Sunteți pe pagina 1din 104

Universitatea ,,Constantin Brâncuși” din Târgu –Jiu

Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale


Program de studii: Asistență Medicală Generală

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Lector Univ. Dr. Mălăiuş Vasile

Absolvent,
Pănescu Daniela-Adina

<<Târgu- Jiu>>
2019
Universitatea ,,Constantin Brâncuși” din Târgu –Jiu
Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale
Program de studii: Asistență Medicală Generală

LUCRARE DE LICENȚĂ

NURSINGUL IN PNEUMONIA ACUTĂ

Coordonator științific,
Lector Univ. Dr. Mălăiuş Vasile

Absolvent,
Pănescu Daniela-Adina

<<Târgu- Jiu>>
2019
CUPRINS

CAPITOLUL pagina

PARTEA GENERALĂ

INTRODUCERE ……………………………...... 1
I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A 2
APARATULUI RESPIRATOR
II PNEUMONIA ACUTA 12
II.1.Definitie 12
II.2. Incidenta 12
II.3. Cauzele pneumoniei bacteriene 13
II.4. Clasificarea pneumoniilor 14
II.5. Forme ale pneumoniei bacteriene 16
II.6. Patogenia pneumoniei bacteriene 17
II.7. Factori de risc 19
II.8. Cai de transmitere 20
II.9. Semnele și simptomele pneumoniei 20
II.10. Complicațiile pneumoniei 21
II.11. Diagnosticul pneumoniei bacteriene 22
II.12. Tratament 25
II.13. Prevenirea pneumoniei 26
II.14. Evolutie, Complicatii 27
III NURSINGUL BOLNAVILOR CU
PNEUMONIE
III.1.Procesul nursing 30
III.2. Aspecte nursing la pacientul cu 34
pneumonie acută
III.3. Procesul de nursing la pacientul cu 35
Pneumonie acută bacteriană

PARTEA SPECIALĂ

IV ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA
STUDIULUI
IV.1.Motivaţia lucrării 41
IV.2.Scopul lucrării 42
IV.3 Material si metoda de lucru 42
IV.4. Lotul studiat 43
V PREZENTAREA PLANULUI NURSING
PENTRU CAZURILE REPREZENTATIVE 44
VI REZULTATE SI DISCUTII 94
VII CONCLUZII 99
BIBLIOGRAFIE 101
PARTEA GENERALĂ
INTRODUCERE
Situat în cadrul regnului animal pe treapta superioară, omul este o fiinţă unică,
unicitatea fiind dată de nevoile psihologice, sociale si culturale ce se alatură nevoilor de bază
(biologice) ale supravieţuirii. Fiinţă adaptabilă, cu diferite grade de dependenţă la schimbările
mediului, omul este in permanenta interacţiune cu acesta, influenţându-l şi fiind influenţat.
Conform OMS, sănătatea este “ o stare de bine fizic,mental si social si nu constă numai
in absenţa bolii sau a infirmităţii”. Raportată la boală, sănătatea reprezintă ansamblul forţelor
biologice, fizice, afective, psihice si sociale, mobilizate pentru a înfrunta, a compensa, sau
depăşi boala.
Boala reprezintă ruperea echilibrului sau armoniei individului prin apariţia unei
dificultăţi de adaptare la o situaţie nouă, provizorie sau definitivă, in existenţa individului.
Evenimentul, reversibil sau nu, poate duce la respingerea socială a omului din anturajul său.
Nursa este acea persoană pregatită printr-un program de studiu care include promovarea
sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor si îngrijirea persoanei bolnave din punct de vedere fizic,
mental, cu deficienţe, indiferent de vârsta şi în orice unitate sanitară sau în orice situaţie, la nivel
de comunitate.
Procesul de nursing este un proces organizat si planificat, o metodă raţională de
planificare si promovare a intervenţiilor individualizate, în scopul obţinerii unei mai bune stări
de sănătate pentru individ, familie, comunitate.
Nevoia de a respira face parte din nevoile fiziologice vitale aşezate pe primele poziţii, la
baza “piramidei” lui Abraham Maslow (psiholog si umanist american) alături de celelalte nevoi
fizice si corporale elementare: a avea o circulaţie adecvată, a menţine temperatura corpului
constantă, a mânca, a bea, a elimina, a se mişca, a dormi, a se îmbrăca, a fi curat, a evita
pericolele, a comunica, a-şi practica religia, a fi ocupat pentru a fi util, a învata, a se recreea.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt enumerate în ordinea importanţei lor pentru asistenţa sanitară,
pentru că evoluţia spre o nevoie superioră nu se poate realiza pe deplin decât atunci când nevoia
inferioară este satisfacută. De asemenea, cu cât o nevoie se află mai spre vârful piramidei, cu
atât ea este mai specific umană-deci este mai puţin urgentă din punct de vedere subiectiv, dar
satisfacerea ei aduce fericire şi chiar eficienţa biologică a organismului.

1
CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A


APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea
schimburilor gazoase dintre organism şi mediul extern .
Aparatul respirator este alcătuit din :
● căile respiratorii – organe cu rol în vehicularea aerului :
- căile resiratorii superioare – cavitatea nazală
- faringele
- căile respiratorii inferioare - laringele
- traheea
- bronhiile
●plămânii – organe la nivelul cărora au loc schimburile de gaze ( O2 şi CO2 )

I.1. TRAHEEA
Traheea este un conduct fibro-cartilaginos care continuă la partea inferioară laringele până la
bifurcarea ei în cele două bronhii principale .
Este situată anterior de esofag . Are două segmente : cervical şi toracal .
Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior , unde se află o membrană
musculofibroelastică ce permite dilatarea esofagului şi înaintarea bolului alimentar în timpul
deglutiţiei .
La exterior se află ţesut conjunctiv iar la interior mucoasa traheală formată dintr-un epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat, având şi celule care secretă mucus.
Raporturile traheei: Traheei i se descriu două porţiuni: cervicală şi toracală.
Traheea cervicală vine în raport anterior cu glanda tiroidă, posterior cu esofagul şi lateral cu
pachetul vasculo-nervos al gâtului (artera carotida comună, vena jugulară externă, nervul vag) şi cu
nervii recurenţi.
Traheea toracala vine în raport anterior cu vasele mari de la baza inimii şi timusul, posterior cu
esofagul şi lateral cu pleura mediastinală dreaptă şi stângă, vena cavă superioară, crosa venei azygos
şi arcul aortei.

2
Fig. 1

Structura anatomica a traheei. Este formată dintr-o membrană fibro-musculo-elastică, ce


conţine 15-20 inele cartilaginoase incomplete. În partea posterioară, arcurile cartilaginoase lipsesc,
iar membrana devine plată; ea vine în contact cu esofagul.
Musculatura traheei uneşte cele două capete ale arcurilor cartilaginoase. Contracţia
musculaturii uşurează diametrul traheei, apropiind extremităţile arcurilor cartilaginoase.
Mucoasa traheei este formată din corion, glande mixte şi epiteliu pluristratificat, cilindric.La
nivelul limitei inferioare (T4-T5), traheea se bifurcă în bronhiile principale dreapta şi stânga.
Vascularizaţia şi inervaţia traheei arterială :
 prin ramuri din artera subclavie şi aorta toracală;
 venele urmează arterele cu acelaşi nume;
Limfatica este tributară ganglionilor:traheal şi traheo-bronşici
Inervaţie, prin :
 nervii prin nervul recurent şi nervul vag
 nervii din simpatic: prin nervul cervical şi toracal superior
Bronhiile principale, dreapta şi stânga continua căile respiratorii inferioare de la bifurcaţia
traheei pâna la plămâni.Bronhiile pulmonare ajung la hilul pulmonar, prin care pătrund în plămâni,
ramificându-se şi formând arborele bronşic.
Bronhia principală dreaptă are un traiect mai vertical, este mai groasă şi mai scurta (2,5 cm).
Bronhia principală stânga are un traiect mai orizontal, este mai subţire şi mai lungă (5 cm).
Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar. Pediculul pulmonar cuprinde formaţiunile care
intră şi ies din plămâni:

3
 bronhia principală ;
 artera pulmonară;
 venele pulmonare;
 vasele şi nervii pulmonari.
Structura bronhiei principale este identică cu a traheei, inelele cartilaginoase în număr de 9-12 ,
sunt incomplete posterior . Ele pot fi comprimate de :
 adenopatii traheo-bronşice dând tulburări de ventilaţie în teritoriul respectiv
 tumori de vecinătate - atelectazie
Bronhiile principale constituie segmentul extrapulmonar al arborelui bronşic. După pătrunderea
în plămân, ele se ramifică , formând segmentul intrapulmonar al arborelui bronşic.
I.2.PLĂMÂNII
Plămânii reprezintă organele în care se realizează schimbul de gaze : O2 şi CO2 fiind principale
căi ale respiraţiei.Sunt în număr de doi : unul drept , altul stâng.La nivelul plămânilor are loc
schimbul alveolar de gaze. Plămânii sunt conţinuţi în cele două seroase pleurale , complet separate
între ele. Seroasele pleurale şi plămânii, separaţi prin mediastin , sunt situaţi în rândul lor , în
cavitatea toracică . Între plămâni, pleurele pulmonare şi pereţii cavităţii toracelui se stabilesc
relaţii reciproce, prin care se asigură mecanica respiratorie .

Fig. 2

4
Greutatea plămânilor reprezintă a 50-a parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai
greu decât cel stâng.
Capacitatea plămânului, adică volumul de aer pe care îl conţine, este de aproximativ 4500-
5000 cmc.
Culoarea plămânilor variază cu vârsta şi cu substanţele care sunt inhalate, (la fumători şi la cei
care lucrează în medii cu pulberi, au o culoare cenuşiu- negricioasă; în timp ce la copii este roz).
Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm.
Configuraţia externă
Plămânul drept este format din trei lobi : lobul superior mijlociu, inferior.
Plămânul stâng este format din doi lobi: superior şi inferior.
Lobii sunt delimităţi de nişte şanţuri adânci -scizuri, în care pătrunde pleura viscerală. Fiecărui
plămân i se descriu :
 două feţe-costală, în raport direct cu peretele toracic;
 mediastinală, la nivelul căruia se află hilul pulmonar;
 trei margini: anterioare, posterioară şi inferioară;
 o bază sau faţă diafragmatică în raport cu diafragmul şi prin el cu lobul
 hepatic drept în dreapta şi fundul stomacului în stânga ;
 vârful este porţiunea situată deasupra coastei II. Are forma rotunjită, vine
în raport cu coastele I si II; corespunde regiunii de la baza gâtului.
Structura plămânului. Plămânii sunt alcătuiţi dintr-un sistem de canale, rezultat din
ramificarea bronhiei principale - arborele bronşic, şi un sistem de saci, în care se termină arborele
bronşic - lobuli pulmonari.
Arborele bronsic este totalitatea ramificaţiilor intrapulmonare ale bronhiei principale:
Bronhia principală - bronhii lobare (3 pentru plămânul drept şi 2 pentru cel stâng)-bronhii
segmentare (câte 10 pentru fiecare plămân; câte una pentru fiecare segment pulmonar)-bronhii
interlobulare-bronhiole terminale-bronhiole respiratorii-canale alveolare.
Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrică , regulate. Peretele lor este format dintr-o tunică :
 fibrocartilaginoasă, sub forma de inel incomplet;
 musculara (muşchii netezi bronşici);
Mucoasa : este formată dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat(a căror mişcare este îndreptată
spre căile aeriene superioare) şi numeroase glande.

5
Bronhiolele respiratorii şi terminale sunt lipite de inelul cartilaginos, dar prezintă un strat
muscular foarte dezvoltat, care intervine activ în modificarea lumenului bronhiolelor şi astfel în
reglarea circulaţiei aerului în căile pulmonare.
Arborele bronşic poate prezintă dilataţii patologice sub formă de saci, în care se strâng secreţii,
puroi-bronsiectazii.
Lobulul pulmonar (continuă ultimele ramificaţii ale arborelui bronşic). Reprezintă unitatea
morfologica şi funcţională a plămânului , la nivelul căruia se face schimbul de gaze. Are forma unei
piramide cu baza spre exteriorul plămânului şi vârful spre bronhiola respirator.Lobulul pulmonar este
constituit din : bronhiola respiratorie-canale alveolare -alveole pulmonare-împreună cu vase de sânge
limfatice, fibre motorii nervoase şi senzitive.
Alveola pulmonară – peretele alveolar este format dintr-un epiteliu, sub care se găseşte o bogată
reţea capilară care provine din ramificaţiile arterei pulmonare ( ce aduc sânge venos din ventriculul
drept) .
Epiteliu alveolar formează cu epiteliul capilarelor alveolare o structură funcţională comune -
membrana alveocapilară. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin difuziune, între –aerul
din alveole, a cărui compoziţie este menţinută constantă prin ventilaţia pulmonară şi sânge. Suprafaţa
epiteliului alveolar este acoperită cu o lamă fină de lichid - surfactant.
Distrugerea peretilor alveolari apare emfizemul pulmonar.
Mai mulţi lobuli se grupează în unităţi morfologice şi funcţionale mai mari - segmente
pulmonare.
Segmentul pulmonar este unitatea morfologică şi funcţională, caracterizată prin teritoriu
anatomic cu limite precise, cu pedicul bronhovascular propriu şi aspecte patologice speciale.
Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu acelaşi nume , fiecare plămân având câte
10 segmente.Segmentele se grupează la rândul lor formând lobii pulmonari.
Vascularizaţia plămânilor este dublă: funcţională şi nutritivă.
Vascularizaţia funcţională este asigurată de trunchiul pulmonar cu cele două ramuri ale lui:
artera pulmonară dreaptă şi artera pulmonară stângă şi de cele patru vene pulmonare: două drepte şi
două stângi.Trunchiul pulmonar porneşte din ventriculul drept al inimii şi duce la plămâni sânge sărac
în oxigen, iar venele pulmonare aduc sângele bogat în oxigen de la plămâni la atriul stâng al inimii.

6
Trunchiul pulmonar si venele pulmonare alcatuiesc vasele circulatiei mici, prin care se asigura
schimbul permanent de gaze: cedarea bioxidului de carbon din sange in aerul alveolar si trecerea
oxigenului din aerul alveolar in sangele capilarelor perialveolare.
Artera pulmonară dreaptă situată înaintea, apoi dedesubtul şi în cele din urmă postero-lateral
faţă de bronhia principală, se divide chiar înainte de pătrunderea ei în hil, în patru ramuri:
Ramura superioară (a lobului superior) da cinci diviziuni segmentare: apicală, pentru
segmentul apical; anterioară ascendentă şi anterioară descendenta, pentru segmentul anterior;
posterioară ascendentă şi posterioară descendenta, pentru segmentul posterior.
Ramura mijlocie (destinată lobului mijlociu) da doua diviziuni segmentare: laterală şi medială
pentru segmentul lateral, respectiv medial.Cantitatea de sânge care trece prin anastomozele bronşice
este 1% din totalul sângelui care irigă plămânul. In condiţii patologice (insuficienţa cardiacă,
bronşiectazii) debitul anastomotic poate ajunge la 80 % din totalul sângelui care iriga plămânul.
Circulaţia limfatică este tributară: ganglionilor hilari si ganglionilor traheo-bronşici. De aici se varsă
în final, în canalul toracic.
Inervaţia plămânului este realizată de SNV printr-un plex pulmonar anterior şi altul posterior .
Inervaţia este: motorie, asigurată de simpatic (fibre postganglionare) şi parasimpatic (nervul vag) .
Simpaticul are acţiune bronhodilatatoare, vasodilatatoare şi relaxează musculatura bronşică.
Parasimpaticul are acţiune bronhoconstrictorie, vasoconstrictorie, hipersecreţie de mucus,
senzitivă; anexata simpaticului şi parasimpaticului.
Cele mai multe fibre senzitive sunt în legătura cu nervul vag.
I.3.PLEURA
La exterior plămânii sunt înveliţi intr-o foiţă seroasă = pleura.Ea are rolul de a uşura mişcările
plămânilor prin alunecare.

Fig.3

7
Fiecare plămân este învelit de o pleură. Pleura la rândul ei, este formată din două foiţe, una în
continuarea celeilalte, pleura viscerală, care acoperă plămânul şi pleura parietală, care acoperă
pereţii cavitătii toracice. Intre cele două pleure, există o cavitate închisă numită cavitatea pleurală,
care în mod normal este virtuală şi care conţine o cantitate infimă de lichid, care favorizează
alunecarea.
In conditii patologice cavitatea pleurală poate deveni reală, putând fi umplută cu :
 puroi (pleurezie);
 sânge (hemotorax);
 aer (pneumotorax).
Când cantitatea de lichid sau aer este mare, plămânul respectiv apare turtit spre hil (colabat) şi
funcţia sa respiratorie este nulă.
Presiunea în cavitatea pleurală este negativă. Datorită presiunii negative, vidului pleural şi
lamei de lichid interpleural , plămânul poate urma cu fidelitate mişcările cutiei toracice în inspir şi
expir. Totodată presiunea negativă din cavitatea pleurală favorizează circulaţia venoasă de întoarcere,
atât prin venele pulmonare, cât şi prin vena cavă-superioară şi inferioară.
Vascularizaţia şi inervaţia pleurei .Inervaţia este vegetativă , simpatică şi parasimpatică.
Pleura viscerală este aproape insensibilă ; ca şi plămânul , în schimb cea parietală are o sensibilitate
marcată, fiind o zonă reflexogenă importantă. Iritaţia ei în timpul unor manevre, de exemplu puncţia
pleurală, poare determina şoc pleural cu moarte prin acţiune reflexa asupra centrilor respiratori şi
circulatori.
I.4.MEDIASTINUL
Toracele este împărţit din punct de vedere topografic:
 intr-o regiune mediană= mediastin;
 două regiuni laterale = pleuro-pulmonare.
Mediastinul : regiunea mediană care desparte cele două regiuni pleuro-pulmonare.El
corespunde :
 în sens antero-posterior, spaţiului dintre stern şi coloana vertebrală;
 în sens supero-inferior, orificiului superior al toracelui şi diafragmului.
Mediastinul conţine organe aparţinând aparatului respirator, cardio-vascular şi digestiv.
Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte şi de altă a mediastinului şi conţin plămânul şi
pleura respectivă.

