Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
INDUSTRIAL
LUCRARE DE LICENŢĂ
COORDONATOR :
S.L.Dr. Caraman Iuliana
Absolvent :
Caraus Lilia
BACĂU, 2009
1
2
INTRODUCERE
Multă vreme am crezut – sau in orice caz am acţionat ca si cum am fi crezut - că apa, prin
imensitatea volumului ei, “digeră” tot ce putem sa arucam în ea; cu alte cuvinte, intinderile de
apă ar fi o imensa ladă de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in
cursul carora am aruncat în mare mai multe deşeuri de toate felurile decat în cursul celor 20 de
secole precedente – pentru ca această iluzie sa se spulbere.
A trebuit să se producă o serie de catastrofe pană sa descoperim greşeala pe care am
facut-o. Savanţii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori,
neluate în seamă. Astăzi suntem aproape neputinciosi în faţa anumitelor fenomene de
impurificare.
„Poluarea se produce atunci când, în urma întroducerii unor substaţe determinate –
solide, lichide, găzoase, radioactive – apele suferă modificari fizice, chimice sau biologice,
susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sănatatea publică, pentru viaţa acvatică,
pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism”.
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate. Prin
urmare, principala măsură practică de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă este să epurăm
apele uzate.
Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de
canalizare. Ele sunt mai simple la poluanţii industriali, dar foarte vaste şi complicate în cazul
canalizării localităţilor, deoarece trebuie să preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte
mare număr de surse - toate chiuvetele, WC-urile, cadele de duş sau băi etc. Se mai adaugă
canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la staţia de epurare, de unde
apoi de regulă sunt restituite în emisar, de obicei în râu.
Lucrarea cuprinde 5 capitole, respectiv:
Capitolul I – Poluarea este o problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin
grave asupra populaţiei.Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe şi variate, în funcţie de
natura şi concentraţia substanţelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de
poluarea apei se realizează prin tratare, prin care se asigură condiţiile necesare pentru consum;
Capitolul II – Studiul de caz a societăţii: S.C. ACVASERV S.R.L. – Roman şi
activitaţile sale;
Capitolul III - Luarea în considerare a efectelor asupra mediului ale unui
proiect/investiţie încă din primele etape ale planificării acestuia, conduce la identificarea şi
evaluarea din timp a posibilului impact asupra mediului. Astfel se pot stabili măsuri de
minimizare a efectelor negative înainte de a deveni ireversibile;
Capitolul IV - Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge
3
mai multe etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea
generală a factorilor de mediu analizaţi.
Capitolul V - Având în vedere importanţa sistemului de canalizare şi impactul negativ pe
care îl poate produce nefuncţionarea corectă a acestuia se impun o serie de măsuri,(Factorul de
mediu: sol, aer, apă, aşezăzi umane, deşeuri; masuri privind utilizarea materialelor de construcţii;
masuri de pază şi securitate contra incendiilor de igienă şi sănătate, de protecţia mediului;
Securitatea zonei).
În finalul lucrării se regăsesc, concluziile, bibliografie şi anexe.
4
CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. Poluarea apelor noţiuni teoretice........................................................7
1.1 Poluarea apei....................................................................................................................7
1.2 Principalele materii poluante şi efectele acestora............................................................8
1.3 Principalele surse de poluare ..........................................................................................9
1.4 Clasificarea apelor după utilizări...................................................................................12
1.5 Legi in vigoare referitoare la apele uzate......................................................................13
CAPITOLUL II. Studiul de caz. Caracteristicile apelor uzate la intrarea în
5
CAPITOLUL IV Evaluarea impactului..........................................................................53
4.Determinarea notelor de bonitate ..........................................................................................54
4.1 Factorul de mediu APĂ..............................................................................................54
4.2 Factorul de mediu SOL...............................................................................................58
4.3 Factorul de mediu AER..............................................................................................59
4.4 Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE.....................................................................60
4.5 Factorul de mediu DEŞEURI.....................................................................................60
4.6 Alte componente.........................................................................................................60
CAPITOLUL V Monitorizarea activitaţii........................................................................63
5.Măsuri de reducere a poluării.................................................................................................63
5.1 Factorul de mediu SOL..............................................................................................63
5.2 Factorul de mediu AER..............................................................................................63
5.3 Factorul de mediu APĂ..............................................................................................64
5.4 Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE:....................................................................64
5.5 Măsuri privind utilizarea materialelor de construcţii..................................................64
5.6 Factorul de mediu DEŞEURI.....................................................................................65
5.7 Condensatori/transformatori electrici..........................................................................65
5.8Măsuri de pază şi securitate contra incendiilor, de igienă şi sănătate, de protecţia
muncii:...............................................................................................................................65
5.9 Securitatea zonei.........................................................................................................66
CONCLUZII...............................................................................................................................67
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................69
ANEXE........................................................................................................................................71
6
CAPITOLUL I
POLUAREA APEI. NOŢIUNI TEORETICE
1.1 Poluarea apei
Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problemă
actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei. „Prin poluarea apei, se
înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei, produsă direct sau
indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină improprii utilizării normale în
scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea”.
Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe şi variate, în funcţie de natura şi
concentraţia substanţelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei
se realizează prin tratare, prin care se asigură condiţiile necesare pentru consum.
Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor
de poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a
gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu
organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată
(organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi
evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată (neorganizată) provine
din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul
apelor de ploaie.
Poluarea normală şi accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a
defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normală provine din surse de poluare cunoscute,
colectate şi transportate prin reţeaua de canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor.
Poluarea accidentală apare, de exemplu, ca urmare a dereglării unor procese industriale, când
cantităţi mari (anormale) de substanţe nocive ajung în reţeaua de canalizare sau, ca urmare a
defectării unor obiective din staţia de preepurare sau epurare.
Se mai poate vorbi şi despre poluare primară şi secundară. Poluarea primară apare, de
exemplu, în urma depunerii substanţelor în suspensie din apele uzate, evacuate într-un receptor,
pe patul acesteia. Poluarea secundară apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate în urma
fermentării materiilor organice depuse din substanţele în suspensie antrenează restul de suspensii
şi le aduce la suprafaţa apei, de unde sunt apoi transportate în aval de curentul de apă.
