Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA:

MIGRAŢIA ILEGALĂ: CAUZE , EVOLUŢIE ŞI PERSPECTIVE

ÎNDRUMĂTOR: AUTOR:
Fenomenul migraţionist în România se confruntă cu fenomenul migraţionist din două
perspective: ca ţară de migraţie şi ca ţară de tranzit. Dintr-un anumit punct de vedere România ar putea
fi privită şi ca ţară de imigraţie în special pentru persoanele afro-asiatice.

Ca ţări de migraţie România cunoaşte două perioade: înainte de 1989 şi după evenimentele din
decembrie 1989.

Principalul factor care a determinat migraţia românilor înainte de 1989 a fost cel politic;
îngrădirea vieţii politice prin existenţa partidului unic, interzicerea dreptului la opinie, cenzura presei
au dus la un adevărat exod. La acestea se mai adaugă şi cauze economice de loc de neglijat;
"alimentaţie raţională", lipsa alimentelor de bază şi-au spus cuvântul.

După 1990 se poate vorbi de auto supremaţia factorului economic. Potrivit unui sondaj efectuat
în anul 2000, peste 90% din românii care vor să emigreze o fac din raţiuni de ordin material. Mirajul
ţărilor dezvoltate atrage tot mai mulţi români în detrimentul dezvoltării propriei ţări.

Una din problemele cu care se confruntă România la ora actuală o reprezintă emigranţii "cu
carte".

Un alt factor care a influenţat valul migraţionist din România l-a constituit desfiinţarea
începând cu 1 ianuarie 2002 a vizelor necesare călătoriilor în spaţiul Schengen. Acest lucru a facilitat
plecarea unui număr mare de persoane şi care, în condiţiile anterioare, nu ar fi putut obţine viza
necesară.

Ca ţară de tranzit, trebuie avut în vedere faptul că situarea României la intersecţia unor
importante artere internaţionale şi comerciale a determinat confruntarea acesteia în modu1 cel mai
serios cu tendinţele tranzitării, ţara noastră devenind o adevărată placă turnantă pentru ţările vestice.

Este astfel menţionat faptul că deşi după 1990 traficul de călători care au trecut legal a crescut
de 8 ori, numărul străinilor care au încercat să treacă fraudulos a crescut de 150 ori.

CAPITOLUL 4
PERICOLUL ŞI CONSECINTELE NEGATIVE PE CARE ÎL REPREZINTĂ

FENOMENUL MIGRAŢIONIST PENTRU ROMÂNIA

Politica de securitate a statului român, relativ la riscurile pe care le reprezintă escaladarea


fenomenului migraţiei, relaţionist cu crima organizată şi explozia informaţional, toate din ce în ce mai
greu de gestionat, reprezintă o problemă şi o preocupare de maximă şi permanentă actualitate.
Abordarea prospectivă şi elaborarea concepţiei integrale privind combaterea acestor fenomene ţin cont
de mutaţiile din perioada imediat următoare a unei crize suprapopulare în Asia şi urmăresc
valorificarea şi consolidarea poziţiei de factor de stabilitate pe care România o are în zona ei de
existenţă şi acţiune.

Fenomenul migraţionist în România se confruntă din două perspective:

- ca ţară de migraţie;

- ca ţară de tranzit.

Dintr-un anumit punct de vedere România ar putea fi privită şi ca ţară de imigraţie, în special
pentru persoanele afro-asiatice.

Ca ţară de migraţie, România cunoaşte două perioade:

- înainte de 1989;

- după evenimentele din 1989.

Fenomenul migraţiei ilegale poate fi analizat sub două aspecte: migraţia cetăţenilor străini sau
apatrizi şi migraţia cetăţenilor români.

- Pentru majoritatea imigranţilor cetăţeni străini sau apatrizi România nu reprezintă o ţară
ţintă ci doar un culoar de tranzit sau o zonă de aşteptare a unei ocazii favorabile pentru
continuarea deplasării spre statele bogate din vestul şi nordul Europei sau a Americii de
Nord. Cu toate acestea, chiar şi în timpul scurt la care se limitează şederea acestora pe
teritoriul naţional, la care se mai adaugă puţinele cazuri în care ţara ţintă o reprezintă
România, imigranţii constituie, în cele mai multe situaţii, o sursă generatoare de
infracţionalitate (unii dintre ei, prin activităţile ilicite pe care le desfăşoară, afectând ordinea
publică şi chiar siguranţa naţională).