8
I.5.FIZIOLOGIA RESPIRATIEI
Respiraţia face parte dintre funcţiile vegetative, de nutriţie.Actul respirator este constituit din
două etape fundamentale:
 procesul de respiraţie externă sau pulmonară prin care se face schimbul
de O2 şi CO2 la nivel pulmonar;
 procesul de respiraţie internă sau celulară,prin care se face schimbul de
gaze la nivel celular.
Procesul de respiraţie este continuu. Oprirea lui duce la scurt timp la moartea celulelor,
deoarece organismul nu dispune de reserve de O2 , iar acumularea de CO2 este toxică pentru celule.
Ventilaţia pulmonară. Aerul atmosferic este introdus în plămân prin procesul de ventilaţie
pulmonară, prin care se menţine constantă compoziţia aerului alveolar.
Mecanica respiraţiei. Schimburile gazoase la nivelul plămânului se realizează datorită
succesiunii ritmice a două procese:inspiraţia şi expiraţia.
Inspiraţia este un proces activ care se datorează contracţiei muşchilor inspiratori ducând la
mărirea tuturor diametrelor cutiei toracice. In timpul inspiraţiei aerul atmosferic pătrunde prin căile
respiratorii până la nivelul alveolelor pulmonare. Inspirul normal durează o secundă.In timpul
inspirului forțat intervin şi muşchii inspiratori accesori (sternocleidomastoidian,pectoralul mare,
dinţatul mare şi trapezul)
Expiraţia normală este un proces pasiv, care urmează fără pauză după inspiraţie.In expiraţie, o
parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. Expiraţia durează aproximativ două secunde la adult.
In timpul expiraţiei, cutia toracică revine pasiv la dimensiunile avute anterior.Cele două faze ale
respiraţiei pulmonare se succed ritmic, fără pauză, cu o frecevenţă de 14-16 / minut la bărbat şi
18/minut la femeie. Frecvenţa respiratiei creşte în funcţie de nevoia de O2 şi de prezenţa CO2. In
timpul efortului fizic sau în caz de obstacol pe căile aeriene, expiraţia poate deveni activă prin
inervaţia muşchilor expiratori. Contracţia lor comprimă viscerele abdominale, care deplasează
diafragmul spre cutia toracică şi apropie rebordurile costale, reducând volumul toracelui.In inspiraţie,
prin creşterea volumului pulmonar, alveolele se destind şi volumul lor creşte. Ca urmare, presiunea
aerului în regiunea alveolara scade. Se creează astfel o diferenţă de presiune între aerul atmosferic
(unde presiunea rămâne neschimbată) şi presiunea intrapulmonară (care scade). In felul acesta aerul
pătrunde prin căile respiratorii până la alveole , pe baza forţei fizice. In expiraţie, prin retracţia
plămânului şi revenirea la forma iniţială a cutiei toracice, se întâlnesc două faze :

9
 prima, în care revenirea cutiei toracice se face pe seama elasticităţii
cartilajelor şi ligamentelor ei;
 a doua, în care plămânul elastic, în tendinţa de a se retracta spre hil,
exercită o presiune de aspiraţie asupra cutiei toracice.
Ciclul respirator( 1 inspiraţie+1expiraţie) are o durată de 3 secunde, ceea ce revine la 20
mişcări respiratorii/ minut (normal aproximativ 12-20) = frecvenţa respiratorie.
In efort fizic, frecvenţa respiratorie poate ajunge la 40-60/minut, de asemenea în condiţii
patologice: febra, hipertiroidism, hipercapnie,hipoxie(tahipnee).
Volumele respiratorii(volumele de gaz) .In condiţiile de repaus, fiecare respiraţie vehiculează
un volum de circa 500 cmc aer, denumit volum curent (VC).Dar, nu tot acest volum de aer participă
la schimburile respiratorii care se fac la nivelul alveolelor , deoarece o parte din aerul inspirit rămâne
în căile respiratorii. Spaţiul ocupat de acest volum de aer, constituie spatiul mort anatomic si are
valori de aproximativ 150 cmc.
Se mai utilizează noţiunea de spaţiu mort funcţional care defineşte volumul de aer, nu participă
efectiv la schimburile pulmonare.
In conditii normale, spaţiul mort anatomic coincide cu cel funcţional, dar în anumite condiţii
patologice se produc decalaje între aceste volume.
Peste volumul de aer curent, o inspiraţie maximă poate produce încă aproximativ 1500 cmc aer,
care poartă denumirea de volum inspirator de rezervă (VIR) sau aer suplimentar, iar printr-o expiraţie
forţată, după o expiraţie obişnuită poate elimina încă o cantitate 1000-1500cmc aer denumit volum
expirator de rezerva (VER) sau aer de rezervă.
VC+VIR +VER=capacitatea vitală (CV) se determină prin efectuarea unei expiraţii fortate după
o inspiraţie maximă.
Capacitatea vitală :
 la barbat este mai mare ( aproximativ 4,8 l)
 la femei este mai mică (aproximativ 3,2 l).
Capacitatea vitală pulmonară – valoarea fiziologică este de aproximativ 3600-4000 ml.
Capacitatea vitală creşte în timpul efortului fizic şi scade în timpul sedentarismului.Ea depinde de
suprafaţa corporală, de vârsta, de antrenament la efort.

10
Volumele şi capacităţile pulmonare sunt importante pentru stabilira diagnosticului şi
prognosticului diferitelor boli pulmonare, totuşi ele nu dau indicaţii directe despre funcţia
ventilatorie.
Schimbul alveolar de gaze .Aerul atmosferic ajuns în plămâni prin ventilatie este condus in
alveole, unde are loc schimbul de gaze între aerul alveolar şi sange, la nivelul membranei alveolo-
capilare. Acest schimb se face prin difuziune, în funcţie de presiunea parţială a gazelor respiratorii, O2
şi CO2 de o parte şi de altă a membranei alveolo-capilare.
Ventilaţia pulmonară normală sau normoventilaţia se realizează la concentraţii alveolare ale
:CO2 de 5-6% menţinute la o frecvenţă respiratorie normală, de repaus (12-20/min.) şi O2 de 14%
Hiperventilaţia : când CO2 scade şi O2 creşte.Procesul este complexat reflex prin apnee şi
bradipnee.
Hipoventilaţia: când CO2 creşte si O2 scade, compensate reflex prin polipnee.
Presiunea parţială a unui gaz în amestec (legea lui Dalton) este proporţională cu concentraţia
gazului în amestec şi este egală cu presiunea pe care ar exercita-o asupra pereţilor recipientului , un
gaz, dacă acesta ar ocupa singur recipientul.In aerul alveolar, presiunea parţială este :
 pentru- O2=100 mmHg
 CO2=40 mmHg
In sîngele venos, presiunea parţială este : pentru – O2 = 37-40 mmHg şi -CO2 = 46 mmHg
Datorită diferenţei de presiune, CO2 trece din sângele venos în aerul alveolar, iar O2 trece din
aerul alveolar în sângele venos. Schimbul de gaze se face cu viteza foarte mare.Dacă membrana
alveolară este îngroşată (edem pulmonar, emfizem) schimbul de gaze este alterat , mai ales în ce
priveste CO2 şi se instalează hipoxemia.

I.6.FUNCŢIILE APARATULUI RESPIRATOR


a. Asigură respiraţia (aportul de O2 şi eliminarea CO2).
Mecanismele fundamentale ale respiraţiei pulmonare sunt: ventilaţia pulmonară,
difuziunea gazelor respiratorii, perfuzia în teritoriul alveolar.
b. Intervine în reglarea hidroelectrolitică, circulatorie si termică.
c. Are rol în metabolismul lipidic, transformarea angiotensinei I în angiotensina II
,degradarea serotoninei,noradrenalinei,bradikininei, prosta-glandinelor E şi F.

11
CAPITOLUL II
PNEUMONIA ACUTA

II.1.DEFINITIE
Pneumoniile sunt boli pulmonare inflamatorii acute de etiologie foarte diversa, infectioasa si
neinfectioasa, caracterizate prin alveolita exudativa sau infiltrat inflamator interstitial. Ele realizeaza
adesea un tablou clinico- radiologic de condensare pulmonara.
Cand procesul inflamator cu acumulare de exudat fibrinocelular in alveolele pulmonare are
localizarea lobara sau segmentara se vorbeste de pneumonie lobara sau segmentara.
Bronhopneumonia este o forma de pneumonie lobulara in care procesul inflamator cuprinde de obicei
mai multi lobuli si bronhiole aferente, procesull patologic evoluind in multitle focare diseminate,
aflate in stadii diferite de evolutie.
Termenul de pneumonie interstitiala desemneaza afectiuni pulmonare, acute, in care leziunea
inflamatorie este dispusa interstitial, peribronhopulmonar fara excluderea unei participari alveolare.
Din ce in ce mai folosit este termenul de pneumonita, care in sens larg are acelasi inteles cu termenul
de pneumonie fara ca el sa sesizeze tipul anatomic si topografia leziunilor.

II.2. INCIDENTA
Pneumonia este o inflamație a țesutului pulmonar, de obicei cauzată de o infecție virală sau
bacteriană. Pneumonia poate fi cauzată și de inhalarea secrețiilor de vomă sau a unor substanțe
străine, sau se poate dezvolta ca o complicație a gripei. În toate aceste cazuri, alveolele pulmonare se
umplu cu mucus, puroi sau alte lichide și nu mai pot funcționa corespunzător. Acest lucru înseamnă
că oxigenul nu poate ajunge în sânge și în celulele organismului.
Localizarea infecției bacteriene poate varia de la un segment al unui plămân la un plămân
întreg sau la ambii plămâni.
Pneumonia bacteriană este o boală gravă a plămânilor, care se poate solda cu mii de decese în
fiecare an, numărul spitalizărilor fiind mult mai mare. Astfel, OMS estimează că pneumonia este
responsabilă de 15% din totalul deceselor copiilor sub 5 ani, în anul 2015 fiind raportate 922.000 de
decese în rândul copiilor. În SUA se raportează anual aproximativ 4,5 milioane de cazuri de
pneumonie, incidența pneumoniei comunitare fiind de 170 de cazuri la 100.000 de locuitori. Rata de

12
mortalitate pentru pneumonia bacteriană este raportată a fi 1% pentru pacienții tratați ambulator, dar
poate crește până la 25% printre pacienții care necesită spitalizare.
Prevalența pneumoniei este mai mare în lunile de iarnă și în climatele mai reci. Incidența este
mai mare la bărbați decât la femei, cu creșterea frecvenței proporțional cu vârsta (de la 94 de cazuri la
100.000 de persoane cu vârsta de 44 de ani, la 280 cazuri la 100.000 de persoane cu vârsta >65 de
ani).
Pneumonia poate prezenta forme clinice diferite, de la gradul mediu la sever, în funcție de
virulența agentului patogen și, pe de altă parte, în funcție de capacitatea de apărare a organismului
uman. Această boală poate fi prevenită sau tratată, majoritatea pacienților refăcându-se în una până la
trei săptămâni, dar poate, de asemenea, să pună viața în pericol, ducând la insuficiență respiratorie și
moarte.

II.3. CAUZELE PNEUMONIEI BACTERIENE


 Cea mai comună cauză a pneumoniei este Streptococcus pneumoniae, această formă
fiind adesea numită pneumonia pneumococică, cu o rată mare de mortalitate în rândul
persoanelor cu risc crescut (copii mici, bătrâni, bolnavi cu boli cronice, imunosupresive etc.),
din cauza formelor severe de boală. Streptococcus pneumoniae, care face parte din flora
comensală a organismului uman de la nivelul gâtului și nasului, continuă să fie agentul
etiologic cel mai frecvent al infecțiilor bacteriene invazive (bacteremia, meningita și
pneumonia) printre copiii și adulții din întreaga lume, cu un grad ridicat de mortalitate, dacă nu
se iau din timp măsuri terapeutice.
În ultimele decenii s-a observat o rată crescută a tulpinilor de S. pneumoniae, cu un
pattern de rezistență la antibiotice din ce în ce mai mare.
Alti agenți etiologici ai pneumoniei bacteriene mai puțin întâlniți decât S.
pneumoniae sunt:
 Haemophilus influenzae poate coloniza tranzitoriu nazofaringele (purtător
asimptomatic). La anumite persoane, mai frecvent la copiii sub 5 ani, poate determina infecții
invazive, cele mai grave fiind pneumonia și meningita. Serotipul b s-a dovedit a fi cel mai
virulent dintre tulpinile de H. influenzae capsulate.
 Staphylococcus aureus este un agent bacterian omniprezent (atât pe pielea, faringele și
intestinul omului, cât și în mediul înconjurător - în praf, pe diverse suprafețe etc.). În special

13
tulpinile rezistente la meticilină (MRSA) pot determina infecții severe, de la infecții cutanate la
suprainfecții ale plăgilor chirurgicale, osteomielite, pneumonii, septicemii, infecții tot mai greu
de tratat din cauza rezistenței crescute la antibiotice.
 Klebsiella pneumoniae se găsește în gură, pe piele și la nivelul tractului digestiv.
Pacienții cu alcoolism cronic, diabet sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) prezintă
un risc crescut de a dezvolta pneumonie cu acest germene.
 Alți bacilii gram-negativi (Escherichia coli, Pseudomonas, Enterobacter, Serratia) pot
cauza pneumonie la indivizii cu risc crescut (sistem imun supresat, recent spitalizați etc.).
 Mycoplasma pneumoniae - unul dintre cei mai mici agenți care trăiesc liber și
întrunesc atât proprietăți ale bacteriilor cât și ale virusurilor. Acest agen patogen poate cauza
boala la om, mai frecvent la copii și tineri, la care putem întâlni izbucniri epidemice la interval
de 4-7 ani.
 Chlamydophila psittaci determină o formă rară de pneumonie, numită psitacoză, care
se poate transmite la om de la păsări, precum papagalul, porumbelul, canarul.
 Chlamydophila (sau Chlamydia) pneumoniae poate determina pneumonia sau bronșita,
cu debut insiduos și febră de nivel redus. Spectrul bolii poate varia de la forme asimptomatice
la forme de boală severă, întâlnite la vârstele cu risc crescut, dar cel mai frecvent la copiii de
vârstă școlară.
 Legionella pneumophila cauzează o formă foarte rară de pneumonie, numită și boala
legionarilor. Aceste infecții apar sporadic și în focare locale. Din cele 14 serotipuri
ale Legionellei pneumophila, serotipul 1 este identificat în peste 80% din cazurile de
legioneloză raportate. Legionella pneumophila a fost numită astfel după o epidemie care a
afectat 180 de membri ai Legiunii Americane cazați la același hotel din Philadelphia în 1976;
dintre acești legionari, 28 au murit, agentul patogen fiind identificat abia peste un an. Aceste
infecții se raportează de obicei vara și toamna, iar bacteria poate fi găsită în apa din sistemele
de aer condiționat sau în sistemele de apă din spitale, hoteluri etc.
 Mycobacterium tuberculosis ar putea face subiectul unei alte lucrări.

II.4. CLASIFICAREA PNEUMONIILOR


PNEUMONII BACTERIENE
 Streptococus pneumonial

14
 Staphylococcus aureus
 Streptococcocus pyogenes
 Klebsiella pneumoniae
Alti germeni gram negativi;
 Pseudomanas aeruginosa,
 Escherichia coli,
 Proteus Serratia.
 Haemophilus influenzae
 Bacteriodes fragilis si alti germeni anaerobi
 Legionella pneumophila
 Mycobacterune
 Germeni care determina rar, in prezent pneumonii;
 Bordetella partesis
 Salmonella typhi si para typhi
 Brucella abortus si meliteusis
 Bacilus antracis
PNEUMONII VIRALE
 Virusuri gripale si paragripale
 Varicela
 Rujeola
 Virusul sincitial respirator
 Adenovirusuri
 Enterovirusuri
 Virusuri hepatice
 Virusul citomegalic
 Virusul Ebstein-Barr
PNEUMONI I DETERMINATE DE CHLAMIDII
 Chlamidia psittaci
 Chlamidia trachomatis
PNEUMONII DETERMINATE DE RICKETTSII
 Coxiella burnetti (febra Q)

15
PNEUMONII DETERMINATE DE MYCOPLASME
o Myycoplasma pneumoniae
PNEUMONII FUNGICE
 Actireamyces israeli (actiromicoza)
 Coccidiioidomycosis (coccidicidomicoza)
 Aspergillus fumigatus (aspergiloza)
 Histoplazma capsulatum(histoplasmoza)
 Candida albicans (candidoza)
PNEUMONII DETERMINATE DE PROTOZOARE
 Pneumocystis carireii
PNEUMONII NEINFECTIOASE
 O parte din pneumoniile prin aspiratie
 Pneumonii toxice (gazetoxice, vapori vitrosi, hidrocarburi volatile, compusi chimici ai
unor metale)
 Pneumonia lipoidica
 Pneumonia prin iradiere.

II.5. FORME ALE PNEUMONIEI BACTERIENE


În funcție de modul și locul unde se produce pneumonia, se descriu mai multe tipuri de
pneumonie bacteriană.
1. Pneumonia bacteriană comunitară
Se produce în afara unui serviciu de îngrijire medicală. Este cea mai frecventă formă de
pneumonie bacteriană, al cărei agent patogen se transmite pe cale aeriană (picături Pflugge – prin tuse
sau strănut de la o altă persoană), prin inhalare din căile aeriene superioare proprii, prin contact direct
cu obiecte/tegumente contaminate sau agentul microbian poate ajune în fluxul sanguin din orice sursă
(soluție de continuitate la nivelul tegumentelor și mucoaselor, în cadrul unei infecții din organism
etc.) și de aici poate fi depozitat în plămâni, cauzând pneumonia.
Agenții cauzali cei mai importanți ai pneumoniei comunitare sunt:
 Streptococcus pneumoniae - agentul etiologic cel mai frecvent al pneumoniei
bacteriene.

16
 Haemophilus influenzae - al doilea agent cauzal al pneumoniei bacteriene, în special la
copilul mic. Poate cauza infecție chiar și la nivelul organismelor cu sistemul imun normal
funcțional.
 Klebsiella pneumoniae cauzează infecții mai ales la nivelul organismelor cu sistemul
imunitar supresat.
 Staphylococcus aureus este o bacterie întâlnită mai frecvent ca agent etiologic al
infecțiilor la pacienții cu boli cronice, utilizatorii de droguri sau copiii mici.
2. Pneumonia contractată în spital
Se dezvoltă la pacienții internați în spital pentru o altă patologie, fiind cauzată de germeni din
spital, care, de obicei, prezintă o înaltă rezistență la antibiotice.
Pacienții din unitățile de terapie intensivă care necesită respirație asistată sunt printre cei mai
predispuși să facă pneumonie, cunoscută și sub numele de pneumonie de ventilație.
Acest tip de pneumonie se dezvoltă după 2-3 zile de la internare, fiind una din manifestările
clinice ale așa-ziselor „infecții nozocomiale”. Aspirația joacă un rol important în patogenia
pneumoniei nozocomiale. În câteva zile de la internare, orofaringele pacienților spitalizați este
colonizat cu germeni din spital, care pot fi aspirați, ajungând astfel în plămâni. Aspirația se produce
mai ales în cazul în care este perturbat reflexul faringian normal, cum ar fi o leziune cerebrală,
convulsii, probleme de deglutiție sau utilizarea excesivă de alcool sau droguri.
Agenții cauzali cei mai frecvenți ai pneumoniei contractate în spital sunt Staphylococcus
aureus meticilino-rezistent (MRSA), Pseudomonas aeruginosa și alte bacterii gram-negative, agenți
patogeni cunoscuți ca fiind cu un pattern de rezistență înaltă la antibiotice.
3. Pneumonia combinată (bacteriană și virală) și pneumonia bacteriană secundară
Se pot produce în timpul sau la o scurtă perioadă după infecția cu virus gripal, cea mai comună
infecție bacteriană secundară fiind pneumonia. Rata de mortalitate crescută în timpul pandemiilor de
gripă este în principal cauzată de pneumonia bacteriană secundară.
II.6. PATOGENIA PNEUMONIEI BACTERIENE
Bacteriile intră frecvent în tractul respirator, însă nu determină în mod normal pneumonia,
datorită mecanismelor de apărare ale organismului uman.
Pneumonia se dezvoltă, de obicei, ca rezultat al pătrunderii în plămâni a unui agent patogen
foarte virulent sau a unui inocul foarte bogat de germeni și/sau al unui mecanism de apărare deteriorat
al organismului. Dacă în prima fază a colonizării microorganismele se sustrag mecanismelor de

17
apărare ale căilor respiratorii superioare, macrofagele alveolare sunt capabile să elimine agenții
infecțioși fără a declanșa un răspuns inflamator sau imun semnificativ. Însă dacă agentul patogen este
virulent sau prezent într-un număr suficient de mare, acesta poate învinge macrofagele și determină o
activare pe scară largă a mecanismelor de apărare sistemice.
 În cazul indivizilor nespitalizați, bacteriile ajung în plămâni prin una din cele 4 căi: i)
inhalarea microorganismelor eliberate în aer, prin tuse sau strănut, de o altă persoană infectată;
ii) aspirația bacteriilor din căile aeriene superioare proprii; iii) contactul cu diverse obiecte,
situsuri contaminate; iv) răspândirea pe cale hematogenă. Când bacteriile ajung în tractul
respirator inferior, ele aderă la pereții bronhiilor și broșiolelor, se multiplică și determină
eliberarea mai multor mediatori chimici ai inflamației, infiltrarea leucocitelor din sânge și
activarea răspunsului imun. Pneumonia bacteriană se asociază cu hipoxemie și hipercapnie, din
cauză că exsudatul inflamator (sau puroiul) se colectează în spațiile alveolare și interferează cu
difuzia oxigenului și a dioxidului de carbon. Exsudatul inflamator tinde să se solidifice și
expectorația sputei devine dificilă. Ca urmare a inflamației apar și alte simptome ale
pneumoniei, precum febră și dureri în piept.
 Colonizarea faringelui și, posibil, a stomacului cu bacterii patogene din spital, urmată
de aspirarea secrețiilor infectate în căile aeriene inferioare, este cel mai important factor
în patogenia pneumoniei contractate în spital. Această colonizare este favorizată de câțiva
factori exogeni: i) instrumentația căilor aeriene cu sonde nazogastrice sau endotraheale
contaminate; ii) contaminarea prin mâini murdare; iii) emergența rezistenței antibacteriene prin
utilizarea tratamentelor cu antibiotice cu spectru larg; iv) mecanismele de apărare ale
organismului uman scăzute (comorbidități, vârsta avansată, malnutriție, conștiența alterată,
tulburări de înghițire, imunodeficiență etc.)
 Patogenia pneumoniei pneumococice, cea mai comună formă de pneumonie
bacteriană, a fost foarte studiată. În faza inițială, S. pneumoniae se atașează și colonizează
celulele nazofaringelui, dar în acest stadiu nu apar manifestări clinice ale bolii, datorită apărării
organismului sănătos, care poate elimina agentul patogen. Depășirea primelor bariere de
apărare ale organismului uman de către pneumococi are loc din cauza factorilor de virulență ai
acestora și a infecțiilor virale ale tractului respirator, pe de o parte, și a mecanismelor de
apărare depreciate ale organismului uman, pe de altă parte. Virusurile pot leza celulele
mucoasei tractului respirator, favorizând aderarea bacteriană și creșterea producției de mucus,

18
care protejează pneumococii de fagocitare. La nivelul alveolelor, pneumococii aderă la pereții
alveolari și prin intermediul factorilor săi de virulență determină un proces inflamator, cu
revărsare de fluid, celule sanguine și fibrină din circulație, ceea ce conduce la condensarea
plămânilor. Fluidul din căile aeriene inferioare creează un mediu favorabil pentru multiplicarea
ulterioară a pneumococilor și ajută la răspândirea infecției în regiunile adiacente plămânului.
 În timpul infecției combinate (virală și bacteriană), virusul interacționează cu
răspunsul gazdei, dar și cu inflamația produsă de bacterie, stimulând colonizarea bacteriană,
precum și replicarea virală. Ex.: activitatea proteazei, exprimată de S. aureus, a determinat la
șoareci o creștere a virulenței virusului gripal de tip A prin clivarea hemaglutininei virale.
 Pneumonia secundară gripei este mai puțin complicată decât pneumonia cu etiologie
combinată, deoarece virusul a fost eliminat, implicând numai schimbări induse de virus. De
exemplu: leziuni ale epiteliului căilor aeriene, determinate de virus, conduc la creșterea
colonizării bacteriilor la nivelul membranei bazale; neuraminidaza virală favorizează aderarea
pneumococilor la celulele epiteliale ale căilor aeriene, precum și creșterea bacteriană și
diseminarea acestora. Studii cu modele experimentale pe șoareci au arătat că în patogenia
pneumoniei bacteriene secundare a fost implicată o proteină proapoptotică (PB1-F2),
exprimată de majoritatea tulpinilor de virus gripal tip A. Șoarecii infectați cu tulpini virale
lipsite de această proteină proapoptotică nu au prezentat complicații bacteriene secundare. În
contrast cu neuraminidaza virală, neuraminidaza bacteriană nu a fost implicată în patogenia
pneumoniei combinate - virală și bacteriană, și nici în patogenia pneumoniei secundare gripei.
Similar, hialuronidaza pneumococică a fost identificată ca un factor de virulență pentru
pneumonia pneumococică primară, dar nu a avut nici un impact asupra pneumoniei secundare
gripei.
II.7. FACTORI DE RISC
Oricine poate dezvolta o pneumonie bacteriană, dar anumiți indivizi prezintă un risc mult mai
mare decât alții.
Factorii de risc care cresc șansele pentru o pneumonie bacteriană sunt:
 Grupele de vârstă cu risc crescut (copiii și adulții peste 65 de ani).
 Boli cronice ale plămânilor (BPOC, bronșiectazia, fibroza chistică).
 Alte boli cronice: boala cardiacă, ciroza hepatică, diabetul etc.

