Sunteți pe pagina 1din 26

1.

Date de literatură privind regenerarea uleiurilor uzate

1.1Generalități
Regenerarea uleiurilor uzate a luat o amploare deosebită,datorată necesității de
conservare a resurselor de hidrocarburi cat și pentru evitarea poluării mediului ambiant.

Uleiurile uzate conțin hidrocarburi aromatice policiclice ȋn mici concentrații (unele av ȃnd
o activitate cancerigenă) s iṣ reziduuri de metale grele,provenite din uleiurile proaspete sau
rezultate din arderea combustibililor sau din uzarea pieselor motorului.Aceste reziduuri metalice
prezintă un risc pentru sanatatea publică in special cei care au in compoziție:arsen ,cadmiu,sau
crom fiind cancerigeni,iar cei cu plumb creeză disfuncții cerebrale.

Din cantitatea totală de uleiuri lubrifiante în procesul de ungere,cca 45% se pierd,iar cca
55% rămân ca uleiuri uzate.

Aceste uleiuri pot căpăta trei destinații[1]:

 sunt supuse la regenerare


 sunt folosite în amestec cu alți combustibili ca surse de energie
 nu sunt colectate corespunzător,devenind o sursa de poluare a mediului inconjurător.

Regenerarea uleiurilor uzate a luat o amploare deosebită în ultimii ani,în unele tari se
pune accent pe colectare masivă si sistematică a uleiurilor uzate ,in vederea prelucrarii adecvate
a acestora pentru obținerea unor produse comerciabile in condiții cat mai economice.Estimativ
in Europa Occidentală 3,0-3,5 milioane tone uleiuri uzate din care se recuperează circa 50% în
condițiile în care din punct de vedere economic nu constituie o operație atrăgătoare.

Un efect direct al acestui procedeu îl constituie o protejare mai buna a mediului


înconjurător deoarece efectele poluării cu uleiuri uzate pot produce grave peturbări asupra
mediului.Astfel,literatura de specialitate [2.3]dă informații privind poluarea mediului.

 aruncarea uleiului uzat în canalizare echivalează cu a-l arunca direct intr-o apa
curgătoare și poate conduce la formarea unei pelicole otrăvitoare pentru flora și fauna,în
plus poate provoca înfundarea conductelor și pompelor de la stația de epurare;
 50-100 ppm ulei uzat în canalizare poate afecta procesele de epurare a apelor uzate;
 aruncat pe camp uleiul uzat reduce productivitatea solului;
 un litru de ulei uzat poate face nepotabil un volum de un milion de litri de apă de
suprafată ;

1
 aruncarea uleiului uzat la gunoi echivalează cu a-l arunca direct pe pământ și poate
conduce la contaminarea solului și apei subterane,dacă gunoiul este evacuat la rampe de
deșeuri neimpermeabilizabile;
 arderea necontrolată (fara sisteme de depoluare) a uleiului uzat în cuptoare de capacitate
mică produce poluarea aerului ,mai ales dacă uleiul uzat are un conținut ridicat de
contaminanți;

Desi uleiurile au o pondere mică față de totalitatea celorlalte hidrocarburi(sub 2% din


țițeiul supus prelucrării),ele au un rol deosebit în majoritatea segmentelor industriale, in
transporturi și servicii.

Din totalul de uleiuri consumate in lume, peste 50% îl reprezintă uleiurile pentru
motoare.În timpul funcționării motoarelor, uleiurile uilizate asigură absorbția și transportul
produselor uzate rezultate din arderea combustibililor si din uzura pieselor
motorului.Cantitati mici se ard în motoare, iar în situații accidentale se produc scurgeri de
ulei.Contaminații rezultați sunt menținuți în ulei atat timp cât nu afectează peforman țele
motorului iar în cazul motoarelor in doi timpi uleiul introdus este ars total.

2
1.2.Colectarea și regenerarea uleiurilor uzate.
Colectarea uleiurilor uzate este o operație dificilă.Costul colectării uleiurilor uzate
depinde de trei factori:

 procentul de ulei care urmuează a fi colectat;


 clasificarea uleiurilor uzate din punct de vedere al periculozității pentru mediul
înconjurător și sanatatea publică;
 organizarea procesului de colectare;

Politicile manageriale naționale privind uleiul uzat sunt diferite și influențează destina ția
uleiului uzat.În Germania, colectarea uleiului uzat este obligatorie.O legislație strictă de
protecție a mediului limitează utilizarea uleiului uzat la ardere.Totusi, arderea uleiului este scutit
de taxe ceea ce face ca acesta sa fie un înlocuitor ieftin pentru combustibilul utilizat la
cazane.Din aceasta cauza, exista o concurentă acerba intre cei care se ocupa de regenerarea
uleiului uzat și cei care folosesc uleiul uzat drept combustibil , iar acest lucru a condus la
creșterea prețului uleiului utilizat.Pentru a menține o industrie de regenerare a uleiului viabilă a
fost necesară o legislatie favorabilă a acesteia.

În Anglia,în mare parte ,uleiul este prelucrat prin deshidratare și filtrare, iar dupa rafinare
este folosit drept combustibil, acesta fiind o alternativă ieftină la combustibilul pentru încalzire.

Colectarea uleiurilor uzate este obligtorie în Italia și este organizată de un consor țiu la
care aderă toti fabricanții de lubrifianți.Membrii consorțiului contribuie , în funcție de cantitatea
de lubrifiant comercializată, la acoperirea eventualelor pierderi la sfarșitul fiecarui an.Costurile
de colectare sunt acoprite de consorțiu printr-un impozit pe lubrifiantul vândut.Uleiul uzat
colectat este vândut cu prioritate pentru regenerare la un preț care face ca această operație să fie
rentabilă.

Tabelul 1.1 Colectarea și destinația uleiurilor uzate în U.E.

