Sunteți pe pagina 1din 25
CURENTE IDEOLOGICE Oiled) 1 Cetera fn acest_moment Gheorghe M. Tattarescu incepe sis ‘xindeascd foarte seros la infinfarea nei scoltsuperioare de arti In luna decembrie a anuli 1860 cl va fnainta Minister Cuter 9 InstucjuniiPublice un profect pentru 0 Scoalé de Pictur si Sculp Plana su nu a fost fnffpuit deci peste patru ani in urma efor lor concertate ale mai multorplasticieni cu vedesiiainate precum Theor ‘Aman si Petre Alexandrescu. in tot acest timp el » contiouat si funejioneze ca profesor la Sf. Sava. Mai mult chir: pe data de 3 jun 1864, = cu citeva luni inaimea inauguririt geoli superoare speciale pentru care se Iuptase afta si era pe punctul de a0 ved Indnd fings ~ Tattrescu a fost econfirmat fa postu de profesor dc esen penis clacelo TV le SF, Sava prin adeesa Miistruli Juste) Cultelor si Insruciunit Publice numirul 42919 semnati de Nicalve Kretaulescu®. El a mai functionat pani la 18 octombdie 1864 cind demisiona, dup ce fusese numit profesor de pictus la Scoala de Bell Ate”. Cei cinci ani petrecufi la catedrit au reprezentat o experienti pdagogich utili de care a beneficiat mai trzu, ea magisty al Imvticeice-ialeseserd artele dept carer, ‘S noqes Weiner Oita. op tp 2. * Bose Ace Romie, atin! de Manure, Activa Arie sic. Gh Tacs se 153, etal "Donal fav x ou dps Mii face cao kc Dc Mavi Séle Doric No. 119, numa 9 et fee de Desc iss 1V ln Gnas St. Svc ld pd sav ocru ap bt foe IRecpredela be (-" ‘egues Werner Chika, op. p 161; Advan ~ Svan tne, lnoatnadaic ‘omdnes 1830-1802, Bacrjt, 195, p. 97 214 ( i silitowt st weritvest di, Ses Hees erie 2000- 20%4) eee etna eS IN TINUTURILE ROMANESTI On See 1390-1860) ABkn ‘Adrian ~ Silvan loneseu rope, a Pole Oren 1 cxvenitaen ete Boor, tn ttn cat con mai rad aaa mga a is pathic fusese anunjata, in ianurie 1839, aproape concen ete Tis Dagpen TE. 181) 9 Lon Se formal aura noi desconeti ste eps informa aie acai Sse a Frans pein Anche aan eed prowieraah tehnich, petiodieste, moldovenes Sie Sey ml mute dal deci cle dn Tara Ronn ee chin up preenarea fal dels Pris (ond nou 1 ernfa oa anna i pai Aine! Romine, Iran Sm arco), eran oferite date de refernti despre talent de pict ra egal iui Degen, care aaa sh elizeze diorama, on dint ani momenta Tuo deserere desta demain, specified epoct atl Mor notte pcs sim ar roils enim In care 06% Impesioneze cio, pin waa” acestia: -DAEEE o jini acum cunoscut ‘Franjia de bun zugrav, Scent ru eg) ca vit fe ou 5 Caeaere in aflarea Dioramei, care resus de augrviu, gil aceasta au uns Pi Dh a Tred ir ote singed obecle mate Ne 2 conn mama api camera oa aa inal, a {2,20 sn pe dnl oC orig, vgsel mig nt lk ca ok pre com ek pron eres, cap fae: Oe Re nga ror se pe mung, ved plocind 3 ltzind ; ‘s-au tulburat Ja aceasta aflare si a oo Deeb caal de a rt a framase cone dee ase ce poste face ae igul >.” UrmeazA prezentarea spectaculoasei wane ‘Shane be Sera unde, cx jor itor cla si une vane imine In a eau mete ump, diese ‘Peel dntean ligt eis) bucolic se weeea assent eRe TE Tye Alton Ronse”. 4 in 16 eo 1882 us funn ce dae tl nee. Cone tis epee ety zice <>, Cine exe mr tse scp? Cit Te Dag a ta rai nine v0 fot Inept cen. pA ae Fal Gee ees eae a eee ot asemene urzire, numai Dagere nu s’au cu etic (ae sdetails Stine ial fake. Aces ol ale, eae 0 vom desc, of met ager” Ais in unl uma st amit ar fe ar ei neclare, asa cum sosisera de la Paris”. @ nicarul red’, in vorbe te dar al ah pb esta dea pee cag econ me »Prin asemenea cercetiiri Dagere s"au fcut un ie El au fnsimnat cum ci fiescare umbri sd arath hia a poco ot ral er etn Scazind aceasta, hputneaa aol pre dl. Ascnncs ga cs ca cunoetm co oc Tae ae aps eta em soli Depend ese ol lua zl eso pare ea la tris exert es a evo omic pi unbre tel ship Cm ar wt demo ee Ate i le ce ip vn pn cent oul et a fart Gusdal od rl ell mecca ue ree ES a ipoeasiees ma nis carson aint anaes Sits fe geen mere! Ac io Ink an secs Bip 0 esetre wc sant «ode fle, so nut vile sept ei a con jarecare pocost [n.n. verni] negru cu carile unge orice tabla, ‘nda 3 pine Soa Ie lmin, apr de ne stipe pe ex se obiectele ce sa iconeaz preste acea tabla, pimAntul, cerul, réuri, a, Ajo dean ana con cv ae ens mich es bog acca came acres poi sf statlomicese pre acea tabi, cu toate a lor vapsse tube. 2 Da a a gat mtr Consntn Stra Cots aa ag stew Pie ie Bet aiken nlite referin la scostearucole apsirute in peicdcul egean Gahe Sapna ti oo a Fe tu pm ‘mae despre daghrotl, el wece 1a precetle tcare ale chic aes Dipti Aton St lene eens ina Roraineasca nt. 16 din 23 februarie 1839. er 216 Parivar aceloe mai mari reper i pate almura cu aceasta oi Sriblou mts lucreazA de ochiul cl esigur a om, caile din sae code lumina i umbree, nest mina ui ce remritare Herman pe hia cea miestone biel nature cas seimbl ere noose oh fac prin lcrareasoarelu. De acum nu avem novos & even ile regi far pre a face deena el nepal uni le Be Hee Mature od ninjear at de inte ca gindl, co asa 0 deplniae toe blog de pela din lumina, sinul sau Snourarea cern sf Hclege fa care cats aie su care clip sau anotimp ea nist repo. Mirarea noes sporege impregiurare c& jura ifiniat ae cll sau de lumina rile $8 mai poate schirba de crt er hon, Pocostl ce sab, in carl acea mai mic lumind urzete seeet lta de icoane, nschimbat si nevitimatrimdine de cea lind, aoa eesti Hara o sipiturd de aramd [o.. gravuci sa litografic.