aduce ceva nou şi util societăţii. Aş dori să iniţiez o
afacere care ajute contabilii sau în general economiştii, care au mereu de calculat sume enorme şi de
centralizat o mulţime de date.
Ideea de afacere constă în producerea unor birouri care să aibă încorporat pe suprafaţa
acestuia un minicalculator cu touchscreen uşor de utilizat, cu numeroase funcţii de calcul necesare
economiştilor.
Ideea vine din faptul că orice economist are nevoie de un calculator la îndemână. Iar acest
birou are exact minicalculatorul montat astfel
încât să fie uşor de utilizat.
Birourile vor avea următoarele
caracteristici:
Materialul din care vor fi produse: lemn
melaminat, iar suprafaţa de scris acoperită cu
sticlă în care va fi încorporat minicalculatorul
cu touchscreen.
Dimensiunile biroului: 120 cm. × 60 cm,
înălţimea de 70 cm, grosimea biroului 25 mm.
Forma biroului: forma standart va fi
dreptunghiulară, însă la comanda clientului mai
pot fi fabricate şi birouri cu forme diferite.

Minicalculatorul este pe bază de touchscreen alimentat

de la o baterie solară. Dispune de numeroase funcţii de calcul
(calculatorul din imagine prezintă doar baza de funcţionare),
precum şi alte funcţii adiţionale: calendar, ceas, numărătoare
inversă, alarmă, calculator 12-digit LCD display, conversie
valutară, arată ora pe glob pentru 16 oraşe şi schimbarea orei
de vară.

Am adăugat un plus de funcţionalitate acestui birou,

printr-un mic element, care va fi mereu la îndemâna celui care
lucrează la birou. Munca unui economist este destul de grea şi
minuţioasă, şi cred că un minicalculator uşor de utilizat, care
în principiu implică costuri mari va fi binevenită.

Firma care va produce aceste birouri va fi specializată pentru început în fabricarea

mobilierului de birou, şi apoi vinderea lor la magazine specializate. Segmentul ţintă de clienţi îl va
reprezenta persoanele care lucrează în birou. Avantajele acestor mese este faptul că nu le va mai
trebui un minicalculator performant, deoarece acesta deja este încorporat în componenţa mesei,
economisind spaţiu şi având o utilizare mai uşoară. Iar preţul biroului nu diferă foarte mult de unul
obişnuit.
Sursele de finanţare a proiectului

Pentru a pune în aplicare această idee de afacere este nevoie de a înfiinţa o firmă întocmind
un program investiţional. Acest program investiţional constă în deschiderea pentru început a unei
fabrici de producţie mobilier.
Pe lângă sursele de autofinanţare din fonduri proprii, realizarea proiectului presupune
contractarea unui credit bancar de cash-flow pe termen lung în sumă de 1200 mii lei, care nu
solicită o garanţie materială, singurul document care stă la baza acordării acestui tip de credit este
studiul de fezabilitate al afacerii.

Investiţia totală care se proconizează pentru a pune în aplicare programul investiţional este
aproximativ de 1500 mii lei, inclusiv şi fondurile proprii.
Fondurile proprii nu implică costuri directe, însă totuşi are acel cost de oportunitate, dat de
limita ratei de rentabilitate cerută de proprietari. Oricum ea nu implică plăţi ulterioare. Costul
creditului de cash-flow reprezintă acea dobândă calculată anual.

Previzionarea indicatorilor cu caracter general

1) Capacitatea de producţie
n
Q   pj  qj
j 1

Q – capacitatea de producţie valorică;

qj – capacitatea fizică de producţie a sortimentului j;
pj – preţul sortimentului j de producţie.

Q  1750buc.  1200  2250mii.lei

2)Numărul de salariaţi (acest indicator trebuie cunoscut din faza de proiectare): L= 30 salariaţi

3) Costul de producţie (cheltuieli de producţie)= 1000 mii lei

4) Profitul: venituri-cheltuieli= 2250-1000= 1250 mii lei

Q 2250mii.lei
5) Productivitatea muncii: W    75 mii lei/sal.
L 30 sal
Calculul indicatorilor statici de fundamentare a eficienţei
economice a investiţiilor supunând spre analiză 3 variante de
proiect de investiţii

Nr. INDICATORI U.M P1 P2 P3

1. It , din care: mii lei 1500 1650 1400
anul 1 300 800 500
anul 2 500 - 900
anul 3 700 850 -
2. qh buc. 1650 1900 1700
3. Qh/ Vh mii lei 2250 2400 2000
4. Ch mii lei 1000 1100 950
5. D ani 7 8 7
6. d ani 3 3 2
7. Ph mii lei 1250 1375 1150
8. Pt=Ph*D mii lei 8750 11000 8050

It- valoarea investiţiei totale;

qh- capacitatea de producţie;
Qh- valoarea producţiei;
Ch- cheltuieli anuale cu producţia;
D- durata de funcţionare;
d- durata de realizare a investiţiei;
Ph- profitul anual;
Pt- profitul total (Pt= Ph*D).