Tara, Consum lubrif. Ulei uzat colectat Destinatia uleiului colectat


Zona 10³t
10³t % Regenerar Combusti Incinerare
e e
10³t % 10³t % 10³ %
t
Germania 1200 610 51 370 61 170 28 70 11
Franța 890 205 23 86 42 107 52 12 6
Italia 670 180 27 150 83 30 17 - -
Marea Britanie 800 207 26 5 2 170 82 32 16
și Irlanda
Uniunea 5240 1664 673 40 531 32 242 15

3
Europeana

Dificultățile majore la regenerarea uleiurilor uzate sunt:

 colectarea
 depozitarea si transportul
 prelucrarea pe categorii corespunzătoare în vederea aplicării tehnologiilor
adecvate,pentru obținerea în condiții economice a unor uleiuri de baza, de calitate
superioară(de exemplu STAS 4224-72).

Procesul de regenerare a uleiurilor ține cont de faptul că într-un ulei uzat, produsele de
contaminare se grupează în trei categorii:

a) produși petrolieri volatili;


b) compuși solubili în ulei;
c) compuși insolubili în ulei;

O problemă deosebită o pune îndepartarea apei care se găsește dispersată stabil în ulei,
sau cea care formează cu uleiul o emulsie.Ea nu poate fi îndepartată printr-un simplu proces de
decantare.

Compușii solubili în ulei, care cuprind:substanțe rezultate in urma oxidării, produși


acizi,bazici sau neutri,asfaltene,săpunuri metalice,aditivi amelioratori ai indicelui de vâscozitate
și aditivi detergenți.

Produșii insolubili în ulei, care sunt formați din:praf,resturi metalice,particule de carbon


etc.Foarte mulți din acești produși insolubili au dimensiuni sub un micron, fiind menținu ți în
suspensie de aditivii detergenți care îngreunează foarte mult înlăturarea lor.

Procesul de regenerare cuprinde următoarele etape:decantare-separarea impurităților în


suspensie-eliminarea apei-tratarea acidă-neutralizarea și tratarea cu pământuri decolorate.

1.3.Compozitia uleiurilor uzate


Componenții care intră în compoziția uleiurilor uzate pot fi grupați în două mari
categorii:

 hidrocarburile provenite din uleiul lubrifiant;


 contaminanții solizi și lichizi;

Dintre contaminanții solizi se pot menționa :

4
a) particule de cocs;
b) impurități metalice;
c) praf;

Particulele de cocs provin din arderea combustibilului cat și din arderea produșilor
policondensați de tip rășini și asfaltene din ulei.Se poate constata și prezen ța grafitului dacă este
folosit ca aditiv solid la formularea uleiului lubrifiant.

Impuritățile mecanice sunt în general particule de uzură desprinse de pe suprafa ța


metalica a cuplelor de frecare.Ele pot preveni însa și din reacțiile acizilor apăruți în procesul de
degradare a uleiului, cu diverse metale.De asemenea, impuritățile metalice pot apărea prin
hidroliza compușilor organo-metalici din aditivii cu cenușă.

În motoarele cu aprindere prin scânteie, conținutul de plumb din uleiul lubrifiant cre ște
datorită depunerilor de compuși cu plumb pe suprafața interioară a camerei de ardere de unde
sunt antrenați de lubrifiant.

Praful din ulei pătrunde ca impuritate în motor sau se acumulează prin expunerea
îndelungată a uleiurilor uzate în aer, când acestea sunt colectate.

Contaminanți lichizi pot fi clasificați astfel:

a) aditivi;
b) combustibili de motoare;
c) produși de oxidare și policondensare;
d) apa;

Aditivii ca atare sau degradați sunt considerați contaminanți și trebuie separați în procesul
de regenerare a uleiurilor uzate pentru a permite obținerea unui ulei de bază care sa poată fi
folosit la formularea unor uleiuri lubrifiante în condiții controlate.

Combustibilii de motoare (benzină sau motorină) pătrund în uleiul lubrifiant când cupla
de frecare este mai uzată sau pot proveni din cracarea termică ori catalitică a uleliului lubrifiant
sau chiar prin distrugerea sa mecanică.Cracările au loc in camera de ardere a motorului, iar
ruperile mecanice au loc în cuplele de frânare supuse unor solicitări mecanice ridicate.De
asemenea,combustibilii de motoare din uleiul uzat pot preveni din amestecare uleiului uzat cu
benzina sau motorina folosite pentru spalarea motorului, în timpul colectarii uleiului uzat.

Produșii de oxidare și policondensare provin din oxidarea hidrocarburilor in prezența


suprafețelor metalice sau a metalelor din aditivii utilizați pentru uleiurile lubrifiante sau pentru
combustilii de motoare.Acesti produși sunt extrem de daunători în uleiul lubrifiant deoarece ei
conduc la formarea de rașini,asfaltene,gume și depuneri de tipul lacurilor,deci modifică
caracteristicile uleiului și măresc gradul de uzură al mecanismelor.

5
Apa poate proveni din arderea combustibililor , din neetanșeitatea circuitului de răcire a
motorului,din umiditatea atmosferică precum și datorită colectării și depozitării
necorespunzatoare a uleiurilor uzate.În prezența apei,aditivii se degradează dând reacții de
hidroliză cu eliminare de acizi minerali care conduc la formarea de emulsii stabile, cre ște
corozivitatea mediului și gradul de uzură al motorului.