- Feu a tah de aca un snstrument nent do ones ce ot Dagerorcoancle a re unui loe sa copii a re atei zugrivele. De oe ea putea isicina un coil ea sf aducl in 3 ceasui copia acelor sca Ve tblo, Vor serie la Roma sea Ja Pars si i sf wimeatt vg ear sau clare blo sau pela ce pn acama na este Fuk SPPmpreunt eu spans i vor prim. Ancbsinjaca acess, am putea ae otore,oglinei vai nina fa Tuer mas destin cg t8 nee rrmatlor,patind eineva fna"un msinot sisi urzescl icoana & seta object dort, precum ;Ieanul fui si mormintl burl, sa Jocul carile ne-au Hsat vre 0 iubiti aducere aminte™. ‘Tn numiral 50 din 25 iunie 1839 al aceleiasi publica, este relatat folol cum a fost propuss avbuirea unei pensii viagere 1 Daguere fn gedinfa Camerei Deputajilor dn 3/15 fie, In ei mere aaa de la sfagil nit august s fneepunal Iai septembrie, avea 58 Fe desis, deat, procedeul, aja cum fisese prezenat de we demicianul Arago la Academie de Stinje, in gedinga din 19 august Te39%, Un subcapitol din nx. 70 este intitlat Descrierea adewdnatulul ‘metod a D, Dager (si) Tn publicaiabilingvi, francer4-romdns, ,Le Glaneur Moldo- ValaguerSpiuitoral Moldo-Romén” ee apérca tot Ia lai stot sub Se * idem. sia 4 $0 25 tne 1838, Se Ror mop 1029, a. 70 cn 3 spe 198: 71 dn 7 seteie 169. 217 redacfia omului de culturi Gheorghe Asachi, la rubrica Descoperit ‘linetnice, numa din iama lui 1881", se relateaz% desp perfetionirle aduse procedcului dagherean de etre Edmond Bequcrl Bi anunfate de Frangois Arago lao als gedinj@ a Academiei prin c ‘imagine se putea objine in decurs de doar o secund* Jn anit urmatori, cittrii ~Albinei Rominesti* au fost tn |) ccurent cu inovafile in domeniu. Astel, in 1842 si 1843, erau anunjae reusitele unorexperimentatori in objinerea de imagini colorate. fn aces fel era ficut cunoscut numele elvetianulei Jean-Baptiste Isenring, c ‘epurtase un succes fn acest sens. Sub ttl atrativ DAGHEROT CU COLORE (wipsete, periodicul iesean inscra urmitoarea ni -Zugeaval Yaeink, petrecttoriu in Minhen (sic), au incunostintat p< Public prin Gazeta de Augsburg c& au aflat chipul prin care se posts reproduce cu dagherotipu toate obiectele dupre naturi i cu toat viiciunea [vioiciunea] colorior. Aceste object, duprezisa lui Tzenrin pot a se compara (asemina) cu cele mai frumoase gi mai perfect 2zugrivitur” In prima lund a anul urmator se aducea la eunostin ci fusesers objinute si portrete in mange nature: ,Culoarea portetcor dagherotiice este 0 aflare a Desale Leolard de Lueje (Leuize?} Pontretele Acute dupre reglile acest now metod sunt foarte adevi si plieute miniature, ciciifGjoseara o vioiciane a coloarei in adevir ‘wednick de nsimnat. Aflarea desivirgeste in total minunsta escoperite a li Dager sic)" Jn ambele fri sunt achizifonate eparate dagheriene din chiar primal an al producer. In-un sto de instrumente necesare studi ce fuseser import la asi fn toamna anuhii 1840, figura si un asemcnea apart: fotre imbundjile ramului de invatcura pubied m Moldova care idem 93 i 73 membre 184 > den 47 in 16 ae 1843, dem. 5 ia 30 Tie 146, > bdem, a 85 in 27 cto 186, fpdem 26m V6 seemini 18, Acces: Doritorii de voeajuri in © epohi atit de primejdioasa 9) ostisitoare, nu pot mai bine tn toatl siguranfia yi eftinatavea ‘ndestuleze a lor pltvere™. O noutate de mare senzajie era Telegenful Fotografic prin cu imagine ftogratice putea fi expedite ladieany?™ Pe ling& profesionisti itinerang, Ia Tagi au activat gi amatori ‘Asa a fost cazul marelui logofit Constantin Sturza-Scheéamu (179° 1877), pasionat calotpist, care a executat mai multe frumoase port Be suport de hirtie, sapte dintre ele péstrate astizi la Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Romaine, Pentru prima datf, acest ‘magni au fost comunicate si comentate de Etienne Lonyai - el fas distins fotograf interbelic, presedinte al breslei gi pionier al istoic: ‘Senului~intr-o noté din .Revista Fotograficd Romina” din 1937" ADO, Petre Costinescu i-a consscrat ealotipistului moldovenn oud studii, unul in colaborare™ si altul singur”. De asemenca, z ivulescu fl mentioneaz& pe Sturza-Scheianu tn opera sa de eapetenie, Cronologia ilustrati a fotografie din Roménia”. Sturza-Scheianu reprezinti un caz special desi nu unie la noi, le mare boier care se dedict fotografiei, ea amator. Th faimossa ui bibliotecd, donata ulterior Bibliotecii Academiei Romine, se aflau dou Volume de referinfi pentru inceputurile fotografi, Traité pratique de Phoverapie de Mare Antoine Gain (1848 i La Phengrapie des * idem 799 pene 148. Gt de Mao. 2 fai 0 ces fs ane nt ‘in Tea psa 2000 avin rs Gee sans eee eI iu ect mets i cnr a eu amen oe ee Ichi i eat rn tnd sl sae a ee cars Tekzufuhé Beso-mgorc ck md pin wenel