19
 Boli care afectează starea de conștiență sau determină dificultăți la înghițire (accident
vascular, demență, boala Parkinson sau alte condiții neurologice).
 Sistem imun supresat din cauza unor boli (HIV, cancer), medicamente sau tulburări
autoimune.
 Intervenție chirurgicală, traumatism sau o infecție virală recente.
 Antibioterapie recentă - alterează flora bacteriană normală.
 Fumători, consum excesiv de alcool.
 Cei care trăiesc în servicii de îngrijire medicală (ex.: azil de bătrâni),etc.

II.8. CAI DE TRANSMITERE


 Aspiratia in bronhii a microorganismelor care colonizeaza orofaringele:
favorizata de tulburari de deglutitie (inghitire), intubatie orotraheala, anestezie generala,
accidente vasculare cerebrale, crize epileptice, intoxicatie alcoolica acuta.
 - Pe cale aeriana: prin stranut sau tuse, se raspandesc secretii fine cu microbi de la
persoanele bolnave care pot fii inhalate de personele din jur.
 - Pe cale hematogena: infectii de cateter intravascular, administrare intravenoasa de
droguri sau infectii severe cu alte sedii (ex endocardita- infectia in interiorul inimii), care se
raspandesc prin sange la alte organe inclusiv la nivelul plamanilor.
 - Inoculare directa (foarte rar): prin traumatism local de tip injunghiere sau
propagarea infectiei de la focare adiacente.

II.9. SEMNELE ȘI SIMPTOMELE PNEUMONIEI


Semnele și simptomele pneumoniei variază de la forme medii la severe, în funcție de mai mulți
factori, precum: specia agentului etiologic, vârsta și condițiile de sănătate ale pacientului. Semnele și
simptomele medii sunt adesea similare cu cele ale unei răceli sau viroze, cu deosebirea că durata bolii
este mai mare. De obicei, simptomele debutează brusc (în 24-48 de ore), cu progresie rapidă a bolii,
dar în unele situații pot debuta și insidios, în mai multe zile.
Simptomele cele mai comune sunt:
 Tusea - care se poate însoți de expectorație consistentă de culoare galbenă, verzuie,
maronie sau sanguinolentă
 Febra (>380C), ce poate fi însoțită de frisoane și transpirație

20
 Dispneea
 Durerea toracică la respirație sau tuse.
Alte simptome mai pot fi:
 Oboseală
 Grețuri, scăderea apetitului, vomă sau diaree
 Stare generală alterată
 Hemoptizie
 Cefalee
 Respirație șuierătoare
 Dureri musculare și articulare.
Simptomele pot varia în funcție de vârstă:
 Nou-născuții și sugarii pot să nu prezinte nici un semn de infecție sau pot prezenta
febră, tuse și vomă. Pot fi agitați sau obosiți și fără energie sau pot prezenta dificultăți de
respirație sau alimentație.
 Persoanele peste 65 de ani sau cele cu comorbidități cronice pot avea uneori
temperatura corpului mai scăzută decât cea normală; uneori pot prezenta schimbări bruște ale
conștienței (confuzie, dezorientare).
Simptomele pot varia, de asemenea, și în funcție de etiologia bacteriană sau virală a
pneumoniei:
 În pneumonia bacteriană, febra poate ajunge la peste 400C, cu transpirație abundentă;
buzele și unghiile pot căpăta o culoare albăstruie din cauza lipsei de oxigen în sânge; pacientul
poate fi confuz și dezorientat, mai ales cei peste vârsta de 65 de ani.
 Simptomele inițiale ale pneumoniei virale sunt aceleași cu cele ale gripei: febră, tuse
uscată, cefaleee, dureri musculare și slăbiciune. După 12-36 de ore se observă creșterea
dispneei și a tusei, cu producerea unei mici cantități de mucus. De asemenea, crește și febra și
se poate observa cianozarea buzelor.
II.10. COMPLICAȚIILE PNEUMONIEI
Complicațiile pneumoniei bacteriene pot fi întâlnite mai des la persoanele cu risc crescut, cele
mai frecvente fiind:
 Distrugeri locale ale țesutului pulmonar cu cicatrizări ulterioare și scădere
semnificativă a schimbului de gaze.

21
 Bronșiectazii.
 Insuficiență respiratorie, cu dependență de ventilație mecanică.
 Bacteremia. Bacteriile pătrund din plămân în fluxul sanguin și se răspândesc în
organismul uman, putând cauza leziuni la nivelul diverselor organe, cu insuficiență funcțională
a acestora.
 Pleurezia este inflamația pleurei, numită și pleurită. Uneori se poate acumula în
spațiul pleural mai mult lichid; acest fenomen este numit efuzie pleurală. Efuzia pleurală
afectează aproape jumătate din pacienții internați în spital cu pneumonie. La aproximativ 1 din
10 cazuri de pneumonie tratată în spital, lichidul din efuzia pleurală se infectează cu bacterii,
ceea ce determină formarea puroiului în spațiul pleural, numit empiem. De obicei, acest fluid
infectat este drenat prin puncție, însă în cazurile severe poate fi necesară o intervenție
chirurgicală pentru drenarea puroiului și remedierea leziunilor pleurei și plămânilor.
 Abcesul pulmonar este o complicație rară a pneumoniei, mai frecvent întâlnită la
pacienții cu o boală preexistentă sau alți factori de risc, care presupune o intervenție
chirurgicală pentru a elimina secțiunea afectată a plămânului.
 Septicemia este o altă complicație rară și foarte severă a pneumoniei, care reprezintă,
practic, o infectare bacteriană a sângelui, cu răspândirea infecției în tot organismul și
localizarea acesteia în diferite organe (infecții metastatice). Este o boală infecțioasă foarte
serioasă, necesitând tratamente cu doze mari de antibiotice, administrate intravenos, boală care
se poate solda cu sechele grave, insuficiență organică, în funcție de organele metastazate, șoc
septic și chiar deces.
II.11. DIAGNOSTICUL PNEUMONIEI BACTERIENE
 Examenul fizic poate prezenta aspecte diferite, în funcție de tipul microorganismului,
severitatea pneumoniei și gradul de risc al pacientului, cum ar fi febra sau hipotermia,
respirație rapidă, superficială, tahicardie sau bradicardie, cianoză etc.
La percuţia şi auscultaţia plămânului, inițial pot să nu apară modificări patologice, dar
ulterior poate apărea sindromul de condensare (matitate, vibrații vocale accentuate, suflu tubar,
raluri crepitante) sau/și sindromul lichidian pleural.
 Radiografia: i) poate pune în evidență gradul de afectare a plămânilor (opacitate
lobară sau numai la nivelul unui segment al plămânului - observată de obicei în pneumonia
pneumococică; leziuni cavitare și bombarea fisurilor pulmonare - cauzate de K.

22
pneumoniae și S. aureus; cavitație și pleurezie - cauzate de S. aureus, infecții cu germeni
anaerobi și gram-negativi; Legionella tinde să afecteze câmpurile pulmonare inferioare,
iar Klebsiella tinde să afecteze zone pulmonare superioare); ii) poate face diagnosticul
diferențial cu alte infecții/afecțiuni de la nivelul toracelui.
 Alte teste
Testele microbiologice se recomandă să fie efectuate înainte de începerea
antibioterapiei. Examenul sputei, al lichidului pleural, hemocultura și detectarea antigenului
bacterian în urină sunt investigații ce pot fi realizate prin metode:
- clasice - fenotipice (examen macroscopic și microscopic al acestor prelevate biologice,
cultura acestora pe medii speciale, pentru izolarea și identificarea agentului patogen, ca și
testarea susceptibilității la antibiotice);
- moleculare (PCR pentru detectarea directă a ADN-ului bacterian din prelevatele
biologice), acestea fiind metode rapide, care pot fi utilizate în special pentru diagnosticul
etiologic în cazul formelor foarte severe, în vederea instituirii timpurii a unui tratament țintit și
eficient.
Investigațiile pot varia în funcție de severitatea pneumoniei:
1. În cazul pneumoniilor comunitare tratate ambulator nu se recomandă întotdeauna
examenul sputei, mai ales în cazurile în care expectorația nu este bogată; însă examinarea
sputei poate fi luată în considerare dacă antibioterapia empirică nu a dat rezultate.
2. Pentru pacienții internați în spital
Examenul microbiologic al sputei este un test prin care putem izola și identifica agentul
etiologic al pneumoniei. Examenul macroscopic al sputei poate sugera agentul etiologic; astfel, în
cazul infecției cu pneumococi, sputa poate fi sanguinolentă sau ruginie; pacienții cu pneumonie
cauzată de Pseudomonas sau Haemophilus pot avea o expectorație verzuie; infecțiile cu anaerobi
produc de obicei spută cu miros fetid, iar Klebsiella și S. pneumoniae serotip 3 determină producerea
de spută groasă, de culoare roșu închis. Colorația gram a frotiurilor efectuate din spută ne ajută pentru
un diagnostic diferențial între pneumonia virală și bacteriană, între bacteriile gram-pozitive și gram-
negative. Totuși, nu totdeauna este posibilă obținerea unui diagnostic etiologic de certitudine.
Examinarea sputei ne poate furniza un diagnostic corect în aproximativ 50% din cazuri, o cauză a
acestui aspect fiind recoltarea prelevatelor biologice după ce pacientul a luat deja antibiotice.

23
Cultura lichidului pleural ne poate oferi date importante pentru diagnosticul etiologic al
pneumoniei, dar cu aceeași condiție - recoltarea să fie realizată înainte de instituirea antibioterapiei.
Detectarea din urină a antigenului pneumococic sau a Legionella pneumophila poate aduce
date rapide și utile pentru diagnosticul etiologic al pneumoniei.
Hemocultura. În cazul infecțiilor bacteriene invazive (în cazul nostru - pneumonie asociată cu
bacteriemie), hemocultura ne poate aduce, de asemenea, date utile prin izolarea agentului patogen din
sângele pacientului. Hemoculturile sunt pozitive în aproximativ 40% din cazuri, ceea ce ne confirmă
agentul cauzal al pneumoniei. Culturile pot necesita 24-48 de ore de incubare până la obținerea
rezultatelor.
Alte teste ale sângelui sunt efectuate pentru a ajuta sau confirma diagnosticul de pneumonie
bacteriană. Se poate observa leucocitoză (>15.000 leucocite/mm3) cu neutrofilie și devierea formulei
leucocitare la stânga, deși absența leucocitozei nu infirmă diagnosticul de pneumonie bacteriană la
vârstnici și la alți pacienți cu comorbidități. Leucopenia poate fi un semn de rău-augur de septicemie
iminentă, prevestind un prognostic nefavorabil. O evaluare a gazelor din sângele arterial poate
evidenția hipoxemia și acidoza respiratorie, ceea ce impune internarea în spital sau suplimentarea cu
oxigen.
Tomografia computerizată (CT). În cazul unui diagnostic incert, se poate apela și la
tomografia computerizată cu rezoluție înaltă, pentru scanarea regiunii toracice, în acest fel obținându-
se imagini detaliate ale plămânilor, care ajută la clarificarea diagnosticului.
Diagnosticul pozitiv al pneumoniei bacteriene este relativ usor la formele tipice.
El se bazeaza pe;
a) date de istoric (debut brusc, frison, febra,junghi toracic)
b) identificarea unui sindrom de condensare pulmonara cu sputa ruginie si herpes
c) date radiologice(opacitatea triunghiulara, segmentara sau lobara)
d) examenul bacteriologic al sputei
Diagnosticul diferential al pneumoniei are doua etape;
1. Diferentierea pneumoniei de alte afectiuni pulmonare care au aspect clinico-radiologic
asemanator
2. Diferentierea pneumoniei bacteriene de alte tipuri etiologice ale pnumoniei.
Intrucat tabloul clinico-radiologic cel mai comun al pneumoniei pneumocoice comorta un
sindrom de condensare febril si o imagine radiologica lobara sau segmentara,diagnosticul diferential

24
trebuie facut in primul rind cu; lobita sau pneumonia tubercular (in special la tineri), infarctul
pulmonar, neoplasmul pulmonar cu sau fara atelectazie (in special dupa 50 de ani) atelectazia
pulmonara limitata, cu obstructie bronsica nemaligna sau neoplazica, pleurezia tuberculoasa la debut,
(in special cand pneumonia se complica cu revarsat pleural), abcesul pulmonar (inainte de evacuare).
Unele pneumonii bacteriene determina cel putin in etapa initiala un tablou clinico-radiologic
asemanator pneumoniei pneumococice. Dintre acestesa, mai comune sunt pneumoniile produse de:
Klebsiella Pneumoniae, Haemophilus Influenzae, Streptococcus Pyogenes, Staphilococcus Aureus.
II.12. TRATAMENT
Scopul principal al tratamentului pneumoniei implică eradicarea infecției și prevenirea
complicațiilor. Linia directoare a farmacoterapiei pneumoniei bacteriene este tratamentul cu
antibiotice. Un tratament specific și eficient depinde de gradul de severitate al acesteia, de vârsta și
comorbiditățile pacientului, precum și de agentul cauzal, suspectat sau identificat, al pneumoniei.
Pacienții cu pneumonie de severitate scăzută sau medie și fără alte complicații pot fi tratați la
domiciliu cu antibiotic administrat pe cale orală. În aceste situații, cei mai mulți specialiști aleg în
mod empiric antibioterapia, amoxicilina rămânând antibioticul preferat, iar în caz de alergie la
peniciline, alternativa este reprezentată de doxiciclină sau claritromicină. În același timp trebuie luate
măsuri precum: repausul la pat, hidratarea adecvată, corectarea electroliților din ser, controlul tusei și
al febrei, însănătoșirea putând fi obținută în 1 până la 3 săptămâni. Important de menționat - a nu se
administra aspirină la copii.
În schimb, cazurile severe vor fi internate în spital, multe dintre acestea putând amenința viața.
În aceste cazuri se impune realizarea unei radiografii pulmonare și recoltarea prelevatelor biologice,
urmate de instituirea imediată a antibioterapiei pe cale intravenoasă. În situațiile foarte grave este
necesară respirația asistată, iar perioada de tratament poate fi prelungită de la 7 la 14 sau 21 de zile
(de exemplu, atunci când se suspectează sau se identifică Staphylococcus aureus ori bacili gram-
negativi enterici).
In functie de severitatea pneumoniei (varsta, status imunitar, afectiuni asociate, stare
generala, complicatii, germeni comunitari sau nozocomiali, etc.) se alege locul de tratament al
bolnavului si anume: la domiciliu in forme usoare, la spital in formele moderate si la terapie intensiva
in formele severe.
In etiologia pneumoniei comunitare, cel mai frecvent sunt implicati pneumococul si bacteriile
atipice.

25
Asadar exista o serie de regimuri de antibiotice care se administeaza in functie de spectrul
bacterian: amoxicillinum, aminopenicilina cu inhibitor de betalactamaza, cefalosporine de generatia II
sau III, macrolide, fluorochinolone antipneumococice (moxifloxacina, levofloxacina). Tratamentul se
initiaza rapid, empiric pana la sosirea rezultatelor antibiogramei din sputa, care dureaza cca 3-5 zile.
La domiciliu, tratamentul se efectueaza oral, adesea cu un singur antibiotic si pe o durata de
cca 7-14 zile.
In spital tratamentul este injectabil in primele zile, apoi oral si include asociere de doua
antibiotice pe o durata medie de 10-21 zile.
In terapie intensiva, tratamentul se efectueaza injectabil cu o asociere de cel putin doua sau
trei antibiotice pe o perioada mai lunga de timp. In caz de pneumonie cu Pseudomonas aeruginosa
(piocianic) cu risc crescut de deces, se asociaza si antibiotice de tip aminoglicozide, ciprofloxacina
sau beta-lactamina antiopiocianica si antipneumococica.
II.13. PREVENIREA PNEUMONIEI
Se poate realiza prin:
 Vaccinare
Vaccinarea antigripală. Se efectuează anual pentru prevenirea gripei sezonale.
Prevenirea gripei este o cale foarte bună de a preveni și pneumonia bacteriană, care poate fi
combinată cu pneumonia virală, sau pneumonia bacteriană secundară infecției gripale.
Vaccinarea antipneumococică. Este recomandată în special pentru copiii sub 5 ani și adulții
peste 65 de ani, dar și pentru toți pacienții cu risc crescut în dezvoltarea pneumoniei pneumococice.
Există două tipuri de vaccin pneumococic:a) vaccin pneumococic polizaharidic 23 (VPP23) -
protejează față de 23 de serotipuri din cele peste 90 de serotipuri pneumococice, dar care nu este
imunogen pentru copiii mici; b) vaccin pneumococic conjugat (VPC) - polizaharidul pneumococic
specific de tip este conjugat la o proteină purtătoare (ex.: proteina de membrană externă de la H.
influenzae necapsulat, toxina tetanică sau difterică). Există două vaccinuri pneumococice conjugate:
VPC10 și VPC13, care protejează față de 10 și, respectiv, 13 serotipuri pneumococice; VPC poate fi
utilizat în special pentru copiii sub 2 ani, dar și pentru celelalte categorii de pacienți.
Vaccinarea anti -Haemophilus influenzae tip b se realizează cu un vaccin polizaharidic
conjugat tip b, foarte important pentru reducerea morbidității și mortalității la copiii sub 5 ani.