1. Investiţia specifică:

It
a) în funcţie de capacitatea de producţie s
qh
1500mii.lei
s1   909,09 lei investiţi/bucată
1650buc

1650mii.lei
s2   868,42 lei investiţi/bucată
1900buc

1400mii.lei
s3   823,53 lei investiţi/bucată
1700buc.

It
b) în funcţie de valoarea producţiei s' 
Qh

1500mii.lei
s '1   0,667 lei investiţi/ 1 leu producţie obţinută
2250mii.lei
 1650mii.lei
s' 2   0,66 lei investiţi/ 1 leu producţie obţinută
2500mii.lei

1400mii.lei
s '3   0,7 lei investiţi/ 1 leu producţie obţinută
2000mii.lei

It
2. Termenul de recuperare a investiţiei T 
Ph

1500mii.lei
T1   1,2 ani
1250mii.lei

1650mii.lei
T2   1,179 ani
1400mii.lei

1400mii.lei
T3   1,333 ani
1050mii.lei

Ph
3. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei e
It

1250mii.lei
e1   0,833 lei profit anual/1 leu investit
1500mii.lei

1400mii.lei
e2   0,848 lei profit anual/1 leu investit
1650mii.lei

1050mii.lei
e3   0,75 lei profit anual/1 leu investit
1400mii.lei

4. Cheltuieli echivalente sau recalculate K  I t  C h * D

K 1  1500  1000 * 7  8500 mii lei efort total

K 2  1650  1100 * 8  10450 mii lei efort total

K 3  1400  950 * 7  8050 mii lei efort total

5. Cheltuieli specifice
K
k
a) în funcţie de capacitatea de producţie: qh * D

8500mii.lei
k1   735,93 lei efort total/bucată
1650buc * 7 ani

10450mii.lei
k2   687,5 lei efort total/bucată
1900buc * 8ani

8050mii.lei
k3   676,47 lei efort total/bucată
1700buc. * 7 ani
 K
b) în funcţie de valoarea producţiei: k'
Qh * D

8500mii.lei
k '1   0,54 lei efort total/1 leu producţie obţinută
2250mii.lei * 7 ani

10450mii.lei
k '2   0,522 lei efort total/1 leu producţie obţinută
2500mii.lei * 8ani

8050mi.lei
k '3   0,575 lei efort total/1 leu producţie obţinută
2000mii.lei * 7 ani

Pt
6. Randamentul economic al investiţiei: R 1
It

8750mii.lei
R1   1  4,833 lei profit total/ 1 leu investit
1500mii.lei

11200 mii.lei
R2   1  5,788 lei profit total/ 1 leu investit
1650mii.lei

7350mii.lei
R3   1  4,25 lei profit total/ 1 leu investit
1400mii.lei

Calculul indicatorilor imobilizărilor

ştiind că fondurile se cheltuie la începutul anului

k=1

d
1. Mărimea imobilizărilor totale: M i   I h (d  h  k )
h 1

M 1  300(3  1  1)  500(3  2  1)  700(3  3  1)  900  1000  700  2600 mii lei imobilizări
totale

M 2  800(3  1  1)  850(3  3  1)  2400  850  3250 mii lei imobilizări totale

M 3  500( 2  1  1)  900( 2  2  1)  1000  900  1900 mii lei imobilizări totale

2. Imobilizarea specifică:

Mi
a) în funcţie de capacitatea de producţie mi 
qh

2600mii.lei
m1   1575,758 lei imobilizaţi/ bucată
1650buc
 3250mii.lei
m2   1710,526 lei imobilizaţi/ bucată
1900buc

1900mii.lei
m3   1117 ,647 lei imobilizaţi/ bucată
1700buc.