7
1.2 Principalele materii poluante şi efectele acestora
Substanţele poluante introduse în ape din surse naturale şi artificiale sunt numeroase,
producând un impact important asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Substanţele poluante pot
fi clasificate, după natura lor şi după prejudiciile aduse, în următoarele categorii:
- substanţele organice, de origine naturală sau artificială, reprezintă pentru apă
poluantul principal. Substanţele organice de origine naturală (vegetală şi animală) consumă
oxigenul din apă atât pentru dezvoltare, cât şi după moarte. Concentraţia de oxigen dizolvat
normată, variază între 4 - 6 mg/dm3, în funcţie de categoria de folosinţă, coborârea sub această
limită având ca efect oprirea proceselor aerobe, cu consecinţe foarte grave. Cele mai importante
substanţe organice de origine naturală sunt ţiţeiul, taninul, lignina, hidraţii de carbon, biotoxinele
marine ş.a.
- substanţele anorganice, sunt mai frecvent întâlnite în apele uzate industriale.
Dintre acestea se menţionează, în primul rând, metalele grele ( Pb, Cu , Zn , Cr ), clorurile,
sulfaţii etc. Sărurile anorganice conduc la mărirea salinităţii apelor, iar unele dintre ele pot
provoca creşterea durităţii.
- materialele în suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului
formând bancuri care pot împiedica navigaţia, consumă oxigenul din apă dacă materiile sunt de
origine organică, determină formarea unor gaze urât mirositoare.
- substanţele toxice, nu pot fi reţinute de instalaţiile de tratare a apelor şi o parte
din ele pot ajunge în organismul uman, provocând îmbolnăviri. Aceste materii organice sau
anorganice, câteodată chiar în concentraţii foarte mici, pot distruge în scurt timp flora şi fauna
receptorului.
- substanţele radioactive, sunt unele dintre cele mai periculoase substanţe
toxice.Evacuarea apelor uzate radioactive în apele de suprafaţă şi subterane prezintă pericole
deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii. Efectele substanţelor radioactive
asupra organismelor depind atât de concentraţiile radionuclizilor, cât şi de modul cum acestea
acţionează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai
periculoase.
- substanţele cu aciditate sau alcalinitate pronunţată, evacuate cu apele uzate,
conduc la distrugerea florei şi faunei acvatice, la degradarea construcţiilor hidrotehnice, a vaselor
şi instalaţiilor necesare navigaţiei, împiedică folosirea apei în agrement, irigaţii, alimentări cu
apă etc.
8
- coloranţii, proveniţi îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tabăcării etc,
împiedică absorbţia oxigenului şi desfăşurarea normală a fenomenelor de autoepurare şi a celor
de fotosinteză .
- energia calorică,caracteristică apelor calde de la termocentrale şi de la unele
industrii, aduce numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă şi industrială şi împiedică
dezvoltarea florei şi faunei acvatice. Datorită creşterii temperaturii apelor scade concentraţia de
oxigen dizolvat, viaţa organismelor acvatice devenind dificilă.
- microorganismele provenite de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a
unor produse vegetale, sunt puternic vătămătoare, producând infectarea emisarului pe care îl fac
de neutilizat.
11
1.4 Clasificarea apelor după utilizări
Luându-se în considerare toate utilizările, clasificarea apelor de suprafaţă se face în mai
multe categorii :
- categoria I - ape care servesc în mod organizat la alimentarea cu apă a
populaţiei, ape care sunt utilizate în industria alimentară care necesită apă potabilă, sau ape care
servesc ca locuri de îmbăiere şi ştranduri organizate;
- categoria II - ape care servesc pentru salubrizarea localităţilor, ape utilizate
pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihnă, recreere, reconfortarea
organismului uman ;
- categoria III - ape utilizate pentru nevoi industriale, altele decât cele alimentare
arătate mai sus, sau folosite în agricultură pentru irigaţii .
Conform STAS 4706-88, pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici,
chimici, microbiologici şi de eutrofizare, care trebuie îndepliniţi de apele de suprafaţă, în funcţie
de categoria de calitate (tabelul 1.1).
Tabel 1.1
Indicatori pe categorii de calitate a apelor naturale
Indicatori de calitate Unităţi Categorii de calitate
de
măsură
Măsurători zilnice I II III
Oxigen dizolvat (OD) ml/l 6.0 5.0 4.0
Materiale în suspensie ml/l 750 1000 1200
Cloruri (Cl-) ml/l 250 300 300
Consum chimic de oxigen (CCOMn) ml/l 10.0 15.0 25.0
Amoniu (NH4+) ml/l 1.0 3.0 10.0
Azotaţi (NO3-) ml/l 10.0 30.0 -
Azotiţi (NO2-) ml/l 1.0 3.0 -
Măsurători săptămânale
12
La noi în ţară, din circa 19750 km de ape curgătoare (râuri şi fluviul Dunărea), 7150 km
corespund din punct de vedere calitativ categoriei I de calitate, 6580 km categoriei II, 2700 km
categoriei III, restul de 3620 km sunt consideraţi ca degradaţi, necorespunzând nici uneia din
cele trei categorii de calitate, după cum se vede din tabelul 1.1
CAPITOLUL II
13
STUDIU DE CAZ CARACTERISTICILE APELOR UZATE LA INTRAREA ÎN STAŢIA
DE EPURARE
Amplasamentul
Sistemul de canalizare a Municipiului Roman este alacătuit din reţeaua de canalizare
concepută în sistem unitar şi staţia de epurare ce trateaza amestecul de ape uzate şi pluviale
transportate de reţeaua de canalizare.
Reţeaua de canalizare a Municipiului Roman se desfăsoaă pe îintreaga suprafaţă a
oraşului cu excepţia cartierului din partea de Est a acestuia, de o parte si de alta a străzii Bogdan
Dragos.
Staţia de epurare a fost construită în anii 1969-1970 şi concepută după o schemă clasică
de epurare mecano-biologică a apelor şi cu o linie de tratare a nămolului cu fermentare
anaerobică. Această staţie a dispus în anul 1999 de retehnologizarea pe linia apei, treapta
biologică.
Staţia de epurare a Municipiului Roman este amplasată pe malul drept a râului Siret şi are
ca vecini: la N râul Siret, S si E – albia majora a râului Siret si V asezări umane.
