Sunteți pe pagina 1din 71

UNIVERSITATEA DIN BACĂU

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
INDUSTRIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

STUDII ŞI CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE


APELOR UZATE LA INTRAREA ÎN STAŢIA DE EPURARE

COORDONATOR :
S.L.Dr. Caraman Iuliana
Absolvent :
Caraus Lilia

BACĂU, 2009

1
2
INTRODUCERE
Multă vreme am crezut – sau in orice caz am acţionat ca si cum am fi crezut - că apa, prin
imensitatea volumului ei, “digeră” tot ce putem sa arucam în ea; cu alte cuvinte, intinderile de
apă ar fi o imensa ladă de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in
cursul carora am aruncat în mare mai multe deşeuri de toate felurile decat în cursul celor 20 de
secole precedente – pentru ca această iluzie sa se spulbere.
A trebuit să se producă o serie de catastrofe pană sa descoperim greşeala pe care am
facut-o. Savanţii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori,
neluate în seamă. Astăzi suntem aproape neputinciosi în faţa anumitelor fenomene de
impurificare.
„Poluarea se produce atunci când, în urma întroducerii unor substaţe determinate –
solide, lichide, găzoase, radioactive – apele suferă modificari fizice, chimice sau biologice,
susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sănatatea publică, pentru viaţa acvatică,
pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism”.
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate. Prin
urmare, principala măsură practică de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă este să epurăm
apele uzate.
Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de
canalizare. Ele sunt mai simple la poluanţii industriali, dar foarte vaste şi complicate în cazul
canalizării localităţilor, deoarece trebuie să preia ape uzate fecaloid-menajere de la un foarte
mare număr de surse - toate chiuvetele, WC-urile, cadele de duş sau băi etc. Se mai adaugă
canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la staţia de epurare, de unde
apoi de regulă sunt restituite în emisar, de obicei în râu.
Lucrarea cuprinde 5 capitole, respectiv:
 Capitolul I – Poluarea este o problemă actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin
grave asupra populaţiei.Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe şi variate, în funcţie de
natura şi concentraţia substanţelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de
poluarea apei se realizează prin tratare, prin care se asigură condiţiile necesare pentru consum;
 Capitolul II – Studiul de caz a societăţii: S.C. ACVASERV S.R.L. – Roman şi
activitaţile sale;
 Capitolul III - Luarea în considerare a efectelor asupra mediului ale unui
proiect/investiţie încă din primele etape ale planificării acestuia, conduce la identificarea şi
evaluarea din timp a posibilului impact asupra mediului. Astfel se pot stabili măsuri de
minimizare a efectelor negative înainte de a deveni ireversibile;
 Capitolul IV - Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge
3
mai multe etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea
generală a factorilor de mediu analizaţi.
 Capitolul V - Având în vedere importanţa sistemului de canalizare şi impactul negativ pe
care îl poate produce nefuncţionarea corectă a acestuia se impun o serie de măsuri,(Factorul de
mediu: sol, aer, apă, aşezăzi umane, deşeuri; masuri privind utilizarea materialelor de construcţii;
masuri de pază şi securitate contra incendiilor de igienă şi sănătate, de protecţia mediului;
Securitatea zonei).
În finalul lucrării se regăsesc, concluziile, bibliografie şi anexe.

4
CUPRINS

INTRODUCERE..........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. Poluarea apelor noţiuni teoretice........................................................7
1.1 Poluarea apei....................................................................................................................7
1.2 Principalele materii poluante şi efectele acestora............................................................8
1.3 Principalele surse de poluare ..........................................................................................9
1.4 Clasificarea apelor după utilizări...................................................................................12
1.5 Legi in vigoare referitoare la apele uzate......................................................................13
CAPITOLUL II. Studiul de caz. Caracteristicile apelor uzate la intrarea în

staţia de epurare ..................................................................................................................14


2.1 Staţia de epurare a oraşului Roman...............................................................................14
2.2 Activităţi desfaşurate pe amplasament………………………………………………..16
2.3 Exploatarea reţelei de canalizare……………………………………………………...17
CAPITOLUL III Impactul apelor uzate asupra mediului.......................................39
3.1 Impactul apelor uzate...........................................................................................................39
3.1.1 Impactul produs de poluarea cu diferite substanţe componente din apele uzate..39
3.1.2 Impactul produs asupra apei de suprafaţă şi asupra apei subterane .....................40
3.1.3 Impactul produs asupra aerului..............................................................................41
3.1.4 Impactul asupra aşezărilor umane ........................................................................42
3.1.5 Impactul produs de materialele de construcţii.......................................................42
3.1.6 Impactul produs de deşeuri...................................................................................42
3.1.7 Impactul produs de transformatorii electrici.........................................................43
3.1.8 Impactul produs prin măsurile de protecţie a muncii, Igienă şi Sănătate şi P.S.I.43
3.1.9 Impactul produs prin securitatea zonei..................................................................43
3.2 Calitatea apelor.....................................................................................................................44
3.2.1 Calitatea apelor subterane......................................................................................44
3.2.2 Calitatea apelor uzate evacuate de agenţii economici în R.C.P.............................46
3.2.3 Calitatea apelor uzate influente în staţia de epurare la nivelul anului 2008 .........49
3.2.4 Calitatea apelor uzate efluente din staţia de epurare la nivelul anului 2008.........50
3.2.5 Calitatea aerului ....................................................................................................51
3.2.6 Emisii de zgomote ................................................................................................52

5
CAPITOLUL IV Evaluarea impactului..........................................................................53
4.Determinarea notelor de bonitate ..........................................................................................54
4.1 Factorul de mediu APĂ..............................................................................................54
4.2 Factorul de mediu SOL...............................................................................................58
4.3 Factorul de mediu AER..............................................................................................59
4.4 Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE.....................................................................60
4.5 Factorul de mediu DEŞEURI.....................................................................................60
4.6 Alte componente.........................................................................................................60
CAPITOLUL V Monitorizarea activitaţii........................................................................63
5.Măsuri de reducere a poluării.................................................................................................63
5.1 Factorul de mediu SOL..............................................................................................63
5.2 Factorul de mediu AER..............................................................................................63
5.3 Factorul de mediu APĂ..............................................................................................64
5.4 Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE:....................................................................64
5.5 Măsuri privind utilizarea materialelor de construcţii..................................................64
5.6 Factorul de mediu DEŞEURI.....................................................................................65
5.7 Condensatori/transformatori electrici..........................................................................65
5.8Măsuri de pază şi securitate contra incendiilor, de igienă şi sănătate, de protecţia
muncii:...............................................................................................................................65
5.9 Securitatea zonei.........................................................................................................66

CONCLUZII...............................................................................................................................67
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................69
ANEXE........................................................................................................................................71

6
CAPITOLUL I
POLUAREA APEI. NOŢIUNI TEORETICE
1.1 Poluarea apei
Apa este un factor important în echilibrele ecologice, iar poluarea acesteia este o problemă
actuală cu consecinţe mai mult sau mai puţin grave asupra populaţiei. „Prin poluarea apei, se
înţelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apei, produsă direct sau
indirect de activităţile umane şi care face ca apele să devină improprii utilizării normale în
scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea”.
Efectele poluării resurselor de apă sunt complexe şi variate, în funcţie de natura şi
concentraţia substanţelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de poluarea apei
se realizează prin tratare, prin care se asigură condiţiile necesare pentru consum.
Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor
de poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a
gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu
organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată
(organizată) se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi
evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată (neorganizată) provine
din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul
apelor de ploaie.
Poluarea normală şi accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a
defini grupuri de surse de ape uzate. Poluarea normală provine din surse de poluare cunoscute,
colectate şi transportate prin reţeaua de canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor.
Poluarea accidentală apare, de exemplu, ca urmare a dereglării unor procese industriale, când
cantităţi mari (anormale) de substanţe nocive ajung în reţeaua de canalizare sau, ca urmare a
defectării unor obiective din staţia de preepurare sau epurare.
Se mai poate vorbi şi despre poluare primară şi secundară. Poluarea primară apare, de
exemplu, în urma depunerii substanţelor în suspensie din apele uzate, evacuate într-un receptor,
pe patul acesteia. Poluarea secundară apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate în urma
fermentării materiilor organice depuse din substanţele în suspensie antrenează restul de suspensii
şi le aduce la suprafaţa apei, de unde sunt apoi transportate în aval de curentul de apă.

7
1.2 Principalele materii poluante şi efectele acestora

Substanţele poluante introduse în ape din surse naturale şi artificiale sunt numeroase,
producând un impact important asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Substanţele poluante pot
fi clasificate, după natura lor şi după prejudiciile aduse, în următoarele categorii:
- substanţele organice, de origine naturală sau artificială, reprezintă pentru apă
poluantul principal. Substanţele organice de origine naturală (vegetală şi animală) consumă
oxigenul din apă atât pentru dezvoltare, cât şi după moarte. Concentraţia de oxigen dizolvat
normată, variază între 4 - 6 mg/dm3, în funcţie de categoria de folosinţă, coborârea sub această
limită având ca efect oprirea proceselor aerobe, cu consecinţe foarte grave. Cele mai importante
substanţe organice de origine naturală sunt ţiţeiul, taninul, lignina, hidraţii de carbon, biotoxinele
marine ş.a.
- substanţele anorganice, sunt mai frecvent întâlnite în apele uzate industriale.
Dintre acestea se menţionează, în primul rând, metalele grele ( Pb, Cu , Zn , Cr ), clorurile,
sulfaţii etc. Sărurile anorganice conduc la mărirea salinităţii apelor, iar unele dintre ele pot
provoca creşterea durităţii.
- materialele în suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului
formând bancuri care pot împiedica navigaţia, consumă oxigenul din apă dacă materiile sunt de
origine organică, determină formarea unor gaze urât mirositoare.
- substanţele toxice, nu pot fi reţinute de instalaţiile de tratare a apelor şi o parte
din ele pot ajunge în organismul uman, provocând îmbolnăviri. Aceste materii organice sau
anorganice, câteodată chiar în concentraţii foarte mici, pot distruge în scurt timp flora şi fauna
receptorului.
- substanţele radioactive, sunt unele dintre cele mai periculoase substanţe
toxice.Evacuarea apelor uzate radioactive în apele de suprafaţă şi subterane prezintă pericole
deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii. Efectele substanţelor radioactive
asupra organismelor depind atât de concentraţiile radionuclizilor, cât şi de modul cum acestea
acţionează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai
periculoase.
- substanţele cu aciditate sau alcalinitate pronunţată, evacuate cu apele uzate,
conduc la distrugerea florei şi faunei acvatice, la degradarea construcţiilor hidrotehnice, a vaselor
şi instalaţiilor necesare navigaţiei, împiedică folosirea apei în agrement, irigaţii, alimentări cu
apă etc.

8
- coloranţii, proveniţi îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tabăcării etc,
împiedică absorbţia oxigenului şi desfăşurarea normală a fenomenelor de autoepurare şi a celor
de fotosinteză .
- energia calorică,caracteristică apelor calde de la termocentrale şi de la unele
industrii, aduce numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă şi industrială şi împiedică
dezvoltarea florei şi faunei acvatice. Datorită creşterii temperaturii apelor scade concentraţia de
oxigen dizolvat, viaţa organismelor acvatice devenind dificilă.
- microorganismele provenite de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a
unor produse vegetale, sunt puternic vătămătoare, producând infectarea emisarului pe care îl fac
de neutilizat.

1.3Principalele surse de poluare


Sursele de poluare sunt în general aceleaşi pentru cele două mari categori de receptori :
pele de suprafaţă ( fluvii, râuri, lacuri etc. ) şi apele subterane ( straturi acvifere, izvoare etc. ).
Sursele de poluare se pot împărţi în două categorii distincte:
- surse organizate care produc murdărirea în urma evacuării unor substanţe în ape
prin intermediul unor instalaţii destinate acestui scop, cum ar fi canalizări, evacuări de la
industrii sau crescătorii de animale etc.;
- surse neorganizate care produc murdărirea prin pătrunderea necontrolată a unor
substanţe în ape.
După acţiunea lor în timp, sursele de poluare pot fi :
- surse de poluare permanente;
- surse de poluare nepermanente;
- surse de poluare accidentale.
După modul de generare a poluării, sursele de poluare pot fi împărţite în:
- surse de poluare naturale;
- surse de poluare artificiale, datorate activităţii omului, care, la rândul lor, pot fi
subdivizate în ape uzate şi depozite de deşeuri.
Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din:
- impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi, produse ca urmare a unor
lucrări miniere sau foraje;
- impurificări produse de infiltraţiile de la suprafaţa solului a tuturor categoriilor
de ape care produc în acelaşi timp şi impurificarea surselor de suprafaţă;
- impurificări produse în secţiunea de captare, din cauza nerespectării zonei de
protecţie sanitară sau a condiţiilor de execuţie.
9
Surse de poluare naturale
Sursele naturale de poluare a apelor sunt, în cea mai mare parte a lor, surse cu caracter
permanent. Ele provoacă adesea modificări importante ale caracteristicilor calitative ale apelor,
influenţând negativ folosirea lor.
Principalele condiţii în care se produce poluarea naturală a apelor sunt :
• trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zăcăminte de sare, de sulfaţi) constituie
principala cauză de pătrundere a unor săruri, în cantităţi mari, în apele de suprafaţă sau în
straturile acvifere. Un caz deosebit îl reprezintă rocile radioactive, care pot duce la
contaminarea unor ape de suprafaţă sau subterane;
• trecerea apelor de suprafaţă prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoacă
impurificări prin particulele solide antrenate, în special dacă solurile sunt compuse din
particule fine, cum sunt cele din marne şi argilă, care se menţin mult timp în suspensie;
• vegetaţia acvatică, fixă sau flotantă, în special în apele cu viteză mică de scurgere şi în
lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile în timp, în funcţie de perioadele de
vegetaţie;
• vegetaţia de pe maluri produce şi ea o impurificare, atât prin căderea frunzelor, cât şi prin
căderea plantelor întregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire şi
descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, în special în perioade de ape mici
sau sub pod de gheaţă.
Sursele de poluare accidentală naturale sunt în general rare, ele datorându-se în special
unor fenomene cu caracter geologic. Dintre impurificările de acest tip se poate cita pătrunderea
unor ape puternic mineralizate în straturile subterane sau în apele de suprafaţă, în urma unor
erupţii sau altor activităţi vulcanice, a deschiderii unor carsturi, a deschiderii unor noi căi de
circulaţie a apei subterane prin spălarea unor falii etc.