Mi
b) în funcţie de valoarea producţiei: mi ' 
Qh

2600mii.lei
m'1   1,155 lei imobilizaţi/ 1 leu producţie obţinută
2250mii.lei

3250mii.lei
m' 2   1,3 lei imobilizaţi/ 1 leu producţie obţinută
2500mii.lei

1900mii.lei
m' 3   0,95 lei imobilizaţi/ 1 leu producţie obţinută
2000mii.lei

Mi
3. Imobilizarea medie anuală: ma 
di

2600mii.lei
ma1   866,67 mii lei imobilizaţi/an
3ani

3250mii.lei
ma 2   1083,33 mii lei imobilizaţi/an
3ani

1900mii.lei
ma 3   950 mii lei imobilizaţi/an
2ani

4. Efectul economic al imobilizărilor (pierderi din imobilizări): Ei  M i * e

E1  2600mii.lei * 0,833  2165,8 mii lei pierderi din imobilizări

E 2  3250mii.lei * 0,848  2756 mii lei pierderi din imobilizări

E3  1900mii.lei * 0,75  1425 mii lei pierderi din imobilizări

5. Efectul economic specific al imobilizărilor

Ei
a) în funcţie de capacitatea de producţie: i 
qh

2165,8mii.lei
1   1312,61 lei pierderi/bucată
1650buc.

2756mii.lei
2   1450,53 lei pierderi/bucată
1900buc.
 1425mii.lei
3   838,23 lei pierderi/bucată
1700buc.

Ei
b) în funcţie de valoarea producţiei:  'i 
Qh

2165,8mii.lei
 '1   0,96 lei pierderi/1 leu producţie obţinută
2250mii.lei

2756mii.lei
 '2   1,1 lei pierderi/1 leu producţie obţinută
2500mii.lei

1425mii.lei
 '3   0,71 lei pierderi/1 leu producţie obţinută
2000mii.lei

Ei
c) în funcţie de valoarea capitalului investit:  ' 'i 
It

2165,8mii.lei
 ' '1   1,44 lei pierderi/ 1leu investit
1500mii.lei

2756mii.lei
 ' '2   1,67 lei pierderi/ 1leu investit
1650mii.lei

1425mii.lei
 ' '3   1,01 lei pierderi/ 1leu investit
1400mii.lei

Calculul indicatorilor actualizaţi la momentul începerii

lucrărilor de investiţii şi la momentul scoaterii din
folosinţă a obiectivului investiţiei

Rata de actualizare a=25%

- actualizarea indicatorilor la momentul începerii lucrărilor de investiţii (n=0)

În acest caz, toţi indicatorii care urmează a fi actualizaţi se situează în viitor faţă de momentul de
referinţă n=0, deci actualizarea acestora se va face cu ajutorul factorului de actualizare.

d
1
1. Investiţia totală actualizată la momentul n: I tan   I h
h 1 (1  a ) h

1 1 1
I tan 1  300  500  700  300 * 0,8  500 * 0,64  700 * 0,512  918,4
(1  0,25)1 (1  0,25) 2 (1  0,25) 3
mii lei I tan

I tan 2  800 * 0,8  850 * 0,512  1075,2 mii lei I tan

I tan 3  500 * 0,8  900 * 0,64  976 mii lei I tan

1 (1  a) D  1
2. Profitul total actualizat la momentul n: Ptan  Ph
(1  a) d a(1  a ) D

1 (1  0,25) 7  1
Ptan1  1250  1250 * 0,512 * 3,161  2023,04 mii lei Ptan
(1  0,25) 3 0,25(1  0,25) D

Ptan2  1400 * 0,512 * 3,329  2386,23 mii lei Ptan

Ptan3  1050 * 0,64 * 3,161  2124,19 mii lei Ptan

Ptan
3. Randamentul actualizat la momentul n: R  n 1
n
a
I ta

2023,04mii.lei
Ran1   1  1,20 lei Ptan / 1 leu I ta
n
918,4mii.lei

2386,23mii.lei
Ran2   1  1,22 lei Ptan / 1 leu I ta
n
1075,2mii.lei

2124,19mii.lei
Ran3   1  1,18 lei Ptan / 1 leu I tan
976mii.lei

log Ph  log[Ph  a * I tan (1  a ) d ]

4. Termenul actualizat de recuperare la momentul n: Tan 
log(1  a)

log 1250  log(1250  0,25 * 918,4 * 1,953) 3,097  2,904

Tan1    1,99 ani
log 1,25 0,097

log 1400  log(1400  0,25 * 1075,2 * 1,953) 3,146  2,942

Tan2    2,1 ani
log 1,25 0,097

log 1050  log(1050  0,25 * 976 * 1,562) 3,021  2,825

Tan3    2,02 ani
log 1,25 0,097

Tan T

5. Efort total actualizat la momentul n: K tan  I tan  C tan

1 (1  a ) D  1
C tan  C h
(1  a ) d a (1  a) D

1 (1  0,25) 7  1
C tan 1  1000  1000 * 0,512 * 3,161  1618,43 mii lei costuri totale
(1  0,25) 3 0,25(1  0,25) 7
actualizate
C tan 2  1100 * 0,512 * 3,329  1874,89 mii lei costuri totale actualizate

C tan 3  950 * 0,64 * 3,161  1921,89 mii lei costuri totale actualizate

K tan 1  918,4  1618,43  2536,83 mii lei efort total actualizat

K tan 2  1075,2  1874,89  2950,09 mii lei efort total actualizat

K tan 3  976  1921,89  2897,89 mii lei efort total actualizat

- actualizarea indicatorilor la momentul scoaterii din folosinţă a obiectivului

Toţi indicatorii care urmează a fi actualizaţi se situează în trecut faţă de momentul de referinţă ales
v=0, deci actualizarea acestora se va fac efolosind factorul de fructuficare.