Pentru caracterizarea uleiurilor uzate se folosesc metode de analiză utilizate la


caracterizarea uleiurilor lubrifiante.Pe baza analizelor unor probe de ulei uzat provenite din
diferite zone din SUA s-a stabilit o compoziție medie a uleiului uzat, in % masă din aceasta țară,
și anume:

% masă
Benzină(punct final de fierbere 177ᴼC) 1-6
Motorină(interval de fierbere 177-343ᴼC) 10-15
Ulei(interval de fierbere 343-429ᴼC) 60-70
Ulei greu(bright stoock) 0-10
Apă 0-10
Aditivi 7-15
Produși de oxidare 5-8
Particule solide(praf,cărbune etc.) 1-3

In tabelul 1.2 se prezintă diverse caracteristici ale unor uleiuri uzate colectate in diferite
țări.Se constată că,față de uleiurile lubrifiante proaspete, uleiurile uzate conțin proporții mari de
plumb(din bezina etilată),fier(din coroziuni) și clor.Celelalte elemente
chimice(calciu,bariu,fosfor și magneziu) se găsesc și în uleiul proaspăt și provin din aditivi[1].

1.2 .Caracteristicile unor uleiuri uzate, colectate în diferite țări

Caracteristici SUA FRANȚA ITALIA ROMÂNIA


1979
Densitatea,d420 - 0,8915-0,901 0,901 0,897
Vâscozitatea la 7,95-26,8 106-13,2 12,53 22/50ᴼC
98,9ᴼC,cst
Indicele de 95-116 102-126 119 108

6
vâscozitate
Punctul de -42...-29 -33...-36 -36 -30
curgere,ᴼC
Punct de 95-227 200-216 216 130
inflamabilitate,ᴼC
Cocs Conradson, 1,82-4,43 1,7-2,2 2,18 1
%masă
Cenușă,%masă 0,7-2,20 0,85-1,4 1,13 0,4
Indicele de 2,44-6,85 2,40-4,65 1,6-4,65 1
aciditate, mg
KOH/g
Elemente
chimice,ppm
Ni <5 <5 <5 <5
B - 5-7 14 -
Mn 1-8 5-50 8 10
Fe 88-342 124-570 570 105
Cr 5-24 <10 11 <7
Sn 0-14 7-15 8 -
Cu 6-43 21-100 31 5
Al 4-41 12-80 41 20
Mg 138-520 38-122 183 <3
Si 8-51 14-150 71 -
Cl - 1020-2200 1100 2000
Ca 969-2670 960-1450 1660 290
Ba 124-547 700-1200 620 470
Zn 629-1527 500-1030 920 1040
Pb 3730-11575 250-3050 3050 280
P 672-1293 530-100 725 960

1.4.Prezentarea principiilor fizice ale metodelor de regenerare mecanica


1.4.1.Decantarea

O etapă obligatorie a fiecărei metode de procesare a uleiurilor uzate este decantarea


prealabilă de impurități mecanice și apă.Totuși numai decantarea nu poate garanta curățirea
uleiurilor,de totalitatea impurităților mecanice;de aceea se combină cu filtrare și uneori,cu
separarea.Astfel, prima și cea mai simplă metodă de procesare a uleiurilor este combinarea
decantarii cu filtrare sau separare.

Decantarea uleiurilor se face într-un rezervor cu fundul conic cu încalzire cu


abur,deoarece este mai bine ca decantarea sa fie executată la temperaturi de 80-
90ᴼC.Regenerarea uleiurilor cu ajutorul decantării se bazează pe următoarele considerații;dacă

7
greutatea specifică a particulelor solide care se găsesc în lichid este mai mare decat cea a
produsului, ele tind, sub acțiunea forței gravitației, să se lase în jos cu o viteză uniformă,
accelerată conform legilor de cădere liberă a corpurilor[4].

Datorită rezistenței mediului,rezistența care crește proporțional cu un grad anumit al


vitezei de cadere, mișcarea particulelor devine uniformă în momentul când rezistența mediului
va fi egală cu acțiunea de accelerare a gravitației.Din acest moment,viteza particulelor,dacă
dimensiunile lor sunt în limitele de 0.05-10 µm,se determină cu următoarea formulă:

W=d²/18*(γ1-γ2)*1/ƞ

În care:

W-este viteza de cădere a particulelor,în m/s;

d-este diametrul particulelor, în m;

γ1, γ2-greutatea specifică a particulelor solide și a lichidului în Kg/m³’

ƞ-vâscozitatea absolută a lichidului în kg*s/m²

Vâscozitatea de cădere, a particulelor în lichid este proporțională cu diferența greută ții


specifice a particulelor și a lichidului și invers proporțional cu vâscozitatea lichidului.

Formula dată nu poate fi întrebuințată când dimensiunea particulelor este mai mare de 10
µm.Trebuie să se știe ca uleiul murdar este un amestec în care împreună cu particulele mici,
foarte numeroase , mai există și particule mari.Întrebuințarea formulei date nu poate ajuta la
proiectarea decantoarelor când concentrația impurităților în lichid este destul de mare, deoarece
în acest caz, particulele prea mari cad și atrag cu ele particule mai mici, iar acestea din urmă la
randul lor, frânează caderea particulelor mari.

La un conținut mare de impurități are loc o concentrare a starturilor inferioare de lichid


cu impurități, rezultat al căderii particulelor solide din straturile superioare.Stratul mediu
păstrează pe o porțiune mare concentrația la un nivel apropiat de concentrația inițială însă
grosimea stratului cu concentrație constantă se micșorează cu timpul.Timpul de decantare a
uleiului este în funcție de gradul lui de murdărie și de temperatura de încălzire și variază de la 8
la 48 ore.Influența temperaturii asupra vitezei de decantare este bine cunoscută deoarece,odată
cu creșterea temperaturii vâscozitatea uleiurilor se micșoreaza, și rezistența fazei lichide.

Din tabelul1.3. se vede cum creșterea temperaturii peste 80ᴼC nu dă o cre ștere vizibilă a
vitezei de depunere.Acest lucru se explică prin faptul că la temperaturi apropiate de 80-
100ᴼC,vâscozitatea nu variază aproape deloc sau variază atât de puțin, încat variația poate fi
neglijată.

