Regina Maria a murit în 18 iulie 1938 și a lăsat o moștenire prețioasă: exemplul personal.

„A urmat o scenă teribilă, în care i-am spus Regelui că își vinde sufletul și onoarea și, o dată cu
acestea, onoarea familiei și țării sale. Trebuie să ți se spună odată că cei din jurul tău, te-au prins
într-o plasă de dezonoare după ce ți-au subminat sistematic credința și energia, până când ai
devenit doar un instrument lipsit de viață în mâinile lor murdare. Pentru că oricum vom muri, mai
bine să murim cu capul sus, fără să ne mânjim sufletele, punându-ne semnătura pe condamnarea
noastră la moarte”.

„în această țară nu există bărbați și îmi este rușine că sunt Regina unor lași!”
............................................................................................................
A doua regină a României s-a născut în Anglia ca mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei și
a fost un exemplu de patriotism și sacrificiu. În februarie 1918 totul părea pierdut pentru
România. Mare parte din țară era ocupată cu guvernul refugiat în Moldova.

Regele Ferdinand este amenințat la întânirea cu Imperiul Austro-Ungar cu înlocuirea de pe

tron cu alt „neamț” dacă nu semnează o pace separată, o pace ce ne-ar fi exclus din UE-ul de
atunci, Antanta și de la negocierile ulterioare pentru o Românie Mare. Ferdinand și „aleșii poporului”
lasă mândria și onoarea deoparte pentru vremuri mai bune și se pun pe treabă alegând calea simplă
a capitulării. Noroc cu singurul bărbat de atunci, Regina Maria care a pus piciorul în prag:
„A urmat o scenă teribilă, în care i-am spus Regelui că își vinde sufletul și onoarea și, o dată cu
acestea, onoarea familiei și țării sale. Trebuie să ți se spună odată că cei din jurul tău, te-au prins
într-o plasă de dezonoare după ce ți-au subminat sistematic credința și energia, până când ai
devenit doar un instrument lipsit de viață în mâinile lor murdare. Pentru că oricum vom muri, mai
bine să murim cu capul sus, fără să ne mânjim sufletele, punându-ne semnătura pe condamnarea
noastră la moarte”. Adică mai pe românește „Noblesse oblige”. A urmat un bla-bla din partea lui
Stirbey încercând să-l apere pe sărmanul rege și liota din guvern așa că Regina a fost nevoită să
încheie maiestuos:

„în această țară nu există bărbați și îmi este rușine că sunt Regina unor lași!”
După acest duș rece și alte bătălii politice ale reginei, România a ieșit în cele din urmă bine și cu
obrazul curat. Să remarcăm cuvântul uitat din vocabularul și comportamentul politic actual, dar
folosit des și cu folos de regină: onoare.
Foto: Regina Maria pe timpul vizitei într-un spital în anul 1917, imagine din lucrarea "Fotografii din
Războiul pentru întregirea neamului 1916-1919" 1924