Sunteți pe pagina 1din 19

Capitolul VII.

SISTEMELE SENZITIVO-SENZORIALE (ANALIZATORII).

Data25.05.2020
Josanu Marina 1808
Profesor : Lozovan Sfetlana
Tema 1. Sistemul somatosenzorial: Organizare generală, sensibilitatea tactilă şi de poziţie.
Durerea, cefalea şi sensibilitatea termică. Tipuri de sensibilitate somatică. Simţurile
chimice - sensibilitatea gustativă şi sensibilitatea olfactivă.

A.Explorarea sensibilităţii superficiale (tactile, termice şi dureroase).


Lucrarea N 1. Explorarea sensibilităţii tactile.- se studiază principiul metodei , fără a fi
realizată lucrarea. Se descriu concluziile, în baza marerialului teoretic și se îndeplinesc
fișele de lucru.

Determină sensibilitatea tactilă, respectând urmatoarele principii:


1. Examinatorul aplică un stimul tactil ( o bucată de vată sau tifon) succesiv, pe ambele părţi
ale corpului (faţă, membre, torace).
2. Atingerea se face uşor şi cu aceeaşi intensitate.
3. Se apreciază intensitatea excitantului şi localizarea lui.

1. Descrie şi reprezintă schematic ( cu indicarea localizării neuronilor din componența lor


și decusația acestor căi !!!) structura căilor sensibilității tactile și proiecția
corticală a lor.
Sistemul coloanei dorsale
• fibre de Aβ, care intră in rădăcina dorsală (ganglion spinal – neuron ord. 1) →Bulb
ipsilateral la nucleul gracilis şi cuneatus. (neuronii de ord. 2 ) → axonul neuronului
de ordinul 2 trece contralateral → prin sis coloanei dorsale → nucleii specifici ai
talamusului (nn 3)
→ calea talamocorticala specifica cu proiectie exacta → centrul cortical (aria somato-senzoriala
1,2)
Sistemul anterolateral
• fibre Aδ care intra in cordonul spinal (ganglion spinal – neuron ord. 1) →axonul nn
senzitiv patrunde in cornul posterior a MS form sinapsa cu neuronul 2 (neuronii
secundari) → axonul n intercalar - contralateral→ cordoanele anterolaterale spinotalamic
→ spre nn specifici talamusul. (3 neuron)
→calea talamororicala specifica stricta →aria somatosenzoriala 1
• Tractul spinotalamic anterior senzaţiile tactile
• Tractul spinotalamic posterior senzaţiile de durere şi temperatură.

2. Formulează concluzii cu referire la sensibilitatea tactilă.

Atingerea,presiunea,vibratia sunt considerate senzatii distincte,totusi acestea sunt detectate de


aceiasi tipuri de receptori.Intre ele exista trei diferente principale
1.Sezatia de atingere este produsa prin stimularea receptorilor tactili de la nvelul tegumentului
sau al tesuturilor subiacente.
2.Senzatia de presiune este produsa prin deformarea unor tesuturi mai profunde
3.Senzatia de vibratie este cauzata de semnale senzoriale rapid repetitive,insa tipurile de
receptori sunt aceleasi ca si in cazul celorlalte doua.
Exista cel putin 6 tipuri de receptori tactili : corpusculii Meissner – tactilitatea,discurile Merkel –
presiunea,terminatiunile Ruffini – cald, bulbii Krause – rece,corpusculii Vater-Pacini –
vibratiunea ,terminatiuni nervoase „libere”- durerea.
Cu cât compresiunea mecanicăe mai puternică, cu atât amplitudinea potenţialului de receptor
creşte, dacă circuitul local de curent creat cuprinde şi primul nod Ranvier al fibrei => potenţial
de acţiune.
sunt extrem de sensibili – răspund la vibraţii cu amplitudine de sub 10 nm la suprafaţa pielii =>
implicaţi în detectarea caracteristicilor unor suprafeţe prin
intermediul unor unelte ţinute în mână

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Cu ce scop se evaluiază sensibilitatea tactilă?
Pentru a evalua capacitatea somato-senzitiva a tegumentelor,cand este aplicat un mecanoreceptor
: atingere,presiune,vibretie,senzatie de gadilat.Astfel evaluarea sens. Tactile ne vorbeste despre
buna functionare/dereglari in structurile cailor receptive,cat si a proiectiei lor corticale.Daca
macar unul din : receptori,transmitatori, sau structuri corticale superioare sunt dereglate,vor
aparea dereglari ale sensibilitatii : Hipoestezie (diminuarea senzatiei – termice, algice, etc.)
Anestezie (pierderea completă a sensibilitătii); palanestezie – pierderea simtului de vibratiune.
Disestezie Hiperestezie Hiperpatie (durere severă sau de calitate neplăcută) Parestezie (amorțire,
înghețare, frigere, etc.)
2. Explică noţiunile de hipoestezie şi anestezie cu referire la dereglările sensibilităţii tactile
superficiale:
Hipoestezia
↓ (scaderea) sensibilității tactile. Distrugerea fibrelor nervoase => nu se poate propaga impulsul
către cortex;(necroză)
Anestezia
pierderea sensibilității tactile,cauzate de leziuni medulare,corticale,tr cerebral,talamice si
anestezice ce blocheaza transmiterea impulsului nervos.

Lucrarea N 2. Explorarea sensibilităţii termice. - se studiază principiul metodei , fără a fi


realizată lucrarea.

Determină sensibilitatea termică, respectând următoarele principii:


1. Utilizează eprubete cu apă caldă şi apă rece.
2. Diferenţa de temperatură trebuie să fie de minim 10 °C faţă de temperatura corpului.
3. Atenţie să nu traumatizaţi persoana examinată!
4. Evită atingerea alternativă cald/rece.
5. Excitanţii trebuie aplicaţi la un oarecare interval de timp, deoarece senzaţia persistă un
timp mai indelungat.
6. Intrebări puse persoanei examinate:
 Ce simţi acum, cald sau rece ?
 Simţi egal pe ambele părţi ale corpului ?

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Descrie particularităţile morfo-funcţionale ale receptorilor termici şi mecanismul de stimulare
al acestora.