8
Tabelul 1.3.Influența temperaturii asupra intensității decantării uleiurilor uzate

Proba luată la distanță de fund Cantitatea de impurități mecanice, în procente


după decantare timp de 6 ore
40ᴼC 60ᴼC 80ᴼC 100ᴼC

200mm 0,34 0,56 0,74 0,89


20mm 0,91 2,08 2,94 3,08

În afară de aceasta se știe că la temperatura de 100ᴼC,apa con ținută în produs începe să


fiarbă de aceea temperatura maximă de decantare trebuie să fie de maxim 80-90ᴼC.

Din practică s-au obținut următoarele date pentru determinarea influenței temperaturii
asupra vitezei de sedimentare a impurităților mecanice.Pentru depunerea aceleiași cantită ți de
impurități mecanice au fost necesare;

La 100ᴼC.,circa 9 ore;

70ᴼC,circa 28-30 ore;

50ᴼC,circa150 ore;

18-20ᴼC,mai mult de 3000 ore.

1.4.2.Separarea

Afară de decantarea obișnuită,bazată pe legile căderii libere a particulelor, se


întrebuințeaza o metodă mai perfecționată,bazată pe separarea uleiurilor de apă și impurită țile
mecanice, cu ajutorul forței centrifuge.Această metoda are productivitate foarte mare, dar
necesită centrifuga respectivă.

Dacă firma dispune de centrifugă se poate recomanda folosirea ei în următoarele cazuri

1. când proba de ulei conține apă;


2. când proba de ulei se gasește nămol în suspensie;
3. când proba de ulei conține impurități mecanice;

Încălzirea uleiului îainte de centrifugare nu trebuie să se facă peste 60 ᴼC.Alteori se


recomandă, în locul centrifugării, decantarea cu filtrare.Decantarea și filtrarea constau în
urmatoarele:

9
 uleiul uzat se aduce în decator cu ajutorul unei pompe sau manual,de unde, după
decantarea și scurgerea apei și a impurităților,se introduce prin cădere liberă sau cu
ajutorul unei pompe,în filtru sau în filtru presă.Presiunea uleiului la introducerea într-
un filtru simplu este de 0,3 atm,iar la introducerea cu ajutorul unei pompe mecanice în
filtru presa, pana la 6 atm.Ca mediu de filtrare se poate întrebuin ța hârtia(de filtru, de
ziar, de ambalaj) dublată de panză,postav,țesătură de sac.Această metodă se recomandă
pentru regenerarea de uleiuri industriale necontaminate cu carburanți.

1.4.3.Filtrarea

Prin filtrare se înțelege procesul de separare de lichid, a particulelor în suspensie


ale corpului solid, ca rezultat al circulației lichidului prin mediul de filtrare.La calcularea
și construirea filtrelor trebuie sa se țină seama de urmatorii doi factori importanți:
1. materialul din care este alcatuit mediul de filtrare;
2. metoda care se întrebuințeaza pentru a face să circule lichidul peste acest
mediu;

Este clar că metoda de împingere a lichidului prin filtru depinde de rezisten ța


mediului de filtrare.Dacă rezistența este mica pentru filtrare este suficientă doar for ța
gravitației lichidului,datorită înălțimii colanei, care se poate să ajungă la cațiva metri.La o
rezistență mai mare se poate folosi vidul și astfel se creează o presiune suplimentară
asupra lichidului, până la 1 atm, în celelalte cazuri se folosesc pompe sau aerul
comprimat.

Acțiunea mediului de filtrare depinde de însăși natuara acestui mediu și de


caracterul impurităților solide care trebuie îndepartate.În mod convențional se disting:

1. Medii de filtrare în care mărimea canalelor este mai mică decât diametrul
mediu al particulelor reținute;
2. Mediul de filtrare în care canalele sunt mai mari decat particulele solide,însa
aceasta din urmă se lipesc de pereții canalelor mediului de filtrare;
3. Mediul de filtrare în care canlele, la începutul filtrării,sunt mai mari decat
particulele solide,însa în timpul procesului de filtrare ele se umplu cu particule
și devin filtrante.

Ca mediu de filtrare din prima categorie se deosebesc, hârtia de filtru


industrială,pânza deasă,etc.În a doua grupă intra: azbestul în fibre, ceramica
poroasă,deșeuri de bumbac, etc. La aceste materiale de filtrare, chiar când sunt foarte
dense, din oțel sau inox întrebuințate la filtrele petroliere și de ulei[4].

10
1.5. Metode si procedee de regenerare a uleiurilor uzate
1.5.1 Metoda convenţională
Regenerarea uleiului uzat se realizează prin cîteva operatii dintre care se pot
evidenţia:separarea apei si a benzinei prin distilare,rafinarea cu acid sulfuric,hidroxid de sodiu s
pamant decolorant,distilarea în vacuum si rafiarea fractiunilor de ullei distilate cu pământ
decolorant.Randamentele de produse intermediare si finale la prelucrarea unei cantități de 100 t
de ulei uzat prin metoda convențională sunt prezentate în figura 1.1[1,5].În primă fază,după o
operație de decantare,nereprezentată în schemă, se efectuează și dezbenzinarea uleiului uzat prin
distilare atmosferică.