14
15
Istoricul obiectivului analizat
Reţiaua de canalizare s-a dezvoltat odată cu sistemul de alimentare de apă şi a staţiei de
epurare care a început din anul 1969.
Staţia de epurare a funcţionat din 1970 până 1999 după o schemă clasică de tratare
mecano-biologică a apelor uzate şi cu linie de tratare anaerobică a nămolului.
Datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor ce nu au putut face retehnologii în
principal, prin întroducerea unei tehnologii moderne de tratare bilogică.
În ultimii ani reţeaua de canalizare a municipiului a suferit o serie de modificări în sens
pozitiv, în special la staţiile de pompare prin înlocuirea pompelor vechi cu pompe eficiente din
punct de vedere retehnologic si economic.
Descrierea activităţilor
Prezentarea activităţii
Una din activităţile principale desfăsurate a societaţii S.C. ACVASERV S.R.L.Roman
este gospodăria apelor uzate pluviale colectate de pe raza Municipiului Roman.
16
Descrierea obiectivelor şi activităţilor
Prin sistemul de canalizare a Municipiului Roman se realizează colectarea, transportul,
epurarea apelor uzate în cadrul staţiei de epurare şi evacuare a apelor în râul Siret.
În prezent Municipiul Roman dispune de o reţea de canalizare în sistem unitar, pe
întreaga suprafaţă a oraşului cu excepţia cartierului din partea de Est a oraşului, de o parte şi de
alta a strazii Bogdan Dragos.
Datorită morfologiei terenului pe care se situează Municipiului Roman, ca fiind o colină
pe direcţia Nord-Sud cu pante spre Sud-Vest şi spre Sud-Est, reţiaua din partea de Sud-Vest
conduce apele la patru staţii de pompare, care pompează apele uzate în reţiaua aferentă zonei
Nord-Sud, de unde sunt conduse gravitaţional spre staţia de epurare.
18
Reţiaua de canalizare 10 transportă gravitaţional debitul colectat şi îl deversează direct
în râul Moldova. Colectorul principal al reţelei 10 se află pe stăazile Caragiale, Nicolae Bălcescu
(între nodurile 10.1-10). Această reţia are în componenţă conducte din beton, de secţiune
circulară, cu diametrul de 300 mm. Reţiaua 10 dispune şi de o serie de colectoare secundare.
Reţiaua de canalizare 11 transportă gravitaţional debitul colecatat şi îl deversează direct
în râul Moldova. Colectorul principal ale reţelei 11 se află pe strada Nicolae Bălcescu (între
nodurile 11.1-11). Aceasta reţia are în componentă conducte din beton, de secţiune circulară, cu
diamentru de 300 mm. Reţiaua 11 dispune şi de o serie de colectoare secundare.
Reţiaua de canalizare 12 transportă gravitaţional debitul colectat şi îl deversează în râul
Moldova. Colectotul principal al reţelei 12 se află pe strada Alexandru cel Bun (între nodurile
12.1-12). Această reţia are în componentă conducte din beton, de secţiune circulară, cu
diamentrul de 300 mm. Reţiaua 12 dispune şi de o serie de colectoare secundare.
B. Staţia de epurare
Staţia de epurare a Municipiului Roman realizează un flux de tratare ce cuprinde:
Linia de tratare a apei uzate Primul obiect din cadrul staţiei de epurare este grătarul ce
este alcătuit din doua compartimente având lungime de 17,5 şi o lăţime de 0,68 m şi înalţimea
totală de 3,8 m.Grătarul este prevăzut cu un grătar rar cu curaţire manuală şi un grătar curb, cu
curaţire mecanică.
Grătarul este prevazut în amonte şi în aval cu stavilare pentru fiecare linie, servind la
izolarea liniilor în cazuri de intervenţie.
Grătarul rar cu curăţire manuală este o construcţie din bare OL paralele, prin care sunt
trecute apele uzate, având rolul de a reţine corpurile cu dimensiunni mai mari de 60 mm.
În aval de primul grătar se găseşte grătarul cu curaţire mecanică, cu rolul de a reţine
corpuri mai mari de 20 mm. Această este o construcţie mecanică sudată având bare curbe, care
sunt rigidizate între ele cu profile superioare de peretele canalului colector.
19
Viteza apei prin grătarul des este de 1 m/s la debitul maxim şi 0,85 m/s la debitul minim.
Pierderea de sarcină maximă prin grătar este de 25 cm.
Desnisipatorul este următorul obiect din cadrul fluxului de tratare şi are rolul de a reţine
particulele cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm în special suspensii granulare: nisip, cuarţ.
Cuprinde două liniii tehnologice având secţiune parabolică, de 20 m lungime şi 2,1 m laţime
pentru fiecare compartiment. La partea inferioara este prevazut cu o rigolă având lăţimea de 0,40
m şi adâncimea de 0.40 m.
Viteza apei prin desnisipator este de 0,3 m/s iar timpul de staţionare al apei este de 45
secunde.
Ca şi grătarele desnisipatorul este prevăzut în aval şi amonte pe fiecare linie cu stavilare
cu dimensiunile 900 1370 m.
Desnisipatorul este echipat cu pod curaţitor cu rol de eliminare a depunirilor de pe
radierul desnisipatorului cu ajutorul a doua elevatoare pneumatice care refulează într-un canal
colector, situate în partea laterală a obiectivului. Elevatoarele pneumatice sunt alimentate de
două electrosuflante tip SRD 40 având Q=160 mc/h. În present acest obiect funcţionaează,
(desenul de mai jos).
20
Apa cu nisip este refulată în jgheabul de spălare care are capacitatea de a reţine nisipul
pe o perioadă de 10 zile. După ce a fost spălat, nisipul este depus pe platforma de uscare
alcatuită din două straturi de beton, unul de rezistenţă în grosime de 12 cm, altul de uzură în
grosime de 6 cm.
Aceste platforme au pantă transversala şi longitudinala care conduce apele ce se scurg din
nisip la două guri de scurgere cu depozit şi sifon. Din aceste guri de scurgere apele sunt din nou
în desnisipator.
