BETOANE DE ÎNALTĂ REZISTENȚĂ

Realizarea de betoane cu rezistenţe de câteva ori mai mari decât cele ale
betoanelor obişnuite a deschis noi perspective pentru construcţii.
Una din aplicaţiile tipice ale acestor betoane de înaltă rezistenţă este realizarea
structurilor clădirilor etajate înalte. Au putut astfel să fie realizate clădiri foarte înalte cu
structura din beton, în condiţii acceptabile funcţional şi interesante economic. Aceasta a
inversat tendinţa de realizare a structructurilor de clădiri înalte din oţel, în ultimul
deceniu majoritatea clădirilor înalte având structura din beton sau mixtă oţel-beton.
Structurile de beton au, faţă de cele din oţel, avantajele rigidităţii şi masei sporite,
ceea ce duce la o comportare mai bună la acţiunea vântului, precum şi un preţ de cost
mai scăzut.
Creşterea rezistenţei a fost însoţită şi de ameliorarea altor proprietăţi, în special a
durabilităţii, dar şi de aspecte specifice de comportare, mai puţin dorite, cum ar fi o
comportare mai fragilă la compresiune.
Aceasta a dus la o oarecare reticenţă din partea proiectanţilor privind folosirea
BIR, în special în zone seismice.
Totuşi, cercetările experimentale au arătat că, în anumite condiţii, se pot realiza
elemente structurale ductile din BIR, care să satisfacă exigenţele de comportare din
zone seismice.
Un exemplu de clădire cu structura realizată integral din BIR este Burj
Khalifa din Dubai
Clădirea, realizată între 2005-2009, cu o înălţime totală de 818 m, depăşeşte cu
mult următorul ca înălţime, Taipei 101, cu numai 508 m.

Fig. 1 Primele 10 clădiri înalte din lume (CTBUH Journal, 1/2010)

 Forma în plan a clădirii este trilobată, fiind inspirată de “floarea deşertului”. În
interior este realizată o structură de tip “nucleu cu contraforţi”, care asigură o rezistenţă
şi o rigiditate deosebită clădirii. Pe înălţime, aripile se retrag succesiv, realizând pe de o
parte efectul arhitectural de „spirală” şi, pe de altă parte, „încurcând vântul”, adică
împiedecând formarea vârtejurilor care provoacă oscilaţiile transversale ale clădirii.
Datorită studiilor aprofundate de comportare la vânt realizate în tunel de vânt pe
machete aerelastice, acceleraţiile produse de vânt la etajele superioare sunt sub limita
impusa de standardul ISO, fără să fie necesară folosirea de dispozitive suplimentare de
amortizare, de tip TMD. Rezistenţele caracteristice ale betonului din pereţi sunt cuprinse
între C67/80 şi C50/60 şi s-a utilizat o reţetă cu ciment Portland şi cenuşi zburătoare şi
agregate locale. Betonul C67/80 pentru porţiunea inferioară a structurii are un modul
Young de 43 800 N/mm2 la 90 de zile. Structura de beton a fost proiectată conform
Codului de proiectare ACI 318–02. Pentru a reduce efectele
scurtării diferenţiate între stâlpii şi pereţii interiori datorită
curgerii lente, stâlpii au fost astfel dimensionaţi încât efortul
unitar mediu din sarcini permanente să fie acelaşi în toate
elementele.