Uleiul dezbenzinat este rafinat în faza a doua cu acid sulfuric, neutralizat cu soluție de
hidroxid de sodiu și tratat cu pământ decolorant.În această etapă are loc dizolvarrea aditivilor și a
altor compuși de degradare,separarea acestora sub formă de gudron acid,neutralizarea urmelor de
acid din ulei și separarea compușilor polari din ulei sub formă de depuneri .În continuare, uleiul
rafinat este supus la distilare în vacuum obținându-se o fracție de motrină de vid , două fracții de
ulei distilat și ulei rezidual.Conditiile de calitate ale uleiurilor regenerate se corectează, dacă este
nevoie , printr-o rafinare finală cu pământ decolorant.Principalul dezavantaj alacestei metode
este rafinarea cu acid sulfuric, operație prin care rezultă un gudron acid,produs fără utilizarea
practică care creează probleme dificile legate de protectia mediului ambiant.Metodele și
procedeele dezvoltate ulterior urmăresc să elimine partial sau total acest dezavantaj:

11
100 t
Ulei
uzat

4 t apă Distilare 2 t Benzină


atmosferică

94 t

Tratare cu 10%
10 t Gudron
H2SO4
acid
84 t

Neutralizarea cu
2% NaOH și 3,5% 3,2 t Depuneri
pământ

80,8
t

Distilare în
4 t Motorină
vacuum

11,5 46,1 19,2


t t t
Rafinare cu 3% Rafinare cu 2% Rafinare cu 3%
pământ pamant pământ H2SO4 și
3% pământ

Fig 1.1. Schema de regenerarea uleiului uzat prin metoda


convențională
18,1 ulei greu
11,3 ulei ușor 45,6 ulei
mediu

12
Tratamentul termic prealabil a uleiului dezbenzinat la 290ᴼC timp de 30 de minute sau la
400ᴼC timp de 5 minute permite reducerea cantității de acid sulfuric necesară pentru regenerarea
la 2%.Efecte asemănătoare se obtin prin dezasfaltarea uleiului dezbenzinat cu propan.Prin
această metodă, cea mai mare parte din impuritatăti în suspensie(cocs,aditivi degradați și
polimeri, produse de oxidare) sunt eliminate prin dezasfaltare cu propan.Astfel,cantitatea de acid
sulfuric, folosită la rafinare scade de aproximativ trei ori, reducându-se corespunzător și
cantitatea de gudron acid.Ca etapă finală de rafinare se poate aplica hidrofinarea.

1.5.2.Procedeul ERDA-BERC
Procedeul ERDA-BERC(Energy Research and Development Administration-Bartlesville
Energy Research Center) realizează regenerarea uleiului prin deshidratarea acestuia urmată de
extractie cu un amestec de metil-etil-cetonă,2-propanol și butanol, distilare în vacuum și finisare
prin contactare cu pământ decolorant sau prin hidrofinare.Se recuperează astfel 95% din ulei,
iarconținutul de cenușă se reduce cu 75%.Uleiurile regenerate prin acest procedeu, aditivate
corespunzător clasei SAE 10W-30, au îndeplinit secvențele II C,III C, V C.

Studii efectuate la Universitatea Porto din Portugalia oferă date refrotoare la regenerarea
uleiurilor uzate prin extracție=floculare cusolventi.Astfel, ca solvent de extrație-floculare cu
acest amestec de solvenți poate înlocui tratarea uleiurilor uzate cu acid sulfuric.Într-un studiu mai
recent extracția s-a efectuat numai cu metil-etil-cetonă[6-7].

1.5.3.Procedeul PROP
În procedeul PROP se face o tratare inițială a uleiului cu o soluție apoasă de fosfat de
diamoniu.În continuare se elimină apa și fracțiunile ușoare prin distilare,se efectuează un
tratament termic prin care se precipită metalele care se separă de ulei prn filtrare.Finisarea
uleiului se face prin tratarea cu pământ decolorant sau prin hidrofinare.Conform acestui procedeu
nu este necesară rafinarea cu acid și nici distilarea în vacuum a uleiurilor.

În figura 1.2. este prezentat schematic bilanțul material al unei instala ții de capacitate de
50 t/zi..Materia primă(uleiuzat) folosită avea ca contaminanți 1.25% cenușă, 0.25% sulf,5% apă
și carburanți.

În prima etapă demetalizarea se contactează uleiul uzat cu fosfat de diamoniu care


reacționează cu componenșii metalici.Uleiul tratat conține 1% substanțe solide.Apa și
combustibilul diluat sunt eliminați în ultimele două reaxtoare din cele trei necesare pentru
demetalizarea, unde temperatura crește și presiuea scade de la unul la altul.Numai ditiosulfatul
de zinc rămâne nereacționat până în acest punct.Însă acesta se degradează termic datorită
creșterii temperaturii.Toate substanțele solide sunt aglomerate în suspensie.După ieșirea din
camera de reacție se adaugă substanțe care ușurează filtrarea și se obține ulei
demetalizat,necontaminat cu fracțiuni ușoare sau cu apă.

13
În a doua etapă de prelucrare, uleiul demetalizat și deshidratat trece la o hidratare calitică,
catalizatorul folosit fiind catalizatorul convențional de Nichel-Molibden.În acest proces se
îndepărtează compușii nedoriții de sulf, azot, oxigen și clor și se îmbunatațește culoarea.La
sfârșitul procesului se face o stripare cu abur pentru corectarea punctului de inflamare.

În funcție de costurile cerute de materialele auxiliare și materia primă, s-a stabilit costul
de prelucrare la 0.39-0.60 euro/kg de ulei uzat depinzând de capacitatea instala ției.Flexibilitatea
procesului însă este destul de restrânsă în care ce privește conținutul de sulf, azot, clor
,cenușă,dar destul de larg în ceea ce privește conținutul de metale.

Astfel, cu procedeul PROP nu putem lucra cu ulei uzat ce conține mai mult de 15%
apă,15% combustibil,0.54% azot, 0.6% sulf, 2.25% clor, 1.6% cenușă sulfat.Totuși poate conține
fosfor până la 120 ppm.Proprietățile fizice și chimice a două tipuri de uleiuri regenerate într-o
instalație PROP sunt prezentate în tabelul 1.4.

Caracteristic acestei metode este faptul că se folosește numai un anumit tip de ulei, ceea
ce constituie necesitatea folosirii distilării în vacuum fapt pentrucare în mai multe țări este foarte
greu colectarea,transportul, depozitarea și prelucrarea pe categorii a uleiurilor uzate.