de man, Poogeie (Depp) cep a a apm pee (Sk) poh, nd cm ar {Gece ta nappies oink gamle cece ganas oe aoe Si mal Pin mend nu kam Fog nd ss natal he wo ‘voice Teka ip mgt sc, crue fanl opeea ea {Sse sn ect wep ange deals Pars ncaa eae 3B. Lena Print oma gt o Rev Fate Ro 1997.06 "He, Con re kclanRonnon Clap, Sno Pogo Lor 3. July Sepemiber 1987, p 247-254. Me geen a rt Giana Sem mlm 16 26 ‘commencants de H. de Ia Blanchere (1863)"' Cele sapte calotpi, fexecutate in 1852, sunt de mari dimensiuni, variind inte 21,2 x 15,8.em {$1 22 x 16 cm, fapt ce denoti folosirea unui aparat mare. Este de emarcat clritatea deosebitl a imaginilor. Pozele sunt, fnsi, stereotipe: ‘modell erau agezate pe scaun, cu un cot sprijnit de o misuS acoperitt ‘eu o draperie elepanti de mitase. Fundalul este neutru, un perete alb, simple. Majoritatea celor portetizai fi erau rude si prieteni: Catinea Cantacuzino, Safta Paladi, camnata sa, prima sojie a domnitorutui Mihail Sturdza, miritati apoi cu Constantin Paladi, primul inspector {general al Milife? moldovenesti, medicul militar Jacob Ceifac, marele ‘vornic Teodor Ghica-Deleanu, fost ag si primar al Iagilor, poetul Vasile Alecsandri. La acestia se alituri dou’ figuri pitoregti din popor: Chira Fotini, moasi grecoaic’, foarte priceputi si adesea primiti in easele oiciey penta u Reguji eopit Uulaari gi celelaul Barbu Lace ‘Acestia din urm& apar imbricali in straiele veacului faneriot ce, dup renunjarea protipendadei, se mutaseri la periferie, in portul laselor mick ‘1 mijlocii care continuau 5 find tradiiie din vechime. Legata la cap cu barig de colpan i invéluité fn-un contig imblsnit, batréna priveste Tinigtiti si siguri de sine, cu pleoapele uyor Iisate. Peste anteriul virgat Barbu Liutaru are o fermenea scurtd, imbldnitd, dup care urmeazt ‘giubeaua ampli, iar mijlocul fi este strins fntrun bru lat, Snflorat ‘Mustafa clrunt fi acoperd buza de sus. Bétrdnul liutar are o privire cam ssuspicioasd si nesigur’ in ochii sii negri. Probabil cd obiectivul helinistea. Nu este de mirare cici Ia acea datS camera obscurl era incl 0 ‘mare novtate meniti si inspaimAnte pe cei mai slabi cu dubul in acele finomri. La interval de 9 ani aceasti atitudine incK se plstra inte ‘oamenii simpli, asa cum menjiona medicul francez Eugine Leger ‘memonile sale : Pentru un tran moldovean, fotografia este mare magie si chiar printre camenii luminaji sunt fnck destui care mu sunt prea conving cd diavolul nu gi-a bigat coada acolo.” Cele doud doamne sunt imbricate fn toalete la moda, cea tantra, Catinca Cantacuzino, are 0 rochie de mitase imprimatl, deschisk la culoare si cu multe volane; cealalts, mai virsinica, are rochie neagrd, cu Pee Cosnsca, Constantin SraShelant Ramanan Calo. 247 Le Dstt nee Legros de aur en Molde Pa, 106. 227 hhorbote fine si o mantilé de danteli de Valancienne peste coafura ‘eirare pe mijloc si pirul concentrat in doua volume de-o parte si de alti a capului. Vornicul Ghica-Deleanu este strins inr-o hain cu mance 9 guler de bland, tncheiatl cu brandemburgur, iar in mand ne wn bi } ou miner de files. Doctoral Crihac poart uniforma sa militar, cy I chili si spada la cingitoare, iar Vasile Alecsandri, agezat leet | Scaun, cu redingota cabrati gi imbutonath pind a gt, are cot sprint De spitar si fine it-o mind un basionas delict, iar ceaalé mind oan viritd im buzunarul pantalonilor in. carourl mari, In ultimele dot ‘uticole mentionate mai sus, ea si fn eartea Iui Constantin unde e inseratchipul Tui Alecsandr, imaginile sunt repraduse inversa } din cauza uneigresite copieri a calotipilor. Aceasti eroare sic cevidenfiat in portretul protomedicului Czihae de spada plasati pe solu rept in locul celui sting, de medaiile de pe pieptal drept in local cel) sting si eghefii de pe umiul stang in locul celui drept. La fel, nastrii ‘edingotei lui Vasile Alecsandri sunt incheiafi pe partea stinga in loc si i! fie invers. Portretul poetului a fost corect reprodus in Istoria titeraturi romine a lui G. Cainescu®. ‘Desi nu au rimas de la el deeit sapte calotipii, contributia loi Constantin Sturza-Scheianu ~ fie ea gi in calitate de amator - este sential la dezvoltarea fotografiei romnesti si denota ci pe my i ynoastre s-a practicat si fotografia pe suport de hire mu numai aghcrotipia si fotografia cu colodiu umed pe care le-au imbritija profesionistil In Tara Romaneast, press este cova mai zircitl cu spree 4a adresa nol descoperin si cu promovarea sa. in periodic ,Cantor Avis si Comers” din 8 lic 1839 este publict un articol despre dagherotipie ce pare fnsi preluat, fri. modificir, dupa Albina Rominessei, unde apiruse pe 25 nie, Se rlteazA despre acordares unei pens descopeitorai apo sunt aritate avantjele aceseia DDagheroipa va fi mai ales foarte folositoare pent cflator, arteot aural va fa lor neaparatéunealts, De acum fiscare autor vo face el Insui partea cea grafic a edi sale, Ramdind numa cateva “6, Cie Itoi Hera rane cl org pnd npc, i Bs gc ln pl x recent ea ta, Buc 228 Friote tositea une zidiri, monument sau peta, cl