Rata de actualizare a=25%

d  D 1
1. Investiţia totală actualizată la momentul v: I tav  I
h D
h (1  a) h

I tav 1  300(1  0,25) 9  500(1  0,25) 8  700(1  0,25) 7  300 * 7,45  500 * 5,96  700 * 4,768  8552,6
v
mii lei I ta
v
I tav 2  800(1  0,25)10  850(1  0,25) 8  800 * 9,313  850 * 5,96  12516,4 mii lei I ta

v
I tav 3  500(1  0,25) 8  900(1  0,25) 7  500 * 5,96  900 * 4,768  7271,2 mii lei I ta

(1  a ) D  1
2. Profitul total actualizat la momentul v: Ptav  Ph
a

(1  0,25) 7  1
Ptav1  1250  1250 * 15,073  18841,25 mii lei Ptav
0,25

(1  0,25) 8  1
Ptav 2  1400  1400 * 19,842  27778,8 mii lei Ptav
0,25

(1  0,25) 7  1
Ptav3  1050  1050 * 15,073  15826,65 mii lei Ptav
0,25

Ptav
3. Randamentul actualizat la momentul v: Rav  1
I tav

18841,25mii.lei
Rav1   1  1,20 lei Ptav / 1 leu I ta
v
8552,6mii.lei
 27778,8mii.lei lei Ptav / 1 leu I tav
Rav2   1  1,22
12516,4mii.lei
15826,65mii.lei
Rav3   1  1,18 lei Ptav / 1 leu I ta
v
7271,2mii.lei

4. Termenul de recuperare actualizat la momentul v:

log Ph (1  a ) D  log[Ph (1  a ) D  a * I tav ]
Ta 
v

log(1  a )

log1250(1  0,25) 7  log(1250(1  0,25) 7  0,25 * 8552,6) log1250 * 4,768  log(1250 * 4,768  2138,1
Tav1  
log1,25 0,097
3,775  3,582
  1,99 ani
0,097

log 1400(1  0,25) 8  log[1400(1  0,25) 8  0,25 * 12516,4] log 1400 * 5,96  log(1400 * 5,95  3129,1)
Tav2  
log 1,25 0,097
3,921  3,716
  2,1 ani
0,097

log1050(1  0,25) 7  log[1050(1  0,25) 7  0,25 * 7271,2] log 1050 * 4,768  log(1050 * 4,768  1817,8
Tav3  
log1,25 0,097
3,699  3,504
  2,02 ani
0,097

Tav  Tan T

Calculul indicatorilor propuşi de Metodologia Băncii

Mondiale
Rata de actualizare a=25%

1. Angajamentul de capital (capitalul angajat)

d D
1
K ta   (I
h 1
h  Ch )
(1  a) h
;
K h  I h  Ch

2. a) raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate

Vta
r
K ta
 d D
1
Vta  V
h 1
h
(1  a) h
;

b) diferenţa absolută dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate

(avantajul net total actualizat)

AN ta  Vta  K ta

3. Venitul net total actualizat

d D
1
VN ta  VN
h 1
h
(1  a ) h
;
VN h  Vh  K h

4. Indicele de profitabilitate

a) în funcţie de volumul capitalului investit

VN ta
k  100%
It

b) în funcţie de investiţia totală actualizată

VN ta
k'  100%
I ta

c) în valoare absolută sau actualizată

VN ta
ka  1
I ta

5. Rata internă de rentabilitate

VN ta 
RIR  a min  (a max  a min )
VN ta   | VN ta  |
RIR are semnificaţia şi funcţia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţie şi
fundamentarea deciziei.