26
Mai pot fi menționate câteva vaccinuri ce pot conferi protecție față de infecțiile bacteriene și
virale: tusea convulsivă, rujeola, varicela, toate aceste vaccinuri fiind eficiente în prevenirea
pneumoniei bacteriene.
 Alte măsuri de prevenire includ bunele deprinderi pentru sănătate:
 Nutriția adecvată este foarte importantă pentru toți pacienții, necesară pentru
îmbunătățirea mecanismelor naturale de apărare, dar în special pentru copiii mici, începând
chiar cu alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață.
 Încurajarea unei igiene adecvate, în special în casele aglomerate, spălarea
mâinilor înainte de a mânca sau de a preparara alimentele.
 Renunțarea la fumat, fumătorii fiind considerați persoane cu risc crescut de
îmbolnăvire, din cauza leziunilor pe care tutunul le poate cauza la nivelul plămânilor.
Masuri de limitare a raspandirii infectiei: spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun,
limitarea contactului apropiat al bolnavului cu membrii familiei, purtarea de masca faciala sau
acoperirea nasului si a gurii in timpul stranutului si al tusei, pentru a evita raspandirea secretiilor in
aer.
II.14. EVOLUTIE, COMPLICATII
Pneumonia pneumococica are in majoritatea cazurilor o evolutie tipica.Sub tratament cu
antbiotice(penecilina) febra scade in 24-36 de ore si afebrilitatea se obtine in citeva zile. Semnele
generale de boala,tuse si durerea toracica se reduc rapid, pe cind semnele clinice de condensare
pulmonara regreseaza in 3-5 zile.In formele mai severe de pneumonie respiratia suflanta si ralurile
crepitante pot persista 5-7zile, concordant cu rezolutia imagini radiologice. Disparitia opacitatii
pulmonare radiologice se obtine in 10- 16zile si o pneumonie cu evolutie prelungita trebuie
diagnosticata daca nu s-a obtinut din vindecarea clinica si rezolutie completa radiologica dupa trei
saptamini. Orce opacitate pulmonara restanta, dupa aceasta data, trebuie explorata complet, inclusiv
prin bronhoscopie, pentru a exclude o pneumonie secundara unei obstructii neoplazice.
Evolutia naturala,(in absenta tratamentului cu antibiotice a pneumoniei este de 9-15zile urmate
de vindecare, in cele mai multe cazuri.Sfirsitul perioadei de stare este cel mai frecvent brusc(criza
pneumonica) si mai rar in ``lisis``.Complicatiile pneumoniei pneumococice sunt relativ rare si
usoare.Ele sunt mai frecvente si mai severe in alte tipuri de pneumonii bacteriene.
1.Pleurezia serofibrinoasa (aseptica se intilneste la peste1/3 din bolnavi mai ales cind
antibioterapia nu este inceputa prompt.Ea apare printr-o reactie de supersensbilitate la antigenul

27
pneumonic de tip polizaharidic. Lichidul este serocitrin, uneori turbid, cu neutrofile foarte multe,are
ph mai mare sau egal cu 7,30 este steril.Cantitatea de lichid este mica sau moderata.Aparitia
revarsatului pleural prelungeste subfebrilitatea si durerea toracica.Pleurezia se resoarbe spontan in 1-2
saptamini sub tratament antiinflamator si eventual antibiotic.Revarsatele pleurale mai importante sau
prelungirea subfebrilitatii,obliga la evacuarea lichidului.
2.Pleurezia purulenta(empienul pleural)survine rar la aproximativ5% din bolnavii netratati si la
aproximativ1% din cei tratati.Ea se manifesta prin durere continua,elemente de pleurezie la examenul
clinic, reaparitia sau persistenta febrei,stare generala toxica.
Lichidul pleural este purulent, cu leucocite intre 10.000-50.000mm. si cu germeni intra si exta
leucocitari, ph lichidului este sub7,30.Cantitatea de lichid poate fi moderata, dar in absenta
tratamentului adegvat poate deveni importanta.Tratamentul presupune punctie-aspiratie sau mai bine
toracotomie-minima si instituirea unui tub de dren, cu aspirarea continua a lichidului alaturi de
antibiterapia corespunzatoare pe cale generala si eventual locala.
3.Abcesul pulmonar survine foarte rar in pneumonia pnumococica, intrucit germenul nu
produce necroza tisulara.
Abcedarea se poate produce in special dupa infectia cu tipul 3 de pneumococ sau din cauza
unei infectii concomitente cu germeni aerobi si anaerobi.
4.Atelectazia este deasemenea o complicatie rara.Ea se produce prin dopurile de mucus care nu
pot fi evacuate prin tuse sau mai frecvent printr-o obstructie bronsica prin tumora sau corp
strain.Febra persistenta,dispneea,lipsa de rezolutie a imaginii radiologice si libsa de raspuns la
tratament, sugereaza o atelectazie asociata pneumoniei, care trebuie investigata bronhoscopic.
5.Suprainfectia este complicatie importanta a pneumoniei,rareori diagnosticata.Ea survine rar
dupa tratament cu penicilina cel mai frecvent dupa asociere de antibiotice.Evolutia bolii sugereaza
diagnosticul.Dupa un tratament cu multiple antibiotice bolnavul se amelioreaza si febra
diminueaza,ulterior febra reapare,tusea se identifica si pneumonia se extinde.
6.Rezolutia intirziata si eventual constituirea unei condensari cronice sunt posibile la bolnavii
virstnici sau la cei cu bronsite cronice,fibroza pulmonara, malnutritie sau alcoolism.Pneumonia
prelungita se manifesta prin subfebrilitati, tuse si expectoratie variabila, sindrom de condensare clinic
si aspect infiltrativ radiologic care se prelungeste peste patru saptamini.

28
7.Pericardita purulenta este o complicatie foarte rara.Se intilneste mai ales in pneumoniile
lobare stingi si se manifesta prin durere retrosternala,sindrom pericardic caracteristic si semne
radiologice sau electrocardiografice,sau mai precoce ecografice.
8.Endocardita pneumococica poate surveni la bolnavii valvulari sau mai rar pe valve
normale.Ea afecteaza mai ales valva aortica, dar posibil si mitrala si tricuspida.Insamintarea
endocardica se produce in timpul bacteriemiei, iar dezvoltarea bolii se face in timp de citeva
saptamini.De obicei endocardita se diagnosticheaza la citeva saptamini sau luni dupa o pneumonie,
prin subfebrilitate, accentuarea suflurilor cardiace sau instalarea unei insuficiente cardiacei insolite
sau a unor manifestari embolice sistemice.
9.Meningita pneumococica apare in prezent foarte rar tot prin deseminarea hematogena.Ea se
poate manifesta prin semne clasice(cefalee,varsaturi),sau prin dezorientare, confuzie, somnolenta si
libsa de raspuns la antibiotice. Avind in vedere gravitatea acestei complicatii, punctia rahidiana se
impune la orce suspiciune de afectare meningeala.
10.Icterul poate complica pneumoniile foarte severe.Mai frecvent se constata
subicter,hiperbilirubinemie mixta, semne biologice de citoliza moderata.Mecanismul icterului nu este
bine precizat,dar explicatii plauzibile sunt; hemoliza eritrocitelor in focarul pneumonic,leziuni
hepatice toxice sau hipotoxice, deficiente de glucoza.Afectarea hepatica este tranzitorie.
11.Glomerulonefrita pneumococica apare rar, la 10-20zile dupa debutul pneumoniei si se
manifesta prin sindrom urinar.Mecanismul sau de producere este imunologic, boala final declansata
de un antigen pneumonic.Evolutia glomerulonefritei se face paralel cu cea a pneumoniei,vindecindu-
se complet.
12.Insuficienta cardiaca acuta poate apare la persoane virstnice cu pneumonii severe.Ea este
rezultatul afectarii miocardice toxice sau hipotoxice de obicei in conditiile unor leziuni cardiace
preexistente. Frecvent se insoteste de hipotensiune sau acesta urmeaza unei pneumonii grave,sau cu
deshidratare si afectarea starii generale.Aparitia unei insuficiente circulatorii acute in cadrul unei
pneumonii sugereaza o alta etiologie decat pneumonia.
13.Alte complicatii sunt posibile deasemenea.Tulburarile psihice intilnite in special la bolnavii
alcoolici sau tarati.Dilatatia gastrica acuta,ileusul paralitic, tromboflebite profunde,artrita septica.

29
CAPITOLUL III

NURSINGUL BOLNAVILOR CU PNEUMONIE

III.1.PROCESUL NURSING
Bolnavii cu afecţiuni pulmonare necesită o îngrijire unitară, dar şi îngrijire speciale în funcţie
de varietatea cazurilor şi caracterul bolii (boli cu caracter infecţios, de evoluţie cronică sau ce pot
apare în pusee acute şi reprezintă urgenţe ale aparatului respirator). În cazul bronhopneumoniei
cornice obstructive procesul nursing se bazează pe ampla răspundere pe care nursa o are, ţinând
cont de faptul că această boală implică foarte mulţi factori de răspundere. In cazul pacienţilor cu
pneumonie, nursa trebuie să îşi concentreze atenţia asupra fiecărui pacient de care
răspunde, să cunoască pacientul, să ştie să asculte, să utilizeze puţinele informaţii primite sau
culese în interesul şi pentru recuperarea acestora. Rolul nursei nu se rezumă doar la acordarea
îngrijirilor curative şi obişnuite ci şi la educaţia sanitară a pacienţilor pentru a preveni
apariţia complicaţiilor sau a agravării afecţiunii deja existente, prin descoperirea şi raportarea
la timp medicului curant, a eventualelor probleme. Nursa trebuie să respecte indicaţiile
medicului în aplicarea unui tratament corespunzător şi să ofere toate indicaţiile necesare în
vederea continuării tratamentului din momentul în care bolnavul va părăsi spitalul. Principalele
îndatoriri ale nursei în perioada spitalizării bolnavilor cu pneumonie constau în:
 menţinerea curăţeniei la nivelul salonului, a mobilierului şi componentelor existente,
 pregătirea patului,
 dezinfecţia, igiena bolnavului,
 dezinfectarea obiectelor şi materialelor utilizate în activitatea de îngrijire,
 observarea şi supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative( respiraţie, puls, T.A. etc ),
 să prevină complicaţiile ,
 sa asigure securitatea bolanvului,
 să faca tot posibilul satisfacerii celor 14 nevoi fundamentale,
 să stabilească obiective de îngrijire,
 să planifice şi să organizeze intervenţiile în funcţie de priorităţi.

30
În acordarea îngrijirii trebuie să se ţină cont de resursele pacienţilor în vederea
recâştigării independenţei, conform obiectivelor fixate, să pregătească pacienţii pentru ieşirea
din spital, informându-i asupra regimului de viaţă, alimentar, efort, riscuri, să-şi autoevalueze
acţiunile desfăşurate în stagiile practice să realizeze acţiuni educative în scopul prevenirii
complicaţiilor şi menţinerii gradului de sănătate.
Nursingul în pneumonie, pe lângă aspectele comune nursingului in general, are şi unele
aspecte particulare, deoarece ceea ce caracterizează un pacient cu pneumonie, este debutul
insidios sau brusc cu febră mare, frisoane puternice, dispnee si uneori starea generală se alterează
rapid cu evoluţie spre complicaţii.
Nursa asigură mediul optim pentru pacient, reduce numărul de vizitatori, efectuaza
interventii proprii si delegate, in functie nevoile fundamentale afectate.
Planul de îngrijire reprezintă o metodă organizată şi sistematică, care permite acordarea de
îngrijiri individualizate. Procesul de îngrijire este centrat pe reacţiile particulare ale fiecărui individ (
sau grup de indivizi) la o modificare reală sau potenţială de sănătate.
Şcoala nursing ia în considerare în procesul de îngrijire 14 nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie,
2. Nevoia de a bea şi a mânca,
3. Nevoia de a elimina,
4. Nevoia de se mişca şi a avea o bună postură,
5. Nevoia de dormi şi a se odihni,
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca,
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale,
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele,
9. Nevoia de a evita pericolele,
10. Nevoia de a comunica,
11. Nevoia de a acţiona propriilor convingeri şi valori, de a practica religia,
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării,
13. Nevoia de a se recrea,
14. Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea.
Independenţa reprezintă posibilitatea persoanei de a-şi satisface una sau mai multe nevoi
prin acţiuni proprii.

31
Dependenţa reprezintă incapacitatea persoanei de a-şi satisface una sau mai multe nevoi.
Nivelul de dependenţă se apreciază astfel:
 independent - 1 punct;
 dependenţă moderată - 2 puncte;
 dependenţă majoră - 3 puncte;
 dependenţă totală - 4 puncte.
La persoana căreia i se acordă îngrijiri, se va aprecia gradul de dependenţă în funcţie cele 14
nevoi fundamentale:
 persoană independentă - 14 puncte;
 persoană cu dependenţă moderată - 15- 28 puncte;
 persoană cu dependenţă majoră - 29- 42 puncte;
 persoană cu dependenţă totală - 43- 56 puncte.
Procesul nursing se bazeaza pe desfăşurarea a 5 etape :
a. Culegerea de date este primul pas de a culege informaţii despre pacient. Datele pot fi
subiective sau obiective şi ajută asistenta să ia decizii inteligente în legătură cu diagnosticul
nursing. Culegerea de date se desfăşoară conform unui plan : colectarea de informaţii obiective
sau subiective despre pacient, verificarea datelor obţinute, comunicarea informaţiilor obţinute
prin culegerea de date.
Informaţiile culese de asistentă despre pacient pot fi stabile ( nume, prenume, varsta, sex,
buletin ) şi instabile sau variabile ceea ce înseamnă acele date care se află într-un proces de
continuă schimbare ( temperatura, tensiune arteriala, diureza, durere, infectii ). Principalele
mijloace pentru culegerea datelor cu privire la pacient sunt :
 Observarea pacientului cu pneumonie - presupune o capacitate intelectuală
deosebită de a sesiza prin intermediul simţurilor, detaliile lumii exterioare.
Observarea este un proces mintal activ. Asistenta trebuie să se ferească de
subiectivism, de judecăţi preconcepute, de rutină şi superficialitate şi de lipsa de
concentrare şi continuitate;
 Interviul este un instrument de cunoaştere a personalităţii. Este eficient dacă se
ţine cont de anumiţi factori : alegerea momentului oportun pentru pacient,
respectarea orei de masă. Interviul presupune capacitatea asistentei de a
manifesta un comportament care să reflecte o atitudine de acceptare, capacitatea

32
de ascultare, atitudine de respect, capacitatea de empatie. In cazul în care
interviul iniţial nu poate fi finalizat, trebuie să se revină nu înainte de a
menţiona pacientului .
b. Analiza şi interpretarea- reprezintă identificarea nevoilor de sănătate actuale sau
potenţiale şi a problemelor bazate pe culegerea de date. Etapa de analiza se desfăşoară după
un plan :
 Interpretarea datelor ( validarea datelor şi ordonarea datelor prescrise ) – înseamnă
a da un semn, a explica originea sau cauza problemelor de dependenţă, mai exact
înseamnă a defini sursele de dificultate. Analiza de interpretare a datelor este o
etapă importanta a procesului nursing pentru ca ea conduce asistenta la stabilirea
diagnosticului de îngrijire ;
 Colectarea datelor adiţionale sau suplimentare după caz ;
 Identificarea şi comunicarea diagnosticului nursing ;
 Determinarea confluentelor între nevoile pacientului şi atitudinea membrilor
sanitari
 Surse de informaţie - pot fi obtinute de la pacient sau de la apartinatorii acestuia
c. Ingrijirea - porneşte de la informatiile culese si de la departajarea manifestărilor de
dependenţă. Diagnosticul de ingrijire este o formă simplă şi precisă care descrie reacţia
persoanei la o problema de sanatate. Pe baza diagnosticelor de ingrijire se aleg
interventiile de îngrijire şi se vizează atingerea rezultatelor pentru care asistenta este
responsabila.
Un diagnostic nursing este o problema de sanatate actuala sau potentiala care conduce la
interventii autonome. Un diagnostic nursing trebuie formulat clar, concis, centrat pe pacient,
legat de o problema reala. Diagnosticul nursing este baza pentru planificarea intervenţiilor
independente .
d. Evaluarea ingrijirilor - reprezinta o completa reapreciere a intregului plan de ingrijire.
Evaluarea finală cuprinde, stabilirea criteriului de evaluare, evaluarea atingerii obiectivelor,
identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor .Pentru o evaluare eficace
asistenta va urmari urmatoarele etape :
 starea obiectivelor,
 aprecierea capaciăţii pacienţilor în raport cu obiectivul stabilit,

33
 aprecierea măsurii în care au fost atinse obiectivele,
 discutarea cu pacientul despre rezultatele obţinute,
 identificarea factorilor care au împiedicat profesia pacientului,
 identificarea nevoilor noi sau a problemelor noi apărute .
In cadrul procesului nursing dupa executarea etapelor de apreciere, diagnostic,
planificare, implementare şi evaluare dacă obiectivele nu au fost atinse se trece la
reanalizarea proceselor nursing.

III.2. ASPECTE NURSING LA PACIENTUL CU PNEUMONIE ACUTĂ


Caracteristici generale
 pneumonia este o afecţiune inflamatorie acută a parenchimului pulmonar;
 pneumonia este provocată de : bacterii, virusuri sau agenţi intermediari (mycoplasme,
chlamidii, richettsii);
 mai rar, poate fi provocată prin: aspiraţia de lichid gastric, deficit imun;etc.
 se caracterizează prin apariţia unui exudat alveolar şi/sau interstiţiul;
Pneumonia acută debutează cu:
 febră, frison, herpes labial, junghi toracic ( datorat interesării pleurei );
 tusea este iniţial uscată ( neproductivă), apoi cu expectoraţie;
Pneumonia extinsă se însoţeşte de:
 semne de insuficienţă respiratorie acută ( hipoxie ), dispnee cu tahipnee;
 polipnee, tiraj intercostal şi subcostal, cianoză, bătăi ale aripioreîor nazale ( mai
frecvent la copii). etc.
Auscuitatoriu, se pot percepe :
 murmur vezicuiar diminuat, înăsprit, suflu tubar, focar de raluri crepitante;
 raluri subcrepitante (sau raluri crepitante de întoarcere) în faza de rezoluţie;
 raluri bronşice (ronfiante, sibilante) în formele asociate cu faronhospasrn;
 Pot să apară semne şi simptome ce traduc complicaţii ale pneumoniei acute
1) - Semne şi simptome cardiovasculare:
- tahicardie discordantă cu febra, aritmii diverse, turgescenţa jugularelor;
- agravarea dispneei, polipnee cu tahipnee, stări de colaps; etc.
2) - Semne şi simptome neurologice:

34
- Sindrom meningeal cu:
 cefalee, fotofobie, vărsături, redoarea cefei; etc.
3) –Semne şi simptome digestive :
 greţuri, vărsături, dureri abdominale, diaree sau constipaţie, etc.
4) –Semne şi simptome hematologice :
- paloarea tegumentelor şi mucoaselor, subicter (prin hemoliză intrainfecţioasă);
- sângerări cutanate (peteşii) şi mucoase (epistaxis, gingivoragii);
- sângerări prelungite la locul injecţiilor (prin tulburări ale hemostazei traducând
trombocitopenia intrainfecţioasă); etc.
Evoluţia pneumoniei acute
- Este de obicei favorabilă şi depinde de:
• virulenţa agentului etiologic, de terenul pe care survine;
Pneumonia acută poate evolua spre agravare în următoarele situaţii:
 la copii, la vârstnici (cu scăderea apărării imunologice, etc,);
 tratament recent cu corticosteroizi, imunosupresoare, SIDA; etc.
Complicaţii
- pleurezie parapneuraonică ( serofibrinoasă) ~ apare în timpul pneumoniei;
- pleurezie purulentă ( empiem pleural) - metapneumonică (apare în evoluţia ulterioară a
pneumoniei, după o'ameliorare iniţială);
- supuraţii pulmonare ( abces pulmonar), până la septicemie;
Diagnosticul pozitiv se stabileşte:
 pe baza datelor anamnestice, clinice şi paraclinice, în special pe baza :
 radiografiei pulmonare, examenuiui de spută cu antibiogramă;
 examenului aspiratuiui traheal sau bronşic, putându-se identifica agentul etiologic al infecţiei;

III.3. PROCESUL DE NURSING LA PACIENTUL CU


PNEUMONIE ACUTĂ BACTERIANĂ
( ÎNGRIJIRILE GENERALE ŞI SPECIALE )
> Pneumoniile acute bacteriene sunt procese inflamatorii de natură infecţioasă, la nivelul
parenchimului pulmonar.
- Germenii mai frecvent implicaţi sunt: pneumococul, stafilococul, streptococul, etc.