Dintre consecinţele negative care le implică fenomenul migraţiei ilegale a cetăţenilor străini
sau apatrizi se evidenţiază în mod deosebit următoarele:

- influenţa negativă a pieţei forţei de muncă, mai ales în domeniul comerţului şi serviciilor
prin practicarea unor activităţi ilicite la firmele unor conaţionali, dar şi a muncii la negru;

- prezenţa pe teritoriul naţional a unei populaţii autohtone extrem de eterogene din punct de
vedere etnic, lingvistic, religios, educaţional, ceea ce implică dificultăţi majore în relaţiile
cu celelalte „comunităţi”, fapt ce constituie de multe ori o sursă de conflict;

- posibilitatea de a se infiltra şi acţiona pe teritoriul României a unor grupuri cu preocupări


teroriste;

- posibilitatea ca emigranţii, determinaţi de situaţia lor critică, să poată fi recrutaţi cu uşurinţă


de structuri ale crimei organizate naţionale sau internaţionale şi implicaţi în traficul de
„carne vie”, droguri, arme, explozivi, autoturisme furate sau alte bunuri prohibite de statul
român, ori în alte activităţi ilicite;

- tendinţa a numeroşi emigranţi lipsiţi de mijloace de întreţinere de a şi le procura prin


săvârşirea de infracţiuni, deseori în „colaborare” cu elemente infractoare autohtone;

- posibilitatea transmiterii de către migraţi a unor boli specifice zonelor de provenienţă;

- suportarea unor cheltuieli împovărătoare pentru bugetul naţional în legătură cu returnarea


migraţilor ilegali în ţările de origine, ca şi pentru cazarea, întreţinerea şi asistenţa
solicitanţilor de azil şi a străinilor care au dobândit statutul de refugiaţi.

Principalul factor care a determinat migraţia românilor înainte de decembrie 1989 a fost:
- cel politic;

- îngrădirea vieţii politice prin existenţa partidului unic;

- interzicerea dreptului la opinie;

- cenzurarea presei, toate acestea ducând la un adevărat exod.

La cele prezentate mai sus se mai adaugă şi cauze economice de loc de neglijat "alimentaţia
raţională", lipsa alimentelor de bază şi-au spus cuvântul. După 1990 se poate vorbi de supremaţia
factorului economic. Potrivit unui sondaj efectuat în anul 2000, peste 90 % dintre românii care vor să
emigreze o fac din raţiuni de ordin material, Mirajul ţărilor dezvoltate atrage tot mai mulţi români în
detrimentul dezvoltării propriei ţări.

Una din problemele cu care se confruntă România la ora actuală o reprezintă emigranţii "cu
carte". Un alt factor care a inf1uienţat factorul migraţionist din România l-a constituit desfiinţarea,
începând cu 1 ianuarie 2002 a vizelor necesare că1ătoriilor în spaţiul Schengen. Acest lucru a facilitat
plecarea unui număr mare de persoane şi care. În condiţiile anterioare, nu ar fi putut obţine viza
necesară.

Dintre cetăţenii români care doresc să migreze către ţările lumii bogate, în special către
Occident, nu se distinge o anumită pătură socială sau o anumită categorie profesională. Totuşi,
majoritatea celor care migrează către ţările Uniunii Europene sau către SUA au drept scop găsirea unui
loc de muncă bine remunerat, iar şederea în aceste ţări ţintă să fie limitată la perioada de timp necesară
strângerii unei anumite sume de bani cu care, ulterior, la înapoierea în ţară să-şi poată deschide o
afacere profitabilă. Mai există o categorie aparte (din rândul căreia predominantă este etnia rromilor)
nu foarte numeroasă, însă deosebit de activă care urmăreşte obţinerea unor câştiguri imediate din
desfăşurarea unor activităţi ilicite, activităţi care nu de puţine ori îmbracă forma infracţiunilor (furt,
tâlhărie, cerşit, înşelăciune etc.).

Ca ţară de tranzit trebuie avut în vedere faptul că situaţia României la intersecţia unor
importante artere internaţionale şi comerciale a deteffi1inat confruntarea acestora în modul cel mai
serios cu tendinţele tranzitării, ţara noastră devenind o adevărată placă turnantă pentru ţările vestice.

În condiţiile creşterii fenomenului migraţionist s-au dezvoltat importante reţele de tip mafiot,
bine organizate şi structurate, care îşi au sediile în ţările de origine ale migranţilor, cu filiale în ţările
prin care aceştia sunt tranzitaţi, trasee de pe care nu lipseşte România, atât pe plan inten, cât şi pe plan
internaţional, precum şi modul de organizare şi funcţionare a reţelelor care se ocupă cu organizarea
acestor activităţi, considerăm că fenomenul migraţiei ilegale face parte din criminalitatea
transfrontalieră şi este o componentă importantă a crimei organizate.