De la desnisipator apa ajunge la separatorul de grăsimi care prin procedeul flotaţiei are
rolul de spălare a grăsimilor de origine minerală sau organică. În present acest obiect nu
funcţionează.
În cadrul acestui obiect procesul de aerare era întreţinut de două suflante tip SRD 4,
amplasate în exterior şi circulă prin conducte de PVC 63 3,5.
21
Statia de pompare treapta 1
Plan de situatie
22
Staţia de pompare treapta 1 are rolul de a trimite apa de la separatorul de grăsimi la
decantoare primare.
În cadrul acestui obiect staţie de pompare au avut loc o serie de modificări prin
înlocuirea vechilor pompe ACV 350-15, cu ax vertical, cu 4 pompe tip SARLIN, produse de
firma GRUNDFOS, cu urmatoarele caracteristici: Q = 0-675 l/s, H= 24,8-5,5 m.
Pompele sunt amplasate în subsolul staţiei de pompare, împreună, cu conductele
tehnologice de aspirare-refulare aferente, inclusiv vanele.Toate aceste utilaje sunt noi, înlocuind
pe cele vechi corodate şi depăşite moral.
Tot aici este amplasată şi o pompă de epuizat, cu rolul de a evacua apele provenite din
eventuale neetanşeitaţi, ape ce se preiau dintr-o başă special amenajată.
Noile pompe sunt performante din punct de vedere constructiv, au fiabilitate ridicată şi
întreţinere usoară, lucrează în ciclul automat optimizînd astfel consumul de energie.
La parterul clădirii sunt amplasate tablourile cu aparate care conţin echipamentul de
automatizare al statiei de pompare de intrare.
24
Bazinele de aerare sunt obiectivele unde are loc procesul de epurare biologică, care se
realizează prin intermediul masei bacterinene din nămolul activ, (desenul de mai jos).
Tratarea clasică biologică cu bazine de aerare cu nămol activ şi decantoare secundare,
definite ca treapta secundară a fost transformată în treapta secundară avansată cu bazine
specifice pentru netrificare-denitrificare şi decantare secundare.
25
Realizarea condiţiilor optime în bazinele de aerare se face, în afară de noul sistem de
aerare şi de douăsprezece mixere montate în diverse zone ale bazinelor precum şi de patru
pompe de recirculare.
Controlul concentrţiei oxigenului dizolvant din bazinele de aerare, care trebue să varieze
între 0 mg/l si 2 mg/l se face cu ajutorul a două oximetre.
Tablourile sunt amplasate în cladirea suflantelor.
26
Decantorul secundar este format din patru compartimente de tip logintudinal dotate cu
pod ractoc cu aspiraţie a nămolului prin sifonare, independent pentru fiecare linie.
Decantorul are următoarele caracteristici: tipm de decantare 3 ore, încarcare
superficiabilă 1,15 m/h.
27
Evaluarea nămolului se face în doua trepte:
Prima etapă preia nămolul de pe fundul bazinului cu ajutorul unor ţevi şi îl depune într-un
colector suspendat de pod dar submersat.
O a doua treaptă preia nămolul din colectorul suspendat printr-o conductă nămolul se
direcţionează spre jgheabul paralel cu bazinul. Acesta este prevăzut în aval cu un perete
deversor care asigură un nivel minim al nămolului, astfel încât gura de refulare a
conductei vidate să rămână în permanenţă în nămol, pentru a nu se dezamorsa procesul.
Apa evacuată de la decantoarele secundare ajunge în canalul Parshall, cu secţiune
dreptunghiulară şi variabilă şi panta nulă, cu ştrangulare, amplasată la 12 m de intrare în
canalul de măsură.
Apa epurată este evacuată în emisar printr-o gură de evacuare prin subtraversare a
digului de protecţie.
28
Staţia de pompare nămol proaspăt şi fermentat realizeză două operaţii: primeşte
nămol proaspăt din îngroşător (gravitaţional) şi evacuează nămolul în metantanc după trecerea
prin preâncălzitor (situat în camera vanelor) şi refulează nămol fermentat din metantanc pe
paturile de uscare. Este o construcţie tip cheson circular cu diametrul de 4,5 m. Chesonul este
împărţit pe înălţime, de un perete vertical în două camere, camera umedă, de recepţie a
nămolului şi o cameră uscată, camera pompelor.
29
Metantancurile, rezervoarele de fermentare a nămolului sunt numite metantancuri şi
sunt în număr de trei, unul de 1500 m3şi două de 750 m3. Fermentarea este anaerobă şi se
realizează în spaţiu închis, temperatura nămolului menţinându-se între 25 - 35°C, cu ajutorul
unui agent termic (apa caldă) care circulă printr-un schimbător de căldură în contra curent cu
nămolul din metantanc care este recirculat cu ajutorul unei pompe. Agentul termic, apa caldă,
este preparat în centrala termică, ale cărei cazane sunt alimentate cu biogaz rezultat din ferme
ntarea nămolului. Metantancul de 1500 m3 este prevăzut cu un agitator mecanic, pentru spargerea
crustei ce are tendinţa de a se forma în procesul de fermentare a nămolului.
În prezent funcţionează numai metantancul de 1500 m3 (desenul de mai jos).
Nămolul fermentat din metantacuri este evacuat prin intermediul staţiei de pompare
nămol îngroşat la platformele de uscare nămol. Acestea sunt amplasate în incinta staţiei de
epurare având o suprafaţă utilă de 2760 m2, cu pat drenant de nisip şi pietriş, cu laturile de 55 x
50 m, împrejmuite cu garduri prefabricate. Colectarea apei drenate se face printr- un sistem de
tuburi din beton DN 150, apa fiind colectată într-un cămin şi de aici introdusă în camera umedă
de la SP1. Reducerea umidităţii nămolului de pe platformele de uscare se realizează prin
evaporare naturală, iar îndepărtarea nămolului uscat se face mecanic, cu mijloace auto.
30
Instalaţiile hidraulice sunt necesare pentru distribuţia nămolului pe platforme şi pentru drenarea
şi transportul apei separate de nămol. Conductele de transport şi distribuţiea nămolului fermentat
au o pantă de minim 1%.
Pentru colectare şi înmagazinarea biogazului rezultat în procesul fermentării
funcţionează două gazometre cu caracteristicile:
Vgaz = 500 m3, P = 180 mm coloană apă, Vapă = 600 m3.