Variatiile termicesunt percepute de 3 tipuri de receptori :


Termoreceptori (sub tegument → puncte sensibile la Temperatura )
1.Receptori pentru rece (↑ x 3-10 decat cei calzi) – fibra mielenizata mica tip Aσ,care se
ramifica de cateva ori,iar extremitatile ramificatiilor sunt localizate in reg inferioare ale cel
epidermice bazale.Viteza →Aσ 20m/sec.
2.Receptori pentru cald – terminatii nervoase libere (fibre nervoase nemielenizate tip C,viteze
0,4-2 m/s)
3.Receptori pentru durere (stimulati de gradele extreme de caldura si frig ⇒transmiterea
impulsurilor extreme)
De asemenea,
Corpusculii Ruffini sunt receptori pentru temperaturi mai mari de 37 grade; (derm)
Corpusculii Krause pentru cele mai mici (derm)
Mecanismul de stimulare
Tº modifica rata reactiior chimice intracelulare x2 ori/10ºC ⇒Termoreceptorii sunt stimulati de
modificari ale ratelor metabolice (variatii ale stimularii chimice) Cand este stimulata o arie
intinsa a tegumentului-semnalele termice se sumeaza.
O persoana apreciaza diferite tipuri de senzatii termice pe baza nivelului relativ de stimulare al
diferitelor tipuri de terminatiuni nervoase.
La Tº ↓↓↓ → Stimularea fibrelor nociceptive sensibile la rece, pe masura ce Tº ↑ → imp
dureoase inceteaza,insa incep sa fie stimulate receptori pt rece.
La Tº ↑ 30º → stimularea receptorilor pentru cald
La Tº ↑↑↑ 45 º→fibre nociceptive sensibile la caldura + fibre pentru rece (deoarece term lor nerv
sunt lezate de Tº ↑)
Tº extreme cade/reci ⇒ acelasi tip de senzatii →durere

2. Descrie căile de conducere ale sensibilităţii termice

Impulsurile temice sunt transmise pin cai paralele cu cele care conduc impulsurile
sensibilitatii dureroase.
Impuls → M.S → cateva segm. Ascendent sau descendent (prin tractul Lissauer) → (se
termina) niv laminelor I,II,III ale C.posterioare.
Dupa procesare redusa la niv. N. spinali → f ascendente lungi → tractul senzorial
anterolateral din jumatatea opusa → (se termina) niv. reg. reticulate a Tr. Cerebral +
Complexul ventrobazal thalamic.
+ → Cortexul somatosensorial cerebral (Compl. Ventrobazal)

3. Explică noţiunle de hipoestezie, hiperestezie şi anestezie cu referire la dereglările


sensibilităţii termice.
Hipoestezie- diminuarea senzatiei termice
Anestezie -pierderea completă a sensibilitătii termice ;
Hiperestezia - reprezintă sensibilitatea crescută la stimuli termici.

Lucrarea N 3. Evidenţierea receptorilor pentru durere (nociceptorilor). - se studiază principiul


metodei , fără a fi realizată lucrarea.

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Ce reprezinta receptorii stimulilor dureroşi, numeste nociceptorii (receptori noxici)?
Nocireceptorii sunt terminatiuni nervoase libere,adica terminatii nervoase dentritice ale
neuronilor senzitivi primari.
Receptorii noxici sunt clasificati in functie de stimulii care ii excita :
Stimulii mecanici – activează canalele membranare de Na+;
Stimulii termici – activează un canal neselectiv pentru cationii de Ca2+ sau Na+;
Stimulii chimici – activează prin mai multe mecanisme specifice fiecărui substrat
Acestia sunt larg raspanditi in :
-straturile cutanate superficiale
-tesuturi interne (periost,pereti arteriali,suprafete articulare)
-la niv cutiei craniene (falx cerebri,tentorium)
2. Descrie căile de conducere a semnalelor dureroase la nivelul sistemului nervos central (tractul
neospinotalamic şi paleospinotalamic). – reflectă aceste căi schematic, cu indicarea localizării
neuronului 1, 2 și 3 din aceste căi.

 Tractul paleospinotalamic
-Durerea cronică lenta, care urmează după stimularea termoreceptorilor, receptorilor polimodali
si receptorilor viscerali pentru durere,chimici,persistenți.
-Este lent condusa prin calea paleo spinotalamica si este slab localizata.
Face legătură cu formațiuni subcorticale (sistemul limbic, amigdala, hipocamp, formațiune
reticulară)
-Excitațiile sunt transmise spre măduva spinării prin fibre nervoase de tip C, cu V de 0,5-2m/s.
-Durerea devine mai puternică cu trecerea timpului,produce suferință intolerabilă.

 Tractul neospinotalamic
- Durerea acută rapidă, care urmează după stimularea
mecanoreceptorilor dar și altor tipuri de receptori (termici).
-Este rapid condusă prin calea neospinotalamica si este bine localizata.
-Percepere conștientă
-Excitațiile sunt transmise sub formă de impulsuri nervoase prin nervii periferici,spre măduva
spinării pe calea fibrelor de tip Aδ cu V 6-30 m/s.
-Informează rapid despre prezența unui factor lezant și are rol în determinarea reacției de
îndepărtare de la stimul.

Neuron de ordin I (ganglion spinal) →.Neuron II (nucleele proprii ale cornului posterior a
măduvii spinării) →Al III neuron (nucleii grupului lateral din talamus)
3. Care ţesuturi nu conţin receptori pentru durere?

Tesuturile hepatice, renale, osoase,cortexul cerebral.

4. Explică noţiunile de hipoestezie şi anestezie dureroasă.

Anestezie- inhibitia impulsurilor dureroase aferente la niv Medular,prezenta neuronilor secretori


de Enkefalina(inhiba neuronul presinaptic din calea ascendenta pt a elibera substanta P-neuron
opioid.)

Hipoesteiza- afecțiune caracterizată prin reducerea parțială sau totală a


sensibilității dolore.Stimularea receptorilor post sinaptici ↑polaritatea  infl de K  se ↓
abilitatea neuronului de a genera un P.A.