6. Cursul de revenire net actualizat (testul Bruno)

K ta (lei )
CRNA  ; 1 euro =4,34 lei
VN ta (valuta)
 1 1 1
h Ih Ch Kh K ha Vh Vha VN h VN ha VN ha VN ha
(1  0,25) h (1  0,35) h (1  0,4) h
1. 300 - 300 0,8 240 - - -300 -240 0,741 -222,3 0,714 -214,2
2. 500 - 500 0,64 320 - - -500 -320 0,549 -274,5 0,51 -255
3. 700 - 700 0,512 358,4 - - -700 -358,4 0,406 -284,2 0,364 -254,8
4. - 1000 1000 0,41 2250 1250 0,301 0,26
5. - 1000 1000 0,328 2250 1250 0,223 0,186
6. - 1000 1000 0,262 1,619*1000 2250 1,619*2250 1250 1,619*1250 0,165 1,019*1250 0,133 0,825*1250
7. - 1000 1000 0,21 =1619 2250 =3642,75 1250 =2023,75 0,122 =1273,75 0,095 =1031,25
8. - 1000 1000 0,168 2250 1250 0,091 0,068
9. - 1000 1000 0,134 2250 1250 0,067 0,048
10. - 1000 1000 0,107 2250 1250 0,05 0,035

K ta  Vta  VN ta  VN ta  VN ta 
15750
Total 1500 7000 8500 - 2537,4 mii 3642,75 7250 1105,35 - 492,75 mii - 307,25 mii
mii
lei lei mii lei mii lei lei lei
Proiectul Nr.1 h= d+D= 3 ani+7 ani= 10 ani

1 1 1 1
VN ha VN ha VN ha VN ha
(1  0,45) h (1  0,5) h (1  0,55) h (1  0,12) h
0,69 -207 0,667 -200,1 0,645 -193,5 0,893 -267,9
0,476 -238 0,444 -222 0,416 -208 0,797 -398,5
0,328 -229,6 0,296 -207,2 0,268 -187,6 0,712 -498,4
0,226 0,197 0,173 0,635
0,156 0,132 0,112 0,567
0,108 0,674*1250 0,088 0,557*1250 0,072 0,464*1250 0,507 3,248*1250
0,074 =842,5 0,058 =696,25 0,046 =580 0,452 =4060
0,051 0,039 0,03 0,404
0,035 0,026 0,019 0,361
0,024 0,017 0,012 0,322
VN ta 
VN ta  VN ta  VN ta 
- 167,9 mii lei - - -
66,95mii lei -9,1 mii lei 2895,2mii lei
 1. K ta  2537,4mii.lei
2. a) Vta  3642,75mii.lei

Vta 3642,75 mii lei

r   1,43 > 1, prin urmare proiectul este acceptat, iar analiza merge
K ta 2537,4 mii lei
mai departe;

b) AN ta  Vta  K ta  3642,75mii.lei  2537,4mii.lei  1105,35 mii lei

3. VN ta  1105,35mii.lei > 0, proiectul este acceptat , rentabilitatea acestuia fiind superioară

faţă de rata de actualizare folosită;

VN ta 1105,35mii.lei
4. a) k   100%   100%  73,69%
It 1500mii.lei
VN ta 1105,35mii, lei 1105,35mii.lei
b) k '   100%   100%   100%  120,36%
I ta ( 240  320  358,4) 918,4mii.lei
VN ta 1105,35mii.lei
c) k a  1   1  2,20
I ta 918,4mii.lei

5. a=25% => VN ta  1105,35mii.lei

a=35%=> VN ta  492,75 mii lei
a=40%=> VN ta  307,25 mii lei
a=45%=> VN ta  167,9 mii lei
a=50%=> VN ta  66,95 mii lei
a=55%=> VN ta  -9,1 mii lei

66.95mii.lei
RIR  50%  (55%  50%)  50%  5%  0.88  54,4%
66.95mii.lei  | 9,1mii.lei |
RIR =54,4%>25%, rezultă că proiectul va fi acceptat prin prisma RIR