va clpata despre ese cea mai adeviraté icoand (faximilé)..Omul cel mai neghibaci poate face cu dagherotipie desemnur ea si zugravul ce! mai bun." “a fel ca la lai, sla Bucuresti Eforia Scoalelor a cumplrat, pentru Colegiul Sf. Sava un dagherotip cu toate cele necesareY. Multa Meme a fost acredatS plesea cf aparatul a fost folosit de Carol ‘Srathmari“’, desi nu existi nici un indiciu in acest sens, nici o referire in Dest si nic! un material de ative revelator. De ate, el nici mu arf Put face acest Incr. in 1840 pentru cH abia fn 1843 se stables Capitals”. La Biblioteca. Academici Romine se plstearh broyura. Iu Dayverre, Historique et description des proctdés de Daguerréotypie et th Diorama ce pean pe dou pesnistampila Bibliteis Colegiul St Seve, Deal ene un element de mare important pen certifiarea Nechimil fotogafici in fara nosstr, totsi, pan acum, nici un istic al fotografie’ rominesti nu a menfiont aceath publica, Ese evident Tropa 4 fost cumpirats de un roma direct de la sus pentru B, pe overt a tei apar, serise de mind fn francezi, mai multe firme si arse utile penrs praticantal daghertpei: ’Fouraise rue dv Temple 30 et 32, mecanic face lentile pentra Dagherocipari (Cite fabricant de scl pentru onich omnul Bisson fi ~rue St. Germain acceso, No. 65 Bowioe fabricant de stil optcS mie du Manes-Monteany No.27 Coit fabricant de tc i de Dagherotipur rue St Matin No.161 plici de Dagherotipe si ict mpi de cupru rue de Braque No.1] Caron albneted pentru Incadrci rue Mossé la dreata intind prin oe SuMartn - Magazin de curioziti = Team i Coen 93. ate 19 Sort rl pt oan, Pap’ 3019 ST see Po Ree nue DB ea Bowe 181, 8 Le loch, beste, 150 p29 Caan Stee om 3. PS ee a Pec Buse 100185, von Be mei ome fer Cant ok L Bose, 206 p30 George ort, pete in iso fotografie tm Romani; em, Fwogrfi veh va Ces Sass creates 29 Benin Tounent ru Merit re Merits No Bumbae disci ue du Sabot Ne Bente No la Beri, 1 franc 25 pach Cel are cumple " : ror Voie a se asigue cl deine ifomajit ent de executes dager tn evens ch a evo de va defile de nde pu sh pov ‘materiale si aparaturd ori si-i dea unui ‘ing th vederea achizitionanii eto : ere naccasi ibe se pista no troy el no bru ai Deguc Nowe mayo de pripare la cuche eubl e plaques dest recewir les images photographiques, apart ta Paris { aa Semonsresr interes sussiat de aces teh pete mune conan tS ii side dpe lanes dahon ei da cu of te loon Tart Kamara Abit pins 1845 spun prin at in pai Verto Romine” pio toc inva 9 ed poree Taher ec pe fas ovis" mun” Wiener, ce bie lend Pict Anton Che, pe Pl Moggi Ex ta ae dagheritipist sosit la Bucuresti este o femeie ‘stiut find ea, foal ocd, ferme mu pen caw agate fn aca cave in ar ‘cela de maryande de moda, Pe deaupra, femele mu se avent Jit ‘de lunga duraté dacd nu erau insofite, Ins8, aceasth doam is : {soni singe capital a as nla un han, cia wl dine att a ee ‘care, prin provenienti si formafic, era bun ‘vorbitor de ib gemank. Dap eiteva rile ns, Wiese Ps adresa $i se muta pe Ulita Franceza*, su Sater do arg Sessa arlene ioe gee A aes pal res owl Eton comigee augment da po dace Pata DT oni Rar alr Si i as ct oat ee ee Pe Da Sechaitenet Ga Vanes Recent tes ae reap eg lg Caen ee = Es i lf tne mid te qt maton or eer St a 0M ie a 230 schimb ‘Un alt meyer itinerant face etami bia dup oi ani in 1845 I. Ponimann, cave isi stabilise regina temporard tot pe. Pool IMogoycici,vis-s-vis de consult ros execu daphertpi cu pre dest Me rida, 1-2 gaben, in culore si neg, fn format mare gi mic. n 1848, Johann Baurnan deschisese un atclicr in Hanul Serban Voda®. in medilelovat al nai vcietii, portretal dagherotpic ea un beet familiar, pret si doit cu alt mai mult eu e&t aparinea i rude drag a ciel amintr 0 pista cu fidelitate,oglinda cu memorc” {cum mai era numitdagherotipa) fx corespondeni fn trancez& dnt Tinerele Catinea Golescu, Felicia Recovift si Alexandrina Maghers, Gatind din toamna furtunsului an 1848, se face adesea referie la Gagheriipur. Aste, pe 26 septembrie, Flic Recovit i solcta (Calin sb fach economi peniu a pete $4 comande un portet oleciv in care si se regliseascd ait chip destinatre ct i acela at util, Zinea Golescu sia flor 88, unchii expeditoare: (4 )Draga Catince, vreau s i cero favoare: rebuie ste abi de la toate pice de In toate inutile care tear costa ani si aceasta de dragul meu pena putea fce into singurk imagine portetul tu, aca al bunici ial uncilor mei in Dagheroip, gi sf mil imi ct nai curdnd posibil te cea mai maze bucurie pe care mi-aipute-o face io petnd dela fine; si cB if lipsesc bani dar sptne-t unchivlui meu Nicolae {nn.Golescu cd ingenunchiez in faa ut pentru ai cere aceast favoare: pune i sacfice una dintrebijuterile sale de la vest, are ates, gi ecast mi va face aproape ferciti. Aj doc si am portetele tutor prietenilor nogtri dar ar necesita prea mult (. J”, Peste aproape doud Tun, pe 22 noiembri, Alexandrina Maghoru doreste s+ fac o picere Calin Golescu si executi o schiff. ups un dagherotip si dupt © picwrd cei reprezenta pe feafi Golesi, alate