5. Explică noţiunile de hiperalgezie (alodinie) şi cefalee.

Hiperalgezie- calea nervoasa pentru transmiterea durerii devine foarte excitabila.Cauzele


posibile sunt : hipersensibilitatea receptorilor pentru durere -hiperalgezie primarasau
facilitarea transmiterii senzoriale-hiperalgezie secundara.
Cefalee-tip de durere iradianta la suprafata capului,cu originea in structurile craniene
profunde.Unele tipuri de cefalee sunt cauzate de stimuli durerosi cu origine
intracraniana,altele-extracraniene (la niv.sinusurilor nazale)

6. Descrie structurile sistemului de suprimare a durerii ("sistemul analgezic") de la nivelul


encefalului şi măduvei spinări (mecanismul de poartă)i. Reprezentă schematic aceste
mecanisme. Descrie mediatorii și receptorii sinaptici implicați.

In coarnele dorsale al MS :
Substanța P stimulează neuronul de ordinul II.Astfel se va propaga un impuls către Neuronul
noradrenergic din calea descendentă se va uni de receptorii neuronului presinaptic I din calea
ascendentă și va inhiba eliberarea de substanță P.
La fel, va stimula interneuronul fiind un neuron opiod ce duce la eliberarea de enkefaline.
Enkefalinele
1.Inhibă neuronul presinaptic din calea ascendentă prin a elibera substanța P
2.Inhibă neuronul postsinaptic II
Astfel se oprește transmiterea impulsului către talamus.Opiodele inhibă calea ascendentă.Cele
mai importante opioide : β-endorfina(hipotalamus,gl pituitara ),met-enkefalina,leu-enkefalina (tr.
Cerebral,MS) dinorfina
Sistemul analgezic determină inhibiția fibrelor aferente ale durerii și suprimarea impusurilor
dureroase.
mediatorii și receptorii sinaptici implicați
Enkefalina (secretata de f nerv cu orig in nn periventriculari + subst cenusie periapiductala.
Simularea fibrelor din nn magnus al rafeului)
Serotonina (secretata de f cu originea la niv nn magnus al rafeului → C. posterioare ale MS )

B. Explorarea sensibilităţii de tip cortical (integrativ). -- se studiază principiul metodei ,


fără a fi realizată lucrarea. Se descriu concluziile, în baza marerialului teoretic și se
îndeplinesc fișele de lucru.

Lucrarea N 4. Determinarea pragului de spaţiu al percepţiei tactile (discriminarea tactilă).

Tab. 7.1 Pragul spaţial al sensibilităţii tactile (mm).


Sectorul pielii Pragul spaţial al sensibilităţii Valorile obţinute
tactile (mm)
Suprafaţa internă a vârfului degetului mâinii 2-3
Suprafaţa dorsală a falangei a III-a 6-7
Palma 11
Suprafaţa dorsală a mâinii 20
Gâtul (regiunea cefei) 54
Vârful limbii 1
Nasul 3
Mijlocul spatelui, braţul 67
Coapsa 35

1. Formulează concluzii cu referire la discriminarea tactilă variată în diferite zone ale pielii şi
mucoasei. – utilizați date din materialul theoretic.

Pragul de spatiu al perceptiei tactile este exprimat prin distanta minima ditre doua puncte tactile
stimulate simultan pentr a produce o senzatie dubla.
Este o marime variabila in functie de diferite regiuni ale corpului,fiind direct proportionala cu
densitatea receptorilor tactili.
Astfel,la nivelul varfurilor degetelor,o persoana poate distinge doua puncte de stimulare
separate,inclusiv cand intre cele doua ace exista o distanta de numai 1-2 milimetri.
La nivelul toracelui posterior,intre ace trebuie sa existe o distanta de 30-70 milimetri pentru a
percepe doua puncte separate de stimulare.Inhibitia laterala (zonala) are rol de a crste gradul de
contrast al tiparului spatial perceput.

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Defineşte pragul spaţial al sensibilităţii tactile.

Valoarea pe care o atinge stimului pentru a provoca PA.


Fregventa PA creste proportional cu cresterea PR peste nivelul prag,pragul astfel modeleaza PA
in functie de propagarea impulsurilor generate de PR,adica de curentii electrici locali de la
nivelul terminatiilor nervoase. Este o marime variabila in functie de diferite regiuni ale
corpului,fiind direct proportionala cu densitatea receptorilor tactili.

2. De ce depinde pragul spaţial al sensibilităţii tactile?


Este direct proportionala cu densitatea receptorilor tactili.

3. Explică noţiunea de dermatom senzitiv

O arie cutanata specifica care inerveaza un singur nerv spinal,in realitate ele nu au margini bine
delimitate,deoarece intre dermatoamele adiacente exista un grad oarecare de
suprapunere.Reprezentarea lor poate fi utilizate pentru a localiza nivelul la care s-a produs o
leziune medulara concretizata prin alterarea senzatiilor periferice.

4. Caracterizează sindromul de hemisecţiune medulara Brown – Sequard.

Sectionarea unilaterala a MS ⇒ pierderea tuturor functiilor motorii de partea ipsilaterala la


nivelul tuturor segmentelor aflate sub nivelul leziunii.

Senzatiile de durere,caldura,frig
-transmise prin tractul spinotalamic se pierd in jumatatea opusa a corpului in toate
dermatoamele situate cu doua pana la 6 segmente inferior de segmentl sectiunii.

Senzatiile kinestezice si de pozitie,vibratorie,localizare tactile epicritica,discriminarea intre doua


puncte
transmise prin coloanal dorsala si dorsolaterala se pierd in jumatatea ipsilaterala la niv
dermatoamelor localizate sub nivelul leziunii.

Sensibilitatea tactile fina-abolita (coloanal dorsala-sectionata,fibrele nu decuseaza in jumatatea


opusa cand ajung la niv Tr. Cerebral)
Sensibilitatea tactilagrosiera -se conserva ,deoarece ete transmisa partialprin Tr Spinotalamic din
jumatatea opusa

Lucrarea N 5. Explorarea dermolexiei. -- se studiază principiul metodei , fără a fi realizată


lucrarea. Se descriu concluziile, în baza marerialului teoretic, și se îndeplinesc fișele de
lucru.

Dermolexia constă în capaciatea subiectului de a recunoaşte cu ochii închişi literele, cifrele


sau desenele executate de examinator, pe diferite regiuni ale pielii corpului. Afectarea acestei
funcţii – adermolexie.
Examinatorul, cu un obiect usor ascuţit, de exemplu, un pix închis, “scrie” pe pielea
persoanei examinate o cifră sau o literă (alegem caractere grafice simple: o, x, 8) şi persoana
examinată este solicitată să le recunoască.