6. VN ta (euro )  1105,35mii.lei  4,34  254,69 mii euro

2537,4mii.lei
CRNA   9,96 lei/euro
254,69mii.euro

a=12%=> VN ta  2895,2 mii lei

VN ta (euro )  2895,2mii.lei  4,34  667,1 mii euro

2537,4mii.lei
CRNA   3,80 lei/euro =>
667,1mii.euro
proiectul va fi acceptat prin prisma CRNA deoarece folosind o rată de actualizare egală cu rata
dobânzii practicate de unul din organismele financiare internaţionale, CRNA este mai mic decât
cursul oficial de schimb al valutei.
Proiectul Nr.2 h= d+D= 3 ani+8 ani= 11 ani
1 1 1
h Ih Ch Kh K ha Vh Vha VN h VN ha VN ha VN ha
(1  0,25) h (1  0,35) h (1  0,4) h
1. 800 - 800 0,8 640 - - -800 -640 0,741 -592,8 0,714 -571,2
2. - - - 0,64 - - - - - 0,549 - 0,51 -
3. 850 - 850 0,512 435,2 - - -850 -435,2 0,406 -345,1 0,364 -309,4
4. - 1100 1100 0,41 2500 1400 0,301 0,26
5. - 1100 1100 0,328 2500 1400 0,223 0,186
6. - 1100 1100 0,262 1,705*1100 2500 1,705*2500 1400 1,705*1400 0,165 1,056*1400 0,133 0,85*1400
7. - 1100 1100 0,21 =1875,5 2500 =4262,5 1400 =2387 0,122 =1478,4 0,095 =1190
8. - 1100 1100 0,168 2500 1400 0,091 0,068
9. - 1100 1100 0,134 2500 1400 0,067 0,048
10. - 1100 1100 0,107 2500 1400 0,05 0,035
11. - 1100 1100 0,086 2500 1400 0,037 0,025

K ta  Vta  VN ta  VN ta  VN ta 
20000
Total 1650 8800 10450 - 2950,7 mii 4262,5 mii 9550 1311,8 mii - 540,5 mii - 309,4 mii
mii
lei lei lei lei lei lei

1 1 1 1
VN ha VN ha VN ha VN ha
(1  0,45) h (1  0,5) h (1  0,55) h (1  0,12) h
0,69 -552 0,667 -533,6 0,645 -516 0,893 -714,4
0,476 - 0,444 - 0,416 - 0,797 -
0,328 -278,8 0,296 -251,6 0,268 -227,8 0,712 -605,2
0,226 0,197 0,173 0,635
0,156 0,132 0,112 0,567
0,108 0,691*1400 0,088 0,569*1400 0,072 0,472*1400 0,507 3,535*1250
0,074 =967,4 0,058 =796,6 0,046 =660,8 0,452 =4418,75
0,051 0,039 0,03 0,404
0,035 0,026 0,019 0,361
0,024 0,017 0,012 0,322
0,017 0,012 0,008 0,287
VN ta  VN ta 
VN ta  VN ta 
- 136,6 mii lei - - - 3099,15 mii
11,4 mii lei -83 mii lei
lei
1. K ta  2950,7 mii.lei
2. a) Vta  4262,5mii.lei

Vta 4262,5 mii lei

r   1,44 > 1, prin urmare proiectul este acceptat, iar analiza merge mai
K ta 2950,7 mii lei
departe;

b) AN ta  Vta  K ta  4262,5mii.lei  2950,7 mii.lei  1311,8 mii lei

3. VN ta  1311,8mii.lei > 0, proiectul este acceptat , rentabilitatea acestuia fiind superioară faţă de
rata de actualizare folosită;
VN ta 1311,8mii.lei
4. a) k   100%   100%  79,5%
It 1650mii.lei
VN ta 1311,8mii, lei 1311,8mii.lei
b) k '   100%   100%   100%  122%
I ta (640  435,2) 1075,2mii.lei
VN ta 1311,8mii.lei
c) k a  1   1  2,22
I ta 1075,2mii.lei
VN ta 
5. RIR  a min  (a max  a min )
VN ta   | VN ta  |

a=25% => VN ta  1311,8mii.lei

a=35%=> VN ta  540,5 mii lei
a=40%=> VN ta  309,4 mii lei
a=45%=> VN ta  136,6 mii lei
a=50%=> VN ta  11,4 mii lei
a=55%=> VN ta  -83 mii lei

11.4mii.lei
RIR  50%  (55%  50%)  50%  5%  0.12  50.6%
11 .4mii.lei  | 83mii.lei |

RIR =50,6% > 25%, rezultă că proiectul va fi acceptat prin prisma RIR

6. VN ta (euro )  1311,8mii.lei  4,34  302,23 mii euro

2950,7 mii.lei
CRNA   9,76 lei/euro
302,23mii.euro

a=12%=> VN ta  3099,15 mii lei

VN ta (euro )  3099.,15mii.lei  4,34  714,09 mii euro

2950,7 mii.lei
CRNA   4,13 lei/euro proiectul este acceptat
714,09mii.euro
Proiectul Nr.3 h= d+D= 2 ani+7 ani= 9 ani
1 1 1
h Ih Ch Kh K ha Vh Vha VN h VN ha VN ha VN ha
(1  0,25) h (1  0,35) h (1  0,4) h
1. 500 - 500 0,8 400 - - -500 -400 0,741 -370,5 0,714 -357
2. 900 - 900 0,64 576 - - -900 -576 0,549 -494,1 0,51 -459
3. - 950 950 0,512 2000 - 1050 0,406 0,364
4. - 950 950 0,41 2000 1050 0,301 0,26
5. - 950 950 0,328 2000 1050 0,223 0,186
6. - 950 950 0,262 2,024*950 2000 2,024*2000 1050 2,024*1050 0,165 1,375*1050 0,133 1,154*1050
7. - 950 950 0,21 =1922,8 2000 =4048 1050 =2125,2 0,122 =1443,75 0,095 =1211,7
8. - 950 950 0,168 2000 1050 0,091 0,068
9. - 950 950 0,134 2000 1050 0,067 0,048