35
I)-CULEGEREA DATELOR
a) Circumstanţe de apariţie
1. Contaminare hematogenă :
- Cu punct de plecare - infecţii în organism (ORL, tegumentare,etc);
2. Complicaţii în cursul unor boli:
- De exemplu: -septicemie;
3. Secundare unor manevre chirurgicale:
- De exemplu: -traheostomie;
4. Infecţii nosocomiale:
- Infectii cu germeni de spital (selecţionaţi şi foarte rezistenţi la acţiunea
antibioticelor );
b) Factori favorizanti
1. Vârsta: copiii şi vârstnicii sunt mai receptivi la apariţia pneumoniilor acute;
2 .Expunerea la:
- frig, umezeală, căldură excesivă, poluare atmosferică, efort fizic intens;
3. Afecţiuni care scad rezistenţa organismului la infecţii:
- diabetul zaharat, alcoolismul ( etilismului cronic ), tare diverse;
- insuficienţa renală acută şi cronică, insuficienţa hepatică;
- neoplasme diverse, SlDA; etc.
c) Manifestări de dependenţă ( Semne şi simptome)
1. Pneumonia peumococică Debut brusc cu:
- frison solemn, febră “în platou”;
- polipnee, junghi toracic sau durere toracică (prin interesarea pleurei);
- tuse, iniţial uscată, apoi cu expectoraţie galben-ruginie, vâscoasă;
- tahicardie, uneori aritmii diverse, frecvent apare herpes labial; etc.
2. Pneumonia streptococică
Debut insidios sau brusc (frecvent cu aspect de bronhopneumonie ) :
- febră mare, frisoane puternice, dispnee cu cianoză;
- starea generală se alterează rapid cu evoluţie spre complicaţii; etc.
3. Pneumonia stafilococică
Debuî insidios sau brusc ( cu aspect bronhopneumonie) :

36
- febră remitentă, frisoane repetate, puternice;
- stare generală alterată rapid,dispnee cu polipnee si cianoza.
d) Examene paraclinice
- Leucocitoza cu neutrofilie;VSH multcrescuta;
- ASLO crescuta in pneumonia streptococica;
- Radiografia pulmonara- transeaza diagnosticul;
- Examenul de sputa evidentiaza agentul etiologic.
II) -PROBLEMELE PACIENTULUI
1. Alterarea respiraţiei
2. Obstrucţia căilor respiratorii
3. Potenţial de deshidratare
4. Stare de disconfort a pacientului
5. Potenţial de complicaţii; etc.
III) - OBIECTIVELE NURSING
1. Combaterea infecţiei
2. Eliberarea (penneabilizarea) căilor respiratorii
3. Ameliorarea respiraţiei pacientului
4. Prevenirea complicaţiilor
5. Asigurarea confortului pacientului; etc.
IV) - INTERVENŢII NURSING
1. Asigurarea condiţiilor de spitalizare :
- repaus la paţ în poziţie şezând ( în perioadele febrile );
- în saloane luminoase, aerisite, cu temperatură şi umiditate corespunzătoare;
2. Aerisirea încăperii;
3. Umidifîcarea aerului din salon;
4. Administrare de oxigen (02) la nevoie;
5. Alimentaţie lichidă şi semilichidă:
- în perioadele febrile; cu asigurarea aportului caloric, vitaminic, kidroelectrolitic corespunzător;
6. Trecerea treptată la o alimentaţie normală
- cu aport caloric, vitaminic, electrolitic corespunzător necesităţilor;
7. Asigurarea unui aport suplimentar de lichide (având în vedere pierderile prin):

37
febră, polipnee, transpiraţii, etc.
8. Asigurarea igienei riguroase :
- mai ales a tegumentelor şi mucoaselor;
- în special a cavităţii bucale după expectoraţie;
9. Ajutarea pacientului să adopte poziţii corespunzătoare:
- care să amelioreze respiraţia; care să faciliteze eliminarea secreţiilor (expectoraţie eficientă);
10. Psihoterapia :
- susţinerea morală a pacientului şi aparţinătorilor;
11. Încurajarea pacientului:
- să participe la propria lui îngrijire;
- să efectueze mişcări active ale membrelor (pentru menţinerea tonusului muscular);
12. Ajutarea pacientului pentru :
satisfacerea nevoilor fundamentale (când nu şi le poate efectua singur );
13. Asigurarea satisfacerii nevoilor fundamentale ale pacientului :
- nursa va efectua acele nevoi fundamentale ale pacientului, pe care acesta nu le poate îndeplini;
14. Încurajarea pacientului:
- să participe la autoîngrijire (prin creştrea graduală a activităţii fizice în funcţie de toleranţă);
15. Monitorizarea funcţiilor vitale ( măsurarea şi notarea acestora) :
- la intervale stabilite de medic şi ori de câte ori este necesar se monitorizează:
• Temperatura, Pulsul arterial (PA), Tensiunea arterială (TA), Respiraţia, Diureza, etc.
16. Recoltarea produselor biologice şi patologice :
- pentru examinări de laborator; transportul acestora în condiţii corespunzătoare la laborator:
Recoltarea acestor produse se efectuează de către nursă:
 autonom (în cadrul activităţilor autonome, independente);
 la indicaţia medicului (în cadrul activităţilor dependente, delegate);
17. Însoţirea pacientului:
- la investigaţii paraciinice şi de laborator; la consultaţii interdisciplinare;
18. Pregătirea pacientului:
- pentru recoltarea produselor biologice şi patologice;
- pentru efectuarea examenelor de laborator (paracilinice);
- pentru investigaţii speciale ( de excepţie ); etc.

38
19. Administrarea corectă şi la timp a tratamentului medicamentos prescris de medic:
- tratamentul etiologic (antibiotic );
- tratamentul patogenic (de susţinere a funcţiilor vitale);
- tratamentul simptomatic (antitermic, antialgic, antitusiv, expectorant, etc.);
- tratamentul complicaţiilor (care pot să apară );
20. Educaţia pacientului (în care nursa are un rol foarte important):
- să recunoască semnele şi simptomele unor eventuale complicaţii:
• febră mare după administrare de antibiotice;
• intensificarea durerii toracice;
• scăderea toleranţei la efort;
• modificări ale aspectului sau cantităţii de spută; etc.
- să semnaleze de urgenţă, apariţia acestor complicaţii nursei sau medicului;
- să ia correct şi la timp medicamentele;
- să observe eventualele efecte adverse medicamentoase:
• şi să le semnaleze nursei ( dacă aceasta nu le-a observat );
- să convingă pacientul de necesitatea consumului crescut de lichide:
• pentru a fimdifica secreţiile bronşice; pentru a uşura expectoraţia;
- să respecte cu stricteţe dieta şi tratamentul prescris de medic;
- să alterneze perioadele de repaus cu perioadele de activitate;
- să efectueze gimnastică respiratorie ( iniţial sub supraveghere);
- să efectueze riguros toaleta cavităţii bucale după expectoraţie;
- educarea pacientului asupra modalităţii corecte de efectuare a tratamentului ladomiciliu;
- Educaţia pacientului pentru evitarea factorilor de risc ai îmbolnăvirii:
« renunţarea la fumat şi evitarea fumatului pasiv, a atmosferei poluate;
• evitarea aglomerărilor umane în perioadele epidemice virale (mai alesGRIPA);
« evitarea contactului cu bolnavi respiratori (contagioşi);
Creşterea capacităţii de apărare a organismului (în special la taraţi) :
• vaccinare antigripală, administrare de antibiotice ( profilactic) în virozele respiratorii la
persoanele tarate:
- alcoolici, diabetul zaharat, vârstnici, insuficienţa cardiacă, insuficienţa renală,
SIDA, afecţiuni bronhopulmonare preexistente; etc.

39
21. Dispensarizarea pacientului
- regimul igieno-dietetic ( care trebuie respectat la domiciliu );
- tratamentul medicamentos pe care trebuie să-l urmeze la domiciliu:
o mod de administrare,doze,perioada de timp necesară pentru continuarea
tratamentului;
o cunoaşterea medicamentelor de către pacient;
o observarea unor semne şi simptome ce reprezintă reacţii adverse medicamentoase;
o semnalarea de urgenţă, a acestora nursei sau medicului;
- observarea semnelor şi simpîomelor unor eventuale complicaţii ale bolii:
o care pot să apară şi semnalarea lor de urgenţă nursei sau medicului;
- prezentarea pacientului la controale medicale periodice :
 la intervale stabilite de medic sau,
 ori de câte ori survin modificări nefavorabile în evoluţia bolii sau,
 ori de câte ori apar semne şi simptome noi;
Nursa va efectua vizite la domiciîhd pacientului:
* laanumite intervale (în funcţie de starea pacientului, debolile asociate, etc.);
* şi ori de câte ori este chemată( de către pacient sau aparţinători);
- Nursa va informamedicul curant ( medicul de familie)j:
 Ori de câte ori survin modificări nefavorabile în evoluţia bolii;
22. Expertizarea capacităţii de muncă a pacientului
 concediu medical;
 pensionare temporară;
 reducerea timpului zilnic de lucru (dacă este necesar);
 uneori, schimbarea locului de muncă sau,
 pensionare definitivă ( dacă este cazul);
23. Psihoterapie (susţinerea morală a pacientului şi familiei ):
- în special, în formele recidivante ( bronşiectazie, persoane tarate);
- în formele trenante de pneumonie ( la taraţi, vârstnici, SIDA, etc.);
24. Internări periodice în spital ( când este necesar ):
- pentru efectuarea bilanţului clinico-paraclinic;
- pentru reevaluarea şi stabilirea conduitei terapeutice (în special la taraţi).

40
PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA STUDIULUI

IV.1.MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Îmbolnăvirile aparatului respirator au întotdeauna repercursiuni negative asupra suprafeţei


respiratorii şi asupra funcţiei aparatului cadiovascular, a cărei sarcină o îngreunează. De asemenea,
ele generează multiple tulburări psihice cauzate de deficitul de oxigenare a creierului şi de
sentimentul fricii violente de moarte iminentă. De aceea nursa trebuie să ţină cont în acordarea
îngrijirilor de apariţia acestor dezechilibre.
In timpul orelor de practica în secţia de Pneumoftiziologie, am reuşit să cunosc şi să recunosc la
timp problemele unui pacient cu boală pulmonară. Pe lângă îngrijirile speciale necesare unui astfel de
caz, am considerat că unul dintre rolurile cele mai importante ale mele este acordarea psihoterapiei
cu: susţinerea morală a pacientului, câştigarea încrederii pacientului în personalul medical şi în
măsurile terapeutice aplicate, ascultarea cu atenţie a problemelor pe care le ridică pacientul. De
asemenea, am încurajat pecientul să participe activ la autoîngrijire, prin creştere graduală a activităţii
în funcţie de toleranţa la efort sau starea generală, pentru că am considerat că interesul pentru propria
persoană este o dovadă de revenire a echilibrului psihic şi deci urmarea ar fi reintegrarea în societate,
cu activităţi de zi cu zi normale, neguvernate de sentimente ca frică, dezinteres, singurătate, izolare.
Pneumonia este o boală frecventă. În tratamentul pneumoniei se utilizează metode şi proceduri
cu scop preventiv, curativ şi recuperativ. Cunoaşterea factorilor etiologici şi favorizanţi ai pneumoniei
permite formularea corectă a diagnosticelor nursing şi efectuarea unei prevenţii eficiente. Nursa are
un rol foarte important în psihoterapie, în special când apar complicaţii.
Consecinţele nedispensarizării pacientului cu pneumonie şi netratării la timp a eventualelor
recidive şi a bolii în sine sunt grave. Acest lucru m-a determinat să studiez frecvenţa apariţiei bolii
sau a complicaţiilor la pacienţi ce nu au înţeles necesitatea unei dispensarizări corecte şi a aplicării
metodelor învăţate prin educaţia sanitară și să le expun în lucrarea intitulată ,, Nursingul în
pneumonia acuta”.

41
IV.2.SCOPUL LUCRĂRII
Lucrarea oferă un volum impresionant şi inedit de informaţii care se adresează personalului
medical angajat în activitatea de recuperare medicală şi, în egală măsură, studenţilor de la facultăţile
de medicină întrucât aici sunt abordate o paletă largă de manifestări patologice, care oferă o
bogată documentare teoretică şi practică despre unele aspecte mai puţin dezvoltate în literatura de
specialitate. Motivul acestei lucrări este:
a.Studiul vizând incidenţa, prognosticul şi evaluarea tuturor posibilităţilor de diagnostic şi
tratament în pneumonii;
b.Gruparea procedeelor şi a mijloacelor utilizate în tratarea pacienţilor diagnosticati cu
pneumonie;
c.Realizarea evaluării iniţiale, aplicarea tratamentului de recuperare şi evaluare finală;
d. Prelucrarea statistică a rezultatelor obţinute;
e.Analiza diferenţelor existente între datele de referinţă, din literatura de specialitate şi cele
efectuate în cadrul acestui studiu
Apare deci necesitatea tratării, printr-o acţiune concertată, şi medicală care să realizeze o
recuperare locală pentru a preveni apariţia recidivelor şi a complicatiilor .
Scopul acestei lucrări a fost de a verifica ipotezele formulate pe baza rezultatelor obţinute
de a contribui la îmbunătăţirea procesului de aplicare a tratamentului în sensul reducerii timpului de
recuperare şi creşterea eficienţei sale. În această idee obiectivele lucrării au fost:
Stabilirea ipotezelor cercetării precum şi modalităţile prin care vor fi verificate;
Redactarea unei lucrări care să cuprindă desfăşurarea şi rezultatele finale ale cercetări în
scopul popularizării acestora pentru toţi specialiştii în domeniu.

IV.3.MATERIAL SI METODĂ DE LUCRU

Datele folosite în realizarea studiului au rezultat din cercetarea retrospectivă a foilor de


observaţie, precum şi din evaluarea clinico-biologică a cazurilor de pneumonie. Stabilirea
diagnosticului de boală s-a facut conform unor criterii stricte, folosind datele anamnestice, clinice,
biologice, paraclinice şi evolutive la fiecare caz în parte.
Alte materiale de lucru folosite au fost registrul de internări, registrul de secţie, precum şi
registrul cu evidenţa dispensarizaţilor prin cabinetul ambulator de pneumoftiziologie.

42
Cele 50 de cazuri cu pneumonie au fost repartizate şi analizate după: vârstă, mediul de
provenienţă, diagnostic şi anamneza pe care aceşti pacienţi o prezentau în momentul internării şi
complicaţiile care derivă şi sunt observate .
Ca metodă de studiu în vederea desfăşurării acestei lucrări, acumulării datelor , prelucrării
subiecţilor şi interpretării rezultatelor care au condus la formularea unor concluzii finale.
Am efectuat un studiu observaţional cu caracter retrospectiv pe un eşantion de 50 de
pacienti diagnosticati cu pneumonie, care au fost internaţi în secţia “Pneumoftiziologie” a
Spitalului Judeţean de Urgenta din Târgu Jiu, urmăriţi şi îngrijiţi pe o perioadă de un an (ianuarie
2018 – ianuarie 2019). Pacienţii incluşi în studiu au avut diagnosticul de pneumonie determinat prin
examen clinic coroborat cu teste paraclinice (de laborator, imagistice, examen clinic). Vârsta
pacientilor a variat între 22 şi 76 de ani (vârsta medie este de 34-50 ani).
În cadrul metodei de studiu am acordat o deosebită importanţa comunicării cu pacienţii şi
aparţinătorii acestora cât şi observaţiei directe şi atente a pacienţilor la sosirea în spital şi apoi pe
perioada spitalizării până la externarea lor.

IV.4. LOTUL STUDIAT


Lotul studiat a fost efectuat pe un eşantion de 50 de pacienţi care erau diagnosticaţi
cu pneumonie în perioada 01.04.2018 - 01.04. 2019.
Durata cercetării s-a efectuat pe o perioadă de un an, urmărind îndeaproape cei 50 de
pacienţi ce urmează a fi prezentaţi. Din cei 50 de pacienţi am selectat un lot de 4 pacienţi cu
pneumonie pentru care am efectuat prezentarea pe larg a particularităţilor procesului nursing.Trebuie
avut în vedere că individul bolnav sau sănătos formează un lot cu nevoi comune tuturor
fiinţelor umane dar şi faptul că manifestarea nevoilor este diferită de la un individ la altul.
Din lotul de 50 de bolnavi am selectat un lot de 5 pacienţi (lotul studiat prospectiv), în
îngrijirea cărora m-am implicat direct şi pentru care am efectuat prezentarea pe larg a
particularităţilor procesului nursing. Cele 5 cazuri au fost studiate din punct de vedere:
 Culegerii datelor - factorii de risc: frig, umezeală, căldură excesivă, poluare atmosferică, efort
fizic intens;Manifestari de dependenţă: Debut brusc cu: frison solemn, febră “în platou”;
polipnee, junghi toracic sau durere toracică (prin interesarea pleurei); tuse, iniţial uscată, apoi cu
expectoraţie galben-ruginie, vâscoasă; tahicardie, uneori aritmii diverse, frecvent apare herpes labial;
 Diagnosticelor,obiectivelor nursing, intervenţiilor autonome şi delegate, evaluarii nursing.

43
CAPITOLUL V
PREZENTAREA PLANULUI NURSING PENTRU CAZURILE REPREZENTATIVE

CAZUL NR.I

Nume şi Prenume : C.V


Sexul : masculin
Varsta :58 ani
Domiciliul : Tg. Jiu
Profesia:pensionar
Data internării: 05.03.2019
Data externării: 10.03.2019

Dg. la internare PNEUMONIE BAZALA STANGA


HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ GRADUL II
CARDIOPATIE ISCHEMCA CRONICA DUREROASA
OBEZITATE
Motivele internării:
- febra, frisoane, dispnee, tuse, febra, frison,cefalee pulsatilă, ameţeli, , jenă precordială, vertij,
, senzaţie de vomă, TA=190/100 mmHG,
ANAMNEZA
a) Antecedente heredo-colaterale: - mama-HTA, ASTM BRONŞIC
- tata – CICD
b) Antecedente personale: HTA de aprox. 5 ani, CICD
c) Condiţii de viaţă şi muncă: relativ bune
d) Comportamente: nu fumează, nu consumă alcool
e) Medicaţie de fond administrata înaintea internării: - enalapril 20 mg/zi; -preductal 2tb/zi; - aspenter
1 tb/zi; tratament inconsecvent.

ISTIRICUL BOLII: Pacientul în vârsta de 58 de ani, cu cu afectiuni cardiovasculare de aproximativ 3


ani, dar cu tratament inconsecvent şi regim dietetic nerespectat se prezintă în serviciul nostru pentru
febra, frisoane, dispnee, tuse, cefalee, ameţeli, jenă precordială, TA=190/100 mmHG.

44
EXAMEN CLINIC GENERAL PE APARATE ŞI SISTEME
Examen obiectv: stare generală: - infuenţată
stare de conştienţă: -păstrată
Tegumente şi mucoase – normal colorate
Ţesut conjuctiv adipos: - reprezentat în exces-obezitate
Sistem ganglionar: - nepalpabil
Sistem muscular: - normal reprezentat
Sistem osteo-articular: dureri la nivelul coloanei cervicale
Aparatul respirator: torace normal conformat, dispnee , tuse cu expectoratie, R 25/min, murmur vezicular
prezent.
Aparatul cardio-vascular: cord uşor mărit de volum, şoc apexian în spaţiul V intercostal, zgomote
cardiace ritmice, TA=190/100mmHG.
Aparatul digestiv: abdomen suplu nedureros sponatn şi la palpare, sezaţie de vomă, tranzit intestinal
prezent.Ficat şi splină: - în limite normale
Aparatul uro-genital: loji renale libere, Giordano negativ bilateral, polakiurie.
Sistemul nervos: orientat temporo-spaţial, ameţeli, astenie.
Medicul specialist i-a efectuat examenul clinic si a indicat metodele de examen paraclinic
pentru stabilirea diagnosticului de certitudine.
La examenul clinic medicul a constatat ca bolnavul respira cu dificultate (dispnee),
prezentand dificultate in inspiratie si expiratie (dispnee mixta.), ca ritmul respirator este crescut, 30
respiratii/min. Bolnavul acuza o durere vie localizata in partea posterioara a hemitoracelui stang,
care se accentueaza la inspiratie profunda. Bolnavul tuseste eliminând o sputa de culoare ruginie
mucopurulenta aderenta.
La inspectie s-a constatat torace normal conformat, cu miscari respiratorii simetrice de tip costal
superior. La ascultatie s-a constatat un suflu tubar si raluri crepitante, vibratii vocale exagerate,
Examen paraclinic- tuse, puta (examen citobacteriologic-prezent pneumococ), examen
radiologic-opacifiere plaman stang.
Tratament : Glucoza 5% (500 ml iv) ; Ampicilină ( 1g la 6 h) ;Gentamicină 80 mg( 1 fiolă la
12 h) ; Biseptrim, 1tb la 12 h, Teotard 3tb/zi,Bromhexin 2 ling/zi, Enalapril10 mg1-0-1, Metoprolol
50 mg 1-0-1, Furosemid 1f/Zi .