Surse de poluare artificială


A. Ape uzate
Principala sursă de poluare permanentă o constituie apele uzate reintroduse în receptori
după utilizarea apei în diverse domenii. După provenienţa lor, există următoarele categorii de ape
uzate:
- ape uzate orăşeneşti, care reprezintă un amestec de ape menajere şi industriale,
provenite din satisfacerea nevoilor gospodăreşti de apă ale centrelor populate, precum şi a
nevoilor gospodăreşti, igienico-sanitare şi social- administrative ale diferitelor feluri de unităţi
industriale mici.
10
- ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în procesul tehnologic industrial, ele
fiind de cele mai multe ori tratate separat în staţii de epurare proprii industriilor respective.
- ape uzate de la ferme de animale şi păsări care, au în general caracteristicile apelor
uzate orăşeneşti, poluanţii principali fiind substanţele organice în cantitate mare şi materialele în
suspensie.
- ape uzate meteorice, care înainte de a ajunge pe sol, spală din atmosferă poluanţii
existenţi în aceasta. Aceste ape de precipitaţii care vin în contact cu terenul unor zone sau incinte
amenajate, sau al unor centre populate, în procesul scurgerii, antrenează atât ape uzate de diferte
tipuri, cât şi deşeuri, îngrăşăminte chimice, pesticide, astfel încât în momentul ajungerii în
receptor pot conţine un număr mare de poluanţi .
- ape uzate radioactive, care conţin ca poluant principal substanţele radioactive rezultate
de la prelucrarea, transportul şi utilizarea acestora. Indiferent de provenienţa lor substanţele
radioactive pot ajunge în apă, aer şi sol pe multiple căi, prejudiciind întreg mediul înconjurător.
- ape uzate calde, care conţin de obicei un singur poluant, energia calorică, a cărei
provenienţă a fost menţionată anterior.
- ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt
asemănătoare cu apele uzate orăşeneşti.
- apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conţin impurităţi deosebit de
nocive cum ar fi: reziduuri lichide şi solide, pierderi de combustibil, lubrifianţi etc.

B. Depozite de deşeuri sau reziduuri solide


O sursă importantă de impurificare a apelor o constituie depozitele de deşeuri sau de
diferite reziduuri solide, aşezate pe sol, sub cerul liber, în halde neraţional amplasate şi
organizate. Impurificarea provenită de la aceste depozite poate fi produsă prin antrenarea directă
a reziduurilor în apele curgătoare de către precipitaţii sau de către apele care se scurg, prin
infiltraţie, în sol. Deosebit de grave pot fi cazurile de impurificare provocată de haldele de
deşeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apă şi antrenate de viiturile acestora.
Cele mai răspândite depozite de acest fel sunt cele de gunoaie orăşeneşti şi de deşeuri
solide industriale, în special cenuşa de la termocentralele care ard cărbuni, diverse zguri
metalurgice, steril de la preparaţiile miniere, rumeguş şi deşeuri lemnoase de la fabricile de
cherestea etc.

11
1.4 Clasificarea apelor după utilizări
Luându-se în considerare toate utilizările, clasificarea apelor de suprafaţă se face în mai
multe categorii :
- categoria I - ape care servesc în mod organizat la alimentarea cu apă a
populaţiei, ape care sunt utilizate în industria alimentară care necesită apă potabilă, sau ape care
servesc ca locuri de îmbăiere şi ştranduri organizate;
- categoria II - ape care servesc pentru salubrizarea localităţilor, ape utilizate
pentru sporturi nautice sau apele utilizate pentru agrement, odihnă, recreere, reconfortarea
organismului uman ;
- categoria III - ape utilizate pentru nevoi industriale, altele decât cele alimentare
arătate mai sus, sau folosite în agricultură pentru irigaţii .
Conform STAS 4706-88, pentru fiecare din categorii se dau indicatori de calitate fizici,
chimici, microbiologici şi de eutrofizare, care trebuie îndepliniţi de apele de suprafaţă, în funcţie
de categoria de calitate (tabelul 1.1).
Tabel 1.1
Indicatori pe categorii de calitate a apelor naturale
Indicatori de calitate Unităţi Categorii de calitate
de
măsură
Măsurători zilnice I II III
Oxigen dizolvat (OD) ml/l 6.0 5.0 4.0
Materiale în suspensie ml/l 750 1000 1200
Cloruri (Cl-) ml/l 250 300 300
Consum chimic de oxigen (CCOMn) ml/l 10.0 15.0 25.0
Amoniu (NH4+) ml/l 1.0 3.0 10.0
Azotaţi (NO3-) ml/l 10.0 30.0 -
Azotiţi (NO2-) ml/l 1.0 3.0 -

Fenoli ml/l 0.001 0.02 0.05

Măsurători săptămânale

Cadmiu ml/l 0.003 0.003 0.003


Crom ml/l 0.05 0.05 0.05
Cupru ml/l 0.05 0.05 0.05
Fier ml/l 0.3 1.0 1.0
Mangan ml/l 0.1 0.3 0.8
Nichel ml/l 0.1 0.1 0.1
Plumb ml/l 0.5 0.5 0.5
Zing ml/l 0.03 0.03 0.03

12
La noi în ţară, din circa 19750 km de ape curgătoare (râuri şi fluviul Dunărea), 7150 km
corespund din punct de vedere calitativ categoriei I de calitate, 6580 km categoriei II, 2700 km
categoriei III, restul de 3620 km sunt consideraţi ca degradaţi, necorespunzând nici uneia din
cele trei categorii de calitate, după cum se vede din tabelul 1.1

1.5 Legi in vigoare referitoare la apele uzate


• Legea apelor 107/1996 modificat prin Legea 310/2004, 112/2007.
• H.G 352/2005 privind completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unei norme
privind conditii de descarcare pe mediu acvatic apelor uzate.
• Legea 84/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta 152/2005 pentru
prevenirea şi controlul integral a poluarii.
• H.G 140/2008 privind infiinţarea regimului poluanţilor emişi şi transferaţi.
• N.T.P.A 011 normativ pentru colector.poluarea apelor uzate urbane.

CAPITOLUL II

13
STUDIU DE CAZ CARACTERISTICILE APELOR UZATE LA INTRAREA ÎN STAŢIA
DE EPURARE

2.1 Staţia de epurare a oraşului Roman


Date generale
Titularul activităţii
Denumirea societăţii: S.C. ACVASERV S.R.L. – Roman
Adresa: Str. Ştefan Cel Mare nr. 259 Roman, Judeţul Neamţ,
Telefon: 0233/743212, 0233/741927
E-mail: acvaserv@rdslink.ro
Nr. de înregistrare la Reg. Com.: J 27/1468/2004
C.U.I.: 16874929

Amplasamentul
Sistemul de canalizare a Municipiului Roman este alacătuit din reţeaua de canalizare
concepută în sistem unitar şi staţia de epurare ce trateaza amestecul de ape uzate şi pluviale
transportate de reţeaua de canalizare.
Reţeaua de canalizare a Municipiului Roman se desfăsoaă pe îintreaga suprafaţă a
oraşului cu excepţia cartierului din partea de Est a acestuia, de o parte si de alta a străzii Bogdan
Dragos.
Staţia de epurare a fost construită în anii 1969-1970 şi concepută după o schemă clasică
de epurare mecano-biologică a apelor şi cu o linie de tratare a nămolului cu fermentare
anaerobică. Această staţie a dispus în anul 1999 de retehnologizarea pe linia apei, treapta
biologică.
Staţia de epurare a Municipiului Roman este amplasată pe malul drept a râului Siret şi are
ca vecini: la N râul Siret, S si E – albia majora a râului Siret si V asezări umane.

14
15
Istoricul obiectivului analizat
Reţiaua de canalizare s-a dezvoltat odată cu sistemul de alimentare de apă şi a staţiei de
epurare care a început din anul 1969.
Staţia de epurare a funcţionat din 1970 până 1999 după o schemă clasică de tratare
mecano-biologică a apelor uzate şi cu linie de tratare anaerobică a nămolului.
Datorită uzurii fizice şi morale a echipamentelor ce nu au putut face retehnologii în
principal, prin întroducerea unei tehnologii moderne de tratare bilogică.
În ultimii ani reţeaua de canalizare a municipiului a suferit o serie de modificări în sens
pozitiv, în special la staţiile de pompare prin înlocuirea pompelor vechi cu pompe eficiente din
punct de vedere retehnologic si economic.

2.2 Activităţi desfaşurate pe amplasament


Activităţile de colectare şi transport şi epurare a apelor uzate (desfăşurate în cadrul
sistemului de canalizare) sunt coordonate de societatea ACVASERV S.R.L. Roman.
Activităţi anterioare:
• Colectare şi transportul apelor uzate şi pluviale prin reţeaua de canalizare în sistem unitar;
• Epurarea apelor uzate în cadrul staţiei de epurare şi evaluarea apelor tratate în emisar
(răul Siret).
Activităţi prezentate:
• Colectare şi transportul apelor uzate şi pluviale printr-o reţea de canalizare concepută în
sistem unitar;
• Epurarea apelor uzate în cadrul staţiei de epurare şi evaluarea apelor tratate în emisar
(râul Siret).
Activităţi viitoare:
• Colectare si transportul apelor uzate şi pluviale printr-o reţea de canalizare concepută în
sistem unitar;
• Epurarea apelor uzate în cadrul staţiei de epurare şi evacuarea apelor tratate în emisar
(râul Siret).

Descrierea activităţilor
Prezentarea activităţii
Una din activităţile principale desfăsurate a societaţii S.C. ACVASERV S.R.L.Roman
este gospodăria apelor uzate pluviale colectate de pe raza Municipiului Roman.

16
Descrierea obiectivelor şi activităţilor
Prin sistemul de canalizare a Municipiului Roman se realizează colectarea, transportul,
epurarea apelor uzate în cadrul staţiei de epurare şi evacuare a apelor în râul Siret.
În prezent Municipiul Roman dispune de o reţea de canalizare în sistem unitar, pe
întreaga suprafaţă a oraşului cu excepţia cartierului din partea de Est a oraşului, de o parte şi de
alta a strazii Bogdan Dragos.
Datorită morfologiei terenului pe care se situează Municipiului Roman, ca fiind o colină
pe direcţia Nord-Sud cu pante spre Sud-Vest şi spre Sud-Est, reţiaua din partea de Sud-Vest
conduce apele la patru staţii de pompare, care pompează apele uzate în reţiaua aferentă zonei
Nord-Sud, de unde sunt conduse gravitaţional spre staţia de epurare.

2.3 Exploatarea reţelei de canalizare


A.Reţele de canalizare
Reţiaua de canalizare a Municipului Roman este alcătuită din 12 subreţele care
funcţionează astfel:
Reţiaua de canalizare 1 transportă gravitaţional debitul colectat din tot oraşul spre staţia
de epurare. Colectorul principal al oraşului se află pe străzile Sucedava, Aprodul Arbore şi
Bogdan Dragoş (între nodurile 1.1, 1.2, …1.19 şi staţia de epurare) şi are secţiunea tip ovoid cu
dimensiunile 1200/1800 mm. Diametrele conductelor ce alcătuesc reţiaua secundară au valori
cuprinse între Dn 300-600 mm, materialul folosit fiind betonul.
În timpul ploilor, în momentul când diluţia admisă (între apele meteorice şi cele uzate) a
fost atinsă, deversorul situat la interseţia dintre strada Bogdan Dragoş şi strada Islazului (1.13)
evaluează o parte din apa în emisarul învecinat. În acest fel, canalul collector din aval
funcţionează fără a intra sub presiune, cu un debit mai mic.
Reţiaua de canalizare 2 asigură transportul gravitaţional al apelor şi deversează debitul
colectat în nodul 1.7 din reţiaua 1. Colectorul primcipal al acestei reţele se află pe strada
Tineretului, Bd. Republicii şi strada Eternitaţii (între nodurile 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, şi 1.7) şi are în
compunere conducte de beton cu diameterul de 300 şi 400 mm. Reţeaua 2 dispune şi de o serie
de colectoare secundare.
Reţiaua de canalizare 3 transportă gravitaţional debitul colectat în nodul 1.10 din
reţiaua1. Colectorul principal al acestei reţele se află pe Bd.Republicii (între nodurile 3.1, 3.2,
3.4, 3.5, si 1.10) şi are în compunere conducte de beton cu diamentre de 300 şi 400 mm. Reţiaua
3 dispune şi de o serie de colectare secundare.
Reţeaua de canalizare 4 transportă gravitaţional debitul colectat în nodul 1.12 din
reţiaua 1. Colectorul principal al acestei reţele se află pe străzile Mihai Viteazul, Anton Pann şi
17
Martir Cloşca (între nodurile 4.1, 4.11 şi 1.12) şi are în compunere conducte de beton cu
diametrul de 300, 600 şi 1000 mm. Reţiaua 4 dispune şi de o serie de colectare secundare.
Reţiaua de canalizare 5 transportă gravitaţional debitul colectat dupa care, prin
intermediul staţiei de pompare SP3- zona Petru Rares, îl refulează în nodul 1.2 al reţelei 1.
Colectorul principal al reţelei 5 se află pe străzile Nordului, Ştefan Cel Mare, Nicolae Bălcescu,
staţia de pompare SP3 (între nodurile 5.1, 5.2, …5.). Această reţia are în compunere conductele
de beton cu dimensiuni de 300, 600 si 800 mm pentru secţiunea circulară şi 1200 1800 mm
pentru cea ovoid. Debitul nepreluat de SP3 (Petru Rareş), direct în râul Moldova pe o conductă
de secţiune circulară cu diametrul de 1000 mm. Reţiaua 5 dispune şi de o serie de colectoare
secundare.
Reţiaua de canalizare 6 transportă gravitaţional debitul colectat după care, prin
intermediul staţiei de pompare SP1 (zona Favorit), îl refulează în nodul 1.4 al reţelei 1. Cele 3
colectoare principale ale reţelei 6 se află pe străzile Aprodul Arbore, Miron Costin (colectorul 1),
Ştefan Cel Mare, Principalele Unite (colectorul 2), Ştejarilor, Sucedava (colectorul 3) (între
nodurile 6.1-6.6, 6.15 -6.18, şi 6.24-6.6 conform. Această reţia are în compunere conducte din
beton de secţiune circulară cu diamentrul de 300 şi 400 mm. Aceste colectoare ce se întâlnesc în
nodul 6.6, de aici debitul fiind preluat de staţia de pompare SP.Reţiaua 6 dispune şi de o serie de
colectoare secundare.
Reţiaua de canalizare 7 transportă gravitaţional debitul colectat în nodul 1.12 din
reţeaua 1. Colectorul principal al acestei reţile se afla pe strazile Matei Millo, Panait Mosoiu si
Victoriei (între nodurile 1,…..24 şi 1.12 ) şi are în componentă conducte de beton cu diamentre
de 300, 600 şi 1600 mm şi ovoid de 1100/1650 mm. Reţiaua 7 dispune şi de o serie de colectoare
secundare.
Reţiaua de canalizare 8 transportă gravitaţional debitul colectat după care, prin
intermediul staţiei de pompare SP2-Cartodrom, îl refulează în nodul 18 al reţelei 1. Colectorul
principal al reţilei 8 se află pe străzile Bicaz si Moldovei (între nodurile 8.1-8.3). De aici debitul
este preluat de staţia de pompare SP2. Această reţia are în componenţă conducte din beton, de
secţiune circulară, cu diametrul de 300 mm. Reţiaua 8 dispune şi de o serie de colectoare
secundare.
Reţiaua de canalizare 9 transportă gravitaţional debitul colectat după care, prin pompare
prin intermediul staţiei de pompare SP4, îl refuleaz în nodul 18 al reţelei 1. Colectorul principal
ale reţelei 9 se află pe strada Vasile Lupu (între nodurie 9.1-9.7). Reţiaua 9 are în component
conducte din beton, de secţiune circulară, cu diametrul de 300 mm. Reţiaua 9 dispune şi de o
serie de colectoare secundare.