Tabelul 1.4. Caracteristicile uleiurilor regenerate obținute din uleiurile A,B prin procedeul PROP

Caracteristici A B
Densitate,ᴼAPI 29,3 29,8
Inflamare,ᴼC 227 215
Congelare,ᴼC - -15
Vîscozitate,cst 37,8ᴼC 75,5 62,4
Vîscozitate,cst 98,9 ᴼC 9,1 8,1
Carbon reziduu RAMS 104 102
Cenușă sulfatică 0,06 0,04
Conținut de metale <12 <12
Sulf% 0,04 0,03
Culoare ASTM 3,5 <30

14
Combus
tibil
Ulei
uzat
Recuperare
fracțiuni
combustibil

50 t/zi

Demetalizarea,
Chimicale deshidratare,

(H2O+DAP) Tratare termică

Aditivi de Turta
Filtrare
filtrare
2,72 t/zi

Hidrotrare
(causti
catalitică
c)

catalizato

4,2
t/zi
PROP Base
Oil
4,3 t/zi
Aditivi

Fig.1.2. Schema de regenerare a uleiului


uzat prin procedeul PROP Ulei
46,3 t/zi
aditivat

1.5.4.Procedeul RECYCLON

15
Acest procedeu se bazează tot pe o reacție chimică unde uleiul uzat este contactat câteva
minute cu 1% sodiu metalic pulverulent după care, prin distilare, se elimină apa și frac țiunile
distilate medii.În final, uleiul este distilat în vacuum avansat, într-un evaporator în film
subțire.Produșii de reacție nevolatili și polimerii rămân în reziduu, iar uleiul distilat se poate
folosi la formularea uleiurilor lubrifiante.

1.5.5.Procedeul ENTRA
Procedeul ENTRA este un nou procedeu de regenerare a uleiurilor uzate, dezvoltat în
Germania[8].Noutatea acestui procedeu constă în folosirea unui reactor tubular în care, la
temperaturi de 280-320ᴼC și timp de ședau loc de 30-120 minute, au loc prepoderent ruperi ale
legăturilor dintre oxigen și elemene chimice, altele decât carbonul(O-Ca,O-Mg,O-Zn,O-S,O-
O,S-P,S-Zn) deoarece energia de legătură în aceste cazuri este mai mică decăt energia de legătură
C-O sau C-C.La intrarea în reactorul tubular,uleiul uzat este evaporat sau atomizat la o presiune
redusă de 5-10 mbar.Prin condensarea vaporilor se obțin două fracții de uleiuri distilate și o
fracție de motorină.

Calitatea uleiul regerat poate fi îmbunătățit prin introducerea în reactor de sodiu dispersat
în ulei mineral.Randamentul de ulei regenerat este de aproximativ 85%, iar metalele din uleiul
uzat se concentrează în reziduu care are un conșinut ridicat de cenușă și se poate folosi la
obținerea bitumului rutier.

1.5.6.Procedeul TDA (Thermal De-Asphalting)


Acest procedeu a fost dezvoltat din anul 1992 de compania VISCOLUBE.În rafinaria
companiei de lâangă Milano funcționează o instalție de regenerare a uleiurilor uzate cu
ocapacitate de 80,000 t/anuzat.Procedeul este în curs de aplicare țn alte instalații[9].

Regenerarea uleiului uzat se face prin procedeul tradițional în trei etape:

 preevaporarea apei și a fracțiunilor distilate ușor;


 dezasfaltarea termică a uleiului deshidratat(distilare în vacuum);
 tratarea cu pământ decolorant la temperatură ridicată sau hidrofinarea fracțiunilor de
ulei distilate;

Prin adăugarea unei secții de dezasfaltare cu propan areziduului de la distilare în


vacuum,randamentul final de ulei regenerat crește cu cca 10%.Randamentele de produse
intermediare și finale obținute la prelucrarea uleiurilor uzate,în varianta cu recuperarea
înaltă(instalatia cuprinde o mică secșie de dezasfaltare cu propan) este prezentată în figura 1.3.În
primele două etape ( de distilare atmosferică și de distilare în vacuum),operarea instala țieie se
face în codiții obișnuite.

16
Tratarea cu pământ decolorant se face în reactoare în care amestecul de ulei-pământ
decolorant este încălzit la 270ᴼC la presiunea atmosferică.Amestecul ulei decolorant-pământ
decolorant din baza reactoruui este răcit la 140ᴼC,iar uleiul decolorant se separă de agentul
decolorant prin filtrare pe filtre-presă.Pământul uzat conține 30% ulei și se folosește, de obicei,
la fabricarea cimentului.

100%
ulei

Evaporare 7%
atmosferic Apă
ă 2%
Distilat
ușor
91
%

Dezasfalta 6%
re termică Motorină

25% Reziduu Dezasaltar


DT e cu
propan
60
%

8,2 % 3,4%
Pământ 21,6 Reziduu
81,6
decolorant %
0,15%
%
H2 0,4%
Motorină

Tratarea cu Hidrofinar
pământ e
decolorant
Fig. 1.3.Schema de regenerare a uleiului uzat prin procedul
TDA
11,5
78,3% ulei Depuneri
Hidrofinarea uleiului distilat 81,35%
se face într-o instalație cu ulei
două reactoare înseriate.În primul
reactor are loc demetalizarea uleiului la temperatura de 300ᴼC și presiunea 68 bar,iar în cel de-al

17
doilea reactor se completează procesul de rafinare a uleiului.Modificarea corespunzătoare a
parametrilor de operare(presiunea parțială a hidrogenului 50-100 bar, temperatura de reacție 280-
340ᴼC, viteza de volum 0,3-1) poate conduce la scăderea conținutului de aromatice polinucleare
sub 2%.

Compania VISCOLUBE oferă instalații TDA-SPU( Small Package Unit) de capăcită ți de


10 000 t/an.Aceste capacități mici reprezintă un avantaj pentru regenerarea uleiurilor uzate
deoarece,micșorându-se aria de colectare, se reduc cheltuielile de colectare,depozitare și
transport pentru uleiul uzat.