1. Formulează concluzii cu referire la dermolexie în diferite zone ale pielii.


Este asemanator cu fenomenul pragului de spatiu al perceptiei tactile,fiind o marime variabila in
functie de diferite regiuni ale corpului,direct proportionala cu densitatea receptorilor tactili.

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Nominalizează tipurile sensibilităţii somatice transmise prin sistemul coloană dorsală -
lemnisc medial.

1.Senzatii tactile care necesita un nivel ridicat de localizare a stimulului


2.Senzatii tactile care necesita transmiteea unor variatii fine ale intensitatii
3.Senzatii fazice,cum sunt senzatiilevibratorii
4.Senzatii care semnalizeaza miscarile de pe suprafata tegumentului
5.Senzatii de pozitie cu originea la nivelul articulatiilor
6.Senzatii de presiune associate cu grade fine de apreciere a presiunii

2. Enumeră cauzele posibile ale adermolexiei.


Leziuni de diferit tip la nivelul : receptorilor,caii de conducere sau a cortexului somatosenzorial
al SISTEMULUI COLOANA DORSALA-LEMNISC MEDIAL,care pot intrerupe transmiterea senzatiilor
tactile si necesita un nivel ridicat de localizare a stimulului,pot determina adermolexie.
Astfel,pot fi lezate urmatoarele structuri : fibrele nervoase care patrund in coarnele dorsale a MS
 fibrele nervoase care patrund in coarnele dorsale a MS
 regiunea dorsala a bulbului (unde se afla nuceii coloanei dorsale – gracil si cuneat)
 Talamus (lemniscurile mediale)
 Complexul ventrobazal
 Aria somtosenzoriala 1 si 2
Cea mai des intalnita structura dereglata este leziunea lemniscului medial,care
provoacă tulburări de sensibilitate cu disociaţie a snzatiei tactile.

Lucrarea N 6. Explorarea stereognoziei. -- se studiază principiul metodei , fără a fi realizată


lucrarea. Se descriu concluziile, în baza marerialului teoretic, și se îndeplinesc fișele de
lucru.

Principii:
1. Stereognozia reprezintă capacitatea de a identifica, cu ochii închişi, un obiect prin
palpare. Uneori subiectul poate denumi forma, marimea, consistenţa, regularitatea
obiectului, dar nu îi poate spune numele. Afectarea acestei funcţii - astereognozie.
2. Alegem obiecte care să nu facă zgomot (o legatură de chei ar putea fi recunoscută
auditiv), după ce persoana examinată închide ochii.
3. Alegem obiecte uzuale, uşor de identificat.
4. Intrebare pusă persoanei examinate: ce obiect v-am pus în mâină?
1. Formulează concluzii cu referire la stereognozie.
Per general,stereognozia este tipul de senzatie transmis de SISTEMUL COLOANA DORSALA-
LEMNISC MEDIAL. Functionarea : receptorilor,caii de conducere (fibrele nervoase care patrund
in coarnele dorsale a MS ; regiunea dorsala a bulbului (unde se afla nuceii coloanei dorsale –
gracil si cuneat) Talamus (lemniscurile mediale) sau a cortexului somatosenzorial sunt esentiale
pentru transmiterea impulsurilor stereognozice.

Stereognozia este si o functie specifica a ariei somatosenzoriale 1 ,deoarece,in urma


experimentelor,s-a demonstrat ca excizia bilaterala a acestei arii ⇒ pierderea capabilitatii
aprecierii dimensiunii sau formei obiectelor- astereognozie

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Nominalizează tipurile sensibilităţii somatice transmise prin sistemul anterolateral.

 Durere
 Senzatii termice(cald/frig)
 Senzatii tactile grosiere si de presiune,suficiente numai pentru localizarea aproximativa a
stimulului pe suprafata corpului
 Senzatii de gadilat si pruit
 Senzatii sexuale

2. Enumeră cauzele posibile ale astereognoziei.


Poate fi stimulate de tulburari de sensibilitate periferica,prezenta ataxi,apraxia manii,tulburari
afazice.
Stereognozia este si o functie specifica a ariei somatosenzoriale 1 ,deoarece,in urma
experimentelor,s-a demonstrat ca excizia bilaterala a acestei arii ⇒ pierderea capabilitatii
aprecierii dimensiunii sau formei obiectelor- astereognozie.
De asemenea,orice tulburare de ordin patologic a transmiterii impulsurilor aferente prin
SISTEMUL COLOANA DORSALA-LEMNISC MEDIAL : receptorilor,caii de conducere (fibrele
nervoase care patrund in coarnele dorsale a MS ; regiunea dorsala a bulbului (unde se afla nuceii
coloanei dorsale – gracil si cuneat) Talamus (lemniscurile mediale) ⇒ intreruperea
transmiterii impulsurilor aferente catre cortexul somatosensorial ⇒ ↓ excitabilitatii si
astereognozie.

Lucrarea N 7. Explorarea simţului schemei corporale (somatognoziei: soma = corp, gnosis =


cunoaştere). -- se studiază principiul metodei , fără a fi realizată lucrarea. Se descriu
concluziile, în baza marerialului teoretic, și se îndeplinesc fișele de lucru.

Principii:
1. Examinatorul va modifica în mod pasiv poziţia în spaţiu a membrului superior stâng al
examinatului.
2. Examinatul, având ochii inchişi, trebuie să-şi apuce cu mâina dreaptă degetele de la
mâina stângă.
3. Persoana cu tulburare de schemă corporală nu îşi va găsi membrul superior stâng; uneori
poate apuca degetele examinatorului şi va susţine că este propria sa mâină.