Baza materială
Principalele dotari ale S.C ACVASERV sistem de canalizare sunt prezentate mai jos:
a) Staţii de pompare
31
Dn 300 mm 3.476 m
Dn 400 mm 475 m
a.2. Reţea de colectare şi transport a apelor uzate la SP2 L = 528 m, din care:
Tabel 2.1.3
Dn 300 mm 528 m
Tabel 2.1.4
Lungime conductă
Diametru conducă
Dn 300 mm 2.883 m
Dn 600 mm 2049 m
Dn 800 mm 580 m
Dn 1000 mm 477 m
OV 120/180 cm 857 m
a.4. Reţea de colectare şi transport a apelor uzate la SP4 L = 2.310 m, din care:
Tabel 2.1.5
Diametru conducă Lungime conductă
Dn 300 mm 2310 m
Dn 400 mm 475
32
b) Lungimea reţelei de canalizare din restul oraşului, care conduce apele uzate menajere şi
meteorice gravitaţional spre staţia de epurare este de 43.821 m, din care:
Tabel 2.1.6
Diametru conducă Lungime conductă
Dn 300 mm 27862 m
Dn 400 mm 2687 m
Dn 600 mm 3397 m
Dn 1000 mm 1937 m
Dn 1600 mm 1101 m
OV 110/165 cm 1306 m
OV 120/180 cm 5531 m
Dn 300 mm 3571 m
d) Staţie de epurare
Baza materială a staţiei de epurare a municipiului Roman Tabel 2.1.8
3 Separator grăsimi - 4
33
4 Staţie pompare treapta 1 Pompe Grundfos 80 Kw 2
Turbosuflante 90 Kw 8 4 în funcţionare
Ventilatoare 0,37 Kw 6 4 în funcţionare
7 Staţie de pompare Pompe Grundfos 7,5 Kw 4
treapta II
8 Decantoare secundare Motor electric 0,37 Kw 2 3 în funcţionare
9 Staţie pompare nămol în Pompe Grundfos 7,5 Kw 6
exces
10 Staţie pompare nămol de Pompe 11 Kw 1
la decantoarele primare
11 Îngroşător gravitaţional Motor electric 2 Kw 2
Pompe 1,5 Kw
Unitate polimeri 0,06Kw 2
Materii prime Materia primă în cadrul sistemului de canalizare este reprezentat de apa
uzată rezultată din activităţile agenţilor economici şi de la populaţia municipiului Roman. Apa
uzată împreună cu cea pluvială transportate de reţeaua de canalizare şi epurate în cadrul staţiei de
epurare după care sunt evacuate în emisarul Siret.
34
Debitele influente în staţia de epurare (conform situaţiei raportate lunar de personalul
staţiei de epurare) la nivelul anului 2008 sunt prezentate în cele ce urmează:
Tabel 2.1.9
Variaţia debitelor lunare influente în staţia de epurare la nivelul anului 2008
Nr crt Luna Debit ( mc )
1. Ianuarie
654128,83
2. Februarie 651369,6
3. Martie 651411,06
4. Aprilie 627805,8
5. Mai 646064,8
6. Iunie 617428,2
7. Iulie 640708
8. August 635340,66
9. Septembrie 627816
10. - -
11. - -
12. - -
În continuare este prezentată situaţia debitelor apă canal pentru lunile 01-08 2008 atât din
punct de vedere al consumului cât şi a debitului uzat evacuat în reţeaua de canalizare a
Municipiului Roman de către agenţii economici şi populaţia racordată la sistemul de alimentare
şi canalizare.
Tabel 2.1.10
Situaţia debitelor facturate apă-canal pentru perioada 01-08 anul 2008 pentru principalii
beneficiari ai sistemului de alimentare şi canalizare a Municipiului Roman.
35
Populatie Ind.+public Total Populatie Ind.+public Total influent
statie
epurare
(mc/luna)
I 172686 123328.7 296014.7 138148.8 110995.83 249144. 654128.83
6
II 169455.1 110340 279795.1 135564.1 99896.247 235460. 651369.6
3
III 167178.2 102708 269886.2 133742.6 92437.2 226179. 651411.06
8
MV 181637 101768 283405 145309.6 91591.2 236900. 627805.8
8
V 185488.7 100201 285689.7 148391 90180.9 238571. 646064
9
VI 173636 97416 271052 138908.8 87674.4 226583. 617428.2
2
VII 183059 89921 272980 146447.2 245682 392129. 620040
2
VIII 194039 93026 287065 155231.2 83723.4 238954. 635340.66
6
Total 1427179 818708.7 2245887. 1141743 902181.18 2043924 5103588.15
7
Tabel 2.1.12
Consumurile de energie electrică pentru instalaţiile aferente staţiei de epurare pentru perioada
ianuiarie 2005- septembrie 2006
Luna Consum luna 2005 Consum lunar 2006(KWh)
(KWh)
Ianuarie 153126 168426
Februarie 141732 149490
Martie 149652 163440
Mai 137070 169830
Iunie 132120 173160
Iulie 125562 176796
August 127728 171198
Septembrie 157644 168210
Octombrie 150066
Noiembrie 156546
Decembrie 157086
37
Energie termică
Staţiile de pompare aferente reţelei de canalizare nu dispun de încălzire cu agent termic.
În cadrul staţiei de epurare agentul termic pentru încălzirea încăperilor pavilionului
administrativ şi preâncălzirea nămolului introdus în metantancuri este asigurat de centrala
termică.
Încălzirea apei se realizează în cazane tip PA15, iar transportul agentului termic la
pavilionul administrativ şi metantanc se face prin pompare folosind două pompe CERNA200.
Deşeuri
În urma funcţionării staţiei de epurare rezultă deşeuri grosiere, nisip şi nămol.
Deşeurile grosiere reţinute la grătare sunt depozitate pe paturi de uscare, după care sunt
transportate la depozitul de deşeuri a Municipiului Roman.
Nisipul rezultat din procesul desfăşurat la desnisipator este depozitat pe platformele de
depozitare nămol.
Nămolul fermentat evacuat din metantanc este depozitat pe platformele de uscare cu
scopul de a fi neutralizat, deshidratat, după care este transportat la depozitul de deşeuri a
municipiului sau este folosit ca amendament în agricultură.