45
Tabel I
Alimentaţia bolnavului

Alimente permise Alimente interzise


Ceaiuri,compoturi,supe,Lapte,sucuri de Alimente care contin NaCl,calorii si sunt
fructe,oua moi,pireuri de castane. solide ca consistenta
Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate
acru,cascaval branza topita,mezeluri mare,alimente hipersodate si hipercalorice.
necondimentate:parizer,sunca,carne slaba
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete

PLAN NURSING
Tabel II

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Prima zi 05.03.2019
1) Nevoia de a Problema: -dificultatea de a respira şi a avea o bună circulaţie
respira şi a Manifestări de dependenţă: - dispnee, tuse cu expectoratie, jenă Grad de
avea o buna precordială dependenţă
circulaţie. Sursa de dificultate: - situaţia de criză, TA crescută 3
Obiective: - să respire fara dificultate
- Să aibă o bună circulaţie
- Să-şi exprime diminuarea durerii precordiale
- Să scada TA
- Să fie echilibrat psihic
Intervenţii: - asigur un climat de linişte în salon, salon bine
aerisit şi încălzit
- Am aşezat pacientul în poziţie cât mai comodă în pat
- Am administrat oxigen
- Am pregătit psihic pacientul în vederea
- aplicării tehnicilor de îngrijire şi investigaţii
- Am îvăţat pacientul cum să respire
- Am măsurat TA, respiraţia, pulsul şi am notat în F.O.
- Am pregătit pacientul pentru efectuarea EKG şi
am recolatat probele de sânge pentru analize de
laborator
- Am administrat tratamentul prescris de medic cu
bronhodilatatoare, corticosterizi,
antihipertensive, antialgice, diuretice de ansă

Evaluare: - TA scăzut uşor – TA 180/95mmHG


- dispnee uşoară; pacientul este mai liniştit
2) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea nevoii Grad de
bea şi a mânca Manifestări de dependenţă: - alimentaţie inadecvată dependenţă
- refuză să se alimenteze şi să se hidrateze 3

46
corespunzător
Surse de dificultate: - anxietate
- Lipsa gustului alimentaţiei fără sare
- Senzaţia de vomă
Obiective: - pacientul să aiba o satre de bine
- Să accepte regimul dietetic desodat
- Să fie echilibrat nutriţional şi electrolitic
- Să bea minimum 1500ml lichid pe zi
Intervenţii: - i se explică necesitatea de a se alimenta şi
hidrata în vederea menţinerii sănătăţii
- Am alcătuit un regim hipocaloric şi desodat şi am
urmărit pacientul să consume alimentele
cuprinse în regim
- Am fracţionat mesele
- Am făcut bilanţul lichidelor ingerate/eliminate
- Am administrat antiemetice la indicaţia medicului
Evaluare: - pacientul nu mai prezintă sezaţia de vomă, dar
refuză să se alimentze corespunzător
3) Nevoia de a Problema: - dificultate de a elimina Grad de
elimina dependenţă:
Manifestări de dependenţă: - pacientul transpiră moderat
2
- constipaţie
Surse de dificultate: - hidratare insuficientă
- diminuarea peristaltismului
Obiective: - pacientul să aibe tranzit intestinal în limite fiziologice
- să aibă o stare de bine, de confort, de securitate
- să urineze normal 1800-2000ml/24 ore
Intervenţii: - am hidratat pacientul pe cale orală şi prin perfuzie la
indicaţia medicului
- la indicaţia medicului am făcut o clisma evacuatorie
- am pus pacientul să urineze în bazinet la nivelul patului
- am umărit şi am notat diureza şi scaunul
Evaluare: - prezintă 1 scaun normal
- Diureza normală aproximativ 2000ml/zi
4) Nevoia de a Problema: - alterarea mobilităţii Grad de
se mişca şi de a dependenţă:
Manifestări de dependenţă: - dificulateatea de a se deplasa
avea o bună 2
surse de dificultate: - ameţeli
postură
- Tulburări de echilibru
Obiective: - să aibă o postură adecvată
- Să se mobilizeze în pat şi uşor la marginea patului
Intervenţii: - învăţ pacientul cum să se mobilezeze singur în pat şi la
marginea patului asigurându-l că în ziua umătoare se va putea
mobiliza singur
Evaluare: - pacientul a avut un somn incomplet
5) Nevoia de Problema: - difucltate în a dormi şi a se odihni Grad de
dormi şi a se dependenţă:
Manifestări de dependenţă: - nelinişte
odihni 3
- stresul
Surse de dificultate:- insomnie

47
- anxietate, dispnee,cefalee
Obiective: - pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic
- să beneficieze de un somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacientul explicându-i că acuzele se
vor ameliora
- am administrat sedative şi anxiolitice la indicaţia
medicului
Evaluare: - pacientul a avut un somn incomplet
6) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea nevoii Grad de
se îmbraca şi dependenţă
Manifestări de dependenţă:
dezbraca 2
Surse de dificultate: - astenie
- ameţeli
- dezinteres
Obiective: - să ajute pacientul să se imbrace
- să cunoască importanţa satisfacerii acestei nevoi
Intervenţii: - ajut pacientul să se îmbrace, vorbindu-i clar şi cu
răbdare
- am notat interesul persoanei de a se îmbrăca şi a se
dezbrăca
- Am educat pacientul privin importanţa vestimentaţiei
Evaluare: - pacientul prezintă interes faţă de ţinuta vestimentară şi a
participat la a se îmbrăca.
7) Nevoia de a- Problema: hipertermie; Gr. de
şi menţine Manifestări de dependenţă: febră moderată, 38.5 grade C, dependenţă:
temperatura frison; 3
corpului în Sursă de dificultate: proces infecţios.
limite normale Obiective:
-să-şi diminueze temperatura corpului cu 1-2 grade C;
-să prezinte o temperatură în limite normale (36,4
grade C) axilar;
-pacientul să fie echilibrat hidric
Intervenţii:
- se măsoară temperatura şi se notează în foaia de
temperatură, matinal şi vesperal;
- aerisirea salonului;
- asigurarea unei îmbrăcăminţi lejere;
- aplicarea de comprese reci pentru combaterea febrei;
- dacă a prezentat frison, am încălzit bolnavul cu pături
şi sticle cu apă caldă;
- calculez bilanţul ingestie/excreţie;
- administrez la indicaţia medicului antipiretice,
antibiotice;
- ajut la schimbarea lenjeriei de pat şi corp, după ce
bolnavul a transpirat;
Evaluare: pacientul prezintă o temperatură cu 2 grade C
peste limitele normale.

48
8) Nevoia de a Problema: Grad de
fi curat, - dificulate în a urma prescripţiile îngrijirilor de igienă dependenţă:
îngrijit, de a Manifestări de dependenţă: 2
proteja - nu poate să satisfacă această nevoie
tegumentele şi Surse de dificultate:
mucoasele - slăbiciune
-tulburări de echilibru
Obiective: - pacientul să prezinte tegumente şi mucoase curate şi
integre
Intervenţii: - am ajutat pacientul să-şi facă toaleta tegumentelor,
protejând patul cu un paravan şi pregătind materialele necesare
Evaluare: - pacientul a colaborat în efectuarea igienei tegumentelor.
9) Nevoia de a Problema: - cefalee, vertij Grad de
evita pericole Manifestări de dependenţă: - anxietate, nelinişte dependenţă :
Surse de dificultate: - teama de a nu se prăbuşi 3
- Lipsa cunoaşterii stării de vertij
Obiective: - pacientul să-şi înlăture anxietatea, neliniştea
- Să exprime diminuarea cefaleei şi stării de rău
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- Am linştit pacientul în legătură cu boala
- Am administrat tratamentul indicat de medic şi am
urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacientul este mai liniştit
10) Nevoia de Problema: - lipsa de comunicare Grad de
a comunica cu Manifestări de dependenţă: - tristeţe, nelinişte dependenţă:
semenii Surse de dificultate: - anxietate, neadaptarea la această situaţie 2
Obiective: - pacientul să fie echilibrat psihic
- Sa-şi exprime nevoile de boală
- Să comunice cu pacienţii din salon
Intervenţii: - am liniştit pacientul cu privire la starea sa
- Am explicat scopul şi natura intervenţiilor
- Am administrat medicaţia la indicaţia medicului
Evaluare: - pacientul are încredere în echipa de îngirjire, certitudinea
că totul va fi bine şi comunică cu echipa de îngrijire
11) Nevoia de Problema: - sentimentul de culpabilitate Grad de
a actiona Manifestări de dependenţă: - înţelegerea bolii ca o pedeapsă dependenţă:
conform Surse de dificultate: - situaţia de criză 2
prncipiilor, - Durata de spitalizare
convingeri şi Obiective: - pacientul să-şi păstreze imaginea pozitivă de sine
valori, de a - Sa-şi recapete încrederea în sine şi să participe la
practica activităţi creştineşti
religia Intervenţii: - am satisfăcut credinţele sale
- Am asigurat legătura cu persoane apropiate , dragi
- Am planificat împreună cu pacientul activităţi ce îi
determină utilitatea
Evaluare: - încredere în echipa de îngrijire
12) Nevoia de Problema: - sentimentul de neputinţă Grad de
a fi preocupat Manifestări de dependenţă: - dificultatea de a se realiza dependenţă:
în vederea - Renutarea temoprară de la activitatea desfăşurată până în 2
realizarii momentul îmbolnăvirii

49
Surse de dificultate: - incapacitatea de a se adapta la mediul de spital
Obiective: - pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi
competenţă
- Să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale
Intervenţii: - am ajutat pacientul să câştige încrederea
- Am observat şi am notat orice schimbare în
comportamentul pacientului
Evaluare: - pacientul se adaptează la conditiile impuse
13) Nevoia de Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
a se recrea Manifestări de dependenţă: - tristeţe, indispoziţie dependenţă:
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort 2
Obiective: - pacientul să prezinte stare de bună dispoziţie
- Să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- Am învaţat pacientul tehnici de relaxare
- Am asigurat un climat de linişte
Evaluare: - pacientul prezintă interes în îndeplinirea activităţilor
recreative.
14) Nevoia de Problema: - necunoaşterea riscului acestei boli Grad de
a învăţa cum Manifestări de dependenţă: - ignoranţa dependenţă: 2
să-şi pastreze Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
sănătatea Obiective: - pacientul să înveţe cât mai multe despre boală şi modul
de viaţă
Intervenţii: - conştientizez pacientul asupra propriei responsabilităţi
privind boala, am stimulat dorinţa de cunoaştere a cât mai multe
despre boală
Grad de dependenţă: -2
Evaluare: - pacientul prezintă interes pentru a învaţa şi a începe să se
adapteze la noul rol
NIVEL DE DEPENDENŢĂ III 31 pct

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Ziua a II-a şi a III-a de internare
1) Nevoia de a Problema: - disconfort legat de creşterile tensionale Grad de
respira şi a avea Manifestări de dependenţă: - TA crescută TA=180/100mmHG dependenţă: 3
o buna Surse de dificultate: - dispnee uşoară, jenă precordială
circulaţie. Obiective: - să aibă o respiraţie buna
- Să fie echilibrat psihic
- Să administrez tratament bronhodilatator şi antihipertensiv
la indicaţia medicului
Intervenţii: - se aşează pacientul în poziţie cât mai comodă
- Am măsurat TA, pulsul , respitaţia
Evaluare: - pacientul respiră normal, TA a scăzut TA=150/85mmHG
2) Nevoia de a Problema: - dificultate de a urma dieta Grad de
bea şi a mânca Manifestări de dependenţă: - mese neechilibrate dependenţă : 2
- Dietă hiposodată
Surse de dificultate: - situaţia de criză

50
Obiective: - să accepte regimul dietetic
- Să aibă o stare de bine
- Să fie nutriţional şi hidroelectrolitic
Intervenţii: - am făcut bilanţul lichidelor ingerate
- Am urmărit orarul şi distribuţia meselor şi respectarea
regimului dietetic
Evaluare: - pacientul a înţeles că trebuie să respecte regimul, să se
alimenteze şi să se hidrateze în mod corespunzător
3) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
elimina dependenţă: 1
4) Nevoia de a Pacientul nu mai prezintă vertij şi se poate mobiliza singur. Grad de
se mişca…. dependenţă : 1
5) Nevoia de Problema: - dificultate în a se odihni Grad de
dormi şi a se Manifestări de dependenţă: - insomnie, disconfort dependenţă : 3
odihni Surse de dificultate: - anxietate, stare de boală
Obiective: - pacientul să beneficieze de somn corespunzător calitativ şi
cantitativ
Să beneficieze de confort fizic şi psihic
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat pentru odihna pacientului
- Am administrat sedative la indicaţia medicului
Evaluare: - pacientul prezintă un somn mai agitat
6) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
se îmbraca şi dependenţă : 1
dezbraca
7) Nevoia de a-şi Problema: hipertermie; Gr. de
menţine Manifestări de dependenţă: febră moderată, 38,2 grade C, frison; dependenţă:
temperatura Sursă de dificultate: proces infecţios. 2
corpului în Obiective:
limite normale -să-şi diminueze temperatura corpului cu 1-2 grade C;
-să prezinte o temperatură în limite normale (36,4 grade
C) axilar;
-pacientul să fie echilibrat hidric
Intervenţii:
- se măsoară temperatura şi se notează în foaia de
temperatură, matinal şi vesperal;
- aerisirea salonului;
- asigurarea unei îmbrăcăminţi lejere;
- aplicarea de comprese reci pentru combaterea febrei;
- dacă a prezentat frison, am încălzit bolnavul cu pături şi
sticle cu apă caldă;
- calculez bilanţul ingestie/excreţie;
- administrez la indicaţia medicului antipiretice,
antibiotice;
- ajut la schimbarea lenjeriei de pat şi corp, după ce
bolnavul a transpirat;
Evaluare: pacientul prezintă o temperatură cu 2 grade C
peste limitele normale
8) Nevoia de a fi Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
curat, îngrijit, ... dependenţă: 1

51
9) Nevoia de a Problema: - dispnee Grad de
evita pericole - anxietate dependenţă : 3
Manifestări de dependenţă: - idei pesimiste
- tristeţe
Surse de dificultate: - teama pentru boala sa
Obiective: - pacientul să arate absenţa semnelor de boală
- să exprime acceptul de a se conforma tratamentului
Intervenţii: - asigură condiţii de mediu adecvate
- am învăţat pacientul tehnici de relaxare
- am încurajat pacientul pentru a îndeparta starea de
anxietate
- am administrat tratament anxiolitic la indicaţia medicului
( frontin )
Evaluare: - pacientul conştientizează starea sănătăţii sale.
N10,11 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă : 1
12) Nevoia de a Problema: - sentimentul de neputinţă Grad de
fi preocupat în Manifestări de dependenţă: - renunţarea temporară la activităţile pe dependenţă: 2
vederea care le desfăşura anterior îmbolnăvirii
realizarii - dificultatea de a controla evenimentele
Surse de dificultate: - incapacitatea de a se adapta la realitate
Obiective: - să.şi exprime diminuarea neputinţei
- să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale
Intervenţii: - identifică prin observaţie şi conversaţie cu pacientul din
cauza neputinţei sale şi a situaţiilor care îi provoacă sentimentul de
inutilitate
Evaluare: - pacientul este echilibrat şi îşi apreciază activităţile sale.
N 13 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă : 1
14) Nevoia de a Problema: - cunoştinţe insufieciente despre boală Grad de
învăţa cum să-şi Manifestări de dependenţă: - anxietate, stres dependenţă: 2
pastreze Surse de dificultate: - teama de boală
sănătatea Obiective: - pacientul să acumuleze noi cunştinţe despre boală, regimul
alimentar şi despre tratament
Intervenţii: - am stimulat dorinţa de a cunoaşte
- am încurajat şi am ajutat bolnavul la dobândirea noilor
deprinderi
- am verificat dacă pacientul a înţeles corect mesajul
transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe.
Evaluare: - pacientul a înţeles şi reacţionează pozitv.
NIVEL DE DEPENDENŢĂ II 23pct

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA

Ziua a V-a
1) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a respira Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă: - dispnee expiratorie dependenţă: 2
buna circulaţie Surse de dificultate: - situaţia de boală

52
- TA crescută
Obiective: - să aiba o TA în limite normale
- Să fie echilibrat psihic
Intervenţii: - am măsurat TA şi am notat în foaia de observaţie
- Am administrat tratament bronhodiatator hipotensor la
indicaţia medicului
Evaluare: - TA a scăzut şi pacientul prezintă o stare de bine
TA=150/90mmHG, ritm respirator normal
2) Nevoia de a bea Pacientul a înţeles necesitatea regimului dietetic hiposodat Grad de
şi a mânca dependenţă 1
3) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
elimina dependenţă: 1
4) Nevoia de a se Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
mişca … dependenţă: 1
5) Nevoia de Problema: - dificultatea de a se odihni Grad de
dormi şi a se Manifestări de dependenţă: - insomnia, somn neliniştit dependenţă: 2
odihni Surse de dificultate: - anxietate, nelinişte
Obiective: - pacientul să beneficieze de un somn linişti, de un climat
de bine
Intervenţii: - am comunicat cu pacientul încurajându-l că trebuie să
fie optimist
- Am asigurat mediul adecvat pentru pacient şi am
administrat medicamente sedative şi anxiolitice la
indicaţia medicului( frontin ).
N 6,7,8 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă: 1
9) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
evita pericole Manifestări de dependenţă: - dipnee, tuse , uşoare ameţeli dependenţă : 2
Surse de dificultate: - respiratie inadecvata, TA uşor crescută
Obiective: - să demonstreze absenţa semnelor de ameţeli
- A-şi recăpăta încrederea in forţele proprii
- Să-şi exprime acceptul de a se conforma tratamentului
Intervenţii: - am administrat tratamentul indicat de medic şi am
urmărit efectul acestuia.
- L-am ajutat să câştige încrederea şi să depăşească
momentele dificile
Evaluare: - pacientul prezintă o stare de bine şi ameţelile au dispărut
N 10,11,12 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă: 1
13) Nevoia de a se Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
recrea Manifestări de dependenţă: - indispoziţie dependenţă: 2
Surse de dificultate: - oboseală, dezinteres
Obiective: - pacientul să prezinte o stare de bună dispoziţie
Intervenţii: - am asigurat mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- Am asigurat vizita aparţinătorilor învăţându-i să-i aducă
reviste, ziare pentru a se recrea
Evaluare: - pacientul este mai liniştit şi participă la activităţile
recreative

53
14) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme, a învăţat deprinderile şi obiceiurile Grad de
învăţa cum să-şi raţionale pentru menţinerea sănătăţii. dependenţă: 1
pastreze sănătatea
NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 18pct

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA

Ziua de externare

1) Nevoia de a Problema: - dificultate în a avea o bună circulaţie Grad de


respira şi a avea o Manifestări de dependenţă: - uşoare ameţelisi respiratie dependenţă: 2
buna circulaţie Surse de dificultate: - dispnee expiratorie, TA uşor crescută,
TA=150-90mmHG
Obiective: - menţinerea TA în limite normale, repiratie normala
Intervenţii: - creez un climat de bine
- Administrez tratamentul hipotensor şi învăţ pacientul
să-şi respecte cu stricteţe tratamentul prescris de medic
în ambulator
- Să-şi controleze TA periodic, să se dispensarizeze, să
respecte regimul desodat
Evaluare: - pacientul se simte mai bine
2) Nevoia de a bea Pacientul a înţeles necesitatea regimului dietetic hiposodat Grad de
şi a mânca dependenţă 1
5) Nevoia de Problema: - dificultate în se odihni Grad de
dormi şi a se Manifestări de dependenţă: - uşoară insomnie dependenţă: 2
odihni Surse de dificultate: - somn incomplet
Obiective: - să învăţ pacietul activităţi recreative
Intervenţii: - învăţ pacientul să urmeze tratamentul cu anxiolitice
prescris de medic şi înainte de culcare să citeasca o carte sau să bea
un ceai călduţ.
Evaluare: - pacientul a înţeles necesitatea odihnei pentru starea de
bine şi eficienţa tratamentului.
9) Nevoia de a Problema: - anxietate Grad de
evita pericole Manifestări de dependenţă: - uşoară îngrijorare dependenţă: 2
Surse de dificultate: - teama
Obiective: - pacientul să depăşească aceată stare
Intervenţii: - să ajut pacientul să depăşească teama de boala,
explicându-i că dacă să respecte tratamentul, regimul igieno dietetic
desodat, hipocaloric, fără grăsimi, boala nu se va agrava şi va evita
apaiţia insuficienţei respiratorii acute.
Evaluare: - pacientul a învins tema de boală şi a înţeles că trebuie
să-şi respecte strict tratamentul şi regimul igieno-dietetic.
N.3,4,6,7,8,10,11, Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
12, 13,14 dependenţă: 1
NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 16pct

