Dependența de alcool

Ce este dependența de alcool?

Alcoolismul sau dependența de alcool reprezintă consumul de
băuturi alcoolice, ocazional sau periodic, indiferent de mijloace
sau consecințe asupra persoanei sau familiei, cu scopul
schimbării stării de dispoziție sau acela de a evita stările
neplăcute fizice sau psihice cauzate de sevraj.
Motive ale consumului de alcool:
Consumul de alcool este o metodă rapidă și plăcută de a
modifica emoțiile, sentimentele, stările de dispoziție în general.
Deseori se apelează la consumul de alcool atunci când apare o stare emoțională neplăcută
(tristețe, vină, melancolie, anxietate, frustrare).
Consumul de alcool este o metodă rapidă și plăcută de a modifica emoțiile, sentimentele, stările
de dispoziție în general.
Deseori se apelează la consumul de alcool atunci când apare o stare emoțională neplăcută
(tristețe, vină, melancolie, anxietate, frustrare).
De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool
neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de
alcool.
Reducerea stresului

Apelarea la alcool pentru a reduce factorii de stres zilnici poate influența probabilitatea de a
dezvolta alcoolism. Deoarece alcoolul este calmant, sedativ, băutul produce sentimente de
plăcere. Cu toate acestea, consumul frecvent de alcool crește toleranța, aspect care rezultă într-un
consum crescut de alcool pentru a obține aceleași efecte.

La aproximativ 24-48 de ore de la întreruperea bruscă a consumului de alcool persoana alcoolică

poate manifesta simptome de sevraj.
 Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt:
 stare de anxietate, nervozitate, iritabilitate;
 tremor al mâinilor sau al picioarelor;
 Transpirație, stare de greață și/sau vărsaturi;
 durere de cap;
 tulburări de somn
Aceste simptome se ameliorează sau dispar complet la reluarea consumului. Pe măsură ce boala
dependenţei se agravează apare şi pierderea controlului cantităţii consumate.

Cei cu risc de a dezvolta dependență sunt:

 Bărbații care au 15 sau mai multe reprize de consum de alcool pe săptămână
 Femeile care beau de 12 sau mai multe ori pe săptămână
 Oricine consuma 5 sau mai multe băuturi ocazional

Cum evoluează dependența de alcool?

Dependența de alcool se formează în câteva etape:
1. corpul va construi o toleranță la alcool, acesta fiind un proces natural.
2. Pe măsura dezvoltării toleranței, persoana care consumă alcool va simți nevoia de a mări
cantitatea pentru a simți din nou efectele băuturii.
3. în momentul în care consumul de alcool scade, corpul se va resimți, apărând tot felul de
simptome precum durerea de cap, amețeala
4. Dorința de a face ca aceste senzații să dispară combinată cu dorința de a simți efectele
alcoolului vor accelera dorința de a bea, așa instalându-se dependența de alcool.
 Tratamentul alcoolismului

În cazul alcoolismului startul tratamentului poate să însemne parcurgerea unor etape:

 Psihoterapia

   Psihoterapia poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie

confidentiala intre bolnav si terapeut. In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre
problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre modalitatile de
tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai bine cauzele,
aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru
a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a
mentine abstinenta se pot urma diverse directii de recuperare si metode de tratament.
            Una dintre problemele mari cu care se confrunta psihoterapia atunci cand este folosita ca
instrument de lupta imptriva alcoolismului este rezistenta pe care o opune clientul actului
terapeutic. Rezistentele reprezinta comportamente care vin in contradictie cu obiectivele terapiei
si au menirea de a contribui la conservarea vechilor structuri psihice dezadaptative. Acestea se
manifesta prin neparticipare sau participare limitata la terapie. Uneori, ei evita sa discute
problema reala, orientand conversatia intr-o alta directie.
         