CAPITOLUL III
IMPACTUL APELOR UZATE ASUPRA MEDIULUI
1- SC Cord-Company SA
2 - SC Grup-Royal SA
3- S.C. Turoag S.A.
4- SC Nis-Vas Com SRL
5- UM 01147
6- Grup Şcolar Miron Costin
7- Spital Municipal
În ceea ce priveşte apa de suprafaţă aceasta este afectată în prin deversările necontrolate
de apă uzată din reţeaua de canalizare în două situaţii:
-racordări ale unor colectoare menajere la colectoarele camerelor deversoare ce descarcă
în râul Moldova;
-inexistenţa colectoarelor menajere pe anumite străzi pe care s-au prevăzut reţele de
alimentare cu apă, în consecinţă descărcarea apelor uzate se realizează în emisar.
În ceea ce priveşte impactul produs de procesul de tratare din staţiei de epurare asupra
40
emisarului Siret acestea sunt nesemnificative, argumentând acestă afirmaţie prin valorile
prezentate în tabelul 3.1.1
42
3.1.7 Impactul produs de transformatorii electrici
Prin analiza zonei de amplasament şi din declaraţiile personalului ce deserveşte sistemul
de canalizare al Municipiului Roman, Staţia de epurare dispune pe amplasamentul său de un post
de transformare a energiei electrice cu două baterii, fiecare având câte 3 condensatori ce conţin
bifenilpolicloruraţi (PCB), uleiuri toxice pentru mediul înconjurător. În consecinţă, utilizarea
acestor uleiuri poate conduce la degradarea factorilor de mediu. Cele două posturi de
transformare se află în administrarea E-în Moldova S.A. – sucursala Neamţ.
Tabel 3.1.2
Valorile parametrilor analizaţi pe probe momentane la apa evacuată din staţie şi la apa de
suprafaţă în data 29.09.2008
44
PROBA pH CCO-Cr* MTS NH4-* NO2-* NO3-* CBO5*
(unit) (mgO2/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) mgO2/l
1 7.2 37 30 0 0.04 4.3 6
3. MTS (mg/l) 8 30 -
46
Seminar 1641 7,52 336,78 356,00 49,69 1,19 -
teologic
Franciscan
Seminar 1543 7,33 307,57 333,00 51,18 1,16 -
teologic
Sf. Gheorghe
Inspectorat 547 7,40 327,67 361,56 43,92 -
Sit. Urgenţă 1,14
Analizând valorile din tabelul anterior de mai sus putem face o nominalizare a primilor 5
agenţilor economici atât din punct de vedere al debitelor căt şi a calităţii apei uzate evacuate în
reţeaua de canalizare publică:
-din punct de vedere al aportului de debite uzate la reţeaua de canalizare situaţia este
următoarea:
Tabel 3.1.5
Tabel 3.1.6
Situaţia agenţilor privind aportul de substanţă organică în reţeaua de
canalizare
Tabel 3.1.7
Situaţia agenţilor privind aportul de materii totale în suspensie în reţeaua de
canalizare
1 SC Cord-Company SA 98 393.33,39
Tabel 3.1.8
Situaţia agenţilor privind aportul de substanţe extractibile în reţeaua de canalizare
48
Pozitia Agent economic Debitul mediu Subst. Extract.
(mc/luna) (mg/l)
1 SC Cord-Company SA 98 62,22
3.2.3 Calitatea apelor uzate influente în staţia de epurare la nivelul anului 2008
Laboratorul staţiei de epurare dispune de un program strict de prelevare şi analiză a
parametrilor apelor influente şi efluente din staţia de epurare.
Având la bază valorile medii zilnice a indicatorilor de calitate din apa uzată analizată am
întocmit următoarele tabele:
Tabel 3.1.9
Variaţia medie lunară a indicatorilor apei uzate influente în staţia de epurare în perioada
01.-09. 2008
Luna NO3- NO2- Nt Pt Ca2+ Mg2+ SO42- Cl- H2S+St Q zilnic
(mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) 2-mg/l) (m3)
01.05 2,82 4,21 28 3,95 77,8 23,35 99,73 59,8 1,92 21100,93
02.05 6,06 4,3 27 3,85 70,1 20,4 79,3 50,12 1,17 23263,2
05.05 3,2 4,12 32,2 4,4 89,8 28 90,3 60,5 1,62 20840,8
06.05 3,7 1,6 42 4,4 86,6 21,8 88,19 58,6 1,66 20580,94
07.05 4,3 2,1 37 4,7 88,18 22,16 87,54 61,44 1,8 20668
09.05 4,6 1,26 24,15 3,3 90,12 10,32 80,71 55,06 1,03 20927,2
LMA - - - 5 - - 600 - 1 -
49
din punct de vedere a mediilor lunare cât şi a celor realizate pe perioada 01. – 09.2008 ,
acest fapt datorându-se unei bune diluţii şi amestec ce se realizează în reţeaua de
canalizare.
3.2.4 Calitatea apelor uzate efluente din staţia de epurare la nivelul anului 2008
Având la bază valorile medii lunare ale parametrilor efluenţi din staţia de epurare am
întocmit următoarele tabele:
Tabel 3.1.10
Variaţia medie lunară a indicatorilor apei uzate efluente în staţia de epurare în perioada 01.-09.
2008
Luna NO3- NO2- Nt Pt Ca2+ Mg 2+ SO4 Cl- H2S+St Q zilnic
(mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) 2-
(mg/l) 2-
(m3)
(mg/l) mg/l)
01.05 32,62 2,21 8,74 0,25 60,98 18,12 76,9 37,64 0,29 22636,8
02.05 26,9 2,23 8,4 0,28 58 18,4 76,5 35,5 0,24 25157,82
03.05 25,3 1,21 7,98 0,28 56,8 13 72,7 40,2 0,26 22550,38
04.05 25,2 0,95 7,4 0,6 60,5 11,7 77,3 36,3 0,23 22118,4
06.05 3,88 0,98 8,5 0,37 69 14,8 77,5 35,8 0,15 22032
07.05 8,98 0,87 8,25 0,36 54,13 8,53 70,37 34,23 0,4 21945
08.05 24,34 0,81 7,62 0,18 56,62 10,27 68,11 37,14 0,1 21900
09.05 26,9 1,23 7,9 0,63 62,1 8,7 73,8 30,3 0,05 22659
10.05 23,1 0,91 6,25 0,24 55,4 13 67,2 26,3 0,08 21070,45
12.05 27,6 0,86 7,4 0,39 65,3 15,5 72,5 34,3 0,01 21168
CAPITOLUL IV
EVALUAREA IMPACTULUI
52
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge mai multe etape
de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea generală a
factorilor de mediu analizaţi.