54
CAZUL NR.II

Nume şi Prenume : P. M
Sexul : Feminin ; Vîrsta :56 ani
Domiciliul: Tismana
Data internării 8.02.2019
Data externării 17.02.2019
Dg. la internare :
Pneumonie acuta interstitială
HTA
Motivul prezentării : Bolnava se prezintă în serviciul de urgenţă al Spitalului Judeţean,
Tg. Jiu, acuzând acuzând junghi toracic, febră care duce spre o infecţie pulmonară tuse productivă,
transpiraţii abundente, frisoane, lipotimie, dispnee pronunţată la eforturi mici, inapetenţă, scădere
ponderala semnificativa (aproximativ 6 kg in 3 luni) astenie fizica si psihica marcata , stare febrila,
la examenul clinic şi radiologic se constată pneumonie acuta stg.
Domna P. M fost fumătoare timp de 10 ani, consuma cafea ( 2 ceaşti / zi ). De un an a
incetat sa mai fumeze. A lucrat intr-un mediu de stres psihic, avand o munca de raspundere -
(aproximativ 10-12 ore/zi). Isi cunoaste diagnosticul si fiziopatologia bolii, este revoltata pentru ce i
s-a intimplat si desi are teama de tratament (efectele secundare), doreste sa-si amelioreze starea de
sănatate si este cooperanta .
Anamneză
Antecedente fiziologice: prima menstră la 17 ani , menopauza instalată la 48 ani, 2 sarcini
duse la termen, patru sarcini întrerupte, o anexitate netratata si dureri pelvine .
Din antecedentele heredocolaterale reţinem: mama a decedat de cancer de ovarian.
Antecedente patologice: prezintã o bogatã patologie asociatã prin boli degenerative
(HTA, cardiopatie ischemica, gonartrozã bilateralã, cataractã senilã, hipoacuzie) dar nici un
factor de risc specific (individual) pentru TBC pulmonar sau bilateralitate, o pneumonie ac.
netratată în urmă cu 2 ani
Nu prezinta alergii medicamentoase.
Istoricul Bolii : Istoricul bolii: din discuţiile cu bolnava reiese că fumează, de
aproximativ 10 de ani, dar de câteva luni oboseşte des , are insomnii nocturne care au

55
aparut în ultima perioada şi tuse profundă cu expectoraţie abundentă, însoţită de febră , 38-
39°C . Debut lent în timp, insotit de dureri intercostale persistente si transpiraţii abundente,
scădere bruscă în greutate.
Istoric familial de cancer TBC pulmonar prezent la tată, nu are descendenti pe linie
feminină). Reţinem cã a neglijat prezenţa unei viroze netratate. Boala actuala a debutat cu o stare
de oboseală accentuata, inapetenta, dureri retrosternală, durere care nu a cedat nici la repaus nici
la analgezice , decat in momentul cand a urmat tratament injectabil cu antibiotice si
antiinflamatoare, (gentamicina, augmentin, refen). Consultand medicul, i se recomanda o
radiografie unde se descopera o pneumonie acuta interstitiala presenta temporizandu-se astfel
elucidarea diagnosticului; intre timp starea generala se deterioreaza, medicul de familie decide
trimiterea sa la un medic de specialitate unde in urma investigaţiilor se stabileste diagnosticul de
pneumonie, bolnava este orientată catre Spitalul Judetean pentru tratament de specialitate
(investigaţii suplimentare).
Examen fizic general
- starea generala - moderat alterata
- tip constitutional - astenic
- stare de nutritie - deficitara (inapetenta)
- talie 175 cm, G 60 kg - scădere ponderala
- tegumente palide, mucoase umede, limba fara depozit, bipocratism digital
- sistem ganglionar limfatic - stare febrila 38*C, transpiratii nocturne
-sistem osteo-articular si muscular- Integru, articulatii mobile, troficitate buna, coloana vertebrala fara
deformari, nedureroasa la percutie, membre mobile, fara edeme
Aparatul respirator - dureri la nivelui hemitoracelui stang, tuse uscata iritativa, expectoratie
minima cu striuri sangvine, voce bitonata, dispnee respiratorie la eforturi mici R 25/min, la examenul
clinic pulmonar - se constată zona de matitate prezenta cu o diminuare a sonoritatii si murmuralui
vezicular in jumatatea inferioara a, hemitoracelui stâng,
Aparatul cardio- vascular -şoc apexian palpabil în spatiul V intercostal stâng pe linia
medioclaviculară. stângă, ritm regulat. AV 70/minut, zgomote cardiace ritmice bine batute, fara
sufluri supraadaugate. Puls palpabil in toate punctele periferice. TA 150/75 mmHg
Aparat digestiv -Abdomen suplu, fara cicatrice, nedureros la palpare, fara aparare musculara,
fara heraii, Zgomote intestinale prezente. Ficat cu moderat hepatomegalie (glob stang) - punct cistic

56
nedureros, fara lichidde ascita in cavitatea peritoneala o Spiina nepalpabila, nepercutabila. Pancreas
fara simptomatologie dureroasa
Aparat urinar - Loje renale libere, nedureroase la percutie, mictiuni fiziologice, urina
normala macroscopica. Diureza 1200/zi .
ROT-prezente, egal bilateral fara, reflexe patologice, Pupile egale, reflexe fotomotor prompt,
prezent bilateral. Acuitate vizuala buna. Bine orientat temporo-spatial, capacitate de concentrare
redusa
Investigatiile efectuate pe timpul internarii
Examen paraclinic- tuse, sputa (examen citobacteriologic prezent pneumococ),
Examen radiologic-opacifiere plaman stang.
Echografie abdominala -ficat moderat marit, ecogenitate neomogena, fara leziuni in focar,
fara mase abdominale.
Examene biochimice - Hb 12,6 g % ,trombocite 150.000 /mmc ,leucocite 6.200 / mmc ,Nn-
72% Ns - 2 % , Eo - 3 % , Lf- 15 %, Mo -8 % , VSH 75 mm/1 ora ; L=10000mmc Hgb=13% ;
glicemie ll0 mg/ml , uree 25 mg % , creatinina 0,9 mg% , TGO 20 U.I. ,TGP 24 U.I.
Examen sumar urina -D - 1200, albumina, glucoza - absent sediment fara elemente
patologice.
Tratament - Cefort 2g/Zi , Gentamicina 80 mg/12h , Glucoză 5%500 ml-PEV , Furosemid
în funcţie de TA, Prestarium.

Tabelul nr.III
Alimentatia bolnavului

Alimente permise Alimente interzise

In primele 24-48h regimul este strict:sucuri Alimente hipercalorice,alimente care


de fructe,ceaiuri 1000-1500ml contin NaCl
Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,Sucuri de Grasimi,prajeli,varza,fainoase in
fructe,oua moi,pireuri. cantitate mare
In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl
Lactate Alimente hipercalorice.

57
PLANUL NURSING
Tabel nr. IV

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Prima zi 8.02.2019

1) Nevoia de a Problema: - respiraţie şi circulaţie inadecvate Grad de


respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee, tuse, durere toracica dependenţă
buna circulaţie. Surse de dificultate: - situaţia de criză, TA crescută, 3
Obiective: - să aibă o bună respiraţie
- Să prezinte o circulaţie adecvată şi să scadă TA
- Să-şi exprime diminuarea durerii
- Să fie echilibrat psihic
Intervenţii: - am asigurat un climat de linişte în salon, salon bine
aerisit şi încălzit
- Am aşezat pacienta în poziţie cât mai comodă în pat
- Am administrat oxigen
- Am pregătit psihic pacienta în vederea aplicării
tehnicilor de îngrijire şi investigaţii, la indicaţia
medicului şi am recoltat probe de sânge pentru analize
de laborator.
- Am măsurat TA, respiraţia, pulsul şi am notat valorile
în F.O.
- Am administrat medicaţia prsescrisă :
bronhodilatatoare, corticosteroizi, antihistaminice,
antibiotice, mucosecretolitice, hipotesoare şi am
urmărit efectul acestora.
Evaluare:
- Dispnee uşoară
- - TA a scăzut uşor – TA 160/80mmHg
- Pacienta este mai liniştită

2) Nevoia de a bea Problema: - insatisfacerea acestei nevoi Grad de


şi a mânca Manifestări de dependenţă: - alimetaţie şi hidratare insuficientă dependenţă
Surse de dificultate: -anxietate, gustul alimetaţiei fără sare 2
Obiective: - să accepte regimul dietetic desodat
- Să fie echilibrată nutriţional şi electrolitic
Intervenţii: - am asigurat un climat confortabil
- Am incurajat pacienta şi i-am explicat necesitatea
alimentaţiei şi hidratării corespunzătoare cu un regim
desodat
- Am instituit cu perfuzii cu glucoză 10 % la indicaţia
medicului
- Am facut bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate
Evaluare: - pacienta se alimentează corespunzător şi cooperează

58
3) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
elimina Manifestări de dependenţă: dependenţă:
-tuse cu expectoraţie mucoas 2
- transpiaţii moderate
Surse de dificultate: - disconfort
Obiective: - pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acido-
bazic
- să prezinte eliminari in limite normale
Intervenţii: - am liniştit pacienta din punct de vedere psihic
- am administrat mucosecretolitice şi calmante la
indicaţia medicului
- am suprimat alimentaţia pe gura şi am hidratat
pacienta prin perfuzie cu glucoză hipertonă,
amestecuri de aminoacizi, vitamine şi electroliţi la
indicaţia medicului
- am urmărit şi am notat diureza şi aspectul
expectoratiei
Evaluare: - pacienta prezinta tese cu expectoratie
- diureza si scaun normalei
4) Nevoia de a se Problema: - dificultatea de a se deplasa Grad de
mişca şi de a avea o Manifestări de dependenţă:- astenie, ameţeli dependenţă:
bună postură Surse de dificultate: -dispnee, dureri toracice, 2
- Dezechilibru hidroelectrolitic
Obiective: - pacienta să se poata mobiliza
Intervenţii: - am învăţat pacienta să se mobilizeze în pat şi la
marginea patului
Evaluare: - pacienta a înţeles necesitatea mobilizării
5) Nevoia de dormi Problema: - insomnie Grad de
şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte dependenţă:
Dispnee expiratorie , tuse 2
Surse de dificultate: - insomnie
- Anxietate
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacienta explicându-i că acuzele se
vor ameliora
- administrez sedative uşoare la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta a adormit greu
6) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă dificultate în satisfacerea acestei nevoi, Grad de
îmbraca şi dezbraca prezintă interes pentru vestimentaţia sa. dependenţă 1
7) Nevoia de a-şi Problema: - hipertermia Grad de
menţine Manif. de dependenţă: -febră moderată-38,2oC. dependenţă
temperatura Surse de dificultate:- afecţiune respiratorie 2
corpului în limite • Obiective: să menţină temperatura în limite normale, să aibă o
normale stare de bine
Intervenţii : aerisesc încăperea ;
-servesc pacientul cu lichide,
- administrez antitermice (paracetamol, algocalmin) şi antibiotice

59
(gentamicină, cefort )la indicaţia medicului şi după recoltarea
sputei;
• măsor temperatura seara şi dimineaţa.
8) Nevoia de a fi Problema: - dificultate în a urma prescripţiile îngrijirilor de igienă Grad de
curat, îngrijit, de a Manifestări de dependenţă:- nu poate să satisfacă această nevoie dependenţă:
proteja tegumentele Surse de dificultate: - slăbiciune 2
şi mucoasele Obiective: - pacienta să prezinte tegumente şi mucoase curate şi
integre
Intervenţii: - am ajutat pacienta să-şi facă toaleta tegumentelor,
protejând patul cu un paravan şi pregătind materialele necesare
Am insistat la efectuarea toaletei cavităţii bucale după extectoraţie
Evaluare: - pacienta a colaborat în efectuarea igienei tegumentelor
şi mucoaselor.
9) Nevoia de a evita Problema: -dispnee, Grad de
pericole Manifestări de dependenţă:- anxietate, nelinişte dependenţă :
Surse de dificultate: - teama de boală 2
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea, neliniştea
- Să exprime diminuarea dispneei şi stării de rău
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- Am învăţat pacientul tehnici de relaxare
- Am administrat tratamentul indicat de medic şi am
urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacienta este mai liniştită
10) Nevoia de a Problema: - comunicare ineficientă Grad de
comunica cu Manifestări de dependenţă- tristeţe dependenţă:
semenii Surse de dificultate: -separare de cei dragi 2
- anxietate
Obiective: - pacienta să fie echilibrată psihic
- pacienta să se poată afirma
Intervenţii: - am liniştit pacienta cu privire la starea sa
- am dat posibilitate pacientei să-şi exprime nevoile,
sentimentele, ideile sale ascultând-o cu răbdare
- am explicat scopul şi natura intervenţiilor
Evaluare: - pacienta comunică cu cei din jur şi colaborează cu
echipa de ingrijire
11) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile sale Grad de
actiona conform Manifestări de dependenţă- senzaţia de pierdere a libertăţii de dependenţă:
prncipiilor, acţiune 2
convingeri şi valori, - Incapacitatea de a exercita practici religioase
de a practica religia Surse de dificultate: - durata de spitalizare
Obiective: - pacienta să-şi recapte încrederea în sine
- Să aibă o stare psihica bună
Intervenţii: - am încurajat pacienta să-şi exprime sentimentele şi
nevoile
- Am comunicat cu pacienta în vederea modalităţilor de
practicare a religiei
Evaluare: - pacienta acţionează dupa propriile valori
12) Nevoia de a fi Problema: - sentimentul de neputinţă Grad de
preocupat în Manifestări de dependenţă:- dificultatea de a se realiza dependenţă:
vederea realizarii - Remutarea temporară de la activitatea desfaşurată în 2

60
momentul îmbolnăvirii
Surse de dificultate: - incapacitatea de a se adapta
Obiective: - pacienta să fie constientă de propria sa valoare şi
competenţă
- Să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale
Intervenţii: - am ajutat pacienta să câştige increderea
- Am observat şi am notat orice schimbare în
comportamentul pacientei
Evaluare: - pacienta se adaptează la realitate.
13) Nevoia de a se Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
recrea Manifestări de dependenţă:- tristeţe, indispoziţie dependenţă:
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort, tusea cu 2
expectoraţie
Obiective: - pacienta să prezinte stare de bună dispoziţie
- Să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- Am învăţat pacienta tehnici de relaxare
- Am asigurat un climat de linişte
- Am administrat tratamentul indicat de medic
Evaluare: - pacienta s-a liniştit , citeşte cărţi şi ziare
14) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a învăţa Grad de
învăţa cum să-şi Manifestări de dependenţă:- lipsa de cunoaştere dependenţă: 2
pastreze sănătatea Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
Obiective: - pacienta să înveţe cât mai multe despre boală şi modul
de viaţă
Intervenţii: - conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi
privind boala, am stimulat dorinţa de cunoaştere a cât mai mult
despre boală
Evaluare: - pacienta prezintă interes pentru a învăţa şi reacţionează
pozitiv
NIVEL DE DEPENDENŢĂ III 28 pct

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Ziua a II-a de internare
1) Nevoia de a Problema: - circulaţie şi respiraţie inadecvată Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee uşoară, jenă toracică dependenţă: 3
buna circulaţie. Surse de dificultate: - TA uşor crecută TA=160/80mmHg
Obiective: - să aibă o respiraţie şi o circulaţie bună
- Să fie echilibrată psihic
- Să nu prezinte dispnee
Intervenţii: - se aşează pacienta în poziţie cât mai comodă
- Am măsurat TA, pulsul, respiraţia
- Am administrat tratament la indicaţia mediului cu
bronhodilatatoare, corticosteroizi, antihistaminice,
antibiotice, mucosecretolitice, hipotesoare

61
antianginoase, diuretice,
- Evaluare: - pacienta respiră normal, TA a scăzut
TA=150/75mmHg
2) Nevoia de a bea Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
şi a mânca Manifestări de dependenţă:- mese neechilibrate, regim alimentar dependenţă : 2
fară sare
Surse de dificultate: - situaţia de criză, tratament cu
corticosteroizi
Obiective: - să accepte regimul dietetic
- Să ingere peste 1500ml lichid pe zi
- Să aibă o stare de bine
- Să fe echilibrat nutriţional şi hidroelectrolitic
Intervenţii: - am creat un climat prielnic pentru servirea mesei
- Am administrat antiemetice, antiacide, protectoare
ale mucoase gastrice la indicaţia medicului
- Am urmărit orarul şi distribuţia meselor şi
respectarea regimului dietetic
Evaluare: - pacienta a înţeles că trebuie să respecte regimul, să se
alimenteze şi hidrateze în mod corespunzător
3) Nevoia de a Problema: - transpiraţii,poliurie Grad de
elimina Manifestări de dependenţă:- emoţii,poliurie dependenţă : 2
Surse de dificultate: - administrare de diuretic
- situaţia de criză
Obiective: - pacientat să fie echilibrată psihic
- să urineze normal, calitativ şi cantitativ
Intervenţii: - am liniştit pacienta din punct de vedere psihic
- am urmărit şi am notat diureza
- am făcut bilanţul lichidelor ingerate cu lichide
eliminate
Evaluare: - pacienta transpiră moderat
- diureza normală aproximativ 1950ml/zi
4) Nevoia de a se Problema: - dificultatea în satisfacerea acestei nevoi Grad de
mişca şi de a avea o Manifestări de dependenţă:- astenie, dependenţă : 1
bună postură Surse de dificultate: - dispneea
- Pacienta preferă decubitul semişezând
Obiective: - pacienta să fie echilibrată fizic şi hemodinamic
Intervenţii: - am învăţat pacienta să se mobilizeze
Evaluare: - pacienta a înţeles necesitatea mobilizării.
5) Nevoia de dormi Problema: - insomnie Grad de
şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte dependenţă : 3
Surse de dificultate: - insomnie
- Anxietate
- Dispnee,tuse
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacienta explicându-i că acuzele se
vor ameliora

62
- administrez sedative uşoare la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta a adormit greu.
6) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
îmbraca şi dezbraca dependenţă : 1
7) Nevoia de a-şi Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
menţine dependenţă : 1
temperature….
8) Nevoia de a fi Problema: - dificultate în a urma prescripţiile îngrijirilor de Grad de
curat, îngrijit, ...... igienă dependenţă : 2
Manifestări de dependenţă:- nu poate să satisfacă această nevoie
Surse de dificultate: - astenie, ameţeli
Obiective: - să ajut pacienta în satisfacerea acestei nevoi
Intervenţii: - am ajutat pacienta să meargă la baie pentru a-şi
satisface nevoile de igienă corporală
Evaluare: - pacienta a învins teama şi a putut să-şi facă toaleta
corespunzător cu ajutor minim din partea mea.
9) Nevoia de a evita Problema: - teama de boală Grad de
pericole Manifestări de dependenţă:- anxietate, nelinişte dependenţă : 3
Surse de dificultate: - dispnee expiratorie
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea , neliniştea
- am administrat medicaţia prescrisă
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- am învăţat pacienul tehnici de relaxare
- am administrat tratamentul indicat de medic şi am
urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacienta este mai liniştită şi are încredere în echipa de
îngrijire.
10.Nevoia de a Problema: - comunicare ineficientă Grad de
comunica Manifestări de dependenţă: - trsiteţe, nelinişte dependenţă : 2
Surse de dificultate: -separare de cei dragi
- anxietate
Obiective: - pacienta să fie echilibrată psihic
- pacienta să se poată afirma şi să comunice cu cei din
jur
Intervenţii: - am linştit pacienta cu privire la starea sa
- am dat posibilatate pacientei să-şi exprime nevoile,
sentimentele, ideile sale ascultând-o cu răbdare
Evaluare: - pacienta comunică cu cei din jur şi colaborază cu
echipa de îngrijire
N11,12 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestor nevoi. Grad de
dependenţă : 1
13.Nevoia de a se Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
recreea Manifestări de dependenţă:- indispoziţie dependenţă : 2
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort
Obiective: - pacienta să prezinte stare de bună dispoziţie
- să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- am învăţat pacienta tehnici de relaxare
- am administrat tratamentul indicat de medic
63
Evaluare: - pacienta s-a liniştit, acuzele s-au
ameliorat
14.Nevoia de a Problema: - dificultatea de a învăţa Grad de
învăţa să-şi păstreze Manifestări de dependenţă:- lipsa de cunoaştere dependenţă : 2
sănătatea Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
Obiective: - pacienta să înveţe cât mai multe despre boală şi
modul de viaţă
Intervenţii: - am stimulat dorinţa de cunoaştere a bolii
Evaluare: - pacienta a învăţat şi reacţionează pozitiv
NIVEL DE DEPENDENŢĂ II 25pct
NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE
FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Ziua aV-a externare
1) Nevoia de a Problema: - circulaţie şi respiraţie inadecvată Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee de efort , palpitaţii dependenţă: 1
buna circulaţie Surse de dificultate: - TA crescută TA=150/90mmHg
Obiective: - să aibă o respiraţie şi o circulaţie bună
- Să fie echilibrată psihic
Intervenţii: - am măsurat TA, pulsul, respiraţia şi am notat înF.O.
- Am administrat tratament la indicaţia medicului cu
bronhodilatatoare, corticosteroizi, antihistaminice,
antibiotice, mucosecretolitice, hipotesoare
antianginoase, diuretice,
Evaluare: - pacienta respiră normal, TA=140/90mmHg
2) Nevoia de a bea Pacienta nu maiprezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
şi a mânca dependenţă 1
3) Nevoia de a Pacienta nu mai prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
elimina dependenţă: 1
4) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
mişca şi de a avea o dependenţă: 1
bună postură
5.Nevoia de a a Problema: - dificultate în a se odihni
dormi şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte, anxietate
Surse de dificultate: - teama de evoluţia bolii
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător calitativ şi
cantitativ
- să diminueze durerile
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel incât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am administrat sedative uşoare la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta a prezentat un somn liniştit
N 6,7,8 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
dependenţă: 1
9) Nevoia de a evita Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
pericole dependenţă: 1
N 10,11,12,13,14 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestor nevoi. Grad de
dependenţă: 1
NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 14pct