Fig. 2 Cactus

Fig. 3 Burj Khalifa, Dubai

 Fundaţia turnului este alcătuită dintr-un radier aşezat pe piloţi. Radierul de beton
armat are 3,7 m grosime şi a fost turnat folosind beton autocompactant C40/50.
Radierul este sprijinit pe 194 piloţi foraţi turnaţi in-situ. Piloţii au diametrul de 1,5
m şi circa 43 m lungime şi sunt din beton autocompactant C50/60, cu o capacitate de
3000 tone fiecare. Pilotul testat a suportat peste 6000 de tone. Apa subterană în zona
infrastructurii este deosebit de agresivă, cu cloruri în concentraţie de până la 4,5% şi
sulfaţi până la 0,6%, fiind mai mari chiar decât în apa de mare. În consecinţă,
asigurarea durabilităţii a fost un factor determinant la proiectare radierului şi piloţilor.
Reţeta betonului C50/60 foloseşte un ciment compozit cu 25% cenuşi zburatoare, 7%
SUF, şi un raport a/c de 0,32. Amestecul a fost proiectat să fie autocompactant, utilizânt
un aditiv superplastifiant astfel încât să se obţină o raspândire de 675 ± 75 mm, şi să se
reducă posibilitatea de apariţie a defectelor la turnare.

Fig. 4 Vedere 3D a fundației a Burj Khalifa, Dubai

Nucleul structural al turnului a necesitat aproape 170.000 m3 de beton proiectat

pentru o rezistență la compresiune de 80 N/mm2.
Proiectarea betonului pentru elementele verticale a fost determinată de
următoarele cerinţe: o rezistenţă la compresiune de 10 MPa la 10 ore pentru a asigura
viteza de execuţie prevăzută, o rezistenţă finală de 80 MPa pe cub şi un modul de
deformaţie de 44 GPa (în EC2, acest modul corespunde la un beton C90/105), precum
şi asigurarea unei pompabilităţi şi lucrabilităţi adecvate.
Condiţiile de mediu din Dubai variază de la o iarnă răcoroasă la călduri extreme
vara, cu maxime depăşind uneori 50 °C. Pentru a ţine cont de vitezele diferite de
dezvoltare a rezistenţei şi de pierdere a lucrabilităţii, dozajul de întârzietor este ajustat
pentru diferite sezoane. Pentru a combate problema temperaturii, nu a fost turnat beton
în timpul zilei. În schimb, în timpul lunilor de vară gheața a fost adaugată în amestec și
betonul a fost turnat noaptea, când aerul este rece, iar umiditatea este mai mare. Un
amestec de beton mai rece se întărește uniform şi, prin urmare e mai puţin probabil să
se stabilească prea repede şi să fisureze. Orice fisuri semnificative ar fi putut pune în
pericol întregul proiect.

Fig. 5 Construcția suprastructurii a Burj Khalifa, Dubai

 Asigurarea pompabilităţi pentru aceste înăţimi record (s-a pompat la peste 600
m, folosind o singură pompă la nivelul pământului) a fost cea mai dificilă problemă de
proiectare, ţinând cont mai ales de temperaturile ridicate din timpul verii. Au fost
dezvoltate 4 amestecuri diferite pentru a reduce presiunea de pompare pe măsură ce
creşte înălţimea clădirii. Amestecul curent conţine 13% cenuşi zburătoare şi 10% SUF
cu dimensiunea maximă a agregatului de 20 mm. Amestecul este autocompactant, cu o
răspândire medie de circa 600 mm, şi a fost folosit până când presiunea de pompare a
depăşit 200 bari. După aceasta a fost folosit un amestec cu dimensiunea maximă a
agregatului de 14 mm şi 20% cenuşi zburătoare şi autocompactant, menţinând
rezistenţa pe cub de 80 MPa. Peste nivelul 127, cerinţele structurale sunt de numai 60
Mpa rezistenţă la compresiune pe cub, s-a folosit un amestec cu dimensiunea maximă
a agregatului de 10 mm și un raport apă-ciment de 0,27.
 ÎMBINAREA GEAMURILOR DIN FAȚADĂ CU SILICON