În prima etapă calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se raportează la
limitele admise în standardele naţionale sau normative, obţinând indicele de poluare Ip.
Pentru valorile:
Ip = 0 - 1 – mediul este afectat n limitele admise;
Ip > 1 – mediul este afectat peste limitele admise.
Pentru evaluarea cantitativă (metoda Rojanski) se încadrează indicatorii de calitate la un
moment dat al fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să
exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10. Nota 10 reprezintă starea naturală
neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi o deosebit de gravă
deteriorare a factorilorde mediu analizat.
Pentru simularea efectului sinergic a poluanţilor cu notele de bonitate obţinute se
construieşte o diagramă.
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele egale
între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea ideală, se obţine
o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică înscrisă în figura geometrică regulată a
stării ideale.
Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafaţa
reprezentând starea ideală (Si) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr).
S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra
mediului, respectiv efectul activităţii antropice asupra factorilor de mediu.
Scara privind calitatea mediului
• IPG = 1 – mediul natural neafectat de activitatea umană;
• IPG = 1 –2 – mediul supus efectului activităţii umane în limitele admisibile;
• IPG = 2 – 3 – mediu supus efectului activităţii umane provocând starea de disconfort
formelor de viaţă;
• IPG = 3 – 4 – mediul supus efectului activităţii umane provocând tulburări formelor de
53
viaţă;
• IPG = 4 – 6 – mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;
• IPG = peste 6 – mediul degradat impropriu formelor de viaţă.
În baza analizelor efectuate pentru apa subterană la cele două foraje din cadrul staţiei de
54
epurare, şi comparându-le cu valorile din Legea nr. 458/2002 obţinem următorii indici de
poluare:
- apă subterană
Nb=10
Nb=9.75
Nb=10
- apă de suprafaţă
Indicatorii de calitate ai râului Siret (receptorul debitelor uzate tratate în cadrul staţiei de
epurare) au fost analizaţi atât amonte de staţia de epurare cât şi aval de staţie, rezultatele
analizelor efectuate au fost raportate la valorile impuse prin N.T.P.A. 001/2002, obţinându-se
următoarele note de bonitate.
- note de bonitate pentru calitate apei din emisar amonte staţie de epurare:
Nb=8
Nb=9.00
Nb=9.75
55
Nota de bonitate pentru calitatea apei de suprafaţă amonte staţie de epurare este:
- note de bonitate pentru calitate apei din emisar aval staţie de epurare:
Nb=4.50
Nota de bonitate pentru calitatea apei de suprafaţă aval staţie de epurare este:
56
Nota de bonitate finală pentru apa de uzată influentă în staţia de epurare este:
Nbasez...umane = 8,75
Nb alte componente = 9
Indicele de poluare global (I.P.G.) pentru sistemul de canalizare se calculează cu ajutorul notelor
de bonitate medii obţinute pentru fiecare factor de mediu prin metoda grafică (Rojanschi).
În urma calculului notelor de bonitate prezentate în următorul tabel s-a obţinut indicele de
poluare globală IPG.
NbAPĂ 8,27
NbAER 8,00
NbSOL 8,50
NbAŞEZĂRI UMANE 8,75
NbDEŞEURI 9,50
NbALTE COMPONENTE 9
Alte componente
Deşeuri
60
Apă
Sr
Si
Sol
9,5
8,5
7,5
7
Nb apa Nb aer Nb sol Nb asez Nb des Nb alt com
IPG=
61
Sr – suprafaţa reprezentând starea reală
Pentru IPG = 1,38 – mediul supus efectului activităţii umane în limitele admisibile.
CAPITOLUL V
MONITORIZAREA ACTIVITAŢII
62
5.Măsuri de reducere a poluării
Ape de suprafaţă
• retehnologizarea treptei de tratare primare din fluxul de epurare al staţiei de epurare;
• retehnologizarea staţiilor de pomparea aparţinând reţelei de canalizare
• monitorizarea permanentă a producătorilor industriali de ape uzate;
• rezolvarea problemelor reţelei de canalizare şi împiedicarea deversărilor necontrolate de
ape uzate în râul Moldova;
• menţinerea în permanenţă în limitele impuse prin NTPA 001/2002 a parametrilor apei
uzate tratate la evacuarea în emisarul Siret.
64
deşeurilor;
- eliminarea constantă a deşeurilor din incinta unităţilor spre următoarele posibile
destinaţii, între care enumerăm:
a) pe terenurile agricole, în cazul nămolului rezultat din linia tehnologică de tratare a
nămolului. Nămolul este un important amendament agricol ce poate fi folosit ca
îngrăşământ sau poate fi depozitat peste compostul de la depozitul de gunoi pentru
reintrarea zonei în circuitul agricol, cu studii de calitate previzibile.
b) spre centrul de colectare şi reciclare deşeuri, este cazul deşeurilor metalice sau de alte
tipuri rezultate în urma activităţii de întreţinere şi reparaţii.
c) spre depozitul de gunoi-compost al oraşului, este cazul deşeurilor menajere rezultate
de la personalul deservent al staţiei de epurare a municipi ului Roman.
CONCLUZII
Având în vedere analizele şi studiul actual, situaţia pe factori de mediu este următoarea:
- Factorul de mediu SOL - (Nb = 8.50)- fără efecte.
66
Datorită deficienţelor reţelei de canalizare prezentate în capitolele anterioare este absolut
necesară realizarea de lucrări de reabilitare prin care să se elimine impactul negativ produs
asupra factorilor de mediu.
- Factorul de mediu AER - (Nb = 8,00)- Aer curat – nivel 2, Fără efecte decelabile cazuistic
asupra populaţiei şi mediului.
