Sunteți pe pagina 1din 29

UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Bolile netransmisibile ca
problemă de sănătate publică

Disciplina Sănătate Publică și Management

Anul V – Curs 9

An universitar 2019 - 2020

Disciplina Sănătate Publică și Management, 1


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Noțiuni generale (1)
 importantă problemă de sănătate publică

 principala cauză de mortalitate şi de morbiditate


la nivel mondial

 OMS - estimări:
 aproape două treimi din decese la nivel mondial,
majoritatea dintre acestea fiind decese premature
 aproape jumătate din povara globală a bolilor
(tendință accentuată de creștere)
 BCV, tumori, boli respiratorii, DZ - mortalitate
ridicată
Disciplina Sănătate Publică și Management, 2
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Noțiuni generale (2)

 Prevalența bolilor cronice – creştere accentuată,


determină:
 scăderea duratei medii a vieţii,
 creşterea nivelului de mortalitate,
 scăderea calităţii vieţii,
atât în regiunea europeană cât şi în întreaga lume.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 3


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Noțiuni generale (3)

Principalii factori de Măsuri de scădere a incidenţei


risc (OMS): bolilor cronice pe termen scurt:
 schimbarea obiceiurilor alimentare,
 Fumatul,
 creşterea activităţii fizice,

 Inactivitatea fizică,  renunţarea la fumat și alcool,

pot preveni
 Dieta nesănătoasă,  80% din bolile coronariene,

 90% din cazurile de DZ tip 2 şi


 Consumul de alcool.
 1/3 din cancere.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 4


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Caracteristici epidemiologice (1)
1. Nu au o etiologie cunoscută;
2. Perioada de latenţă mare;
3. Debutul greu de reperat în timp;
4. Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai
mulţi ani, chiar decenii;
5. Determină mari disparităţi în starea de sănătate (mortalitate
prin boli cronice mai mare în țări sărace, impact major
asupra populațiilor sărace/marginalizate);
6. Apar atât în statele bogate, cât şi în cele sărace
- urbanizare - modificarea comportamentului
- industrializare alimentar,
- scăderea nivelului de activitate
- dezvoltare economică fizică
- globalizare - creşterea consumului produselor
din tutun
Disciplina Sănătate Publică și Management, 5
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Caracteristici epidemiologice (2)
7. Au caracter plurifactorial
8. Factorii de risc au efecte diferite, în raport cu diferiţi bolnavi;
9. Cea mai mare parte a poverii acestor boli în populaţie este
determinată de un număr relativ redus de factori de risc :
 fumatul,
 consumul de alcool,
 comportamentul alimentar,
 inactivitatea fizică,
 carcinogenii din mediu.

10. Sunt o consecinţă explicabilă a tranziţiei demografice;


11. Necesită intervenţii susţinute la nivel internaţional şi
naţional, pentru a fi prevenite şi controlate.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 6


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Instrument OMS pentru prevenirea și
controlul bolilor netransmisibile –
Plan Global de Acțiune 2013-2020
Rezultate asteptate:
 Reducerea mortalității prin BNT,

 Reducerea consumului dăunator de alcool,

 Reducerea prevalenței inactivității fizice,

 Reducerea consumului de sare,

 Reducerea consumului de tutun,

 Reducerea prevalenței HTA,

 Stoparea creșterii prevalenței diabetului și


obezității,
 Asigurarea medicației pentru prevenirea
afecțiunilor cardiace,
 Asigurarea medicamentelor esențiale.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 7


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Primele 10 cauze de deces la nivel mondial în 2016

Disciplina Sănătate Publică și Management, 8


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Tendinţe pe plan naţional
 modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări
importante în ultimele decenii,

 creşterea prevalenţei bolilor cronice şi a mortalităţii


datorate acestora,

 creşterea ponderii populaţiei vârstnice,

 acţiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu,


comportamentali şi influenţa condiţiilor socio-economice şi
a serviciilor de sănătate.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 9


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Structura deceselor pe cauze, în România, în anul 2017

Sursa: INS- baza de date Tempo online, oct. 2019


Disciplina Sănătate Publică și Management, 10
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Principalele boli cronice
1. Bolile cardio şi
cerebrovasculare
◦ hipertensiunea arterială, 4. Bolile aparatului digestiv
◦ cardiopatia ischemică, ◦ Boli digestive,
◦ bolile cerebrovasculare. ◦ Hepatite cronice şi
2. Tumori ciroza.
◦ cancerul de col uterin, 5. Boli de metabolism şi
◦ cancerul nutriţie
bronhopulmonar, ◦ Diabetul,
◦ cancerul de colon şi rect. ◦ Obezitatea.
6. Bolile psihice
3. Bolile aparatului respirator
◦ BPOC,
◦ Astmul.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 11


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

 principala cauză de deces la nivel mondial şi nu au


graniţe geografice, economice sau sociale.

 aproape o treime din cazuri au fost fatale, principalele


categorii fiind:
- cardiopatie ischemică,
- accident vascular cerebral,
- hipertensiune arterială.