Cu un buget pentru acest proiect de peste 1.5 miliarde dolari, înălţimea finală a
spectaculosului zgarie-nori Burj Khalifa ajunge la 828 m deasupra nivelului solului,
astfel deţinând recordul pentru cea mai înaltă clădire din lume şi, de asemenea, pentru
cea mai mare fațadă din aluminiu si sticlă.
Acest proiect măreț a depăşit cele mai mari provocări şi dificultăţi tehnice, printre
care ar fi forţele vântului ce pun presiune asupra structurii turnului, logistica de mişcare
a muncitorilor şi materialelor la înălţimi extreme şi construcţia anvelopei clădirii.
Un total de 103 mii de metri pătraţi de sticlă a fost folosit în panouri, care sunt
încorporate într-o faţadă de 132,190 de metri patrati.
Aceste panouri de placare avansate maximizeaza rezistenţa împotriva
transmiterii căldurii de la soare şi economisesc energie prin utilizarea unor tehnici
sofisticate de inginerie, care includ geamurile de înaltă performanţă reflectorizante.
Gestionarea presiunii interne prevăzute în cadrul unității de geam termopan din
cauza altitudinii ridicate a culminat cu alegerea din caietul de sarcini a adezivului din
silicon Dow Corning 3362.
Adezivul de etanșare din silicon Dow Corning 993 a fost specificat pentru a
aduce securitate suplimentară unităților de geam termopan, care au fost fixate mecanic
la suprastructură.

Fig. 6 Fațadă a Burj Khalifa, Dubai

 Provocarea
Ca in cazul oricărei construcții din Orientul Mijlociu, experţii tehnici Dow Corning
s-au confruntat cu testarea şi specificarea produselor care sunt capabile să reziste
următoarelor rigori: temperaturi ridicate, lumina ultra-violet, activitate seismică şi
condiţiile meteorologice nefavorabile, inclusiv furtunile de nisip şi vânturile puternice. În
plus, zone întinse din peretele cortină, care în total este echivalentul a 17 terenuri de
fotbal, sunt poziţionate la înălţimi extreme, care la rândul lor, aduc un nou set de
provocări tehnice.
Soluția
Panourile au fost îmbinate pe site şi pe înălțimea a două etaje. Fiind poziţionate
la altitudini atât de mari, riscul presiunii asupra unităților de geam termopan a fost
atenuat prin proprietățile adezivului „Dow Corning 3362 Silicon Insulating Glass
Sealant’’.
În timp ce forma turnului de-a lungul înălţimii sale variază pentru a minimiza
forțele eoliene asupra clădirii, „Dow Corning 993 Silicone Structural Glazing Sealant”
joacă un rol important în asigurarea unei legături adezive puternice, rezistența la UV și
vindecarea rapidă, în rosturile dintre geamurile termopan şi rama peretelui cortină.

Fig. 7 Geamuri îmbinate cu silicon

 Dow Corning 3362
Silicone Insulating Glass Sealant
Un silicon neutru conservant special formulat pentru a fi utilizat ca un sigiliu
secundar în fabricarea de înaltă performanţă a unităților de geam termopan, cu
aderenţă la o gamă largă de suporturi, inclusiv geamuri acoperite, emailate şi
reflectorizante. Dow Corning 3362 are o stabilitate la temperatură excelentă, este
rezistent la radiaţii ultra-violete şi ozon si este certificat de agrementul tehnic european
ETA 03/0003 şi în conformitate cu cerinţele EN 1279.
 Dow Corning 993
Silicone Structural Glazing Sealant
Certificat de agrementul tehnic european ETA 01/0005, Dow Corning 993 are
proprietăţi excelente la intemperii şi o rezistenţă ridicată la radiaţiile ultra-violete, căldură
şi umiditate o dată ce s-a întărit. Este ideal pentru lipirea structurală a sticlei şi
metalului, inclusiv a sticlei acoperite, emailate şi reflectorizante.
Bibliografie:

„Proiectarea structurilor din beton de înaltă rezistență în zone seismice”,

Prof dr. ing. Radu PASCU
www.burjkhalifa.ae
www.whatisburjkhalifa.com
www.basf-cc.ae/SiteCollectionDocuments/JR_BurjKhalifa_SS110410.pdf
www.dowcorning.com