1.5.7.Procedeul Interline
Procedeul Interline poate realiza regenerarea uleiurilor uzate în condiții economice, în
instalații de diverse capacități(firma care deține licenșa consideră că, în mod obișnuit, operarea
necesită capacități mai mari de 50 000 t/an, în timp ce acest procedeu se poate aplica în condi ți
economice acceptabile și în nstalații cu capacități de 10 000 t/an).Prima instalație de regenerare a
uleirilor uzate după acest procedeu a fost construită în S.U.A. la Salt Lake City, iar în prezent
altele sunt în diverse stadii deexecuție Î S.U.A.,Anglia;Coreea de Sud, Australia, Emiratele Arabe
Unite[10-11].

Regenerarea ulwiului se face prin extracșie cu propan urmată de recuperarea solventului


și separarea unor fracțiuni de produse petroliere prin distilare atmosferică sau în
vacuum.Regenerare uleiului uzat se face prin extracție cu propan urmată de recuperarea
solventului și separarea unor fracșiuni de produse petroliere prin distilare atmosferică în vacuum.

Schema tehnologica de principiu a procedeului INTERLINE este prezentată în figura 1.4.

18
Propanul dizolvă selectiv hidrocarburile saturate din uleiul uzat, într-un extractor de
construcție specială.Compușii metalici și aromatici sunt precipitați și se separă împreună cu apa
în baza extractorului.Reziduul care conține compușii precipitați se separă de apă într-un vas
separator, iar după amestecarea lor cu produsul din baza coloanei de distilare în vacuum, se poate
folosi la obținerea bitumului rutier.Procesul de extrașie are loc la temperatura mediului
ambiant.În aceste condiții nu se observă esfecte de coroziune.Solventul se separă de ulei prin
stripare, fracțiunile distilate uloare prin distilare atmosferică, iar motorina și uleiul prin distilare
în vacuum.

Randamentele de produse obținute într-o instalție industrială de regenerare a uleiurilor


prin procedeul INTERLINE sunt următoarele:

 apă-5% vol;
 combustibil-8% vol;
 ulei de bază-75% vol;
 asfalt-12% vol.

Caracteristici ale uleiurilor regenerate obținute prin procedeul INTERLINE sunt


prezentate în tabelul 1.5.

19
Caracteristici Ulei greu Ulei 150 N Ulei 500 N
Densitatea d1515 0,8657 0,875 0,880
Vîscozitatea
cinematică,cst
la 40ᴼC 22,74 28-32 100
La 100ᴼC 4,32 4,6-5,6 11
Indicele 93 95 95
de vâscozitate
Punct de curgere,ᴼC -12 -12 -12
Conținutulde cenușă, <0,001 - -
%
Compoziția
Aromatice,% 13,9 7,6 7,9
Saturate,% 86,1 92,4 92,1

2.Calculul tehnologic al coloanei de distilare în vacuum a uleiului


uzat dezbenzinat

2.1.Datele de proiectare ale coloanei de D.V.

20
Pentru efectuarea calculelor tehnologice de proiectare a unei coloane de distilare în
vacuum a uleiului uzat dezbenzinat în scopul obținerii unor fracțiuni de uleiuri s-a pornit de la
următoarele date de proiectare:

a) materia primă este uleiul uzat cu proprietățile


b) Capacitatea instalației este de 50.000t/an iar timpul de funcționare de 8000 ore/an;
c) Din coloana de distilare în vacuum se seapară patru distilate:motorină de vid, ulei ușor,
ulei mediu și ulei greu;
d) Deoarece indicația privind utilizarea ulterioară a rezidului de vid este obținerea
cobustibilului de focare, s-a impus adâncimea de distilare la 80% vol./ulei uzat;
e) Procentul de supravaporizat este de 3% vol/ulei uzat;
2.2.Caracteristicile materiei prime și a fracțiunilor distilate
Datele obținute la distilarea în vacuum a uleiului dezbenzinat și caracteristicile
fracțiunilor distilate înguste sunt prezentate în tabelele 2.1 și 2.2.
Tabelul 2.1. Curba PRF pentru uleiul uzat

%vol 0 27,5 52,5 77


T,ᴼC 380 440 460 500

Tabelul 2.2. Caracteristicile fracțiunilor distilate în laborator

Fracții Volum,cm3 d420 %vol Vâscozitatea la


40ᴼC,cSt
380-440 64,47 0,8840 24,11 16,79
440-460 97,68 0,8906 36,53 19,88
460-500 65,11 0,8927 24,34 26,57
Reziduu 40,17 0,9210 15,02

2.2.1.Calculul și trasarea curbelor de distilare


Pe baza datelor experimentale au fost trasate următoarele curbe, prezentate în anexa 1:
 Curba PRF a uleiului dezbenzinat la presiunea atmosferică;
 Curba procente medii-densitatea uleiului dezbenzinat;
 Curba procente medii-vâscozitatea la temperatura de 40ᴼC;

a)Curba PRF pentru uleiul uzat

Curba PRF(Puncte Reale de Fierbere) a produselor petroliere este o curbă de procente


medii(proprietăți instantanee), un punct de pe această curbă indicând temperatura picăturii
corespunzătoare.Această are un caracter aditiv, se folosește pentrustabilirea conținutului potențial

21
de distilare; proiectrea instalațiilor de procesare a fracțiunilor petroliere; efectuarea diverselor
calcule tehnologice.
b)Curba de procente medii-densitate
Curba de procente medii-densitate servește pentru calculul densității produselor care
reprezintă un anumit procent din materia primă distilată.
c)Curba curba de procente medii-vâscozitate
Curbele de procente medii-vâscozitate se folosesc pentru calculul conținutului poten țial
de uleiuri rezultate la distilare în vacuum a uleiului uzat .
d)Curba de vaporizare în echilibru a uleiului uzat dezbenzinat
Curba VE este o curbă de randament:un punct de pe această curbă indică procentul
vaporizat din produsul analizat, corespunzător unei anumite valori atemperaturii, în condițiile de
prediune constantă.
Cunoașterea curbei VE a produselor petroliere este importantă pentru că permite
stabilirea temperaturilor în diferite puncte ale instalațiilor unde se produce fenomenul, necesare
Pentru diverse calcule de proiectare și de optimizare.