la conscul unde Expodioarea se rerisese pentry a fem: ,(.)Am fnceeat fac un ‘Gectoeoip oa en pe foate cuvincon. Doors depen wi lances Ie eta D Fa Sanne ta Aspect di storie former x Romani, .516:Yéem, Forfa ech _facgrpaD?sConten Svan op tp. 8 Emanvel Bids, op 20 * Contin SBvlecu. oc. Pena Jeans Do Ativelar Nanas Fond Gheorphe Maher, ache XXXVI i, sevnsta 2 ln Aun Sivan oes, Vg monde sci atuetene te rg Wap ei deo Jin Mazel Napa” XUIB,p ASG, 231 cerochiu. cu Nenea Stefan [Golescu,n.n.] dupa un dagherotip care nv er prea asemindtor, $i chiar dacd nu este prea bun, fil trimit cdi stiv i |) vva face plicere. Am luat cu noi frumosul portet al ui nenea Nicola [Golescu, nin] facut de Rosenthal gi pe cel al lui nenea Stefan care ex a Belvedere astfel ef, desi absent, dragii nostri unchi sunt merci sulh Ochit nostri. Voi incerca si fac 0 copie si, dacd reusesc, {i-0 vo) teimite..", Din acest schimb epistolarreiese importanfa pe care 6 cpa in timp destul de scurt, dagherotipia in Tara Romaneasc& si mexlul in ‘care boierimea local adoptase ca obiect eu valoare mnemonic mijloc de portetizare ce inlocuia treptat minitura tn acuareld pe fil sau pe hirtie a decadei anterioure. Aceasti asimilare a noi tehnic ine antle virvale taditionale, allturi de picture fn ule, se flcuse eu dest) fentuziasm si, mai ales, in pofida prejurilor ridieate care se percepca Pentru un dagherotip, ceea ce nu erau la indemnna oricui. Dupa cu reiese din cele de-mai sus, dagherotipul era un articl de lux ce echivala x valoarea unui Jant say a unui breloc de Ta vesta unui domn elegant. mpla ca si pictori si apeleze la dagherotip atunci eid model! se afla Ia ndeménd pentru a poza fn vederes unui portret: este stiut ch Portretul frumoasei Elena Negri, moarti prematur de flizie, fusese executat de pictorul Constantin Daniel Rosenthal, la cererea lui Vasile Aleesandt, dupa un dagherotip pus Ia disporfe chiar de neconsolatl Indrigostit™®. De aici o oarecare lips de profunzime a lucrri, excesiva absorbtie in umbra, carnatia palid& si dominanta tonalitii morbide v ‘cent fn trisiturile modelului ce putes fi mai degrabi ghicit ‘observat cu acuratefe din palida imagine surprinsi pe placa de argint © prezenti tnsemmnata side lung’ dura fn ambele Principatc fost Johann (loan) Heck. El apare prima dati in Bucuresti in luna ‘octombrie @ anului 1850 clind insereaza si primele doui reclame in paginile .Vestitorul Romanesc”. Pe lingl énaltei nobilimi ~ cdreia i ‘dresau toti comercianfii ori argti fn notifele lor publicitare - Heck se recomanda, in chip neasteptat si unie, nu ,onorabilului public 2 en ache YOK sea 9 Adon Sivan cen Va mde 45 Gee Opec) an Pe, Mis Pp sal Se Le fel Pleec lr RR Sr UX, Basen SR pL 232 wonorabililor foncjionari militar”, clrora se oferea si le faci ,portete agherotipe in chipul cel mai elegant”. Atelier si-1 instalase tot pe frtera centrals a capital, in casele .cucoanei” Elena Cantacuzino, ist Jucrivite reprezentative i le expusese in magazinul de galanterie ‘Marinoviet gi le indria” Frank” ‘In primavara anului urmitor, Heck nu mai semneaz& cu intregul prenume de rezonanfi germand, ci trece doar inifiala. Lunga prezentare = cea mai extinsd apdrutd in presi pind la acea datl si una dintre cele mai ample din intregul secol — si-o incepe cu un truism menit $8 atragi clientela : ,Natura e cel mai bun pictor (zugrav); aceasta 0 dovedeste aguerotipia”. Meestrul isi asigura publicul e& a atins perfectiunea, iar portretele sale sunt competitive cu acelea realizat In male capitale ale uropei, unde eroaiile lui, extrem de clare, pot fi Hitografiate, oxi pot sluji de model pictorilor de gevalet. Chiar el putea executa portrete de rt care, ins, necesitau o pregitire special a studioulu gi se ficeau cu pprogramare, la fel ca si acelea de grup. Desigur, era necesard instalarea de mobilier si decorajiuni de mare valoare si rafinament care si fnnobileze ambianja in care urmau si pozeze distinsele modele. Plin de fatuitate, maestrul Heck isi avertiza amatorii c& lucririle ,de mostra”, fexpuse in vtrinele celor dous privalii din anul precedent si tn liberia Toanid, ,u sunt din cele mai perfecte, c& cele mai bune s-au véndut pink acum”, dar se oferea si le arate pe cele aflate in propria posesie gi ‘chiar s le dea acasi persoanelor cunoscute™. > Neston Romie w79 din 2 ont 80; 8 cn 2 ecm 1850: Pea, ‘epoca ue cna recone a bili fone ncn wie (West os porronagte cipal elm ean. As! (or) 0 02 pe pots Mogens tr exste oct Coma Camu alba en cae toca cal tra Poe Sat po ode rie alas titer dha avi pe px ogo ngs eae Prk onan en aig 2 ste ete” 3 92a 1S A 0 11: ‘tn es og nee de i ph Sean de Nope cee Dine ed 2 fant uv ome Sa ow nes na ces pen cp oa creates sca te ane epee eps Setter fet cats eins ine pce yn uh Lo Sa ‘Pham a ane uc be ee Setter oat ot peti coneet Spl panes pus ome pe gm eats Der gus as rs, Bi bss nine pons Ate ces a 233, Heck revine cu un anunt in martie 1852, end ti aminase Plecarea din oras s-si fndemna clientela si opteze pentru portetele di familie care, chiar