K ta  Vta  VN ta  VN ta  VN ta 
14000
Total 1400 6650 8050 - 2898,8 mii 4048 mii 5950 1149,2 mii - 579,15 mii - 395,7 mii
mii
lei lei lei lei lei lei

1 1 1 1
VN ha VN ha VN ha VN ha
(1  0,45) h (1  0,5) h (1  0,55) h (1  0,12) h
0,69 -345 0,667 -333,5 0,645 -322,5 0,893 -446,5
0,476 -428,4 0,444 -399,6 0,416 -374,4 0,797 -717,3
0,328 0,296 0,268 0,712
0,226 0,197 0,173 0,635
0,156 0,132 0,112 0,567
0,108 0,978*1050 0,088 0,836*1050 0,072 0,42*1050 0,507 3,638*1250
0,074 =1026,9 0,058 =877,8 0,046 =441 0,452 =4547,5
0,051 0,039 0,03 0,404
0,035 0,026 0,019 0,361
VN ta  VN ta 
VN ta  VN ta 
- 253,5 mii lei - - - 3383,7mii lei
144,7 mii lei -256 mii lei
 1. K ta  2898,8mii.lei
2. a) Vta  4048mii.lei

Vta 4048mii lei

r   1,4 > 1, prin urmare proiectul este acceptat, iar analiza merge mai
K ta 2898,8mii lei
departe;

b) AN ta  Vta  K ta  4048mii.lei  2898,8mii.lei  1149,2 mii lei

3. VN ta  1149,2mii.lei > 0, proiectul este acceptat , rentabilitatea acestuia fiind superioară

faţă de rata de actualizare folosită;
VN ta 1149,2mii.lei
4. a) k   100%   100%  82,09%
It 1400mii.lei
VN ta 1149,2mii, lei 1149,2mii.lei
b) k '   100%   100%   100%  117,75%
I ta (400  576) 976mii.lei
VN ta 1149,2mii.lei
c) k a  1   1  2,18
I ta 976mii.lei
VN ta 
5. RIR  a min  (a max  a min )
VN ta   | VN ta  |

a=25% => VN ta  1149,2mii.lei

a=35%=> VN ta  579,15 mii lei
a=40%=> VN ta  395,7 mii lei
a=45%=> VN ta  253,5 mii lei
a=50%=> VN ta  144,7 mii lei
a=55%=> VN ta  -256 mii lei

144,7mii.lei
RIR  50%  (55%  50%)  50%  5%  0.36  51,8%
144,7 mii.lei  | 256mii.lei |
RIR =51,8% > 25%, rezultă că proiectul va fi acceptat prin prisma RIR

6. VN ta (euro )  1149,2mii.lei  4,34  264,8 mii euro

2898,8mii.lei
CRNA   10,94 lei/euro
264,8mii.euro

a=12%=> VN ta  3383,7 mii lei

VN ta (euro )  3383,7 mii.lei  4,34  779,65 mii euro

2898,8mii.lei
CRNA   3,72 lei/euro; proiectul este acceptat prin prisma CRNA.
779,65mii.euro

Centralizarea indicatorilor de fundamentare a eficienţei

economice a investiţiilor
Nr. Indicator P1 P2 P3 Criteriu
1. It 1500 1650 1400 Min
2. d 3 3 2 Min
3. D 7 8 7 Max
4. s 909,09 868,42 823,53 Min
5. s’ 0,667 0,66 0,7 Min
6. T 1,2 1,179 1,33 Min
7. e 0,833 0,848 0,75 Max
8. K 8500 10450 8050 Min
9. k 735,93 687,5 676,47 Min
10. k’ 0,54 0,522 0,575 Min
11. R 4,833 5,788 4,25 Max
12. Mi 2600 3250 1900 Min
13. mi 1575,758 1710,526 1117,647 Min
14. m' i 1,155 1,3 0,95 Min
15. ma 866,67 1083,33 950 Min
16. Ei 2165,8 2756 1425 Min
17. i 1312,61 1450,53 838,23 Min
18.  'i 0,96 1,1 0,71 Min
19.  ' 'i 1,44 1,67 1,01 Min
20. I tan 918,4 1075,2 976 Min
21. Ptan 2023,04 2386,23 2124,19 Max
22. R R
n
a
v
a 1,20 1,22 1,18 Max
23. T R
a
n v
a 1,99 2,1 2,02 Min
n
24. K ta 2536,83 2950,09 2897,89 Min
v
25. I ta 8552,6 12516,4 7271,2 Min
v
26. P ta 18841,25 27778,8 15826,65 Max
27. K ta 2537,4 2950,7 2898,8 Min
Vta
28. r 1,43 1,44 1,4 Max
K ta
29. AN ta  VN ta 1105,35 2311,8 1149,2 Max
30. k 73,69 79,5 82,09 Max
31. k’ 120,36 122 117,75 Max
32. ka 2,20 2,22 2,18 Max
33. RIR 54,4 50,6 51,8 Max
34. CRNA 9,96 9,76 10,94 min