18
Reţiaua de canalizare 10 transportă gravitaţional debitul colectat şi îl deversează direct
în râul Moldova. Colectorul principal al reţelei 10 se află pe stăazile Caragiale, Nicolae Bălcescu
(între nodurile 10.1-10). Această reţia are în componenţă conducte din beton, de secţiune
circulară, cu diametrul de 300 mm. Reţiaua 10 dispune şi de o serie de colectoare secundare.
Reţiaua de canalizare 11 transportă gravitaţional debitul colecatat şi îl deversează direct
în râul Moldova. Colectorul principal ale reţelei 11 se află pe strada Nicolae Bălcescu (între
nodurile 11.1-11). Aceasta reţia are în componentă conducte din beton, de secţiune circulară, cu
diamentru de 300 mm. Reţiaua 11 dispune şi de o serie de colectoare secundare.
Reţiaua de canalizare 12 transportă gravitaţional debitul colectat şi îl deversează în râul
Moldova. Colectotul principal al reţelei 12 se află pe strada Alexandru cel Bun (între nodurile
12.1-12). Această reţia are în componentă conducte din beton, de secţiune circulară, cu
diamentrul de 300 mm. Reţiaua 12 dispune şi de o serie de colectoare secundare.

B. Staţia de epurare
Staţia de epurare a Municipiului Roman realizează un flux de tratare ce cuprinde:
Linia de tratare a apei uzate Primul obiect din cadrul staţiei de epurare este grătarul ce
este alcătuit din doua compartimente având lungime de 17,5 şi o lăţime de 0,68 m şi înalţimea
totală de 3,8 m.Grătarul este prevăzut cu un grătar rar cu curaţire manuală şi un grătar curb, cu
curaţire mecanică.
Grătarul este prevazut în amonte şi în aval cu stavilare pentru fiecare linie, servind la
izolarea liniilor în cazuri de intervenţie.
Grătarul rar cu curăţire manuală este o construcţie din bare OL paralele, prin care sunt
trecute apele uzate, având rolul de a reţine corpurile cu dimensiunni mai mari de 60 mm.
În aval de primul grătar se găseşte grătarul cu curaţire mecanică, cu rolul de a reţine
corpuri mai mari de 20 mm. Această este o construcţie mecanică sudată având bare curbe, care
sunt rigidizate între ele cu profile superioare de peretele canalului colector.

19
Viteza apei prin grătarul des este de 1 m/s la debitul maxim şi 0,85 m/s la debitul minim.
Pierderea de sarcină maximă prin grătar este de 25 cm.

Desnisipatorul este următorul obiect din cadrul fluxului de tratare şi are rolul de a reţine
particulele cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm în special suspensii granulare: nisip, cuarţ.
Cuprinde două liniii tehnologice având secţiune parabolică, de 20 m lungime şi 2,1 m laţime
pentru fiecare compartiment. La partea inferioara este prevazut cu o rigolă având lăţimea de 0,40
m şi adâncimea de 0.40 m.
Viteza apei prin desnisipator este de 0,3 m/s iar timpul de staţionare al apei este de 45
secunde.
Ca şi grătarele desnisipatorul este prevăzut în aval şi amonte pe fiecare linie cu stavilare
cu dimensiunile 900 1370 m.
Desnisipatorul este echipat cu pod curaţitor cu rol de eliminare a depunirilor de pe
radierul desnisipatorului cu ajutorul a doua elevatoare pneumatice care refulează într-un canal
colector, situate în partea laterală a obiectivului. Elevatoarele pneumatice sunt alimentate de
două electrosuflante tip SRD 40 având Q=160 mc/h. În present acest obiect funcţionaează,
(desenul de mai jos).

20
Apa cu nisip este refulată în jgheabul de spălare care are capacitatea de a reţine nisipul
pe o perioadă de 10 zile. După ce a fost spălat, nisipul este depus pe platforma de uscare
alcatuită din două straturi de beton, unul de rezistenţă în grosime de 12 cm, altul de uzură în
grosime de 6 cm.

Aceste platforme au pantă transversala şi longitudinala care conduce apele ce se scurg din
nisip la două guri de scurgere cu depozit şi sifon. Din aceste guri de scurgere apele sunt din nou
în desnisipator.
De la desnisipator apa ajunge la separatorul de grăsimi care prin procedeul flotaţiei are
rolul de spălare a grăsimilor de origine minerală sau organică. În present acest obiect nu
funcţionează.
În cadrul acestui obiect procesul de aerare era întreţinut de două suflante tip SRD 4,
amplasate în exterior şi circulă prin conducte de PVC 63 3,5.

21
Statia de pompare treapta 1
Plan de situatie

22
Staţia de pompare treapta 1 are rolul de a trimite apa de la separatorul de grăsimi la
decantoare primare.

În cadrul acestui obiect staţie de pompare au avut loc o serie de modificări prin
înlocuirea vechilor pompe ACV 350-15, cu ax vertical, cu 4 pompe tip SARLIN, produse de
firma GRUNDFOS, cu urmatoarele caracteristici: Q = 0-675 l/s, H= 24,8-5,5 m.
Pompele sunt amplasate în subsolul staţiei de pompare, împreună, cu conductele
tehnologice de aspirare-refulare aferente, inclusiv vanele.Toate aceste utilaje sunt noi, înlocuind
pe cele vechi corodate şi depăşite moral.
Tot aici este amplasată şi o pompă de epuizat, cu rolul de a evacua apele provenite din
eventuale neetanşeitaţi, ape ce se preiau dintr-o başă special amenajată.
Noile pompe sunt performante din punct de vedere constructiv, au fiabilitate ridicată şi
întreţinere usoară, lucrează în ciclul automat optimizînd astfel consumul de energie.
La parterul clădirii sunt amplasate tablourile cu aparate care conţin echipamentul de
automatizare al statiei de pompare de intrare.

Decantoare primare. Staţia este prevăzută cu două decantoare longitudinale, fiecare


constituit din două bazine, care lucrează în paralel.
Decantorul este constituit din două compartimente de 60 m lungime, lăţime 4,30 cm şi
înalţime medie utilă de 2,40 m. Fiecare bazin are un volum util de decantoare de 620 .
Evacuarea apei se face pe toată lungimea decantorului, prin intermediul unui deversor, prevăzut
cu un grătar, (desenul de mai jos).
23
Alimentarea fiecarui bazin se face prin intermediul unei camere de distribuiţie, din care
pleacă conductele de alimentare ale fiecarui bazin, conductele pe care pleacă conductele de
alimentare ale fiecărui bazin, conducte pe care sunt amplasate vane cu ajutorul carora se poate
izola, la nevoie, bazinul respectiv.
Curaţirea şi evaluarea nămolului depus pe radierului decantorului se face cu ajutorul
podului raclor, prevăzut cu lame racloare, care dirijează nămolul primar în başa colectoare.
Podul este acţionat cu un motor electric care asigură o mişcare de translaţie, în ambele sensuri,
pe cale de rulare.
Decantor primar constituit din două bazine cu lungime de 50 m, lăţimea de 5 m şi
înalţimea medie a apei de 3,25 m, cu funcţionare în paralel. Fiecare bazin are volum util de 810
şi un timp de decantare de 1,5 ore. Ieşirea apei se face pe toată lăţimea decantorului, prin
intermediul unui prag deversor prevăzut cu grătare. Colectarea nămolului se realizează cu
ajutorul unui pod raclor, care se deplasează în mişcare de dute-vino pe cale de rulare metalică ce
este montată pe marginea bazinului.Nămolul astfel colectat este evacuat cu ajutorul a 6 pompe în
îngroşătorul de namol. Echipamentul electric de acţionare a acestora este amplasat în clădirea
SP1 la parter.
Din decantoarele primare, printr-o conductă DN 600 apă intră în camera de distribuţie
care alimentează bazinele de aerare.

24
Bazinele de aerare sunt obiectivele unde are loc procesul de epurare biologică, care se
realizează prin intermediul masei bacterinene din nămolul activ, (desenul de mai jos).
Tratarea clasică biologică cu bazine de aerare cu nămol activ şi decantoare secundare,
definite ca treapta secundară a fost transformată în treapta secundară avansată cu bazine
specifice pentru netrificare-denitrificare şi decantare secundare.

S-a modificat complet tehnologia la bazinele de aerare, vechile echipamente energofage,


ineficiente, greu de întreţinut fiind înlocuite cu utilaje noi: suflate care asigură o aerare cu utilaje
fine, prin sistemul de difuzoare cu membrană elastică, asezate pe fundul bazinelor, care
împreună cu mixerele, pompele de reciculare şi noua configurare a bazinelor de aerare (constînd
într-un sistem de pereţi desparţitori) asigură un randament mare de depoluare a apelor uzate.
Procesul de tratare în cadrul bazinelor de aerare cu nămol activ este următorul:
Apa din pâlnia de distribuţie de la intrarea în bazinele de aerare, prin intermediul unui
jgheab, prevăzut cu 5 fante, este introdusă în zona anaerobă, unde se amestecă cu namolul activ
din decantoare secundare.
În bazinele de aerare are loc dispersia aerului produs de cele opt suflante. În prezenţa
oxigenului din aer are loc nitrificarea adică un proces de oxidare a substanţei organice la bioxid
de carbon, azotaţi, apa.
În urma acestor reacţii are loc o îndepărtare a azotului din apele uzate.
Cealaltă operaţie importantă în procesul de epurare biologică este îndepărtarea fosforului.
Pentru aceasta în procesul de nămol activ are loc trecerea apei uzate în zona anaerobă, înainte de
tratamentul aerobic. Acesta se face cu ajutorul unui grup de bacterii special capabile să
acumuleze fosfaţi.

25
Realizarea condiţiilor optime în bazinele de aerare se face, în afară de noul sistem de
aerare şi de douăsprezece mixere montate în diverse zone ale bazinelor precum şi de patru
pompe de recirculare.
Controlul concentrţiei oxigenului dizolvant din bazinele de aerare, care trebue să varieze
între 0 mg/l si 2 mg/l se face cu ajutorul a două oximetre.
Tablourile sunt amplasate în cladirea suflantelor.

Staţie de pompare S.P.2


Staţia de pompare SP2 retehnologizată şi echipată cu 6 pompe noi tip SARLIN care sunt
comandate funcţiile de nivelul din camera umedă, refulează în bazinele de decantare secundară
apa din bazinele de tratare biologică.
Toate comenzile şi monitorizarea acestora se efectuează cu ajutorul unor panouri de
automatizare amplasate în clădirea staţiei de pomapare SP2.

26
Decantorul secundar este format din patru compartimente de tip logintudinal dotate cu
pod ractoc cu aspiraţie a nămolului prin sifonare, independent pentru fiecare linie.
Decantorul are următoarele caracteristici: tipm de decantare 3 ore, încarcare
superficiabilă 1,15 m/h.

Înaintea compartimentelor decantorului secundar este prevăzut un camin de distribuţie.


Din pâlnia caminului de distribuţie apa intră prin patru conducte individuale în cele patru
bazine de decantare secundară (3 vechi,unul nou din iulie 2002)
Toate cele patru bazine de decantare secundară sunt echipamente cu poduri racloare noi,
fiabile, prevăzute cu pompe de vacuum pentru amorsare şi cu un sistem automat de funcţionare.
Podurile racloare lucrează pe sistemul aspirţiei nămolului prin sifonare, fiecare din el
lucrând independent, iar nămolul ajunge gravitaţional în treapta biologică.
La evaluarea apei decantate se prevede un deversor pe toată lăţimea liniei, prelungint pe
ambele laturi cu 20 m, astfel ca la colectare apa să nu se încarce mai mult de 10 h.
Nămolul sifonat de instalaţia podurilor este descărcat gravitaţional în staţia de pompare a
nămolului biologic.
Raclorul pentru decantorul secundar este un echipament realizat ca un pod rulant ce se
deplasează în lungul bazinului, în ambele sensuri, pe o cale de rulare montată pe marginea
fiecarei linii.
Echipamentul este destinat să absoarbă nămolul depus pe fundul decantorului si sa-l
evalueze într-un jgeab paralel cu bazinul.