1. Formulează concluzii cu referire la somatognozie.

-Simtul pozitiei →sensibilitatea proprioceptiva


 Simtul pozitiei statice (perceptia constienta a orientarii in spatiu a segm corpului)
 Simtul ratei de miscare- kinestezie sau sensibilitate proprioceptiva dinamica
-Receptorii senzoriali de pozitie sunt
 tactili cutanati (corpusculii Pacinni,terminatii Ruffini )
 profunzi la nivelul articulatiilor (intinderea ligamentelor,te profunde periarticulare,receptori similari
receptorilor Golgi )
-Pentru determinarea unghiului articular in miscarile de amplitudine medie – FUSURILE
MUSCULARE → conrolul miscarii musculare. (cand unghiul articulatiei se modifica ⇒unii
muschi sunt elongati,altii sunt relaxati.
Informatia neta → sis integrative a MS si reg superioare ale coloanei → descifrarea angulatiei
articulare)
Neuronii taamici sunt stimulate de rotatia articulara (2 categorii : cei stimulate max cand
articulatia se afla in rotatie completa ; cei stimulate cand articulatia se afla in rotatie minima)
+ Aria somatosenzoriala combina informatii care sosesc din multiple regiuni ale ariei
somatosenzoriale primare si le descifreaza semnificatia .
Indepartarea ariei somatosenzoriala de asociatie genereaza amorfosinteza (pierderea
abilitatii de a reucnoaste obiecte si forme complexe percepute in jumatatea contralaterala a
corpului),in plus persoana isi pierde abilitatea de a percepe forma proppriului corps sau a
regiunilor corpului din jumatatea opusa a corpului ⇒ putem deduce ca ea are importanta in
somatognozie.

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Identifică şi caracterizează ariile corticale somatosensoriale primare şi asociative.

Ariile somatosenzoriale primare I si II


Aria somatosenzoriala I -mult mai importanta → “cortex somatosenzorial”

 Grad ↑ de localizare al diferitelor parti ale corpului


 Situata imediat posterior de santul central →Girus postcentral (Ariile Brodmann 3,1,2)
 Reg laterala receptioneza inf din jumatatea contralaterala
 Nr de receptori senzoriali din reg periferica a corpului = dimensiunile ariilor corticale Ss I

Aria somatosenzoriala II

 Semnale sosesc de la niv Tr. Cerebral → ascentent- hemicorp.


 Semnale de la Aria Somatosenzoriala I , cortex vizual,auditiv
 Pentru functionarea A Ss II sunt necesare proiectii ale neuronilor ariei Ss I

Functiile ariei somatosenzoriale primare

 Localizarea cu precizie a diferitor senzatii din regiunile corpului. + localizare grosiera


 Aprecierea variatiilor fine ale presiunii aplicate pe o reg a corpului
 Aprecierea greutatii obiectelor
 Dimensiunile sau forma obiectelor
 Textura materialelor

Arii somatosenzoriale de asociatie

 Ariile Brodmann 5 si 7 ale cortexului cerebral → Cortexul parietal posterior de A SsI


 Descifrarea semnificatiilor profunde ale informatiilor senzoriale care ajung la niv A Ss
 Combina informatii care sosesc din multiple regiui ale ariei Ss primare pt a descifra semnificatia
 Constatarile se coreleaza cu dispozitia anatomica a Tracturilor Neuronale care patrund in A Ss
de asociatie (deoarece primeste semnale de la : A Ss1,nucleii ventrobazali talamici,alte arii
talamice,cortex vizual,cortex auditiv)
Fig.VII.1
2. Tulburare de schemă corporală - cauze posibile.

1.Cand aria somatosenzoriala de asociatie de la nivelul unei emisfere cerebrale este indepartata
⇒pierderea capacitatii de a pecepe forma propriului corps au a regiunilor corpului din
jumatatea opusa – amorfosinteza

2.Tulburari la nivelul sensibilitatii proprioceptive (statice si in miscare)


Se caracterizeaza prin diminuarea sensibilitatii receptorilor tactili(Corpusculii
Paccini,terminatiile Ruffini ) si a celor profunzi,de la nivelul articulatiilor(fusurile musculare)

3.Dereglari in transmiterea informatiei nete (referitor la intinderea fusurilor musculare) spre


sistemul integrativ al MS si regiunile superioare ale coloanei dorsale(descifrarea angulatiei
articulare) → de exemplu leziuni la niv MS

Lucrarea N 8. Experienţa lui Aristotel. – Fiecare student realizează acest experiment

1. Formulează concluzia, indicând în ce măsură caracterul senzaţiilor depinde de activitatea altor


analizatori.
Cortexul somatosenzorial primeste informatii aferente prin caile somatosenzoriale de conducere
a sensibilitatii somatice prin cele 2 sisteme : Sistemul coloana dorsala-lemisc medial,sistemul
anterolateral.Ambele sisteme,in special Sistemul coloana dorsala-lemnisc medial avand corelatie
directa cu analizatorii : vizuali,auditivi,vestibulari prin intermediul ariilor somatosenzoriale de
asociatie,care combina informatiile sosite din diferite regiuni ale ariei somatosenzoriale
primare,nucleii ventrobazali talamici,cortexul vizual,auditiv,vestibular.
Astfel,transmiterea impulsurilor vizuale,auditive,vestibulare stimuleaza transmiterea
informatiilor specifice,analiza si interpretarea lor in ariile asociative,cu crearea anumitor impresii
sau senzatii.
2. Descrie caracterul senzaţiilor tactile.
Senzatia de atingere este produsa prin stimularea receptorilo tactili de la nivelul tegumentului
sau a tesutului subiacent
2.Senzatia de presiune este produsa prin deformarea unor tesuturi mai profude
3.Senzatia de vibrtie este cauzata de semnale senzoriale rapid repetitive.
Aproape toate inf senzoriale de la nivelul segmentelro somatice patrund in MS prin
radacinile dorsale ale N. Spinali ,dar de la locul de intrare pana la nivelul creerului semnalele
sunt transportate prin una din 2 cai :
 Sistemul coloana dorsala-lemisc medial (inf transmise rapid cu ↑ precizie temposala si spatila 30-
100 m/sec)
 Sistemul anterolateral (40 m/sec ⇒↓ viteza)

PHYSIOEX 9.0 Nurophysiology of nerve impulses (CAPITOLUL 3) -- se îndeplinesc fișele de


lucru.

Activitatea 2
Potenţialul receptor.