dacd erau mai scumpe ridicéndu-se la suma de 1? saben, sigur si pmezena in cadru a membriloc mai vest, care a utut pleca mai curind tn lumea umbrelor i, dup relor si, dup fatidicul ‘eveniment, ar fi obligat rudele s8 comande portrete funerare, mult mai ostisitoare si, certamente, mai neplacute ca aspect.” Aceastd notii centfiea si pentni finuturile romfnesti practica portretelor postume pe care famille Indotiate obignuiau si le ia defuncfilor ca ultim savenic «1 persoanel iubite, ‘Ultima reclamd a lui Heck apare la mijlocul Ii iunie 1852, cing {pacer una & sa nts dito edltore si se punea din ou I ispozifa clientelei pan la sfarsitul luni, cind probabil avea de : i il avea de pnd si iiease fara, Nu il schimbase ada. scimb,'9\ modifies 9 amplificase rezentandu-se drept dagherotipist 1 fotograt” ceea ce insemna ci incepuse sK foloseascd i tehnica receat intrté fa uz 2 colodiului umed. De altel, tinea la dispozitia amatorlor spre achizific, dou aparate dagherotipice de dimensiuni diferite. a refute de 8 si, respectiv, 12 galbeni™. Este de presupus cd renu ‘Gece prea sca oa au ew sd, Twa aso ane tata sane eee ‘£8 spect cose ins nobis cnc public c8 x amina ploearca sa d'ehs oe ne, ‘desu dering Dor a aven blows dagherosipice de fal iniegh Asesea ant fe ws ‘oon perch dale cei Ia de se wte potatoe eee _Reaees custscye indoit pret sf pricimuievte Dagheitipisntui indo moaned fart foloe commun. De. ‘reread mera obi dr acta nextel ons asemenea porte, Un tabi deo func inteagt de mrime mijocie emit Vs feat mare 2 pind ta 2% gale) Hee, is chaitthertaten oe rn See eee eee. ecg ule Digs i pl car Balt Maan, ee eatoe Sea, a suerte ee 24 faceste camere ce mu-i mai erau de folosinyl de vreme ce adoptase metoda cliseului umed care necesita o altel de aparaturi, Activ, peste ‘itiva ani, Ia Iasi, va executs primele portrete ale domnitorului unis gia primului guvern al acestuia, ce vor fi publicate, in martie 1859, in fevista .Le Monde Iustré”, cu legends Notabilités moldo-valaques $i specificarea d'apres des phorographies de M. S. Heck, photograph 2 Jassy". Inifiala maestrului fotograf apare, in chip eronat, $ in loc de 1, dar asemenea greseli erau frecvente fn periodicul parizian atunei cAnd fera vorba de nume din afara arealului francofon. Astfel, afirmatia fotografului c& portrelele pe care le executa se pretau pentru gravare, ‘confirma cu prisosinja prin reproducerea lor in presa ilustrati. Tot Toan Heck a executat o suiti de portrete membrilor divanurilor ad-hoc®. in aceeasi perioadi, mm Bucuresti, mai activau si alji Adolf Daici (conotst si Deits, probabil flicea o reclami cit se poate de Imbictoare pentns a atrage cliente, fntr-un prim anunf, din noicmbrie-decembrie 1851, nu foarte extins 51 rezumat door Ia datele esenfiale, Adolf Deltsch atr3gea atenfia in mod special asupra ,pervazurilor [ramelor, nun] de Paris, cele mai clegante”.“ La urmitoarele anunfuri, din martie 1852, in care numele ti este conotat Deity, se specificd faprul c& si-a extins afacerea i, in atelierul iu din Casa Slétineanu de pe Podul Mogososiei, un mester specializat, Hermann Buchner venit din Leipzig, executa atit ‘dagherotipi ct gi fotografi pe hrc care pot fi colorate de Tosef Pemnet ddin Charente. Patronul continua si se ocupe eu dagherotipia gi preciza, ‘sce de pret oe cra ingowe de cas ramet pl I fii coe ni ‘Totland afin dre ules 8 ae a 12 Pe None Mase 10,12 Mas 1859p. 16 Pee Contnnca, api inoice de ade, Revita Mazel si Mosumentoe ~ seen, 1985 9.5437 * Coasantin Sivulse,op.etp & Emanoel Bade, op. cp 3, Comsat Svs pt Emante Baan op. p33 ' Georye Pac, Ape dn orc fora Roma. 56 Mem Fotografia vehi fotarah p48; Con Sens opis mane! Badr, op. ct p 332 12 Nestor Ronse tn 10 ede 1ST B57 ioe SO dem. (0 din N13 ast 153. © Iden, nr 82 din D8 oiemee 1853; a 93 din 19 oom decembic 1853 {Sitecrmatreconandt ne! sbi’ Sas ple Portree nga pe meal, RET cat ot mtd eosin, de © mae profunine cane ewe, (Scarce emare cour porate Plat apap Weinger dn Praga Ua France fa Feesc iat Bobena pina! en. Los de ro sunt expe spre a apes” Vlg ‘Constanan Stones, opp 8 Emam! Hise, 3 239 fat me pene de pc ree aa Storer scbn chymase sm pin cee Jimbrace pentru a beneficia de un portretieprosabil” ‘comercializeze portretele camenilor la zi, schimbéndu-i pe ru aliat i item's mea Gs pe ry avea prea multi clini aga e8 igi diversificase interes Ca eee eee ae oie Ven Cmte “enon pene on igerante, dar isi deschisese si un birou de informatii, un cantor, : cupa cu plasamentul personalului de serviciu, a guvernantslor 91 ae ere ee a some ape = 3s es a anal pelo mg a ‘timmpul 9i dupa rizbolul de independeni, coea ce wi is el pohly aca ance aan Steere res meer ils te sls ane an ce 18 ee Sele Faeroe en nateeee faieiectal oltgren Seeacea or Cate contempt mes ware ae ene Shestaaataptotwonlenrsseemes mes nana rg cae ea cca name gece an eri Enpuratenpan im unmet eg eet time trata ia ease D-Wui Berd, ka Hotel de France, indtanegte sé raped donee oem ibsccoecayapeqeninata Meteaerene Seer pg peel leesep ferrell Harrie