27
Evaluarea nămolului se face în doua trepte:
Prima etapă preia nămolul de pe fundul bazinului cu ajutorul unor ţevi şi îl depune într-un
colector suspendat de pod dar submersat.
O a doua treaptă preia nămolul din colectorul suspendat printr-o conductă nămolul se
direcţionează spre jgheabul paralel cu bazinul. Acesta este prevăzut în aval cu un perete
deversor care asigură un nivel minim al nămolului, astfel încât gura de refulare a
conductei vidate să rămână în permanenţă în nămol, pentru a nu se dezamorsa procesul.
Apa evacuată de la decantoarele secundare ajunge în canalul Parshall, cu secţiune
dreptunghiulară şi variabilă şi panta nulă, cu ştrangulare, amplasată la 12 m de intrare în
canalul de măsură.
Apa epurată este evacuată în emisar printr-o gură de evacuare prin subtraversare a
digului de protecţie.

Linia de tratare a nămolului


Îngroşătorul este o construcţie circulară, cu un diametru de 20 m şi o înălţime medie
utilă a apei de 3,5 m, având un volum util de 1070 m 3, cu rolul de a asigura o reducere pe cale
naturală a umidităţii (de la cca. 98% la95 - 96%) nămolului activ în exces de la decantoarele
secundare şi a nămolului primar de la decantoarele primare. Îngroşătorul este prevăzut cu un
pod raclor, care are rolul de a evacua apa din nămol. Apa este preluată de un jgheab
circular, de unde deversează peste un prag şi intră pe traseul apei brute, la intrarea în staţia de
epurare la S.P.1.

28
Staţia de pompare nămol proaspăt şi fermentat realizeză două operaţii: primeşte
nămol proaspăt din îngroşător (gravitaţional) şi evacuează nămolul în metantanc după trecerea
prin preâncălzitor (situat în camera vanelor) şi refulează nămol fermentat din metantanc pe
paturile de uscare. Este o construcţie tip cheson circular cu diametrul de 4,5 m. Chesonul este
împărţit pe înălţime, de un perete vertical în două camere, camera umedă, de recepţie a
nămolului şi o cameră uscată, camera pompelor.

29
Metantancurile, rezervoarele de fermentare a nămolului sunt numite metantancuri şi
sunt în număr de trei, unul de 1500 m3şi două de 750 m3. Fermentarea este anaerobă şi se
realizează în spaţiu închis, temperatura nămolului menţinându-se între 25 - 35°C, cu ajutorul
unui agent termic (apa caldă) care circulă printr-un schimbător de căldură în contra curent cu
nămolul din metantanc care este recirculat cu ajutorul unei pompe. Agentul termic, apa caldă,
este preparat în centrala termică, ale cărei cazane sunt alimentate cu biogaz rezultat din ferme
ntarea nămolului. Metantancul de 1500 m3 este prevăzut cu un agitator mecanic, pentru spargerea
crustei ce are tendinţa de a se forma în procesul de fermentare a nămolului.
În prezent funcţionează numai metantancul de 1500 m3 (desenul de mai jos).

Instalaţia de predeshidratare nămol are rolul de a realiza o reducere a umidităţii din


nămolul activ în exces, până la un conţinut de substanţă uscată de 5 - 6%.Toate utilajele şi
echipamentul de automatizare sunt noi, puse în funcţiune în anul 2002. În prezent instalaţia
deshidratare nămol nu funcţionează fiind scoasă din linia de tratare a nămolului.

Nămolul fermentat din metantacuri este evacuat prin intermediul staţiei de pompare
nămol îngroşat la platformele de uscare nămol. Acestea sunt amplasate în incinta staţiei de
epurare având o suprafaţă utilă de 2760 m2, cu pat drenant de nisip şi pietriş, cu laturile de 55 x
50 m, împrejmuite cu garduri prefabricate. Colectarea apei drenate se face printr- un sistem de
tuburi din beton DN 150, apa fiind colectată într-un cămin şi de aici introdusă în camera umedă
de la SP1. Reducerea umidităţii nămolului de pe platformele de uscare se realizează prin
evaporare naturală, iar îndepărtarea nămolului uscat se face mecanic, cu mijloace auto.

30
Instalaţiile hidraulice sunt necesare pentru distribuţia nămolului pe platforme şi pentru drenarea
şi transportul apei separate de nămol. Conductele de transport şi distribuţiea nămolului fermentat
au o pantă de minim 1%.
Pentru colectare şi înmagazinarea biogazului rezultat în procesul fermentării
funcţionează două gazometre cu caracteristicile:
Vgaz = 500 m3, P = 180 mm coloană apă, Vapă = 600 m3.

Baza materială
Principalele dotari ale S.C ACVASERV sistem de canalizare sunt prezentate mai jos:
a) Staţii de pompare

Baza materială a staţiilor de pompare aparţinând reţelei de canalizare Tabel 2.1.1


Nr Constructie Dotare Cantitate
Crt
1 Staţie de pompare ape uzate buc. Dotare electropompe SARLIN, 2
1 (Favorit) Q = 210 - 540 l/s, P = 68 kW şi

electropompă Q = 140- 360 l/s, P = 1


41 Kw
2 Staţie de pompare ape uzate electropompe tip EPEG 65 având: 2
nr. 2 Q = 40 m3/h, H = 15 m, P = 11
(Cartrodom ) kw.
3 Staţie de pompare ape uzate pompe ACV 150 - Q =210 3/h, H = 2
nr. 3 (Petru Rareş) 15 m, P= 22 kW;

pompă ACV 350 - Q =900 m3/h, 1


H = 15 m, P= 55 kW

4 Staţie de pompare ape uzate pompe cu Q = 0- 55 l/s,P = 15 kW 3


nr.4(Ştrand)
Q =0-40 l/s, P = 11kW. 1

b) Conductele reţelei de canalizare


Lungimea totală a reţelei de canalizare din Municipiul Roman este de 61.027 m în care:
a) Lungimea reţelei de canalizare care conduce apele uzate menajere şi meteorice spre
cele patru staţii de pompare este de 14.221 m din care:
a.1.Reţea de colectare şi transport a apelor uzate la SP1 L = 3.951 m, din care:
Tabel 2.1.2

Diametru conductă Lungime conductă

31
Dn 300 mm 3.476 m

Dn 400 mm 475 m

a.2. Reţea de colectare şi transport a apelor uzate la SP2 L = 528 m, din care:

Tabel 2.1.3

Diametru conductă Lungime conductă

Dn 300 mm 528 m

a.3.Reţea de colectare şi transport a apelor uzate la SP3 L = 6.846 m, din care:

Tabel 2.1.4
Lungime conductă
Diametru conducă

Dn 300 mm 2.883 m

Dn 600 mm 2049 m

Dn 800 mm 580 m

Dn 1000 mm 477 m

OV 120/180 cm 857 m

a.4. Reţea de colectare şi transport a apelor uzate la SP4 L = 2.310 m, din care:
Tabel 2.1.5
Diametru conducă Lungime conductă

Dn 300 mm 2310 m

Dn 400 mm 475

32
b) Lungimea reţelei de canalizare din restul oraşului, care conduce apele uzate menajere şi
meteorice gravitaţional spre staţia de epurare este de 43.821 m, din care:

Tabel 2.1.6
Diametru conducă Lungime conductă

Dn 300 mm 27862 m

Dn 400 mm 2687 m

Dn 600 mm 3397 m
Dn 1000 mm 1937 m

Dn 1600 mm 1101 m

OV 110/165 cm 1306 m

OV 120/180 cm 5531 m

c) Lungimea reţelei de canalizare care descarcă apele uzate şi meteorice, direct în r.


Moldova este de 3.571 m, din care:
Tabel 2.1.7
Diametru conducă Lungime conductă

Dn 300 mm 3571 m

Dacă raportăm lungimea întregii reţelei de canalizare la lungimea tramei stradale a


municipiului, rezultă un grad de acoperire cu reţele de canalizare de 61.027/92.000 x100 =66,3%

d) Staţie de epurare
Baza materială a staţiei de epurare a municipiului Roman Tabel 2.1.8

Nr. Obiectiv Dotare Cantitate Observaţii


(buc.)
crt
1 Grătare dese Motor lectric 2 Kw 2

2 Desnisipator Motor electric 13 Kw 2

3 Separator grăsimi - 4

33
4 Staţie pompare treapta 1 Pompe Grundfos 80 Kw 2

5 Decantor primar Motor electric 1,5 2

Motor electric 7,5 Kw 12


6 Bazine biologice Mixere 4 Kw 4 6 în funcţionare
Pompe recirculare 1Kw 8 2 în funcţionare

Turbosuflante 90 Kw 8 4 în funcţionare
Ventilatoare 0,37 Kw 6 4 în funcţionare
7 Staţie de pompare Pompe Grundfos 7,5 Kw 4
treapta II
8 Decantoare secundare Motor electric 0,37 Kw 2 3 în funcţionare
9 Staţie pompare nămol în Pompe Grundfos 7,5 Kw 6
exces
10 Staţie pompare nămol de Pompe 11 Kw 1
la decantoarele primare
11 Îngroşător gravitaţional Motor electric 2 Kw 2

12 Staţie pompe Pompe ACV 45 Kw 1


(alimentare metantanc)
13 Pompă nămol Pompa 45 Kw 2
recirculare
14 Centrală termică Pompa 13,5 Kw 1
Strung Motor electric 5 Kw
15 Atelier de întreţinere şi Maşină de găurit Motor electric 2 1
reparaţii Kw
16 Pavilion administrativ Birouri, laborator, vestiare
17 Instalaţie Pompe 7,5 Kw 5
predeshidratare nămol
Mixere 4 Kw 4

Pompe 1,5 Kw
Unitate polimeri 0,06Kw 2

Unitate îngroşare nămol 0,25 Kw 2


Personal deservent Activitatea unităţii se desfăşoară 365 zile/an. Personalul deservent al
sistemului de canalizare este de 51 angajaţi dintre care 25 deservesc staţia de epurare şi 26
angajaţi deservesc reţeaua de canalizare.

Materii prime Materia primă în cadrul sistemului de canalizare este reprezentat de apa
uzată rezultată din activităţile agenţilor economici şi de la populaţia municipiului Roman. Apa
uzată împreună cu cea pluvială transportate de reţeaua de canalizare şi epurate în cadrul staţiei de
epurare după care sunt evacuate în emisarul Siret.

34
Debitele influente în staţia de epurare (conform situaţiei raportate lunar de personalul
staţiei de epurare) la nivelul anului 2008 sunt prezentate în cele ce urmează:
Tabel 2.1.9
Variaţia debitelor lunare influente în staţia de epurare la nivelul anului 2008
Nr crt Luna Debit ( mc )

1. Ianuarie
654128,83
2. Februarie 651369,6
3. Martie 651411,06
4. Aprilie 627805,8
5. Mai 646064,8
6. Iunie 617428,2
7. Iulie 640708
8. August 635340,66
9. Septembrie 627816
10. - -

11. - -

12. - -

În continuare este prezentată situaţia debitelor apă canal pentru lunile 01-08 2008 atât din
punct de vedere al consumului cât şi a debitului uzat evacuat în reţeaua de canalizare a
Municipiului Roman de către agenţii economici şi populaţia racordată la sistemul de alimentare
şi canalizare.

Tabel 2.1.10
Situaţia debitelor facturate apă-canal pentru perioada 01-08 anul 2008 pentru principalii
beneficiari ai sistemului de alimentare şi canalizare a Municipiului Roman.

Luna Debite alimentare apa facturate Debite uzate ( mc/luna ) Debit


( mc/luna ) mediu

35
Populatie Ind.+public Total Populatie Ind.+public Total influent
statie
epurare
(mc/luna)
I 172686 123328.7 296014.7 138148.8 110995.83 249144. 654128.83
6
II 169455.1 110340 279795.1 135564.1 99896.247 235460. 651369.6
3
III 167178.2 102708 269886.2 133742.6 92437.2 226179. 651411.06
8
MV 181637 101768 283405 145309.6 91591.2 236900. 627805.8
8
V 185488.7 100201 285689.7 148391 90180.9 238571. 646064
9
VI 173636 97416 271052 138908.8 87674.4 226583. 617428.2
2
VII 183059 89921 272980 146447.2 245682 392129. 620040
2
VIII 194039 93026 287065 155231.2 83723.4 238954. 635340.66
6
Total 1427179 818708.7 2245887. 1141743 902181.18 2043924 5103588.15
7

Analizând datele prezentate anterior putem concluziona următoarele:


Funcţionare defectuoasă a reţelei de canalizare are grave implicaţii asupra staţiei de
epurare care datorită debitelor mici influente (faţă de cele la care a fost proiectată) şi a variaţiei
acestora nu are un flux continu de tratare ceea ce face ca apa uzată să staţioneze timp îndelungat
în bazine. Acest lucru determină procese de fermentaţie cu degajare în atmosferă ca hidrogenul
sulfurat, sulfură de metil, mercaptani, etc..
Analizând şi comparând valorile debitelor totale canalizate cu cele influente în staţia de
epurare se observă diferenţe foarte mari. Acestea se pun pe seama aportului de debit pluvial, a
aportului de debit prin inflitraţii (având în vedere vechimea conductelor din care este realizată
reţeaua de canalizare) şi nu în ultimul rând pe seama branşărilor ilegale la colectoarele aferente
reţelei de canalizare.