1. Definește noțiunea de potențial de receptor și nominalizează particularitățile lui.

PR- modificarea potenţialului de membrană al receptorului determinată de interacţiunea dintre


stimulul specific şi organul receptor;

a. se răspândeşte electrotonic (se sumează) în zonele învecinate, Se sumeaza  in


forma de curect electrotonic (+  - ) la atingerea pragului => impuls nervos (Prima
stragulatie Ranvier)

b. răspunsul poate fi gradat – “legea intensităţii”

c. Ampl raspusului depinde de intensitatea stimulului-se supune “legii fortei”


d. poate rămâne localizat sau, când amplitudinea sa depăşeşte pragul poate iniţia un potenţial
de acţiune

e. cu cât potenţialul de receptor este mai mare decât nivelul prag, cu atât este mai mare
frecvenţa de descărcare a potenţialelor de acţiune

2. Defineşte noţiunea de potenţiale gradate ?

Sau legea intensităţii stimulului-un excitant produce o senzaţie numai dacă atinge o anumită
intensitate care depăşeşte un anumit prag, denumit prag minimal absolut.Adica senzaţia
depinde de intensitatea stimulului.

3. Indică care din modalităţile de stimulare tactilă induc activarea corpusculilor Pacini?
 Compresiunea mecanică
 Stimularea vibratorie a pielii:
• contact cu obiecte ce vibrează
• mişcarea pielii pe suprafeţe rugoase
• percep vibraţii cu frecvenţe între 30 şi 800 cicli/sec
4. Indică care din modalităţile de stimulare induc activarea receptorilor olfactivi?

Stimularea chimica a celulelor olfactive


La contactul cu suprafata membranei olfative, substanta chimica odorizanta difuzeaza initial in
mucusul care acopera cilii. Ulterior se ataseaza la receptorii proteici prezenti in membrana
fiecarui cil, urmind : →Activarea proteinei G → activeaza molecule de adenilat ciclaza (membr
celulei olfactive) → ↑AMPc →deschiderea ↑↑ canale de Na+ →↑ potentialul electric intracelular
spre valori pozitive⇒ stimularea neuronului olfactiv si transmiterea potentialelor de actiune la
nivelul SNC pe calea nervului olfactiv.

5. Receptorul olfactiv conţine o proteină de membrană, care recunoaşte acetatul de izoamil şi,
prin mai multe alte molecule, transformă stimulul olfactiv într-un potenţial receptor. Are oare
corpusculul Pacini această proteină receptor pentru acetatul de izoamil? Are terminaţiunea liberă
a nervului senzitiv aceeaşi proteină receptor pentru acetatul de izoamil?

Nu au,deoarece C.Pacinni Percepe: Compresiunea mecanică ,stimularea vibratorie a pielii si nu


este sensibil la stimuli olfactivi,la fel ca si terminatiunile nervoase libere(receptori pentru
durere)

6. Ce tip de neuron senzorial ar raspunde la un stimul luminos ( unde electromagnetice din


spectrul vizibil)?

Receptorii secundari,ei fac legatura sipatica cu neuronii bipolari,eliberand un neurotransmitator


(ex: Glutamat in cazul receptorilor vizuali)
Exemplu de astfel receptori secundari : Celulele fotoreceptoare (conuri-vedere
colorata,bastonase-vedere in intuneric)

Activitatea 6
Potenţialul de acţiune: Codificarea intensităţii stimulului. - Se descriu concluziile, în baza
marerialului teoretic și se îndeplinesc fișele de lucru.

FIŞĂ DE LUCRU IN LABORATOR


1. De ce se modifică frecvența  potenţialelor de acţiune generate în fibrele senzitive, ca răspuns
la acțiunea stimulilor pragali și suprapragali de intensitate diferită asupra receptorilor?
Deoarece Potentialul receptor se răspândeşte electrotonic (se sumează) în zonele învecinate,de
asemenea răspunsul poate fi gradat – “legea intensităţii ⇒ PR → PA.Astfel se evita variatia
extrema a PA,care si determina aparitia senzatiilor.In cazul fluctuatiilor intense, senzatiile vor
avea un caracter instabil,neperceptibil.

2. De ce frecvenţa potenţialelor de acţiune, generate în fibrele senzitive, creşte atunci, când


creşte intensitatea stimulului ce acționează asupra unei arii receptoare ?

Potențialul de receptor depășește valoarea prag ⇒ ↑ frecventei de descărcare a fibrei senzitive


pana când valoarea potențialului de receptor atinge un maximum ( toate canalele de Na cuplate
cu mecanoreceptor sunt deschise).
Influxul de Na in terminația nervoasa este maxim cu atingerea unui nivel maxim al potențialului
de receptor ⇒canalele de Na voltaj dependente se deschid repetitiv foarte rapid cu generarea unei
frecvente de descărcare a PA maxime. ⇒ fregventa PA ↑ proportional cu ↑ PR peste nivelul
prag.
3. Care este relaţia între frecvenţa potenţialelor de acţiune şi intervalul temporar dintre aceste
potențiale generate în segmentul inițial al fibrei senzitive la acțiunea unui stimul de intensitate
diferită asupra unui câmp receptiv ? Argumentează răspunsul.

Invers proportional.Cu cat fregventa potentialelor de actiune este mai mare,cu atat este mai mic
intervalul temporar dinte aceste potentiale generate.Deoarece PA se supune legii intensitatii,ceea
ce inseamna ca raspunsul poate fi gradat in functie de intensitatea actiunii stimulului,cu generare
potentialelor de actiune corespunzataoare intensitatii si invers proportionale intervalului temporal
dintre aceste potentiale.

Activitatea 9
Potenţialul de acţiune : sumarea potenţialelor. -- Se descriu concluziile, în baza
marerialului teoretic și se îndeplinesc fișele de lucru.

FISĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Valoare potenţialului  membranar (de repaus ) în neuronul  senzorial şi interneuronii din căile
de conducere sinzitiv- senzoriale este identică ? De ce? Argumentează răspunsul.

Neuronul sensorial este mail putin electronegativ,astfel pragul de excitatie este mai mic si fibra
senzoriala se poate excita mai repede,aceasta este pentru ca orice variatie a stimulului sa poata fi
detectata de receptor.Iar caile de conducere senzitiv-senzorial sint mai electronegative,astfel
incat doar stimuli pragali si suprapragali sa poata genera un potential de actiune care sa fie
transmis in cortex.