Tabelul 2.3.Calculul curbei VE pentru uleiul dezbenzinat la 760 torrs

%vol tPRF 760 torrs, tPRF 10 torrs, ∆tPRF, ∆tVE, tVE 10 torrs, tVE 10 torrs,
0 380 219 229 394
10 408 250 31 18 247 418

25 17
30 441 275 264 448

13 16
50 458 288 280 460

7 3
70 469 295 283 463

t50%VE 10 torr= t50%PRF 10 torr+∆t50%(VE-PRF)


∆t50%(VE-PRF)=5 OC
t50%VE 10 torr=275+5=280 OC
e)Curba de densitate-randament

22
Densitatea este o proprietate aditivă și de aceea curba de densitate-randament se trasează
prin calcul pornind de la curba procente medii-densitate[12].
2.3 Calculul conținutului potențial de uleiuri obținute prin distilare
Prin potențial de uleiuri se înțelege cantitatea maximă de ulei distilat, de o anumită
calitate, care se poate obține din uleiul uzat dezbenzinat supus distilării.În stabilirea lui se pleacă
de la curba procente medii-vîscozitate.Pentru aceasta, mai întâi se fixează adâncimea totală de
distilare care reprezintă procentul maxim de distilare pe care îl putem obține din coloană.
Procentul maxim de distilare este determinat de direcția de prelucrare a rezidurilor din
coloana de DV.În cazul acesta reziduul se poate folosi la fabricarea combustibilului de focare și
de aceea se fixează adâncimea de distilare la 80% volum ulei uzat dezbenzinat.Conținutul
potențialului de uleiuri se face în continuare impunând anumite valori pentru vîscozitatea
uleiurilor distilate[12,13,14].Potențialul de uleiuri se calculează se calculează începând cu uleiul
greu a carui vîscozitate este egală cu vîscozitatea picăturii care distilă la jumătatea intervalului de
distilare a uleiului greu.În mod similar se determină intervalul de distilare pentru uleiul mediu și
uleiul ușor.
Fracția ușoară reprezintă motorină distilată în vid.
Rezultatele calcului potențialului de uleiuri sunt prezentate în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4. Potențialul de uleiuri

Produs Simbol Vîscozitat %volum Intervalu d420 d1515 M,


Kg/kmol
e l
la
de
40 C,cst
O

distilare
Motorină D4 - 7,5 380-400 0,8823 0,8861 360
de vid
Ulei ușor D3 16,79 20 401-443 0,8851 0,8889 395
Ulei D2 19,88 25 443-458 0,8895 0,8932 420
mediu
Ulei greu D1 26,67 24,5 458-476 0,892 0,8957 435

Tabelul 2.5.Curbele PRF și VE pentru motorină

%vol tPRF 760 torrs tPRF 10 torrs ∆ tPRF, ∆ tVE, tVE 10 torrs, tVE 760 torrs,
0 380 219 2 1 232 381
10 382 221 233 384

23
3 2
30 384 227 235 391
9 4
50 394 236 239 395
4 2
70 396 240 241 397
1 1
90 398 241 242 398
2 1
100 401 243 243 400
t50%VE 10 torr= t50%PRF 10 torr+∆t50%(VE-PRF)
∆t50%(VE-PRF)=3 OC
t50%VE 10 torr=236+3=239 OC

Tabelul 2.6.Curbele PRF și VE pentru uleiul ușor

%vol tPRF 760 torrs tPRF 10 torrs ∆ tPRF, ∆ tVE, tVE 10 torrs, tVE 760 torrs,
0 401 243 2,5 1,5 257,5 410
10 407 245,5 259 415
11,5 5
30 417 256 264 430
4 2
50 422 260 266 432
10 4
70 435 270 270 435
6 3
90 441 276 273 438
2 1
100 443 278 274 440

t50%VE 10 torr= t50%PRF 10 torr+∆t50%(VE-PRF)


∆t50%(VE-PRF)=6 OC
t50%VE 10 torr=260+6=266 OC

24
Tabelul 2.7.Curbele PRF și VE pentru uleiul mediu

%vol tPRF 760 torrs tPRF 10 torrs ∆ tPRF, ∆ tVE, tVE 10 torrs, tVE 760 torrs,
0 443 278 1 0,5 287,5 451
10 446 279 288 452
2 1
30 449 281 289 453
4 2
50 452 285 291 454
2 1
70 455 287 292 455
2 1
90 457 289 293 456
1 0,5
100 458 290 293,5 457

t50%VE 10 torr= t50%PRF 10 torr+∆t50%(VE-PRF)


∆t50%(VE-PRF)=6 OC
t50%VE 10 torr=285+6=291 OC

Tabelul 2.8.Curbele PRF și VE pentru uleiul greu

25
%vol tPRF 760 torrs tPRF 10 torrs ∆ tPRF, ∆ tVE, tVE 10 torrs, tVE 760 torrs,
0 458 290 1 0,5 298,5 463
10 459 291 299 464
2 1
30 461 293 300 465
2 1
50 464 295 301 466
1 0,5
70 468 296 303 467
4 2
90 473 300 305 468
5 2,5
100 476 305 307,5 470

t50%VE 10 torr= t50%PRF 10 torr+∆t50%(VE-PRF)


∆t50%(VE-PRF)=6 OC
t50%VE 10 torr=295+6=301 OC
2.4.Calculul proprietăților medii ale produselor

26