Utilităţi. Energie electrică


Energia electrică, principala utilitate a sistemului de canalizare reţea de canalizare şi
staţie de epurare este furnizată de la reţeaua oraşului Roman, pe baza contractului încheiat cu
E.ON Moldova Neamţ.
Alimentarea cu energie electrică a staţiei de epurare se realizează din postul de
36
transformare aflat pe teritoriul staţiei de epurare care este echipat cu un transformator de 1600
KVA şi unul de rezervă de 1000KVA.
Conform datelor primite de la beneficiar, consumurile de energie electrică repartizate pe
sectoare de exploatare (reţea de canalizare- staţii de pompare şi respectiv staţie de epurare) sunt
prezentate în cele ce urmează:
Tabel 2.1.11
Consumurile de energie electrică pentru staţiile de pompare aferente reţelei de Canalizare
Luna SP1 SP2 SP3 SP4 Total
KW KW KW KW
Ianuarie 2000 0 1662 8800 12460
Februarie 860 0 5120 6080 12060
Martie 1100 0 4000 6080 11180
Aprilie 1840 0 2800 4320 8960
Mai 2440 0 2120 4160 8720
Iunie 2580 0 1320 5280 9180
Iulie 1240 0 440 4800 6480
August 6100 0 840 8320 15280
Septembrie 1600 0 960 3040 5600
Total 19780 0 19262 50880 89922
general

Tabel 2.1.12
Consumurile de energie electrică pentru instalaţiile aferente staţiei de epurare pentru perioada
ianuiarie 2005- septembrie 2006
Luna Consum luna 2005 Consum lunar 2006(KWh)
(KWh)
Ianuarie 153126 168426
Februarie 141732 149490
Martie 149652 163440
Mai 137070 169830
Iunie 132120 173160
Iulie 125562 176796
August 127728 171198
Septembrie 157644 168210
Octombrie 150066
Noiembrie 156546
Decembrie 157086

Apa potabilă şi apa uzată


Atât staţiile de pompare aferente reţelei de canalizare cât şi staţia de epurare sunt
racordate la reţeaua de alimentare cu apă a Municipiului Roman. Debitul mediu consumat în
cadrul staţiilor de pompare şi a staţiei de epurare este de 2 mc/zi. În cadrul obiectivelor analizate
apa este utilizată atât în scop tehnologic cât şi în scop igienico- sanitar.

37
Energie termică
Staţiile de pompare aferente reţelei de canalizare nu dispun de încălzire cu agent termic.
În cadrul staţiei de epurare agentul termic pentru încălzirea încăperilor pavilionului
administrativ şi preâncălzirea nămolului introdus în metantancuri este asigurat de centrala
termică.
Încălzirea apei se realizează în cazane tip PA15, iar transportul agentului termic la
pavilionul administrativ şi metantanc se face prin pompare folosind două pompe CERNA200.

Deşeuri
În urma funcţionării staţiei de epurare rezultă deşeuri grosiere, nisip şi nămol.
Deşeurile grosiere reţinute la grătare sunt depozitate pe paturi de uscare, după care sunt
transportate la depozitul de deşeuri a Municipiului Roman.
Nisipul rezultat din procesul desfăşurat la desnisipator este depozitat pe platformele de
depozitare nămol.
Nămolul fermentat evacuat din metantanc este depozitat pe platformele de uscare cu
scopul de a fi neutralizat, deshidratat, după care este transportat la depozitul de deşeuri a
municipiului sau este folosit ca amendament în agricultură.

Gaze naturale - nu este cazul

CAPITOLUL III
IMPACTUL APELOR UZATE ASUPRA MEDIULUI

Având în vedere posibilităţile de poluare a solului prin activităţile de sfăşurate de


sistemul de canalizare putem considera impactul ca determinant în funcţie de următoarele surse
de poluare:
38
3.1 Impactul apelor uzate
3.1.1 Impactul produs de poluarea cu diferite substanţe componente din apele uzate
Prin poluarea solului se înţelege modificarea caracteristicilor fizico – chimice ale acestuia
care se datorează a două acţiuni:
- acţiuni naturale: acţiunea de antrenare, spălare şi transport pe distanţe mari de către
apele pluviale a substanţelor cu caracter poluant asupra solului şi implicit asupra acviferului
subteran.
- acţiuni antropice dirijate de persoanele ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului
de canalizare a Municipiului Roman.
Principalul factor ce afectează calitatea solului îl reprezintă exfiltaţiile datorate
neetanşietăţile colectoarelor ce alcătuiesc reţeaua de canalizare.
O altă sursă de poluare poate fi datorată exfiltraţiilor de apă uzată din reţelele şi
construcţiile aferente staţiei de epurare.
Analizând situaţia prezentată în capitolele anterioare privind aportul de ape uzate al
agenţilor economici putem concluziona că principalii agenţi economici cu aport considerabil de
substanţă poluantă conţinută în apa uzată sunt:

1- SC Cord-Company SA
2 - SC Grup-Royal SA
3- S.C. Turoag S.A.
4- SC Nis-Vas Com SRL
5- UM 01147
6- Grup Şcolar Miron Costin
7- Spital Municipal

3.1.2 Impactul produs asupra apei de suprafaţă şi asupra apei subterane


Calitatea apelor subterane este influenţată de calitatea cursului de apă, a râului Moldova
şi foarte puţin, şi numai în cazuri accidentale poate fi influenţată de activităţile de exploatare din
cadrul sistemului de canalizare aparţinând S.C.ACVASEV S.R.L. Roman.
Apele subterane reprezintă agentul de transport a poluanţilor în sol, motiv pentru care
calitatea acestui factor de mediu este în strânsă corelaţie cu cea a apelor subterane.În consecinţă
39
sursele de poluare pentru sol sunt şi surse de poluare pentru apele subterane.
Comparând valorile parametrilor analizaţi la cele două foraje F1,F2 cu valorile impuse
prin Legea nr. 458/2002 nu sunt evidenţiate depăşiri din punct de vedere fizico-chimic ale
parametrilor analizaţi.
Tabel 3.1.1
Nr. Indicator analizat Valoare perimentru L.M.A.
Crt. conf.N.T.P.A
001/2005)
1 pH 6,94 6,5 – 8,5

2 Temperatura (0C) 13,41 35


3 CCO-Mn (mg O2/l) 12,04 -
4 Oxigen dizolvat (mg/l) 3,48 -
5 Alcalinitate 6,91 -
6 CCO-Cr (mg O2/l) 29,08 125
7 CBO5 (mg O2/l) 4,03 25
8 MTS (mg/l) 6,97 35
9 Substanţe extractactabile (mg/l) 2,5 20
10 NH4+ (mg/l) 0,92 2
11 NO3- (mg/l) 26,33 25
12 NO2- (mg/l) 0,71 1
13 Nt (mg/l) 7,79 10
14 Pt (mg/l) 0,53 1
15 Ca2+ (mg/l) 51,87 300
16 Mg 2+ (mg/l) 10,9 -
17 (mg/l) 59,48 600
18 Cl- (mg/l) 30,72 500
19 H2S+ (mg/l) 0,04 0,5

În ceea ce priveşte apa de suprafaţă aceasta este afectată în prin deversările necontrolate
de apă uzată din reţeaua de canalizare în două situaţii:
-racordări ale unor colectoare menajere la colectoarele camerelor deversoare ce descarcă
în râul Moldova;
-inexistenţa colectoarelor menajere pe anumite străzi pe care s-au prevăzut reţele de
alimentare cu apă, în consecinţă descărcarea apelor uzate se realizează în emisar.
În ceea ce priveşte impactul produs de procesul de tratare din staţiei de epurare asupra
40
emisarului Siret acestea sunt nesemnificative, argumentând acestă afirmaţie prin valorile
prezentate în tabelul 3.1.1

3.1.3 Impactul produs asupra aerului


Impactul produs asupra aerului de către activităţile sistemului de canalizare îmbracă
nuanţele specifice ale proceselor tehnologice.
În acest context impactul astfel:
- impactul produs prin mirosurile degajate de la materialele grosiere reţinute pe grătarele
staţiilor de pompare aferente reţelei de canalizare;
-impactul produs de fermentarea nămolului pe paturile de uscare;
-impactul produs de o serie de materii prime auxiliare utilizate în cadrul staţiei, în special
în cadrul laboratorului de analize fizico-chimice;
- impactul produs de mijloacele de transport;
-funcţionarea centralei termice din cadrul staţiei de epurare.
În ceea ce priveşte poluarea datorată de mijloacele de transport, aceasta este
nesemnificativă având în vedere că deplasarea utilajelor este repartizată pe întreaga suprafaţă a
oraşului Roman, numai un procent mic din aceşti poluanţi are un impact negativ asupra
factorului de mediu aer aferent obiectivelor analizate.
Excavarea şi transportul nămolului stocat pe paturile de uscare ale staţiei de epurare nu va
ridica probleme deosebite în ceea ce priveşte emisia de mirosuri, dacă el va fi bine uscat şi
stabilizat.
Incompleta fermentare a nămolului ridică probleme privind mirosul în zona staţiei de
epurare, aparent asociate atât fermentatoarelor cât şi paturilor de uscare nămol.
Pentru substanţele toxice şi periculoase care se utilizează în cadrul laboratorului staţiei de
epurare, sunt respectate prevederile legale privind depozitarea şi manipularea acestora.

3.1.4 Impactul asupra aşezărilor umane


Activităţile desfăşurate în cadrul sistemului de canalizare nu prezintă impact negativ
asupra aşezărilor umane.
Funcţionarea pompelor aparţinând staţiilor de pompare se realizează în săli închise,
vehicularea mijloacelor auto se realizează numai în situaţii speciale de intervenţie în caz de
defecţiuni.
În ceea ce priveşte mirosurile degajate din procesele de epurare a apelor uzate în cadrul
41
staţiei, acestea pot fi considerate nesemnificative având în vedere distanţele mari faţă de zonele
locuite.

3.1.5 Impactul produs de materialele de construcţii


În baza reglementărilor legale nu este permis a se folosi materiale de construcţie cu
impact negativ asupra factorilor de mediu.
Din punct de vedere a materialelor de construcţii, cele din care sunt realizate construcţiile
obiectivelor analizate nu prezintă agresivitate asupra mediului înconjurător. Din aceste materiale
amintim betonul, cărămida, metalul şi sticla, din care sunt realizate fundaţiile, planşele,
pardoseala şi pereţii.
Din punct de vedere al materialelor de construcţie care au agresivitate asupra mediului
menţionăm în, principal plăcile de azbociment din care sunt realizate câteva din acoperişurile
obiectivelor analizate (staţii de pompare şi staţie de epuare). Plăcile de azbest, prin deteriorare
eliberează fulgii de azbest în atmosferă. Inhalarea acestor fulgi este deosebit de periculoasă
pentru afecţiunile respiratorii, motiv pentru care el este interzis.

3.1.6 Impactul produs de deşeuri


Analizând activităţile ce se desfăşoară în punctele de lucru ale sistemului de canalizare se
constată o bună gestionare a deşeurilor:
- deşeurile menajere sunt ridicate de serviciul de salubritate şi depozitate la depozitul de
deşeuri al Municipiului Roman;
- deşeul industrial activ de la atelierul mecanic – deşeurile metalice rezultate în urma
prelucrărilor mecanice sunt depozitate într-un container care este preluat pentru predarea
acestora la centrele de colectare specializate;
- deşeurile constând din materialele grosiere reţinute din apa uzată pe grătarele montate
amonte de staţiile de pompare ape uzate aferente reţelei de canalizare sunt colectate în containere
şi preluate periodic de serviciul de salubritate.
- deşeurile contând din reţinerile la grătare şi desnisipator sunt depozitate în containere,
după care sunt transportate la depozitul de deşeuri al municipiului Roman;
- nămolul deshidratat şi depozitat pe platformele de nămol din cadrul staţiei de epurare
este preluat şi transportat la depozitul de deşeuri al Municipiului sau este valorificat ca
amendament în agricultură.
Pentru a evita poluările ce pot fi produse de depozitarea deşeurilor trebuie urmărită
gospodăria de deşeuri şi ritmicitatea evacuării acestora.

42
3.1.7 Impactul produs de transformatorii electrici
Prin analiza zonei de amplasament şi din declaraţiile personalului ce deserveşte sistemul
de canalizare al Municipiului Roman, Staţia de epurare dispune pe amplasamentul său de un post
de transformare a energiei electrice cu două baterii, fiecare având câte 3 condensatori ce conţin
bifenilpolicloruraţi (PCB), uleiuri toxice pentru mediul înconjurător. În consecinţă, utilizarea
acestor uleiuri poate conduce la degradarea factorilor de mediu. Cele două posturi de
transformare se află în administrarea E-în Moldova S.A. – sucursala Neamţ.

3.1.8 Impactul produs prin măsurile de protecţie a muncii, Igienă şi Sănătate şi


P.S.I.
Toate aceste măsuri concură la realizarea unui microclimat interior şi a unui climat
exterior pentru salariaţi astfel încât să evităm riscurile de accidentări sau îmbolnăviri.
Nerespectarea acestor măsuri conduce la impacte accidentale asupra mediului şi a
sănătăţii umane, care pot fi de mică, mare sau foarte mare importanţă. Pentru a elimina acest
impact trebuiesc respectate toate reglementările din domeniu.

3.1.9 Impactul produs prin securitatea zonei


Securitatea zonei poate genera o serie de acţiuni cu impact negativ asupra mediului şi cu
afectarea sănătăţii umane. Securitatea zonei trebuie să aibă în vedere răufăcătorii, hoţii sau
persoanele bolnave psihic care pot genera o acţiune pe suprafaţa punctelor de exploatare a
sistemului de canalizare cu implicaţii directe asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Acestea
sunt impacturi accidentale care pentru a fi evitate trebuie să fie prevenite prin măsuri (personal,
financiare, dotări) astfel încât să fie evitate.

