Re: [general] ca un copil astept dimineata...

Autor: Gabriel Jacob

Data: 04.06.2001 Trimis catre: general@clubromantic.ro

>Ca un copil privesc si nu inteleg nimic...Prea multe contradictii cand totul e atat de
simplu...Lasa-ti inimile voastre sa vorbeasca. Ele nu stiu sa minta.

of Secunda! ... stii tu oare cä acel copil din noi, care priveste färä sa înteleaga prea multe din
lumea adultilor, l-a foarte multi dintre noi a ramas doar o amintire? Nu te-ai întrebat de ce voi
femeile (generic vorbind) aveti dorinta de a fi ocrotite, de a fi mîngîiate (nu numai cu vorbe),
de a fi rasfatate, în timp ce noi barbatii dorim sa mîngîiem, dorim sa rasfatam, dorim sa
ocrotim? Pentru ca în voi exista înca si el, copilul, care în noi barbatii însa a crescut mare, s-a
"maturizat", a ajuns Barbat. Voi doriti sa fiti iubite mai întîi, noi dorim în primul rînd sa va
iubim. Nu uita Secunda ca sîntem Femei si Barbati si totusi diferenta asta data de însasi natura
noastra, în primul rînd hormonala, ne diferentiaza atitudinile, actiunile, felul de a gîndi.

Vorbind despre noi barbatii (este oricum subiectul asupra caruia ma pot pronunta) si relatiile
noastre din societate, fie ele chiar si de prietenie, va exista în noi, în foarte multe situatii, un
gîndulet ascuns (dar fii convinsa TOTI vom spune ca sîntem SINCERI), interesat sau intim,
care sa ne marcheze discursul sau atitudinea pentru a ne impune atentiei voastre si "a marca"
puncte în întrecerea cu ceilalti barbati. În decursul atîtor generatii care ne-au precedat, acel
"vînator" primitiv care zace în fiecare din noi, doreste înca sa cîstige "hegemonia" asupra
"tribului" sau.
Si noi toti sîntem contradictorii, si noi toti nu mai putem sa gîndim simplu si atunci construim
idei si scenarii si le si aplicam în consecinta, si nu doar simtim si ne comportam ca atare.
Iata de ce invitatia ta de a lasa DOAR inimile noastre sa vorbeasca, minunata în simplitatea ei
dar idealista în complexitatea ei, se poate adresa, dupa parerea mea, doar ... copiilor din voi,
Domnitelor Voastre!

> ma doare sa privesc acum vorbe ce lovesc...

si iarasi trebuie sa ma întorc si sa amintesc ce s-a întîmplat cu Angel, iertata-mi fie repetitia!
Oare cine a lezat pe cine Secunda? Angel pe noi, pentru ca si-a dorit sa fie bagat în seama cu
mai multa ardoare decît noi ceilalti si chiar a inventat o poveste care sa-l propulseze în mijlocul
atentiei noastre, sau noi care am început sa facem pe detectivii punîndu-l sub o închipuita lupa
si întrebînd în dreapta si stînga, dar oare de ce este asa si nu pe dincolo? Cine a lovit cu vorbe
Secunda, el sau noi? Cine a atacat pe cine?
Si daca-mi amintesc bine, nu o singura data am citit despre ... "copiii lui Toma"! Si cum se
putea simti Angel (repet chiar daca a actionat ca un copil mare si rasfatat) citindu-ne
suspiciunile si acuzele! S-a mai simtit el în acele momente ... un romantic al comunitatii
noastre?
Caci daca simti si traiesti romantic Secunda, ai mila si compasiune de "nazdravaniile"
PRIETENILOR tai si nu te repezi sa le tai creaca de sub picioare! Îi dojenesti si le arati calea
cea dreapta dar în nici-un caz nu le arati neincredere si ... îi lovesti astfel cu cuvinte!

Cam asta am simtit eu cînd am citit mesajele voastre, si nu am putut sa nu fac comparatie, dar
cea mai frumoasa atitudine pentru mine, a avut-o Gabriela care a oferit si nu a asteptat nimic în
schimb! Nici explicatii, nici pareri de rau si nici erate!
Oare nu asa trebuie sa fim si noi astialalti, romantici nu numai în exprimare, dar si în sufletul
nostru?

Gabriel.