Descrie fenomenele electrice ce survin pe membrana fibrei senzoriale și al receptorului primar,


când  aplicăm un stimul foarte slab ( subpragal) . Argumentează răspunsul din punc de vedere al
fluxurilor ionice.
1.Se deschid cateva canale de Na+,dar nu patrund destul de multe sarcini electrice positive in
intreriorul celulei ⇒ Potentialul membranar intracellular nu creste destul de mult spre vlori
positive
2. Se scade conducerea canalelor de CL- sau K+,dar nu destul ca sa scada difuziunea ionilor
de Cl- incarcati negativ→exterior.Si nu scade destul difuziunea K+ spre exteriorul celulei ⇒ nu
creste destul electropozitivitatea in interiorul fibrei.
⇒PR nu depaseste valoarea prag,dar un stimul oarecare se propaga,deoarece stimulii
senzitivi se sumeaza pentru a genera un PR.
Asfel,chiar si un stimul subpragal va genera un PA ,CU INTENSITATE FOARTE REDUSA.

Descrie fenomenele electrice ce survin pe membrana fibrei senzoriale și al receptorului primar,


când  aplicăm un stimul pragal . Argumentează răspunsul din punct de vedere al fluxurilor
ionice.
1.Se deschid ↑ canale de Na+, patrund ↑ sarcini electrice positive in intreriorul celulei ⇒
Potentialul membranar intracellular ↑ spre vlori positive.
2. Se scade conducerea canalelor de CL- sau K+ ⇒ ↓ difuziunea ionilor de Cl- incarcati
negativ→exterior, ↓ difuziunea K+ spre exteriorul celulei ⇒ ↑electropozitivitatea in interiorul
fibrei.
⇒PR depaseste valoarea prag, ⇒ ↑ frecventei de descărcare a fibrei senzitive pana când
valoarea potențialului de receptor atinge un maximum ⇒ canalele de Na voltaj dependente se
deschid repetitiv foarte rapid cu generarea unei frecvente de descărcare a PA maxime ⇒ se
genereaza un Potential Generator , proportional cu cresterea PR.
4. Identifică tipul potenţialului membranar (potenţial de receptor sau potenţial generator), care
apare pe membrana receptorului, când aplicăm un stimul subpragal sau pragal. Prin ce se
deosebesc aceste potențiale?

Stimul subpragal → PR
Stimul suprapragal →PG
Potentialul receptor ⇒ un PA de intensitate si fregventa slaba
Potentialul Generator ⇒ un PA de intensitate si fregventa inalta

2. Descrie fenomenele electrice ce survin pe membrana fibrei senzoriale și al receptorului


primar, când  aplicăm un stimul suprapragal . Argumentează răspunsul din punc de vedere al
fluxurilor ionice.

1.Se deschid ↑ canale de Na+, patrund ↑ sarcini electrice positive in intreriorul celulei ⇒
Potentialul membranar intracellular ↑ spre vlori positive.
2. Se scade conducerea canalelor de CL- sau K+ ⇒ ↓ difuziunea ionilor de Cl- incarcati
negativ→exterior, ↓ difuziunea K+ spre exteriorul celulei ⇒ ↑electropozitivitatea in interiorul
fibrei. ⇒PR depaseste valoarea prag, ⇒ ↑ frecventei de descărcare a fibrei senzitive pana când
valoarea potențialului de receptor atinge un maximum ⇒ canalele de Na voltaj dependente se
deschid repetitiv foarte rapid cu generarea unei frecvente de descărcare a PA maxime ⇒ se
genereaza un Potential Generator , proportional cu cresterea PR.
 Potentialul Generator ⇒ un PA de intensitate si fregventa inalta.

Lucrarea N 19. Determinarea senzaţiilor gustative. - se studiază principiul metodei , fără a fi


realizată lucrarea. Se descriu concluziile, în baza marerialului teoretic și se îndeplinesc
fișele de lucru.

1. Notează datele în tabel, consultând literatura de specialitate și cursul teoretic .


Tab.7.9
Soluţia examinată Senzaţia Zona limbii
Chinină
Zahăr
Sare de bucătărie
Acid citric
2. Enumeră senzaţiile primare de gust şi sensibilitatea zonală a limbii.

 Dulce-zaharuri,zaharina,alcool,unii aa varful limbii


 Acru-ioni de H+  partile laterale
 Amar-alcaloizi (chinina,nicotina)  la baza limbii
 Sarat-ioni metalici (Conc Na+)  varf+partile laterale

3. Formulează concluzia.
Papilele fungiforme și circumvalate sunt papile gustative, prevăzute cu chemoreceptori.
Receptorii gustativi sunt chemoreceptori, stimulați de substanțe sapide, dizolvate în apă și salivă.
Segmentul de conducere al analizatorului gustative
Corpul celular al primului neuron se află în ganglionul de pe traiectul nervilor VII (facial), IX
(glosofaringian) și X (vag).
 Nervii care conduc sensibilitatea gustativă sunt 
 nervul facial (VII) pentru mugurii din partea anterioară a limbii (2/3),
  nervul glosofaringian (IX) pentru treimea posterioară
 nervul vag (X) pentru restul mugurilor gustativi.
Fibrele acestor nervi se alătură în bulb, unde fac sinapsă cu deutoneuronul căii.
După încrucișare, axonii deutoneuronilor ajung în nucleii specifici de releu din talamus, unde
fac sinapsă cu al treilea neuron, care proiectează în scoarța cerebrală.
Segmentul central se găsește în partea inferioară a girusului postcentral din lobul parietal, în
același loc unde se proiectează sensibilitatea generală a feței.
FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR
1. Descrie mecanismul excitării mugurilor gustativi.

↓ Potentialului intr-un interval larg = logaitmul concentratiei subst stimulante ⇒PR pt simtul
gustative
Mecanism
Atasarea mol de subst → receptor de natura proteica (supr externa a receptorului gustativ)
⇒ deschiderea canalelor de Na+/H+ → celula ⇒depolarizare
Tipul de receptor proteic din microvilul gusttiv ⇒ tipul de gust perceput :
 Na+,H+ → sarat/acru →receptorii de Na+ deschid canale ionice specifice in reg apicala
 Dulce,amar segm recept proteici strabat membr apicala → activeaza Mesageri secunzi in interiorul
celulei ⇒ modificari chimice intracelulare → semnae gustative

2. Analizând schema de mai jos, descrie mecanismul de stimulare a receptorilor gustativi pentru
patru senzaţii primare de gust.