3.2 Calitatea apelor subterane şi de suprafaţă

3.2.1 Calitatea apelor subterane


Reţeaua de canalizare publică a Municipiului Roman prezintă mari deficienţe de
funcţionare datorate în mare parte vechimii acesteia (având în vedere că nu s-au realizat lucrări
de reabilitare a colectoarelor în ultimii 20-25 ani cu toate că s-au construit locuinţe şi unităţi
industriale şi de comerţ).
43
Principalele probleme ale reţelei de canalizare ce determină poluarea apei subterane şi a
celor de suprafaţă sunt:
- poluarea râului Moldova prin racordarea unor colectoare menajere la colectoarele
deversoarelor meteorice;
- exfiltraţii din de apă uzată din reţeaua de canalizare publică a Municipiului Roman;
În cadrul staţiei de epurare poluarea apelor subterane poate fi datorată în special
exfiltraţiilor de la construcţiile fluxului tehnologic şi din reţelele tehnologice ce fac legătura între
acestea.
Totodată activităţile de tratare din cadrul staţiei de epurare pot determina impact negativ
şi asupra emisarului Siret prin descărcarea apelor uzate tratate necorespunzător (valorile
parametrilor la gura de evacuare a apelor tratate în emisar nu se încadrează în valorile impuse
prin NTPA 001/2005).
În vederea caracterizării impactului pe care îl au activităţile desfăşurate cadrul staţiei
asupra apelor subterane şi asupra emisarului s-au prelevat o serie de probe din următoarele
puncte reprezentative:
- evacuare staţie de epurare (după decantoarele secundare);
- pentru apă de suprafaţă: amonte 10 m şi aval 10 m de gura de vărsare în emisar a apelor
tratate în cadrul staţiei de epurare.
- petru apa subterană la forajele de observaţie:
-F1 – în dreptul îngroşătorului gravitaţional de nămol;
- F2 – în dreptul decantoarelor secundare.
Rezultatele analizelor efectuate pe probe momentane atât la apa epurată evacuată din
staţie şi la cea din emisarul sunt prezentate în cele ce urmează:

Tabel 3.1.2
Valorile parametrilor analizaţi pe probe momentane la apa evacuată din staţie şi la apa de
suprafaţă în data 29.09.2008

44
PROBA pH CCO-Cr* MTS NH4-* NO2-* NO3-* CBO5*
(unit) (mgO2/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) mgO2/l
1 7.2 37 30 0 0.04 4.3 6

2 6.93 <30 6 0 0.56 57.5 6

3 7.19 181 140 4.1 0.44 37.8 86

L.M.A. 6,5-8,5 70 35 2,0 1,0 25,0 25

L.M.A. - limite maxime admisibile c.f. N.T.P.A. (Norme Tehnice pentru


Protecţia Apelor)001/2005
Proba 1 – emisar amonte de staţie 10 m;
Proba 2 – evacuare din staţie de epurare (după decantoarele secundare)
Proba 3 – emisar aval staţie de epurare 10 m.
Pentru apa subterană prelevată de la forajele de observaţie FI şi F2, prezentăm
următoarele rezultate a principalilor parametri analizaţi
Tabel 3.1.3
Tabel- Valorile parametrilor analizaţi pe probe momentane la la apa subterană
Nr. Indicatori Punct L.M.A.
Crt prelevare Legea 458/2002
F1 F2
1. Ph 7,77 7,16 <=6,5;<=9,5

2. CCO-Cr (mg O2/l) <30 <30 -

3. MTS (mg/l) 8 30 -

4. H2S+Sulfuri (mg/l) 1,6 0,8 100

5. Amoniu (NH4+) (mg/l) 0 0 0,5

6. Azotaţi (NO3 -) (mg/l) 4,1 6,3 50

7. Azotiţi (NO2 -) (mg/l) 0,04 0,06 0,5

8. Temperatura (0C) 13,3 13,8 -

Analizând valorile parametrilor analizaţi putem concluziona următoarele:


- amonte de staţia de epurare apa din emisarul Siret prezintă valori ale parametrilor ce se
45
încadrează în limitele maxime admisibile conform N.T.P.A. 001/2005.
- Efluentul staţiei de epurare nu prezintă depăşiri ale parametrilor analizaţi excepţie când
parametrul NO3-, ceea ce indică dificultăţi în procesul de denitrificare din cadrul bazinelor de
aerare cu nămol activ. Cu toate că efluentul staţiei de epurare analizat (la ieşirea din decantoarele
secundare) nu prezintă caracteristici care să influenţeze calitatea emisarului se pare că pe traseul
conductei de evacuare în emisar intervine un factor de poluare care modifică radical
caracteristicile apei evacuate în emisar. Astfel dacă analizăm apa emisarului Siret aval de staţia
de epurare fără a avea cunoştinţă de caracteristicile apelor tratate la ieşirea din decantoarele
secundare, putem afirma cu certitudine că apele evacuate din staţia de epurare prezintă un
accentuat caracter poluator.

3.2.2 Calitatea apelor uzate evacuate de agenţii economici în R.C.P.


Pentru a avea o imagine asupra situaţiei agenţilor economici privind aportul de substanţă
poluantă în reţeaua de canalizare prezentăm în cele ce urmează variaţia parametrilor analizaţi ca
şi valori medii pe perioada analizată 01-09.2008.
Tabel 3.1.4
Valorile medii ale parametrilor analizaţi în perioada 01-09.2008 pentru principalii agenţi
economici beneficiari ai relelei de canalizare
Agent Debit Ph CBO5 M.T.S. Extrac H2S+sul CCO-Cr
Economic (mc) (mgO2/ (mg/l) t(mg/l f (mgO2/l
l) ) (mg/l) )
S.C. Turoag 818 7,69 355,94 386,11 58,61 1,23 -
S.A.

SC Nemase 1199 7,34 336,06 337,81 51,26 1,16 -


S.A.

UM 01147 841 7,53 345,44 382,33 52,44 1,28 -

S.C. 81 7,03 187,11 195,11 23,42 0,91 -


Chimofarm
S.A.
S.C. Grup- 488 7,62 360,33 389,39 53,75 1,24 -
Royal
S.A.
Grup Şcolar 1859 7,43 332,14 355,29 52,00 1,20 -
Danubiana
Grup şcolar 590 7,38 331,14 360,39 47,56 1,19 -
Vasile Sav

Grup Şcolar 305 7,44 346,43 366,43 46,04 1,21 -


Miron Costin

Liceul Sportiv 548 7,38 326,33 301,89 43,58 1,16 -

46
Seminar 1641 7,52 336,78 356,00 49,69 1,19 -
teologic
Franciscan
Seminar 1543 7,33 307,57 333,00 51,18 1,16 -
teologic
Sf. Gheorghe
Inspectorat 547 7,40 327,67 361,56 43,92 -
Sit. Urgenţă 1,14

Spital 9490 7,59 345,16 371,67 45,00 1,26 -


Municipal

UM 01408 885 7,35 331,56 364,33 47,00 1,23 -

S.C. Morărit 587 7,27 269,98 299,00 37,81 1,11 -


Panificaţie SA

SC Mira-Lucia 340 7,29 304,35 319,00 43,92 1,13 -


S.A.
SC Cord- 98 7,81 381,81 393,33 62,22 1,32 -
Company SA
SC Nis-Vas 126 - 344,94 392,22 51,53 1,21 7,54
Com SRL
SC OMV SA 380 7,67 326,80 341,40 40,20 1,20 -
SC Umaro SA 1037 7,11 - 118,36 19,42 0,78 -
SC Petrom SA 395 7,32 - 302,86 31,94 1,03 271,73

CC Romaniţa 171 7,15 246,83 280,28 42,39 1,12 -


Divizia 4602 7,15 228,44 301,67 45,34 2,54 -
Patrimoniu
L.M.A. - 6,5- 300 350 30 1 500
8,5

Analizând valorile din tabelul anterior de mai sus putem face o nominalizare a primilor 5
agenţilor economici atât din punct de vedere al debitelor căt şi a calităţii apei uzate evacuate în
reţeaua de canalizare publică:
-din punct de vedere al aportului de debite uzate la reţeaua de canalizare situaţia este
următoarea:

Tabel 3.1.5

Situaţia agenţilor privind aportul de debite оn reţeaua de canalizare


Poziţi Agent economic Debit mediu
a (mc/lună)

1 Spitalul Municipal 9490


47
2 Divizia Patrimoniu 4602
3 Grup Scolar Danubia 1859
4 Seminar teologic Franciscan 1641
5 Seminar teologic Sf. Gheorghe 1543

Tabel 3.1.6
Situaţia agenţilor privind aportul de substanţă organică în reţeaua de
canalizare

Pozitia Agent economic Debit mediu CBO5


(mc/luna) (mg/l)
1 SC Cord-Company SA 98 381
2 SC Grup-Royal SA 488 360
3 S.C. Turoag S.A. 818 355
4 Grup Şcolar Miron Costin 305 346,43
5 UM 01147 841 345,44

Tabel 3.1.7
Situaţia agenţilor privind aportul de materii totale în suspensie în reţeaua de
canalizare

Pozitia Agent economic Debitul mediu (mc/luna) MTS(mg/l)

1 SC Cord-Company SA 98 393.33,39

2 SC Nis-Vas Com SRL 126 392,22

3 SC Grup-Royal SA 488 389,39

4 S.C. Turoag S.A. 818 386,11

5 Spital Municipal 9490 371,67

Tabel 3.1.8
Situaţia agenţilor privind aportul de substanţe extractibile în reţeaua de canalizare

48
Pozitia Agent economic Debitul mediu Subst. Extract.
(mc/luna) (mg/l)
1 SC Cord-Company SA 98 62,22

2 S.C. Turoag S.A. 818 58,61


3 SC Grup-Royal SA 488 53,75
4 UM 01147 841 52,44
5 SC Nis-Vas Com SRL 126 51,53

3.2.3 Calitatea apelor uzate influente în staţia de epurare la nivelul anului 2008
Laboratorul staţiei de epurare dispune de un program strict de prelevare şi analiză a
parametrilor apelor influente şi efluente din staţia de epurare.
Având la bază valorile medii zilnice a indicatorilor de calitate din apa uzată analizată am
întocmit următoarele tabele:
Tabel 3.1.9
Variaţia medie lunară a indicatorilor apei uzate influente în staţia de epurare în perioada
01.-09. 2008
Luna NO3- NO2- Nt Pt Ca2+ Mg2+ SO42- Cl- H2S+St Q zilnic
(mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) 2-mg/l) (m3)
01.05 2,82 4,21 28 3,95 77,8 23,35 99,73 59,8 1,92 21100,93

02.05 6,06 4,3 27 3,85 70,1 20,4 79,3 50,12 1,17 23263,2

03.05 7,1 6,1 30 4,3 125,0 26,3 80 61,4 32,9 21013,26


4
04.05 6,8 4,6 26,2 4,7 109 29,7 71,6 57,2 1,72 20926,86

05.05 3,2 4,12 32,2 4,4 89,8 28 90,3 60,5 1,62 20840,8

06.05 3,7 1,6 42 4,4 86,6 21,8 88,19 58,6 1,66 20580,94

07.05 4,3 2,1 37 4,7 88,18 22,16 87,54 61,44 1,8 20668

08.05 5 1,9 25,8 4 101 9,63 78,48 58,56 1,44 20494,86

09.05 4,6 1,26 24,15 3,3 90,12 10,32 80,71 55,06 1,03 20927,2

LMA - - - 5 - - 600 - 1 -

Analizând tabelele prezentate anterior şi comparând valorile indicatorilor de calitate


a apelor uzate influente în staţia de epurare cu limitele maxime admisibile impuse de
N.T.P.A. 002-2005 putem afirma că apa uzată influentă în staţie nu prezintă depăşiri atât

49
din punct de vedere a mediilor lunare cât şi a celor realizate pe perioada 01. – 09.2008 ,
acest fapt datorându-se unei bune diluţii şi amestec ce se realizează în reţeaua de
canalizare.

3.2.4 Calitatea apelor uzate efluente din staţia de epurare la nivelul anului 2008
Având la bază valorile medii lunare ale parametrilor efluenţi din staţia de epurare am
întocmit următoarele tabele:
Tabel 3.1.10
Variaţia medie lunară a indicatorilor apei uzate efluente în staţia de epurare în perioada 01.-09.
2008
Luna NO3- NO2- Nt Pt Ca2+ Mg 2+ SO4 Cl- H2S+St Q zilnic
(mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) 2-
(mg/l) 2-
(m3)
(mg/l) mg/l)

01.05 32,62 2,21 8,74 0,25 60,98 18,12 76,9 37,64 0,29 22636,8
02.05 26,9 2,23 8,4 0,28 58 18,4 76,5 35,5 0,24 25157,82
03.05 25,3 1,21 7,98 0,28 56,8 13 72,7 40,2 0,26 22550,38

04.05 25,2 0,95 7,4 0,6 60,5 11,7 77,3 36,3 0,23 22118,4

05.05 8,8 0,84 8,96 0,58 60,3 10 75,5 33 0,3 22204,8

06.05 3,88 0,98 8,5 0,37 69 14,8 77,5 35,8 0,15 22032

07.05 8,98 0,87 8,25 0,36 54,13 8,53 70,37 34,23 0,4 21945

08.05 24,34 0,81 7,62 0,18 56,62 10,27 68,11 37,14 0,1 21900

09.05 26,9 1,23 7,9 0,63 62,1 8,7 73,8 30,3 0,05 22659

10.05 23,1 0,91 6,25 0,24 55,4 13 67,2 26,3 0,08 21070,45

11.05 26,2 0,94 7,9 0,31 65 9,12 72,5 34 0,14 22141,4

12.05 27,6 0,86 7,4 0,39 65,3 15,5 72,5 34,3 0,01 21168

LMA 25 1 10 1 300 - 600 500 0,5 -

Analizând tabelele prezentate anterior şi comparâd valorile indicatorilor de calitate a apelor


uzate efluente în staţia de epurare cu limitele maxime admisibile impuse de N.T.P.A. 001-2005
putem afirma că apa uzată efluentă din staţie (după decantoarele secundare) nu prezintă depăşiri
atât din punct de vedere a mediilor lunare cât şi a celor realizate pe perioada 01. – 09.2008 , acest
fapt datorându-se unei bune diluţii şi amestec ce se realizează în reţeaua de canalizare.
Cu toate acestea existentă unei surse de poluare aval de decantoarele secundare, pe
conducta de evacuare a apei tratate în emisar, face ca indicii de calitate ai apei la gura de vărsare
în emisar respectiv emisar - aval staţie de epurare să prezinte depăşiri semnificative ceea ce
50
determină un impact negativ asupra râului Siret. Se impune rezolvarea problemei privind poluare
a emisarului prin identificarea sursei de poluare ce intervine pe traseul de evacuare a apelor de la
decantoarele secundare la gura de vărsare în emisar.