Activităţile de întreţinere şi exploatare a sistemului de canalizare nu reprezintă un factor
de poluare a aerului atâta timp cât se vor respecta măsurile de verificare periodică a utilajelor în
dotare şi ritmicitatea evacuării deşeurilor tehnologice şi menajere reţinute atât în grătarele
staţiilor de pompare cât şi în cadrul staţiei de epurare.
- Factorul de mediu APĂ - (Nb = 8,17). Afectarea trebuie privită pe:
a. apa subterană (Nb – 9,58) - calitatea factorilor de mediu naturală de echilibru
Apa subterană analizată la forajele de observaţie din cadrul staţiei de epurare nu prezintă
mici depăşiri ai parametrilor analizaţi pentru CCO-Mn şi NH4+. Pentru păstrarea caracteristicilor
de potabilitate se impune verificarea permanentă a construcţiilor fluxului de tratare şi a reţelelor
tehnologice ce fac legăturile între acestea pentru a nu exista pierderi în sol.
b. apa de suprafaţă - râul Siret (Nb – 6,70) - mediul este afectat în limitele admise – nivel 2,
efectele nu sunt nocive.
Apa râului Siret reprezintă receptorul apelor uzate tratate în cadrul staţiei de epurare. În
consecinţă, calitatea apei aval de staţia de epurare este strâns legată de calitatea apei evacuate din
staţia de epurare.
Valorile parametrilor analizaţi prezentate în documentaţie indică o creştere considerabilă
a acestora atât la gura de vărsare în emisar cât şi la emisar 10 m aval de gura de vărsare.
Se impune identificarea sursei de poluare a emisarului aval de staţia de epurare.
Pentru protecţia emisarului se va realiza o monitorizare permanentă a acestuia atât în amonte cât
şi aval de staţia de epurare.
c. apa uzată (Nb – 8,23) - fără efecte decelabile cazuistic, mediul este afectat în limite admise –
nivel 1.
Având în vedere caracteristicile apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare şi influente
în staţia de epurare se propune o monitorizare a calităţii acesteia atât la principalii agenţi
economici cât şi pe traseul de transport.
- Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE - (Nb = 8,75) - aşezările umane nu sunt afectate de
traficul desfăşurat de mijloacele de transport, având în vedere durata şi suprafaţa de acţiune
(numai în situaţie de intervenţie în caz de defecţiuni).
- Factorul de mediu DEŞEURI - (Nb = 9,50) – având în vedere buna gestionare a acestora în
punctele de lucru ale sistemului de canalizare.
67
- Factorul de mediu ALTE COMPONENTE - (Nb = 9,0) - indică preocuparea conducerii în
rezolvarea problemelor personalului deservent al acestei activităţi.
Indicele de poluare global al ecosistemului (I.P.G.) este de 1,38, indică faptul că
activitatea analizată nu determină un impact negativ asupra medului.
Concluzia globală a cuantificării efectelor asupra mediului indică faptul că sistemul de
canalizare al Municipiului Roman necesită urgent realizarea unor lucrări de reabilitare şi
extindere pentru eliminarea deficienţelor existente.
Un prim pas l-ar constitui racordarea la reţeaua de canalizare publică a reţelelor de
canalizare aparţinând localităţilor limitrofe, aportul de debit uzat realizat de acestea contribuind
la mărirea vitezei efective pe timp secetos, precum şi la funcţionarea corespunzătoare a Reţelei
de Canalizare Publică a Municipiului Roman.
Funcţionare defectuoasă a reţelei de canalizare are grave implicaţii asupra staţiei de
epurare care datorită debitelor mici influente (faţă de cele la care a fost proiectată) şi a variaţiei
acestora nu are un flux continuu de tratare ceea ce face ca apa uzată să staţioneze timp îndelungat
în bazine. Acest lucru determină procese de fermentaţie cu degajare în atmosferă a gaze ca
hidrogenul sulfurat, sulfură de metil, mercaptani, etc..
Analizând şi comparând valorile debitelor totale canalizate cu cele influente în staţia de
epurare se observă diferenţe foarte mari. Acestea se pun pe seama aportului de debit pluvial, a
aportului de debit prin inflitraţii (având în vedere vechimea conductelor din care este realizată
reţeaua de canalizare) şi nu în ultimul rând pe seama branşărilor ilegale la colectoarele aferente
reţelei de canalizare.
BIBLIOGRAFIE
68
2. Rojanschi V.şi Ogneanu T., 1997 – Cartea operatoruluidin staţii de epurare a apelor
uzate, Ed.Tehnică, Bucureşti;
3. Leu Domnica şi colab., 1998 - Tehnici de tratare a apei, Curs Universitatea Tehnica ,
Iaşi;
8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu, PROTECŢIA ŞI INGINERIA MEDIULUI, Edit.
Economică, Bucureşti, 1997;
10. IANCULESCU, O., IONESCU, GH. C., s.a. – Epurarea apelor uzate –
Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001.
11. IANCULESCU, O., IONESCU, GH. C., s.a. – Canalizări – Editura Matrix
Rom, Bucuresti, 2001
12. IONESCU, GH. C. Editura Didactică si Pedagogică R.A. Bucuresti, 1997.
Instalaii de canalizare
13. Varduca Aurel. Ed. H.G.A., Bucuresti, 2000; . Protectia calitatii apelor
14. Varduca Aurel. Bucuresti, 1999; Ed. H.G.A.,Monitoringul integrat al
calitatii apelor.
15. Tobolcea V, Ungureanu D. Iasi: 1993; Managementul apelor uzate. Partea I.
16. Negulescu M. Ed.Tehnica, Bucuresti, 1978; Epurarea apelor uzate
orasenesti.
17. Coordonator Mircea Negulescu, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1987, Epurarea
apelor uzate industriale (vol. 1),
69
18. Robesen D.s.a.Ed. Tehnica, bucuresti, 2000 Tehnologii, instalatii si
echipamente pentru epurarea apei.
19. STAS 4706-88, indicatori de calitate fizici, chimici, microbiologici şi de eutrofizare
ANEXE
70
Anexa 3 - Plan de situaţie staţia de epurare,retele tehnologice
Anexa 10 - Bilanţul de substanţă pe linia apei şi linia nămolului pentru staţia de epurare.
Etapa 2020
71