   Terapeutul care lucreaza cu astfel de subiecti se afla intr-o situatie conflictuala: in cazul in care
il abordeaza pe pacient mai autoritar, acesta se va retrage si va abandona terapia, iar in cazul in
care cauta sa formeze o relatie terapeutica calda si apropiata, risca sa valideze comportamentul
patologic al acestuia.
   Unii teoreticieni sunt de parere ca prima sarcina a terapeutului consta in crearea unui cadru
constructiv de colaborare si in elaborarea unui plan de actiune. Acesta nu trebuie sa ignore datele
clinice, dar nici sa-1 blameze pe pacient, tratandu-1 cu respect si intelegere, fara a ezita insa sa
abordeze subiecte neconvenabile. Cu alte cuvinte, atitudinea terapeutului trebuie sa realizeze un
echilibru intre acceptare si actiunile in directia schimbarii. Desi pacientii care au probleme cu
abuzul nu sunt la inceput dispusi sa discute aceasta problema cu terapeutul, ei vor accepta sa
abordeze alte aspecte care ii deranjeaza. Concentrandu-se asupra problemelor pacientilor,
terapeutul le va demonstra astfel faptul ca ii pasa de situatia lor in calitate de persoane si nu
neaparat ca alcoolici. Acest tip de abordare contribuie la realizarea unei bune relatii terapeutice,
pacientul devenind tot mai dispus sa faca dezvaluiri cu privire la problemele sale legate de
alcool.
          Enumeram in continuare cateva din situatiile de criza pe care le poate experimenta un
alcoolic: consumarea unor supradoze si suicidul, pierderea locuintei, disparitia de la domiciliu,
pierderea locului de munca, pierderea unei relatii apropiate, afectiunile medicale, probleme cu
legislatia in vigoare.

 Dezalcoolizarea
 Dezalcoolizarea este necesara persoanelor care se afla in faza critica sau in faza cronica a
dependentei de alcool. De obicei dezalcoolizarea se realizeaza in sectiile de dezalcoolizare
ale spitalelor de psihiatrie si dureaza aproximativ 14-17 zile. In aceasta perioada pacientului i
se administreaza o medicatie pentru tratamentul sevrajului, reechilibrarea functiilor
respiratorie si cardiaca, corectarea hipoglicemiei, tratamentul complicatiilor sau al bolilor
asociate (hepatita, infectii acute sau cronice, tulburari neurologice, etc.). Acest tratament
medicamentos se adreseaza in special ameliorarii dependentei fizice. Dupa perioada de
spitalizare se recomanda continuarea tratamentului prin consiliere psihologica si/sau
internare in centre de tratament, pentru tratamentul dependentei psihice.
  Medicatie pentru tratarea dependentei
 Naltrexona – aceasta se administreaza numai dupa ce alcoolul a fost eliminat din
organism. Naltrexona actioneaza prin blocarea anumitor receptori din creier, care sunt
asociati cu instalarea starii de bine in urma consumului de alcool.
 Alcamprosat – medicamentul care restabileste chimia creierului de dinainte de instalarea
dependentei de alcool. Acesta e indicat sa fie administrat in paralel cu psihoterapia.
 Disulfiram – acest medicament cauzeaza disconfort fizic (greata, varsaturi, temur, dureri
de cap) de fiecare data cand pacientul consuma alcool.
 Selincro- nalmefenum-  este recomandat in  reducerea consumului de alcool la pacientii
care prezinta aceasta dependenta, care nu prezinta simptome somatice de sevraj .
Administrat cu 1-2 ore inaite de momentul preconzat de a consuma alcool, acesta reduce
dorinta de a mai consuma alcool, ajutand astfel la reducerea cantitatii. 

Bibliografie
https://www.clinicaoananicolau.ro/dependenta-de-alcool/

https://www.dependenta.ro/alcoolism

https://www.cdt-babes.ro/articole/abuzul-dependenta-alcool.php

http://www.umfcv.ro/ccop-efectele-consumului-de-alcool