3.2.5 Calitatea aerului


În funcţionarea unui sistem de colectare şi epurare pot apare o serie de probleme care
conduc la poluarea atmosferei. Aceste probleme sunt prezentate sintetizate, sub forma
principalelor surse de poluare, astfel:
-emisii datorate circulaţiei autovehiculelor în incinta staţiei de epurare şi a staţiilor de
pompare aferente reţelei de canalizare;
-degajarea de mirosuri neplăcute de la depozitarea şi transportul nămolului;
- emisii provenite în urma funcţionării defectuoase a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor
din cadrul staţiei de epurare.
Principalele surse de poluanţi atmosferici sunt date de mirosurile neplăcute datorate fazelor
de fermentare (hidrogenul sulfurat, sulfura de metil, mercaptani, tioli şi terpene) rezultate în
urma descompunerii substanţelor componente din apa uzată şi nămol.
Datorită unor deficienţe la reţelele de canalizare ale Municipiului Roman, nu este asigurată
viteza de autocuraţire a colectoarelor, fapt ce determină stagnarea apei în colectoare şi începerea
proceselor de fermentaţie a substanţelor componente din apa uzată.
În staţiile de pompare aferente reţelei de canalizare mirosuri neplăcute apar în special de la
reţinerea pe grătare a materiilor grosiere ce împiedică sau afectează funcţionarea pompelor.
În cadrul staţiei de epurare mirosurile neplăcute apar:
-în treapta mecanică la îndepărtarea depunerilor de pe grătare, desnisipatoare, decantoare;
-de la tratarea nămolurilor (îngroşător gravitaţional de nămol, staţiile de pompare).
Gazele odorizante, a căror concentraţii au valori nesemnificative sunt parţial reţinute de
perdeaua vegetală ce delimitează perimetral atât staţiile de pompare aferente reţelei de canalizare
cât şi staţia de epurare.
În ceea ce priveşte impactul produs de circulaţia autovehiculelor, aceasta este
nesemnificativă având în vedere timpul şi situaţiile de funcţionare a acestora.

3.2.6 Emisii de zgomote


Principalele surse de zgomot pot fi clasificate astfel:
-circulaţia autovehiculelor în incinta staţiilor de pompare ape uzate (ce se realizează numai
51
în situaţii speciale: preluarea materialului grosier depus la grătare, intervenţii în caz de defecţiuni
la pompe);
-circulaţia autovehiculelor în incinta staţiei de epurare ce se realizează la manevrarea
nămolului pe platformele de uscare şi la preluarea materiilor reţinute la grătare, desnisipator şi a
nămolului deshidratat de pe platforme şi transportul acestora la depozitul de deşeuri a
municipiului Roman.
-funcţionarea echipamentelor staţiilor de pompare aferente reţelei de canalizare şi a
echipamentelor aferente staţiei de epurare
Pentru păstrarea nivelului de zgomot în limitele admise (82-90 dB) conform STAS
10009/88, autovehiculele din dotare se verifică periodic în centre special autorizate.

CAPITOLUL IV
EVALUAREA IMPACTULUI

52
Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător parcurge mai multe etape
de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte starea generală a
factorilor de mediu analizaţi.
În prima etapă calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se raportează la
limitele admise în standardele naţionale sau normative, obţinând indicele de poluare Ip.
Pentru valorile:
Ip = 0 - 1 – mediul este afectat n limitele admise;
Ip > 1 – mediul este afectat peste limitele admise.
Pentru evaluarea cantitativă (metoda Rojanski) se încadrează indicatorii de calitate la un
moment dat al fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să
exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10. Nota 10 reprezintă starea naturală
neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi o deosebit de gravă
deteriorare a factorilorde mediu analizat.
Pentru simularea efectului sinergic a poluanţilor cu notele de bonitate obţinute se
construieşte o diagramă.
Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată cu razele egale
între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea ideală, se obţine
o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică înscrisă în figura geometrică regulată a
stării ideale.
Indicele stării de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezultă din raportul între suprafaţa
reprezentând starea ideală (Si) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr).

S-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG din care rezultă impactul asupra
mediului, respectiv efectul activităţii antropice asupra factorilor de mediu.
Scara privind calitatea mediului
• IPG = 1 – mediul natural neafectat de activitatea umană;
• IPG = 1 –2 – mediul supus efectului activităţii umane în limitele admisibile;
• IPG = 2 – 3 – mediu supus efectului activităţii umane provocând starea de disconfort
formelor de viaţă;
• IPG = 3 – 4 – mediul supus efectului activităţii umane provocând tulburări formelor de
53
viaţă;
• IPG = 4 – 6 – mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă;
• IPG = peste 6 – mediul degradat impropriu formelor de viaţă.

4. Determinarea notelor de bonitate


4.1 Factorul de mediu APĂ
Valorile notei de bonitate s-au stabilit conform scării de bonitate din tabelul prezentat mai
jos:
Tabel 5.1.1
Scara de bonitate pentru APĂ
Nb Valoarea Efecte asupra omului şi mediului
Ip = Cmax/C.M.A. Înconjurător

10 Ip = 0 - calitatea factorilor de mediu naturală de


echilibru
- starea de sănătate pentru om: natură
9 Ip = 0,0 – 0,25 - fără efecte

8 Ip = 0,25 – 0,50 - fără efecte decelabile cazuistic


- mediul este afectat în limite admise – nivel 1
7 Ip = 0,50 – 1,00 - mediul este afectat în limitele admise – nivel 2
- efectele nu sunt nocive
6 Ip = 1,00 – 2,00 - mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 1
- efectele sunt accentuate
5 Ip = 2,00 – 4,00 - mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 2
- efectele sunt nocive
4 Ip = 4,00 – 8,00 - mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 3
- efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 8,00 – 12,00 - mediul degradat – nivel 1
- efectele sunt letale la durate medii de expunere
2 Ip = 12,00 – 20,00 - mediu degradat – nivel 2
- efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip = peste 20 - mediul este impropriu formelor de viaţă

În baza analizelor efectuate pentru apa subterană la cele două foraje din cadrul staţiei de

54
epurare, şi comparându-le cu valorile din Legea nr. 458/2002 obţinem următorii indici de
poluare:

Unde: C.M – concentraţia indicatorului analizat (mg/l);


C.M.A. – concentraţia maximă admisă (conform Legii nr. 458/2002).

- apă subterană

Nb=10

Nb=9.75

Nb=10

Nota de bonitate finală pentru apa subterană este:

Napa substanta = 9.90

- apă de suprafaţă
Indicatorii de calitate ai râului Siret (receptorul debitelor uzate tratate în cadrul staţiei de
epurare) au fost analizaţi atât amonte de staţia de epurare cât şi aval de staţie, rezultatele
analizelor efectuate au fost raportate la valorile impuse prin N.T.P.A. 001/2002, obţinându-se
următoarele note de bonitate.
- note de bonitate pentru calitate apei din emisar amonte staţie de epurare:

Nb=8

Nb=9.00

Nb=9.75

55
Nota de bonitate pentru calitatea apei de suprafaţă amonte staţie de epurare este:

- note de bonitate pentru calitate apei din emisar aval staţie de epurare:

Nb=4.50

Nota de bonitate pentru calitatea apei de suprafaţă aval staţie de epurare este:

Nota de bonitate finală pentru apa de suprafaţă este:

Notă de bonitate pentru calitatea apei uzate evacuate în R.C.P.

56
Nota de bonitate finală pentru apa de uzată influentă în staţia de epurare este:

Nota finală de bonitate pentru factorul de mediu APĂ este:

4.2 Factorul de mediu SOL


Valorile notei de bonitate s-au stabilit conform scării de bonitate din tabelul de mai jos:
57
Tabel 5.1.2
Scara de bonitate pentru SOL
Nb Ip Efecte asupra omului si mediului
inconjurator
10 Ip = 0,9 – 1,0 - calitatea factorilor de mediu naturală de
echilibru
- starea de sănătate pentru om: natură
9 Ip = 1,0 - fără efecte

8 Ip = 1,0 –1,1 - fără efecte decelabile cazuistic


- mediul este afectat în limite admise – nivel
1
7 Ip = 1,1 – 1,2 - mediul este afectat în limitele admise –
nivel 2
6 Ip = 1,2 – 1,3 - mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 1
- efectele sunt accentuate
5 Ip = 1,3 – 1,4 - mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 2
- efectele sunt nocive
4 Ip = 1,4 – 1,5 - mediul este afectat peste limitele admise –
nivel 3
- efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 1,5 – 1,6 - mediul degradat – nivel 1
- efectele sunt letale la durate medii de
expunere

2 Ip = 1,6 – 1,7 - mediu degradat – nivel 2


- efectele sunt letale la durate scurte de
expunere
1 Ip = peste 1,7 - mediul este impropriu formelor de viaţă

Având în vedere elementele prezentate în capitolele anterioare, conform scării de bonitate


pentru factorul de mediu ”sol” prezentat mai sus putem considera nota de bonitate pentru SOL
8,50.
NbSOL = 8,50

4.3 Factorul de mediu AER


Scara de bonitate pentru AER este prezentată în tabelul următor: Tabel 5.1.3
Scara de bonitate pentru AER
58
Nb Tip aer Efecte asupra populatiei Efecte asupra vegetatiei,
vizibilitatii si materilalelor

10 Aer având calitate Starea de sănătate a populaţiei Starea naturală de echilibru


naturală
9 Aer curat – nivel Fără efecte Fără efecte
1
8 Aer curat – nivel Fără efecte decelabile cazuistic Fără fecte decelabile cazuistic
2
7 Aer afectat – nivel Creşterea mortalităţii prin bronşite şi Afectarea lantelor, căderea
1 cancer pulmonar şi creşterea bolilor parţială a frunzelor
respiratorii la copii

6 Aer afectat – nivel Frecvenţă crescută a Afectarea cronică pentru


2 simptomelor respiratorii şi boli plante moderat până la sever
pulmonare cu internări în spital prin acţiune sinergică cu O3
sau Nox

5 Aer poluat – nivel Mortalitate crescută cu Vizibilitate redusă până la


1 accentuarea simptomelor la cei 6 – 8 km
cu boli pulmonare

4 Aer poluat – nivel Creşterea ratei zilnice de Mortalitate Coroziunea oţelului


2

3 Aer degradat – Creşterea ratei zilnice de Mortalitate Efecte nocive asupra


nivel 1 Vegetaţiei

2 Aer degradat – Efecte letale la durate medii de Efecte nocive asupra


nivel 2 Expunere plantelor şi ierburilor

1 Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de Instalarea peisaj selenar


Expunere

Factorul de mediu AER poate fi afectat de emisii şi zgomote datorate circulaţiei


mijloacelor de transport şi de mirosuri rezultate din procesele de fermentare a nămolului. Din
acest punct de vedere putem atribui acestui factor de mediu următoarea notă de bonitate:
NbAER = 8,00.

4.4 Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE


Acest factor de mediu poate fi influenţat atât de emisiile de zgomote datorate circulaţiei
utilajelor cât şi de mirosurile degajate în atmosferă de la procesele de fermentare ce au loc în apa
59
uzată şi nămol pe amplasamentul staţiei de epurare.
Având în vedere că staţia de epurare se află la o distanţă considerabilă faţă de zonele de
locuit atribuim acestui factor de mediu o notă de bonitate:

Nbasez...umane = 8,75

4.5 Factorul de mediu DEŞEURI


Având în vedere buna gestionare a deşeurilor putem aprecia nota de bonitate pentru acest
factor de mediu de 9,50
Nb deseuri = 9,50
4.6 Alte componente
Protecţia muncii, igienă şi sănătate, protecţia contra incendiilor, materiale de construcţie,
transformatori şi condensatori şi securitatea zonei poate fi apreciată o notă de bonitate de 9.

Nb alte componente = 9

Indicele de poluare global (I.P.G.) pentru sistemul de canalizare se calculează cu ajutorul notelor
de bonitate medii obţinute pentru fiecare factor de mediu prin metoda grafică (Rojanschi).
În urma calculului notelor de bonitate prezentate în următorul tabel s-a obţinut indicele de
poluare globală IPG.

Notă bonitate Depozit de deşeuri

NbAPĂ 8,27
NbAER 8,00

NbSOL 8,50
NbAŞEZĂRI UMANE 8,75
NbDEŞEURI 9,50
NbALTE COMPONENTE 9

Alte componente

Deşeuri
60
Apă

Sr

Si

Aşezări umane Aer

Sol

Mediul natural este afectat în % cu 24,18 faţă de starea ideala.

9,5

8,5

7,5

7
Nb apa Nb aer Nb sol Nb asez Nb des Nb alt com

IPG=

Unde: SI – suprafaţa reprezentând starea ideală

61
Sr – suprafaţa reprezentând starea reală
Pentru IPG = 1,38 – mediul supus efectului activităţii umane în limitele admisibile.

CAPITOLUL V

MONITORIZAREA ACTIVITAŢII

62
5.Măsuri de reducere a poluării

Având în vedere importanţa sistemului de canalizare şi impactul negativ pe care îl poate


produce nefuncţionarea corectă a acestuia se impun o serie de măsuri pe care le prezentăm în
cele ce urmează:

5.1 Factorul de mediu SOL


• verificarea permanentă a tronsoanelor reţelei de canalizare ce prezintă deficiente din
punct al transportului apelor uzate;
• reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare a municipiului pentru a reduce exfiltraţiile
din reţeaua de canalizare şi totodată a evita băltirea apelor de ploaie în anumite zone
fără canalizare, ceea ce duce la zone de inundaţie.
• Urmărirea stabilităţii construcţiilor în zonele cu exfiltraţii mari;
• verificarea reţelelor tehnologice din cadrul staţiei de epurare pentru a nu exista pierderi în
sol;
• verificarea platformelor pentru deşeuri şi a containerelor în care sunt depozitate acestea;
• urmărirea permanentă a depozitării nămolului sau refolosirea acestuia în conformitate cu
normele europene şi prevederile legislaţiei naţionale;
• evaluarea exfiltraţiilor din reţeaua de canalizare publică.