Baza pieţei unice economice este promovarea libertăţii de mişcare pentru bunuri, bani şi
oameni. Frontierele libere s-au deschis între 18 ţări europene, membre ale Acordului Schengen. În
acelaşi timp, U.E. este nerăbdătoare să prevină un imens flux de migranţi din ţările sărace din afara
U.E. Controalele asupra graniţelor externe s-au întărit şi s-au făcut eforturi pentru armonizarea politicii
în toate statele membre ale U.E. privind imigrarea şi azilarea. Extinderea spre est este văzută ca unicul
mod de a controla riscul întregii imigrări ilegale.

Problema controlului fluxurilor de migraţie constituie o prioritate în abordarea politicii de


securitate, atât pentru ţările membre, cât şi pentru cele care şi-au depus candidatura în vederea aderării
la Uniunea Europeană.

În faţa fenomenului migraţionist care riscă să devină ne-controlabil, devine tot mai evidentă
necesitatea armonizării eforturilor tuturor ţărilor pentru diminuarea şi eradicarea factorilor care
concură la proliferarea migraţiei ilegale.

Se prognozează că în următorii 30 de ani, va avea loc o dublare a populaţiei din Africa de Nord
fapt ce va duce la depăşirea netă a posibilităţilor reale de asigurare a hranei în această zonă. Sigur că
singura şansă mai ales a celor care nu-şi găsesc de lucru, este emigrarea către ţările din Occident.

De asemene, nu putem ignora nici influenţa favorabilă pe care o prezintă pentru migraţia
ilegală, cadrul normativ extrem de generos în domeniul imigrării şi al reglementărilor internaţionale
favorabile.

O parte dintre migranţii străini încearcă să intre ilegal, folosind documente false, falsificate, cu
vize false sau intenţionând să treacă peste frontiera verde, însă cea mai mare parte preferă tranzitul
legal. Odată intraţi legal aceştia identifică metodele de trecere ilegală spre Occident.

Traficul ilegal de persoane este deosebit de avantajos; pentru fiecare persoană se percep de la
1000 la 10.000 EURO, în funcţie de distanţe şi complexitatea frontierelor.
Punctele importante de intrare ilegală în ţara noastră le reprezintă frontierele cu Bulgaria şi
Moldova.

Migraţia ilegală poate determina consecinţe negative atât în planul climatului social situaţiei
economice cât şi în planul ordinii şi siguranţei publice. Aceste consecinţe pot fi: Influenţarea negativă
a pieţei forţei de muncă cu preponderenţă în domeniul comerţului şi serviciilor prin practicarea unor
activităţi ilicite (de regulă, la firmele unor conaţionali), dar şi a „muncii la negru”.

Situaţia critică a migranţilor face ca aceştia să fie recrutaţi cu uşurinţă de structurile


criminalităţii organizate şi implicaţi în trafic ilegal de droguri, arme, muniţii, autoturisme furate sau de
persoane.

Suportarea de către statul român a unor che1tuieli mari pentru returnarea migranţilor ilegali în
ţările de origine, pe lângă cele de cazare, întreţinere şi asistenţă solicitanţilor de azil şi a străinilor care
au dobândit statutul de refugiat.

Consecinţele negative ale fenomenului emigrării cetăţenilor români constau în principal în:

 afectarea imaginii ţării noastre în exterior, datorită faptului că majoritatea persoanelor care
emigrează nu dispun de pregătirea necesară pentru a putea fi integrate în comunităţile aparţinând
ţărilor ţintă;

 pierderea unor profesionişti de valoare prin emigrarea acestora către ţările occidentale sau alte
state dezvoltate unde condiţiile economice sunt net superiore şi au posibilitatea unei afirmări
rapide;

 recrutarea migraţilor de către structuri ale crimei organizate şi continuarea legăturilor cu acestea
după revenirea benevolă sau impusă în România;

 cheltuirea de către statul român a unor importante sume de bani pentru returnare migraţilor
români din ţările cu care avem încheiate acorduri de readmisie;

 afectarea credibilităţii ţării noastre pe plan extern prin apelarea excesivă la instituţia azilului sub
pretextele false ale unor aşa zise „persecuţii” pe motive politice, etnice sau religioase.

Pentru diminuarea consecinţelor negative care decurg din migraţia ilegală Guvernul României a
luat o serie de măsuri interne, de ordin legislativ, printre care cele mai evidente ar fi: încheierea unor
acorduri de readmisie a migraţilor ilegali cu unele ţările de origine sau cu o serie de state terţe,
sancţionarea trecerilor frauduloase a frontierelor aparţinând unor state terţe de către cetăţeni români şi
obţinerea dreptului pentru cetăţenii români de a circula fără obligativitatea vizelor în spaţiul Schengen

Tendinţa a numeroşi migranţi de a încerca să suplinească lipsa mijloacelor de întreţinere


procurându-le prin săvârşirea de infracţiuni, de multe ori şi cu implicarea unor elemente infractoare
autohtone.