 OMS – prevalența nu este cunoscută, se estimează


supraviețuirea după IMA sau AVC la 20 mil. persoane
anual îngrijiri medicale şi sociale foarte costisitoare.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 12
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
1. Bolile cardio şi cerebrovasculare

In România
 Constitue principala cauză de mortalitate

 Rata standardizată de mortalitate - de peste


două ori mai mare decât media UE.

 Cele mai importante pentru România sunt:


 hipertensiunea arterială;
 cardiopatia ischemică;
 bolile cerebrovasculare.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 13


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
446

315

190

Sursa: European Health for all, 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 14
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
2. Tumori (1)
 A doua cauză de mortalitate, la nivel mondial
 Dinamica în creştere, în special în ţările sărace.
 Factorii de risc incriminaţi în apariţia cancerelor:
 Tutunul,
 Dieta, (mai ales în țările dezvoltate)
 Supraponderalitatea/obezitatea (cancerul de
esofag, colon, sân, endometru, rinichi).

! Factorii comportamentali - mai importanți decât


factorii genetici.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 15
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
2. Tumori (2)
În România
 constituie a doua cauza de deces

 Incidenţa şi prevalenţa tumorilor sunt în creştere.

 Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin


tumori sunt următoarele:
 cancerul de sân;
 cancerul de col uterin;
 cancerul bronhopulmonar;
 cancerul de colon şi rect.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 16


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Principalele cauze de morbiditate şi
mortalitate prin tumori la genul masculin, 2018
Regiunea Europeană România

Disciplina Sănătate Publică și Management, 17


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate
prin tumori la genul feminin, 2018
Regiunea Europeană România

Disciplina Sănătate Publică și Management, 18


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
187

160

155

Sursa: European Health for all, 2019


Disciplina Sănătate Publică și Management, 19
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
3. Bolile cronice ale aparatului
respirator
 A treia cauză de deces în România,

 Între ţările europene, România ocupa locul 9 la


mortalitatea din această cauză.

 În structura bolilor aparatului respirator se constată


scăderea ponderii deceselor prin boli respiratorii acute şi
creşterea deceselor prin boli respiratorii cronice.

 În România, cele mai importante cauze de morbiditate şi


mortalitate prin boli respiratorii cronice sunt considerate
BPOC şi Astmul bronsic.

Disciplina Sănătate Publică și Management, 20


Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
RO - 51
ER - 46
EU - 42

Sursa: European Health for all, 2019


Disciplina Sănătate Publică și Management, 21
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
4. Bolile aparatului digestiv
România
 A patra cauză de deces,
 Mortalitatea prin boli digestive a avut o tendinţă
accentuată de creştere până în anul 1997, după care a
înregistrat o evoluţie cvasiconstantă.

Europa – România
 Locul 1 la mortalitatea prin boli digestive în Uniunea
Europeana, cu o rată standardizată de mortalitate dublă
faţă de media europeana.
 Locul 4 în Regiunea Europeană la mortalitatea prin boli
digestive (după Moldova, Kyrgystan si Uzbekistan).
 Locul 3 la morbiditatea spitalizată prin boli digestive.
Disciplina Sănătate Publică și Management, 22
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
55

34
26

Sursa: European Health for all, 2019


Disciplina Sănătate Publică și Management, 23
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
5. Boli de metabolism şi nutriţie

Diabetul zaharat devine o problemă de sănătate publică


din ce în ce mai importantă la nivel mondial, prin:
 costurile directe și indirecte pe care le determină,
 prevalenţa şi complicaţiile asociate,
 cauză majoră de mortalitate prematură, de accidente
vasculare cerebrale, boli cardiace, suferinţe vasculare
periferice, malformaţii congenitale, de incapacitate pe
termen lung şi de scădere a calităţii vieţii

Modelul morbidității
◦ Țările dezvoltate - majoritar > 65 ani
◦ Țările în curs de dezvoltare - vârstă medie (35-64 ani).

Mortalitatea prin diabet = decese atribuite direct diabetului


+ decese atribuite complicaţiilor acestuia
Disciplina Sănătate Publică și Management, 24
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
13

11

Sursa: European Health for all, 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 25
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
6. Bolile psihice
 Problemă actuală de sănătate publică, prin incidenţa şi
prevalenţa în continuă expansiune.

CONSECINȚE:
 o evoluţie îndelungată, o mare putere invalidantă
 afectează atât individul, cât şi familia și comunitatea
 recuperarea necesită eforturi considerabile şi timp îndelungat
 povară nedefinită - scăderea productivităţii, suicid, incapacitate
de muncă pe termen variabil, implicarea în îngrijirea persoanei
bolnave membrilor familiei, costul susţinerii sociale a acestor
persoane, costurile suportate de familii, dezvoltarea cognitivă
precară a copiilor proveniţi din părinţi cu aceste afecţiuni, etc.
 povară ascunsă - marginalizare, stigmatizare, încălcarea
drepturilor omului
 Mortalitatea prin boli psihice - greu de evaluat.
 ! SUICID
Disciplina Sănătate Publică și Management, 26
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
19

12

Sursa: European Health for all, 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 27
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
ER – 10,5
EU – 9,6
RO – 8,8

Sursa: European Health for all, 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 28
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
EU – 9,16

ER – 7,82

RO – 6,02

Sursa: European Health for all, 2019 Disciplina Sănătate Publică și Management, 29
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"