5.2 Factorul de mediu AER


• urmărirea modului de folosire a echipamentelor de protecţie la activităţile interioare şi
exterioare incintelor de exploatare a echipamentelor aferente sistemului de canalizare;
• retehnologizarea treptei de tratare mecanică pentru eliminarea mirosurilor degajate de la
materialele reţinute în cadrul acestei trepte;
• îmbunătăţirea sistemului de ventilaţie, a incintelor staţiilor de pompare şi a acelora din
cadrul staţiei de epurare
• monitorizarea factorului de mediu aer.

5.3 Factorul de mediu APĂ


Ape subterane
• reducerea exfiltraţiilor
• controlul etanşeităţii colectoarelor şi a construcţiilor reţelei de canalizare şi staţie de
63
epurare;
• adoptarea de măsuri privind evitarea deversării de ape uzate netratate atât pe traseul
reţelei de canalizare cât şi în incinta staţiei de epurare;
• monitorizarea permanentă a calităţii apelor subterane prin cele două foraje de observaţie
din cadrul staţiei de epurare.
• refacerea colectoarelor defecte

Ape de suprafaţă
• retehnologizarea treptei de tratare primare din fluxul de epurare al staţiei de epurare;
• retehnologizarea staţiilor de pomparea aparţinând reţelei de canalizare
• monitorizarea permanentă a producătorilor industriali de ape uzate;
• rezolvarea problemelor reţelei de canalizare şi împiedicarea deversărilor necontrolate de
ape uzate în râul Moldova;
• menţinerea în permanenţă în limitele impuse prin NTPA 001/2002 a parametrilor apei
uzate tratate la evacuarea în emisarul Siret.

5.4 Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE:


• studiul nivelului zgomotului produs de activităţile desfăşurate pe amplasamentele staţiilor
de pompare şi a staţiei de epurare ce alcătuiesc sistemul de canalizare al municipiului
Roman;
• studiul privind nivelului de poluare a aerului;
• luarea de măsuri în incintă pentru a reduce poluanţii din aer;
• întreţinerea zonei de limită a incintelor ce dispune de spaţii verzi pentru a permite
creşterea unei liziere (perdele) de protecţie din arbuşti şi copaci;
• întreţinerea permanentă a finisajelor incintelor pentru a crea un ambient plăcut.

5.5 Măsuri privind utilizarea materialelor de construcţii


Folosirea de materiale de construcţii ecologice, care dispun de avize de folosire din partea
M.A.P.P. M. şi cel al Sănătăţii.

5.6 Factorul de mediu DEŞEURI


- revizuirea platformelor de depozitare nămol şi crearea unor zone cu impact plăcut
ambiental;
- micşorarea cantităţilor de deşeuri prin retehnologizări industriale şi refolosirea

64
deşeurilor;
- eliminarea constantă a deşeurilor din incinta unităţilor spre următoarele posibile
destinaţii, între care enumerăm:
a) pe terenurile agricole, în cazul nămolului rezultat din linia tehnologică de tratare a
nămolului. Nămolul este un important amendament agricol ce poate fi folosit ca
îngrăşământ sau poate fi depozitat peste compostul de la depozitul de gunoi pentru
reintrarea zonei în circuitul agricol, cu studii de calitate previzibile.
b) spre centrul de colectare şi reciclare deşeuri, este cazul deşeurilor metalice sau de alte
tipuri rezultate în urma activităţii de întreţinere şi reparaţii.
c) spre depozitul de gunoi-compost al oraşului, este cazul deşeurilor menajere rezultate
de la personalul deservent al staţiei de epurare a municipi ului Roman.

5.7 Condensatori / transformatori electrici


• înlocuirea transformatorului din cadrul staţiei de epurare ce foloseşte uleiuri PCB;
• urmărirea exploatării transformatoarelor;
• măsuri speciale pentru a preveni scurgerile de uleiuri;
• luarea de măsuri speciale şi instructaje P.S.I. a personalului deservent pentru evitarea
incendiilor.

5.8 Măsuri de pază şi securitate contra incendiilor, de igienă şi sănătate, de protecţia


muncii:
• urmărirea cu stricteţe a programelor de instructaje;
• asigurarea fiecărui loc de muncă cu norme clare de exploatare şi întreţinere;
• luarea de măsuri rapide de intervenţie în cazul declanşării unor accidente sau avarii;
• dotarea permanentă cu materiale, echipamente şi dispozitive în funcţie de legislaţia în
domeniu;
• respectarea tuturor prescripţiilor tehnice de exploatare şi întreţinere prevăzute în
normativele tehnice de exploatare şi întreţinere a staţiei de epurare, pentru evitarea oricăror
situaţii de risc şi accidente.

5.9 Securitatea zonei:


• întărirea pazei în zonele de risc în ceea ce priveşte producerea unei poluări, aparţinând
staţiei de epurare a Municipiului Roman;
• conceperea unui sistem de pază adecvat care să acopere întreaga zonă, cu atenţia acordată
65
pentru a nu genera un incident care să provoace o poluare.

CONCLUZII
Având în vedere analizele şi studiul actual, situaţia pe factori de mediu este următoarea:
- Factorul de mediu SOL - (Nb = 8.50)- fără efecte.

66
Datorită deficienţelor reţelei de canalizare prezentate în capitolele anterioare este absolut
necesară realizarea de lucrări de reabilitare prin care să se elimine impactul negativ produs
asupra factorilor de mediu.
- Factorul de mediu AER - (Nb = 8,00)- Aer curat – nivel 2, Fără efecte decelabile cazuistic
asupra populaţiei şi mediului.
Activităţile de întreţinere şi exploatare a sistemului de canalizare nu reprezintă un factor
de poluare a aerului atâta timp cât se vor respecta măsurile de verificare periodică a utilajelor în
dotare şi ritmicitatea evacuării deşeurilor tehnologice şi menajere reţinute atât în grătarele
staţiilor de pompare cât şi în cadrul staţiei de epurare.
- Factorul de mediu APĂ - (Nb = 8,17). Afectarea trebuie privită pe:
a. apa subterană (Nb – 9,58) - calitatea factorilor de mediu naturală de echilibru
Apa subterană analizată la forajele de observaţie din cadrul staţiei de epurare nu prezintă
mici depăşiri ai parametrilor analizaţi pentru CCO-Mn şi NH4+. Pentru păstrarea caracteristicilor
de potabilitate se impune verificarea permanentă a construcţiilor fluxului de tratare şi a reţelelor
tehnologice ce fac legăturile între acestea pentru a nu exista pierderi în sol.
b. apa de suprafaţă - râul Siret (Nb – 6,70) - mediul este afectat în limitele admise – nivel 2,
efectele nu sunt nocive.
Apa râului Siret reprezintă receptorul apelor uzate tratate în cadrul staţiei de epurare. În
consecinţă, calitatea apei aval de staţia de epurare este strâns legată de calitatea apei evacuate din
staţia de epurare.
Valorile parametrilor analizaţi prezentate în documentaţie indică o creştere considerabilă
a acestora atât la gura de vărsare în emisar cât şi la emisar 10 m aval de gura de vărsare.
Se impune identificarea sursei de poluare a emisarului aval de staţia de epurare.
Pentru protecţia emisarului se va realiza o monitorizare permanentă a acestuia atât în amonte cât
şi aval de staţia de epurare.
c. apa uzată (Nb – 8,23) - fără efecte decelabile cazuistic, mediul este afectat în limite admise –
nivel 1.
Având în vedere caracteristicile apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare şi influente
în staţia de epurare se propune o monitorizare a calităţii acesteia atât la principalii agenţi
economici cât şi pe traseul de transport.
- Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE - (Nb = 8,75) - aşezările umane nu sunt afectate de
traficul desfăşurat de mijloacele de transport, având în vedere durata şi suprafaţa de acţiune
(numai în situaţie de intervenţie în caz de defecţiuni).
- Factorul de mediu DEŞEURI - (Nb = 9,50) – având în vedere buna gestionare a acestora în
punctele de lucru ale sistemului de canalizare.
67
- Factorul de mediu ALTE COMPONENTE - (Nb = 9,0) - indică preocuparea conducerii în
rezolvarea problemelor personalului deservent al acestei activităţi.
Indicele de poluare global al ecosistemului (I.P.G.) este de 1,38, indică faptul că
activitatea analizată nu determină un impact negativ asupra medului.
Concluzia globală a cuantificării efectelor asupra mediului indică faptul că sistemul de
canalizare al Municipiului Roman necesită urgent realizarea unor lucrări de reabilitare şi
extindere pentru eliminarea deficienţelor existente.
Un prim pas l-ar constitui racordarea la reţeaua de canalizare publică a reţelelor de
canalizare aparţinând localităţilor limitrofe, aportul de debit uzat realizat de acestea contribuind
la mărirea vitezei efective pe timp secetos, precum şi la funcţionarea corespunzătoare a Reţelei
de Canalizare Publică a Municipiului Roman.
Funcţionare defectuoasă a reţelei de canalizare are grave implicaţii asupra staţiei de
epurare care datorită debitelor mici influente (faţă de cele la care a fost proiectată) şi a variaţiei
acestora nu are un flux continuu de tratare ceea ce face ca apa uzată să staţioneze timp îndelungat
în bazine. Acest lucru determină procese de fermentaţie cu degajare în atmosferă a gaze ca
hidrogenul sulfurat, sulfură de metil, mercaptani, etc..
Analizând şi comparând valorile debitelor totale canalizate cu cele influente în staţia de
epurare se observă diferenţe foarte mari. Acestea se pun pe seama aportului de debit pluvial, a
aportului de debit prin inflitraţii (având în vedere vechimea conductelor din care este realizată
reţeaua de canalizare) şi nu în ultimul rând pe seama branşărilor ilegale la colectoarele aferente
reţelei de canalizare.

BIBLIOGRAFIE

1. Vaicum L.,1981-Epurarea apelor uzate cu nămol activ , Ed Academiei, Bucuresti;

68
2. Rojanschi V.şi Ogneanu T., 1997 – Cartea operatoruluidin staţii de epurare a apelor
uzate, Ed.Tehnică, Bucureşti;

3. Leu Domnica şi colab., 1998 - Tehnici de tratare a apei, Curs Universitatea Tehnica ,
Iaşi;

4. Muntean Octavian-Liviu 2005, Editura: Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca,


Evaluarea impactului antropic asupra mediului;

5. Miloşan Ioan 2005, Editura: Universităţii "Transilvania" din Braşov Tehnologii


curate aplicate în protecţia mediului industrial;

6. Bogdan Macarescu - Valentin Nedeff - Virgil Geamăn 2003, Editura: TEHNICA-INFO


Chisinau, Ingineria si Protectia Mediului in Industrie;

7. Bogdan Măcărescu - Valentin Nedeff - Mirela Panainte - Emilian Moșneguțu 2006,


Editura: PERFORMANTICA IAȘI Reglementări și Standarde de Protecția Mediului:
vol. I și Vol. II;

8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu, PROTECŢIA ŞI INGINERIA MEDIULUI, Edit.
Economică, Bucureşti, 1997;

9. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, POLITICI ŞI STRATEGII DE MEDIU, Edit. Economică,


Bucureşti, 2002 ;

10. IANCULESCU, O., IONESCU, GH. C., s.a. – Epurarea apelor uzate –
Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001.
11. IANCULESCU, O., IONESCU, GH. C., s.a. – Canalizări – Editura Matrix
Rom, Bucuresti, 2001
12. IONESCU, GH. C. Editura Didactică si Pedagogică R.A. Bucuresti, 1997.
Instalaii de canalizare
13. Varduca Aurel. Ed. H.G.A., Bucuresti, 2000; . Protectia calitatii apelor
14. Varduca Aurel. Bucuresti, 1999; Ed. H.G.A.,Monitoringul integrat al
calitatii apelor.
15. Tobolcea V, Ungureanu D. Iasi: 1993; Managementul apelor uzate. Partea I.
16. Negulescu M. Ed.Tehnica, Bucuresti, 1978; Epurarea apelor uzate
orasenesti.
17. Coordonator Mircea Negulescu, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1987, Epurarea
apelor uzate industriale (vol. 1),
69
18. Robesen D.s.a.Ed. Tehnica, bucuresti, 2000 Tehnologii, instalatii si
echipamente pentru epurarea apei.
19. STAS 4706-88, indicatori de calitate fizici, chimici, microbiologici şi de eutrofizare

20. Legea apelor 107/1996 modificat prin Legea 310/2004, 112/2007.


21. H.G 352/2005 privind completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unei norme privind
conditii de descarcare pe mediu acvatic apelor uzate.
22. Legea 84/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta 152/2005 pentru prevenirea şi
controlul integral a poluarii.
23. H.G 140/2008 privind infiinţarea regimului poluanţilor emişi şi transferaţi.
24. N.T.P.A 011 normativ pentru colector.poluarea apelor uzate urbane.
25. Legea nr. 458/2002
26. concentraţia maximă admisă (conform Legii nr. 458/2002).
27. STAS 10009/88, păstrarea nivelului de zgomot în limitele admise (82-90 dB)
28. www.rowater.ro Compania Naţională „ Apele române”
29. www.hydrop.pub.ro /vion cap 16 ” Poluarea apei”

ANEXE

Anexa 1 - Plan de situaţie reţia de canalizare

Anexa 2 - Plan de situaţie staţia de epurare

70
Anexa 3 - Plan de situaţie staţia de epurare,retele tehnologice

Anexa 4 - Staţia de epurare, profil tehnologic

Anexa 5 - Desnisipator cuplat cu separator de grăsimi

Anexa 6 - Hala de concentrare si deshidratare nămol

Anexa 7 - Hala grătarelor

Anexa 8 - Decantoare primare longitudinale

Anexa 9 - Configurare sistem

Anexa 10 - Bilanţul de substanţă pe linia apei şi linia nămolului pentru staţia de epurare.
Etapa 2020

71