dape foc ences oun cise pt _aplicl pe copii gaes i pe care casmeni de gust nu le-ar putea suf paige i ee, Rite nine tee a een re aoa eee (ebecndpengrleoyne | dintre omc 1 7 ilaic gi pe orice timp, de Ia & dimmineata a Seer i z Utes oman ee ec 1S 97 se eae 240 francez, ca i Leon", care, in manie 1854, {si flcea reclama (in limbs Fore de mane calcutta dovedt mai rofitaildeet seca de Miadhestpist aya cf, n februari 1855, se concentase pe aca iar fiat de daghereiit er pisirat doa fa subsidiar De ale, Binder se frase po lun comercial i lsase in rezervi specilizarea sa co ‘dagherotipist: in martie 1854 vindea modele de tricotat si crosetat’; in texenbre, acl an, media compérarea une mos in valoar de 1.000 pind 1a 5.000 de ducaji penta un amator din strdinitate™ pepcoteny, unica sosit porte, destl de mai ale sulanuhi, Ate arya SeArmaud ale Lordlat Raglan samira Hamein, rccun comporifi mai ample cu sultan mergind Ia moschee sau ‘sultanul inconjurat de generalii armatelor aliate™. Dar, intre aceste Seaviayiocative, mai oferea 1a. vanzae si materiale pentru apherotipe rae cae ann c amaor i pot ace i pore fa el, das futi-un interval foarte sourt de timp. doar intre orele 16 si 1388 ne tcbail atch cin se ebera de celle activi comercial gi de Jae pablicate In 1856, pe lang porte dagheropice si ftoraie ~ ‘ste clar cA adoptase $i tehnica clieelor cu colodiu umed din moment 2 gman Fri Binder se i pe ead. maior, eal mich gf mal a 2 coms 154; we 98 it Bakar Deuce Zing 1 1 (lt dcctnai 85k 99 71 dace 1854; 10 Gin 13728 deceri 154 eae Vestn Romane 9a 2 fbr 155: CANTORUL LU BINDERZ nua! Mosspu! nee Da Barb Soames nines ni Ain a ae cats PE pct oc Frage Seal conta ce Can cftevt me fail ci drs 9 Ce eps ma moge:Subt uses face const ch Vor mpegs ERE Sas posta cs vor mes und pi ila caorh sa 9c card Se tes pone Duori anger esas ana adeva vor is un sth a (Gets Bec Anrpenerl cass x dag Fae asin or {t dn 8 abn? mre 154 16d 1/22 traci eee ean Vib apie 136 30 dn 19027 ape 154 0 pai efi ark Ta dae sc sae cot asst Magnan de rap oh FB, Dechert, UB ‘avons 27 neo Dt Mat pe ce oe aps fol amps Sr mr mpeatrocondai 18St 78 in 3D sesen/2 cco 4, een rea ape cromologaath ah Gut Darsch, Campapne Fea ce ea 155, caeatrSven foes, Once seman, Buc 2a. p20.21 Nore Deashe Zotng' sin /13 it 1854 a 53 ln 5117 ie 156 241 adcea asemeneaprecizare~l fceareclams gia vederle cu minstin biserici din Bucuresti si din ttreaga Tari Romifneasc, pe care le ines In Aisoaitia clientele”. In acelasi timp, media si Loeria de la Leipzig, cx urma si aiba tragerea la 8 decembrie 1856”. Dupi cum se vede, Binder aveao actvilate foarte diversificas cre impleteaafuerle cu cig api sisigur cu ata camerei obscure, mai putin binoas. Binder nua fost singurul care a comercializatimagini legate cevenimentele recente: libiria Danilopolu din Ulta Cole igi anuoys Client cd a sost un asotiment foarte mare de portetele oamenitor ‘elor mai celebr din rlzboiul actual precum Imperatora Napoleon Timperatita Franezilor, Regina Engliteri, Sultanul Abdul-Megid, Priv ‘Napoleon, Duca [dacele, nn] de Cambridge, Generali m Sefu Sen ‘Ammod (sc), Lord Raglan, Canrobert, Omer-Pase, Sami fu Mintenilor din. Circazia, Admiralit din Marea Neagra: Hamelin yi Dus» ‘Admiral Englemu din Marea Balik Napie (sic) si deosebite gravuri colorate si cu tusu, inftisnd batdia de la Olteife, Calafatu, Slit Giurgiu, bombardarea Odesei, Conia [de rizboi, na] de la Varna altele asemenea...""'. “Tirile romfine reprezentau o pal stgstoare penta insti! de arte grafice si ali furizori de imagini de actualiate din fii cccidenale care adese ii trimiteau produce La unit dinte ibrar 5 fotografi marcani din cele dous capital. Anunifi amatori yi procuras tatealul ilutativ chiar de la sursé, In februarie 1856, citiva binefiitori nzestreazA Scoala Militari din Bucuresti cu matril didactic de specalitate. Alituri de prinul Grigore Brincoveana car oferh un manual de forificafii side Toan Em.Floreseu, el Tnsast militar de carer, care dB un mode de tun, poctl gi dramaturgul moldovea Vasile Alesandri aa n viz la fai’ munteni,drweste o stampa c iden, ne 7 in 2 sep! 6 etombse 1856.79 in 1/13 ote 18: 8 ti 40 dete 143662 dn 11723 cto IG; 3 din 1/2 atmbie 6. se ges ocemvic 156 nw 85 da 22 combi! olembie 16: .Daghertper ‘tog porte ma lfc ae c prea mic. Ese, rme i meiteae se ‘Sopa in muni mare Sem Ge var ven Togrefce de mis eri dn ‘Sout Bucieyt fn ton! aloe, ae! Fe Bade / Poul Mogoyosi, wives de (Cosa Geert Ceo” Baden dn 25 ott cmb 1886. 