Variantele optime sunt proiectele 2 şi 3, prezintă cele mai multe avantaje. Proiectul nr 3 este
avantajos, deoarece prezintă investiţii mai mici şi valori ale imobilizărilor mai mici. Pe când proiectul
cu nr. 2 are coeficientul de eficienţă mai mare, precum şi randamentul economic al investiţiei.
Proiectul nr 2 prezintă avantaje ale indicatorilor care au criteriul de alegere maxim, adică cei ai
eficienţei economice, cuantificând un profit mai mare la 1 leu investit.
Proiectul nr 3 prezintă avantaje ale indicatorilor de efort, care au criteriul de alegere minim,
adică de realizare a unei investiţii mai mici şi o valoare mai mică a investiţiei imobilizate.
 Această afacere poate fi iniţiată apelând la unul din aceste două proiecte de investiții, obținând
astfel maximizarea profitului și minimizarea cheltuielilor aferente.

Concluzii

Conform indicatorilor propuşi de Metodologia Băncii Mondiale, raportul dintre veniturile totale
actualizate şi costurile totale actualizate la toate cele 3 proiecte de investiţii este supraunitar, ceea ce
înseamnă că toate proiectele vor fi acceptate. Deasemenea cele trei proiecte au VN ta mai mare decât
zero ceea ce semnifică că rentabilitatea acestora este superioară faţă de rata de actualizare folosită.

Analizând tabelul centralizator observăm că toţi indicatorii de efect au valori mari. Randamentul
economic al investiţiilor cel mai avantajos este din proiect 2 cu valoarea de 5,788 lei/1 leu investit,
prezentând o situaţie destul de bună. De asemenea observăm că şi termenul de recuperare a
investiţiilor este mic, în toate cele trei proiecte, prezentând o perioadă scurtă de timp în care investiţia
se va recupera din profit în urma punerii în funcţiune a capacităţii de producţie.

Consider că afacerea poate fi derulată alegând unul din cele două proiecte sus amintite, care
sânt mai avantajoase. Cu toate că proiectul nr.3 are cu un avantaj mai mult, proiectul nr.2 prezintă
indicatorii de efect mai favorabili şi cred că acesta ar fi cel mai potrivit şi mai rentabil.

Această afacere consider că va aduce roade, deoarece aduce un element de noutate. Pentru a
schimba lumea trebuie să începem cu lucruri mărunte, de aceea am şi propus o astfel de afacere. Am
propus un birou cu un plus de confort şi funcţionalitate.
Pentru mine personal, această idee mă avantajează, pentru că lucrez foarte mult cu numere,
diferite calcule, am permanent nevoie de un minicalculator, şi îmi ia destul timp ca să îl caut şi în plus
dacă este mare ocupă şi spaţiu pe masa de lucru. Eu vreau să vin în întâmpinarea persoanelor care se
confruntă cu astfel de dificultăţi şi vreau să le ofer o soluţie simplă: biroul care să aibă încorporat un
minicalculator cu touchscreen, de dimensiuni mai mari, foarte uşor de utilizat, nu consumă energie,
este mereu la îndemâna celui care lucrează la birou şi nu ocupă spaţiu, doarece atunci când se doreşte a
fi utilizat el se aprinde, iar atunci când nu trebuieşte, el poate fi stins şi astfel pe suprafaţa de sticlă el
devine invizibil.

Fiecare lucru nou aduce după sine o dezvoltare ulterioară, acest tip de birou cred că va revoluţiona
piaţa, printr-o cerere crescândă, dacă va fi corect promovat şi astfel fiecare economist va avea o astfel
de masă de lucru, care după părerea mea îi va uşura cu mult munca.
Oamenii vor aprecia noul produs, astfel că acesta va deveni un lucru util în casa fiecărui om.