Acru
perceput pe părţile laterale ale limbii.
! mecanism → depolarizează celulele receptoare prin:
 deschiderea canalelor de H+
 blocarea canalelor apicale de K+
 exemple → acizi → intensitatea senzaţiei este proporţională cu:
-logarithmic concentraţiei de H+
-gradul de disociere al substanţelor
→ acizii organici sunt mai acri comparativ cu cei minerali

Sărat
 perceput pe întreaga suprafaţă a limbii
! mecanism → influx pasiv de Na+ prin canale apicale
 exemple → cationii sărurilor ionizabile: Na+, NH4+, Ca2+, Li2+, K+

Dulce
 se percepe cu vârful limbii
! mecanism → se leagă de receptorii membranari cuplaţi cu proteina Gs →activează adenilat
ciclaza → ↑ AMPc →activează proteinkinaze A →fosforilează canalele de K+ de pe membrana
bazo-laterală →reducerea conductanţei pentru K+ ⇒depolarizarea membranei
 dependent de:
-grupările chimice OH- , COO-
-prezenţa ionilor metalelor grele (plumb, beriliu)
-de o anumită conformaţie spaţială a substanţei
Amar
 este perceput de receptorii gustativi de la baza limbii
! mecanism →se leagă de receptorii membranari cuplaţi cu proteina Gq →activează fosfolipaza
C ⇒ PIP2 → IP3 + DAG →IP3 eliberează Ca2+ din reticolul endoplasmatic
 exemple:
-unii alcaloizi (morfina, stricnina, chinina)
-glicozizi
-săruri de Mg2+ , Ca2+
-de săruri biliare

Fig VII.6
Lucrarea N 20. Determinarea pragurilor gustative. - se studiază principiul metodei , fără a fi
realizată lucrarea. Se descriu concluziile, în baza marerialului teoretic și se îndeplinesc
fișele de lucru.

1. Consultând cursul teoretic și manualele de fiziologie, notează pragul gustativ pentru fiecatre
substanţă cu „+”.
Tab.7.10
Concentraţia solutiilor(% ) Senzaţia
chinină zahăr NaCl Acid citric
0.001 +
0.05 +
0,1 +
0.0025 +
2.Formulează concluzia, marcând pragul gustativ diferit pentru fiecare senzaţie gustativă
primară.

 Pentru obtinerea unor senzatii gustative optime,concentratia substantelor sapide nu trebuie sa


depaseasca anumite limite.Astfel,valorile ale pragurilor absolute minimale :
o 0,01%- zahar (dulce)
o 0,05%-NaCl (sarat)
o 0,0025%- Acid citric (acru)
o 0,0001-Chinina (amar)
 Pragurile absolute variaza in functie de :
-Metoda de administrare a excitantului
-Cantitatea solutiei utilizate
-Marimea suprafetei stimulate a limbii
 Pentru determinaea pragurilor este necesar ca stimulul sa fie aplicat pe portiunea limbii care
prezinta sensibilitatea cea mai ridicata fata de el

FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR


1. Desenează schematic calea sensibilităţii gustative:

Căile de conducere
• - 2/3 anterioare ale limbii--> nervul lingual -->nv. coarda timpani--> nv. facial --> tractul
solitar
• -1/3 posterioara a limbii --> nervul glosofaringian- -> tractul solitar
• -regiunea faringiana regiunea faringiana --> nv. Vag > nv. Vag --> tractul solitar > tractul
solitar
• In tractul solitar se face sinapsa cu cel de-al doilea neuron. -neuronii de releu talamici din nc
ventral posteromedial. -girusul postcentral in partea inferioara ( ușor lateral de aria somestezică I
a limbii) si in aria operculară a insulei.

2. Prin ce se exprimă pragul de sensibilitate gustativă?

Pragurile olfactive sunt influentate atat de nivelul solubilitatii,cat si de numarul receptorilor


olfactivi excitati.Acestea sunt exprimate in % pentru solutiile specifice gusturilor primare.

3. Enumeră factorii de care depinde pragul sensibilităţii gustative.


-Stimularea concomitenta si a altor receptori (termici,presiune,tactili,algici,olfactivi ⇒ modifica
senzatia e gust)
-Absenta unor criterii si parametri riguros-obiectivi de estimare a enz gustative
-Existenta unor criterii subiective de evaluare ce tin cont de stari psihofiziologice interne ale
subiectului.
- Pragurile absolute variaza in functie de :
-Metoda de administrare a excitantului
-Cantitatea solutiei utilizate
-Marimea suprafetei stimulate a limbii
Pentru determinaea pragurilor este necesar ca stimulul sa fie aplicat pe portiunea limbii care
prezinta sensibilitatea cea mai ridicata fata de el
Defineşte modificările calitative şi cantitative ale senzaţiei gustative şi cauzele posibile ale
apariţiei lor.
Ageuzia este imposibilitatea de a gusta.
Hipogeuzia este diminuarea capacitatii de a gusta.
Disgeuzia este capacitatea distorsionata de a gusta.

Cauze ale alterarii gustului


Leziunile in orice loc ale mucoasei, papilelor, terminatiilor nervoase sau nervilor cranieni pot
afecta gustul.
Bolile mucoasei si ale cavitatii bucale incluzind infectiile orale, inflamatiile si mucozita indusa
de iradiere
Igiena orala deficitara este o cauza importanta de hipogeuzie si cacgeuzie. Infectiile virale,
bacteriene, parazitice si fungice
Neoplasmele capului si gitului cit si cu alte localizari sunt asociate cu diminuarea apetitului si
imposibilitatea de a aprecia savoarea.
Iradierea si chimioterapia distruge receptorii gustative si scad fluxul de saliva alterind perceptia
gustului. In chirurgia otologica, intinderea sau sectionarea nervului coarda timpani poate
determina disgeuzie temporara.
Deficitele nutritionale -diminuarea zincului, cuprului si nivelelor de nichel
Tulburarile endocrine
↓ Diabetul zaharat, hipogonadismul, pseudohipoparatiroidismul
↑hipotiroidismul si insuficienta adrenal corticala 
Leziunile cerebrale directe precum in scleroza multipla, paralizia faciala si leziunile talamice sau
uncinate
Semnătura profesorului ____________________________

S-ar putea să vă placă și