87 din U3 meme 1856, wenn nd Romeo 0 8 nl HS 242 Asediul Sevastopotului $i 0 ipceasti valoroas® imagine document mi putea apartine ds fotografie a interioraui unui bastion”. ui James MRevervon (1813-1881), fotgraf bitanic ce activa la Constantinopo! reer geplasase, prima dati, in Crimess in iunie 1855 gi evenise d= sar cori pe front pnd in primivara anu 1856" La pty ale Mapt caerea Sevastopouli pe 9 septembrie 1855 el uae o see asec generate ale orasuli ruinar de inensle bombardament line Tee ginten 9 dupi cinamitarea lor de ctr Invingatori, eu tama Nasntev, cu Redan si potul Balaclava. Extem de sugestze st ranicbre au devenit ined din epocs fotografie din Redan’ ex Fetes tuar suse de asin, ne pasate in ambrazuie Jor ances se eahioane 1 eluate de schie, pe care servani le repaaserh toate. ou materiale de consructic pe care eau avut la Indeming vrveriai bolovani i pimént biti); colaci de fnghic lat t jot (eee ran fol do perdele din attri lend da cso! veep una de al namicor biti Fst wt ef Roberton Prrajaisat mlie dintre cadrle Wate in inteiorul st tn jor feuuayie®, Mai ficuserd st ali fotografi tn accle loca, precor) ‘Pear Caries Langlois, militar de carler si celcbraplstician deat Pek naturalist al loramei, care desisese sf piczo o pAnOTaM 4 reropolls i; in mijlocal Init noiembric 1855, = vent tn tain orci sf ss docamentee. Fi s-a agociat co mai tindrl fo10grat I doo-Eughne Mébédin (1828-1905) caze urma st imagini pe 0 a aebe oe tnregl cade Mn car era amplastl aceasta. Penta el deja Reese decensarziduilrco-vdol wt Intervent be Mek aero opeasa operaiuile pnd cei termind ci documents Fart cxaur, yeni alia au trebuit chiar sf refae8 anunite pr ale tito, deja dime, spre a putea fi fotografie de esi dot art Tyee Romina Sain ree SG fo Netter Ramin ase marth Kale fom cerry, pep Sa i en Te Fr Wr Donated Truh Peer Ne ite HMI Amory of Cen He an 308 90 Stone seu eri Alon Gracin, The Hor of Pry cee 167, Paul Kerr, Georgina Pye, Teresa Cherfass Goan WH pas 15 2 Jae Boe, War Photogrph Pas, 2008.1 243. ‘Colaboratoii nu s-au infeles prea bine din cauza dorinte lui Mehédin de 2 face fotografi pitoresti in locul celor documentare, necesave reconsttwirit pe panza a batiliei, De aceea, Langlois si-a luat sing imaginile dorite, folosind chiar © noutate in domeniu, cligeele uscat introduse recent de chimistul IM. Taupenot. Ei piriseau Crimeca {ocmai in mai 1856, eind Alecsandri deja ficuse donatia cétre Scoala Militar, asa c4 fotografia cu interiorul unui bastion, desi ar fi fost mai normal $8 fie procurats din Franfa, {ar cu care romanii aveau ‘mult mai strinse, provenea totsi din Anglia, Ins8, Robertson is) expusese mai inti la Londra fotografile, in ianuarie-februatie 1855, ir ‘unele plange disparate le scosese la vanzare la Paris eu 10 franc bucat, de unde putuse achizifiona si Alecsandri imaginea ulterior donat. ‘Tarile romine pireau atractive pentru britanici tn ceea ce paveste Lotogratia, Nu e de mirare ca William Henry ox ‘Talbot voind Si-si popularizeze gi sisi valorifice metoda, trimite la Bucuresti fn luna februarie a anului 1840, mai multe fotografi pe suport de hart. Cum la fel, in 1862, francezal Etienne Carjat, igi propunea s& desfacd la to librarii din Capital, Albumele celebrivaytor contemporane”” Panoramele erau aracfic si pentru munteni. La 9 ani dup& ce fi prezentase, cu sueces, tablourile Ia Tasi, Mathias Hort. isi aducea panorama gi la Bucuresti, cu mai multe scene batailiste $i apoteotice Batalia Popoarelor de Ia Leipzig, Batalia de la Abukir din Egipt, Solemnitatza aducerii rupului lui Napoleon Ia Paris, Mormintal lu Napoleon ~ dar i vederi din Ametica: New York, Baltimore si Jackson™, Programul de vizitare era de la 9 dimineaja la 9 seara. in noiembric 1854, Urban Walter adusese o noua panoramn la Bucuresti in care erau expuse scene de mare interes din recentul rizboi: Bétilia dela Oltenija din 23 octombrie 1853, Batalia din porn Sinope de pe coasta siatied a Marii Negre din 30 noiembrie 1853, Lupta de la Cetate ling Calafat pe 10 ianuarie 1854, dar si scene mai pagnice precum peisa din diferite pirfi ale lumii, precum orasele Lyon, Cairo, Hamburg Vedere la Camaldoli lang Neapole, Tunelul de sub Tamisa la Londra, Un schif pe marea polar”. a Vad a Roum 2 in 12 ane 1862, 28 Datars Detche Zeitng 39 in 46 ma 185, don 2 in 1507 ake 14 93 10 mera 18, 244 nee eapineanocet ae eta enare a ees a eee ‘acest sens. Inci de Ia inceput el s-a manifestat cu fotograf. Prima Se erent ee ee eee ee ee aera ee eee Fe ee November". fn 1851, Szathmari a vizitat Expozitia Universal de da Bete tees eee aaa oe ee eee ee ‘din acea veme'”, La 1853-1854 artistul avea un atelier fotografic deja Be ee ues Bess pet rein Ca ce ‘colodului umed, ca mult mai eficienta decat dagherotipia gi calotipia. in eee ernie a4 ee rea Cure nee een ee eee Serene eaediremen overt Be es aan pees a eee portrete gi frumuseja luerlui."". Stampa are egenda fn francezi Peres x enor SS sens een peer eanee ree ee cae eel eee ee ae, Femara NE Tn cmp “(Boba ot dn tontl boca merg alose persoane cu tari chelilt Ia Landa spre a vodea aS ies teres meme ano Seer ori ect ie i meme sea ea ht ee tga ecto So Sse a nr ieee ep es cake sae rset we oe a men a iwas a yetorigs Se ee deve ee Srna ee ce een ae Ba ins nce shen a apres er 245 Richthofen, comisar prsian, cavalerul Beni, comisar italian, cavaleril Lichman-Palmrode, comisar austriac si baronul Talleyrand-Perigor ‘comisarfruncez. Pe marginea de jos a plangei, in stinga, este prcizat. + Photographie et Lithographie par Ch. P. De Szathmati", iar i drearta