64
CAZUL III

Nume : F Prenume : -D
Sex : feminin
Vârsta : 64 ani
Domiciliu : Tg. Jiu
Ocupaţia : pensionară
Data internării : 12.01.2019
Data externării : 19.01.2019
Diagnostice: Bronhopneumonie; CICD; Angor de efort; Hipoacuzie profesională.
Antecedente heredo-colaterale: mama – Bronşită cronică.
Antecedente personale: Bronşite repetate,CICD.
Condiţii de viaţă şi muncă: a lucrat 24 ani telefonistă; fostă mare fumătoare.
Istoricul bolii: bolnava, cunoscută cu Bronşită cronică pe fondul tabagismului şi cu repetate
acutizări, se prezintă pentru internare acuzând ameţeli, dispnee cu wheezing, precordialgii, tuse cu
expectoraţie minimă, acufene, febra, frisoane, astenie marcată.
ANAMNEZA
a) Antecedente heredo-colaterale: -tata HTA, mama –astm bronşic
b) Antecedente personale: -HTA de 15 ani, colecistectomie în umră cu 6 ani
c) Condiţii de viaţă şi de muncă: - relativ bune
d) Comportamente : - normale
e) Medicaţia de fond administrtă înaintea internării: - Preductal, Aspenter, Diurex
EXAMEN CLINIC GENERAL PE APARATE ŞI SISTEME
Examen obiectiv: - stare generală : - influenţată
- Stare de conştienţă: păstrată
Tegumente şi mucoase: - normal colorate
Sistem gandlionar: - nepalpabil
Ţesut conjunctiv –adipos: -reprezentat în exces
Sistem muscular: - normal reprezentat
Sistem osteo-articular: -clinic integru
Aparat respirator:- torace normal conformat, murmur vezicular diminuat, dispnee, R-23/min

65
Aparat cardio-vascular:- cord în limite normale, şoc apexian în spaţiul V i.c. pe linia m.c. stângă,
palpitaţii, dureri precordiale, dispnee de efort, AV ritmice 87b/min, TA=205/110mmHg.
Aparat digestiv:- dureri în epigastru, pirozis, vărsături, tranzit intestinal normal.
Ficat şi splină: - în limite normale
Aparat uro-genital: -loji renale libere, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos: - orientată temporo-spaţial, ROT normale.
Examene paraclinice: EkG, RPS, Rx.gastric
PFV: Disfuncţie ventilatorie obstructivă avansată. V max. redusă cu 52%;
Rxgrafie c-pulmonară: hipertransparenţă pulmonară, hiluri mărite, cord alungit.
EKG: RS, modificări difuze de fază terminală.
Examene de laborator: - VSH- 20mm/h, Hb- 13,5 g%, Ht-38%, L-5600/mm3, Uree-0,45mg%,
Glicemie-0,95%, Colesterol 234mg%, Trigliceride 120 mg%, Creatinină 1,22mg%, Ex. Urină-
normal.
Sub tratament cu Ciprofloxacin 500 mg. 1cp/12 h, Theotard 200 2cp/ zi, Acetilcisteină 3cp/ zi,
Paracetamol 2fl perf.i.v, HHC f 50 mg./12 h, furosemid 1f/ zi, Enalapril 10 mg. 2tb/zi, Omeprazol 2
cp/zi, Meprobmat ½ tb x 2/zi, acuzele se ameliorează.
Tabel V
Alimentaţia bolnavului
Alimente permise Alimente interzise
Ceaiuri,compoturi,supe, lapte,sucuri de Alimente care contin NaCl,calorii si sunt
fructe,oua moi,pireuri de castane. solide ca consistenta
Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate
acru,cascaval branza topita,mezeluri mare,alimente hipersodate si hipercalorice.
necondimentate:parizer,sunca,carne slaba
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete.

PLANUL NURSING
Tabel VI

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Prima zi 12.01.2019
1) Nevoia de a Problema: - respiraţie şi circulaţie inadecvate Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee, durere precordială dependenţă
buna circulaţie. Surse de dificultate: - situaţia de criză, TA crescută, palpitaţii 3
Obiective: - să aibă o bună respiraţie
- Să prezinte o circulaţie adecvată şi să scadă TA

66
- Să-şi exprime diminuarea durerii precordiale
- Să fie echilibrat psihic
Intervenţii: - am asigurat un climat de linişte în salon, salon bine
aerisit şi încălzit
- Am aşezat pacienta în poziţie cât mai comodă în pat
- Am administrat oxigen
- Am pregătit psihic pacienta în vederea aplicării
tehnicilor de îngrijire şi investigaţii, am efectuat
EKG, RPS, Rg pulmonară la indicaţia medicului şi
am recoltat probe de sânge pentru analize de
laborator.
- Am măsurat TA, respiraţia, pulsul şi am notat
vlorile în F.O.
- Am administrat medicaţia prescrisă :
bronhodilatatoare, tonice cardiace, antiaritmice,
diuretice, hipotensoare, antianginoase şi de
protecţie gastrică şi am urmărit efectul acestora.
Evaluare: - TA a scăzut uşor – TA 180/95mmHg
- Dispnee uşoară
- Pacienta este mai liniştită
2) Nevoia de a bea Problema: - disconfort abdominal Grad de
şi a mânca Manifestări de dependenţă:- pirozis dependenţă
- dureri în epigastru 3
- vărsături
Surse de dificultate: - dureri în epigastru
Obiective: - pacienta să aibă o stare de bine fără greţuri şi
vărsături
- să fie echilibrat nutriţional şi electrolitic
Intervenţii:
- am ajutat pacienta în timpul vărsăturilor, sprijinind-o
- am administrat tratament medicamentos ca
antiemetice şi am alimentat pacienta parenteral
instituind perfuzii cu glucoză 5%, 10%, vitamine şi
electroliţi, la indicaţia medicului.
Evaluare: - pacienta nu mai varsă, prezintă doar senzaţia de
vomă şi pirozis.
3) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
elimina Manifestări de dependenţă:- transpiaţii moderate dependenţă:
- poliurie 3
- vărsături
Surse de dificultate: - administrare de diuretic
- disconfort abdominal
Obiective: - pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acido-
bazic
- să urineze normal
Intervenţii: - am liniştit pacienta din punct de vedere psihic
- am administrat antiemetice şi calmante la indicaţia
medicului
- am suprimat alimentaţia pe gura şi am hidratat

67
pacienta prin perfuzie cu glucoză hipertonă,
amestecuri de aminoacizi, vitamine şi electroliţi la
indicaţia medicului
- am urmărit şi am notat diureza şi vărsăturile
Evaluare: - pacienta prezintă 2 vărsături
- diureza normală aproximativ 1800ml/zi
4) Nevoia de a se Problema: - dificultatea de a se deplasa Grad de
mişca şi de a avea o Manifestări de dependenţă:- astenie, ameţeli dependenţă:
bună postură Surse de dificultate: - dureri precordiale, dureri în epigastru 3
- Dezechilibru hidroelectrolitic
Obiective: - pacienta să fie echilibrată
Intervenţii: - am învăţat pacienta să se mobilizeze în pat şi la
marginea patului
Evaluare: - pacienta a înţeles necesitatea mobilizării la pat
5) Nevoia de dormi Problema: - insomnie Grad de
şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- dispnee , nelinişte dependenţă:
- Senzaţia de vomă 3
Surse de dificultate: - insomnie
- Anxietate
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacienta explicându-i că acuzele
se vor ameliora
- administrez sedative uşoare la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta a adormit greu
6) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă dificultate în satisfacerea acestei nevoi, Grad de
îmbraca şi dezbraca prezintă interes pentru vestimentaţia sa. dependenţă 1
7) Nevoia de a-şi Pacienta este afebrilă. Grad de
menţine dependenţă 1
temperatura …
8) Nevoia de a fi Problema: - dificultate în a urma prescripţiile îngrijirilor de Grad de
curat, îngrijit, de a igienă dependenţă:
proteja tegumentele Manifestări de dependenţă:- nu poate să satisfacă această nevoie 2
şi mucoasele Surse de dificultate: - slăbiciune; durere
Obiective: - pacienta să prezinte tegumente şi mucoase curate şi
integre
Intervenţii: - am ajutat pacienta să-şi facă toaleta tegumentelor,
protejând patul cu un paravan şi pregătind materialele necesare
Evaluare: - pacienta a colaborat în efectuarea igienei
tegumentelor.
9) Nevoia de a evita Problema: - cefalee, dureri precordiale şi epigastralgii Grad de
pericole Manifestări de dependenţă:- anxietate, nelinişte dependenţă :
Surse de dificultate: - teama de boală
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea, neliniştea
- Să exprime diminuarea durerilor şi stării de rău
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- Am învăţat pacientul tehnici de relaxare
- Am administrat tratamentul indicat de medic şi am
68
urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacienta este mai liniştită
10) Nevoia de a Problema: - comunicare ineficientă Grad de
comunica cu Manifestări de dependenţă- tristeţe dependenţă:
semenii Surse de dificultate: -separare de cei dragi 2
- anxietate
Obiective: - pacienta să fie echilibrată psihic
- pacienta să se poată afirma
Intervenţii: - am liniştit pacienta cu privire la starea sa
- am dat posibilitate pacientei să-şi exprime nevoile,
sentimentele, ideile sale ascultând-o cu răbdare
- am explicat scopul şi natura intervenţiilor
Evaluare: - pacienta comunică cu cei din jur şi colaborează cu
echipa de ingrijire
11) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile Grad de
actiona conform sale dependenţă:
prncipiilor, Manifestări de dependenţă- senzaţia de pierdere a libertăţii de 2
convingeri şi valori, acţiune
de a practica religia - Incapacitatea de a exercita practici religioase
Surse de dificultate: - durata de spitalizare
Obiective: - pacienta să-şi recapte încrederea în sine
- Să aibă o stare psihica bună
Intervenţii: - am încurajat pacienta să-şi exprime sentimentele
şi nevoile
- Am comunicat cu pacienta în vederea modalităţilor
de practicare a religiei
Evaluare: - pacienta acţionează dupa propriile valori
12) Nevoia de a fi Problema: - sentimentul de neputinţă Grad de
preocupat în Manifestări de dependenţă:- dificultatea de a se realiza dependenţă:
vederea realizarii - Remutarea temporară de la activitatea desfaşurată 2
în momentul îmbolnăvirii
Surse de dificultate: - incapacitatea de a se adapta
Obiective: - pacienta să fie constientă de propria sa valoare şi
competenţă
- Să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale
Intervenţii: - am ajutat pacienta să câştige increderea
- Am observat şi am notat orice schimbare în
comportamentul pacientei
Evaluare: - pacienta se adaptează la realitate.
13) Nevoia de a se Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
recrea Manifestări de dependenţă:- tristeţe, indispoziţie dependenţă:
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort, vărsăturile 2
Obiective: - pacienta să prezinte stare de bună dispoziţie
- Să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru
activităţi recreative
- Am învăţat pacienta tehnici de relaxare
- Am asigurat un climat de linişte
- Am administrat tratamentul indicat de medic

69
( calmante ale durerii, antianginoase, antiemetice,
anxiolitice uşoare)
Evaluare: - pacienta s-a liniştit , citeşte cărţi şi ziare
14) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a învăţa Grad de
învăţa cum să-şi Manifestări de dependenţă:- lipsa de cunoaştere dependenţă: 2
pastreze sănătatea Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
Obiective: - pacienta să înveţe cât mai multe despre boală şi
modul de viaţă
Intervenţii: - conştientizez pacienta asupra propriei
responsabilităţi privind boala, am stimulat dorinţa de cunoaştere
a cât mai mult despre boală
Evaluare: - pacienta prezintă interes pentru a învăţa şi
reacţionează pozitiv
NIVEL DE DEPENDENŢĂ III 31 pct

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Ziua a II-a de internare
1) Nevoia de a Problema: - circulaţie şi respiraţie inadecvată Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee uşoară, jenă precordială dependenţă: 3
buna circulaţie. Surse de dificultate: - TA crecută TA=180/100mmHg
Obiective: - să aibă o respiraţie şi o circulaţie bună
- Să fie echilibrată psihic
- Să nu prezinte dureri
Intervenţii: - se aşează pacienta în poziţie cât mai comodă
- Am măsurat TA, pulsul, respiraţia
- Am administrat tratament la indicaţia mediului
cu bronhodilatatoare, antihipertensive,
antianginoase, diuretice, pansamente gastrice
Evaluare: - pacientul respiră normal, TA a scăzut
TA=160/85mmHg
2) Nevoia de a bea Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
şi a mânca Manifestări de dependenţă:- mese neechilibrate, pirozis, dependenţă : 2
regurgitaţii
Surse de dificultate: - situaţia de criză, jenă în epigastru
Obiective: - să accepte regimul dietetic
- Să ingere peste 1500ml lichid pe zi
- Să aibă o stare de bine
- Să fe echilibrat nutriţional şi hidroelectrolitic
Intervenţii: - am creat un climat prielnic pentru servirea
mesei
- Am administrat antiemetice, antiacide,
protectoare ale mucoase gastrice la indicaţia
medicului
- Am urmărit orarul şi distribuţia meselor şi
respectarea regimului dietetic
Evaluare: - pacienta a înţeles că trebuie să respecte regimul,
să se alimenteze şi hidrateze în mod corespunzător

70
3) Nevoia de a Problema: - transpiraţii Grad de
elimina - poliurie dependenţă : 2
Manifestări de dependenţă:- emoţii
- poliurie
Surse de dificultate: - administrare de diuretic
- situaţia de criză
Obiective: - pacienat să fie echilibrată psihic
- să urineze normal, calitativ şi cantitativ
Intervenţii: - am liniştit pacienta din punct de vedere psihic
- am urmărit şi am notat diureza
- am făcut bilanţul lichidelor ingerate cu lichide
eliminate
Evaluare: - pacienta transpiră moderat
- diureza normală aproximativ 1950ml/zi
4) Nevoia de a se Problema: - dificultatea în satisfacerea acestei nevoi Grad de
mişca şi de a avea o Manifestări de dependenţă:- astenie, ameţeli dependenţă : 1
bună postură Surse de dificultate: - dispnee, înţepături precordiale, jenă în
epigastru
- Pacienta preferă decubitul
Obiective: - pacienta să fie echilibrată fizic şi hemodinamic
Intervenţii: - am învăţat pacienta să se mobilizeze
- Am administrat calmante şi antianginoase la
indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta a înţeles necesitatea mobilizării şi a
învins teama de cădere
5) Nevoia de dormi Problema: - insomnie Grad de
şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte dependenţă : 3
- Senzaţia de vomă
Surse de dificultate: - insomnie
- Anxietate
- cefalee
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se
poată odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacienta explicându-i că
acuzele se vor ameliora
- administrez sedative uşoare la indicaţia
medicului
Evaluare: - pacienta a adormit greu.
6) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
îmbraca şi dezbraca dependenţă : 1
7) Nevoia de a-şi Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
menţine dependenţă : 1
temperatura ....
8) Nevoia de a fi Problema: - dificultate în a urma prescripţiile îngrijirilor de Grad de
curat, îngrijit, ...... igienă dependenţă : 2
Manifestări de dependenţă:- nu poate să satisfacă această
nevoie

71
Surse de dificultate: - astenie, ameţeli
Obiective: - să ajut pacienta în satisfacerea acestei nevoi
Intervenţii: - am ajutat pacienta să meargă la baie pentru a-şi
satisface nevoile de igienă corporală
Evaluare: - pacienta a învins teama şi a putut să-şi facă
toaleta corespunzător cu ajutor minim din partea mea.
9) Nevoia de a evita Problema: - cefalee, ameţeli Grad de
pericole Manifestări de dependenţă:- anxietate, nelinişte dependenţă : 3
Surse de dificultate: - teama de boală
- epigastralgii
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea , neliniştea
- am administrat calmante şi protectoare ale
mucoase gastrice
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- am învăţat pacienul tehnici de relaxare
- am administrat tratamentul indicat de medic şi
am urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacienta este mai liniştită şi are încredere în
echipa de îngrijire.
10.Nevoia de a Problema: - comunicare ineficientă Grad de
comunica Manifestări de dependenţă: - trsiteţe, nelinişte dependenţă : 2
Surse de dificultate: -separare de cei dragi
- anxietate
Obiective: - pacienta să fie echilibrată psihic
- pacienta să se poată afirma şi să comunice cu cei
din jur
Intervenţii: - am linştit pacienta cu privire la starea sa
- am dat posibilatate pacientei să-şi exprime
nevoile, sentimentele, ideile sale ascultând-o cu
răbdare
Evaluare: - pacienta comunică cu cei din jur şi colaborază cu
echipa de îngrijire
N11,12 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestor nevoi. Grad de
dependenţă : 1
13.Nevoia de a se Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
recreea Manifestări de dependenţă:- indispoziţie dependenţă : 2
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort
Obiective: - pacienta să prezinte stare de bună dispoziţie
- să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru
activităţi recreative
- am învăţat pacienta tehnici de relaxare
- am administrat tratamentul indicat de medic
(calmante ale durerii, antianginoase, anxiolitice
uşoare)
Evaluare: - pacienta s-a liniştit, acuzele s-au ameliorat.
14.Nevoia de a Problema: - dificultatea de a învăţa Grad de
învăţa să-şi păstreze Manifestări de dependenţă:- lipsa de cunoaştere dependenţă : 2
sănătatea Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
Obiective: - pacienta să înveţe cât mai multe despre boală şi

72
modul de viaţă
Intervenţii: - am stimulat dorinţa de cunoaştere a bolii
Evaluare: - pacienta a învăţat şi reacţionează pozitiv
NIVEL DE DEPENDENŢĂ II 25pct

NEVOIA GRAD DE
FUNDAMENTALA RATIONAMENT NURSING DEPENDENTA
Ziua aV-a
1) Nevoia de a Problema: - circulaţie şi respiraţie inadecvată Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee expiratorie , tuse seaca, dependenţă: 2
buna circulaţie palpitaţii
Surse de dificultate: - TA crescută TA=150/90mmHg
Obiective: - să aibă o respiraţie şi o circulaţie bună
- Să fie echilibrată psihic
Intervenţii: - am măsurat TA, pulsul, respiraţia şi am notat în F.O.
- Am administrat tratament la indicaţia medicului cu
bronhodilatatoare, antitusive, antihipertensive,
antianginoase, diuretice, antiagregante.
Evaluare: - pacienta respiră normal, TA=140/90mmHg
2) Nevoia de a bea Problema: - disconfort abdominal Grad de
şi a mânca Manifestări de dependenţă:- pirozis, regurgitaţii dependenţă 2
Surse de dificultate: - jenă în epigastru post ingestie de alimente
- Regimul desodat şi de cruţare gastrică
Obiective: - să accepte regimul dietetic
- Să fie echilibrat nutriţional şi hidroelectrolitic
Intervenţii: - am creat un climat prielnic pentru servirea mesei
- Am administrat antiemetice, antiacide, protectoare ale
mucoasei gastrice la indicaţia medicului
- Am învăţat pacienta despre regimul igieno-dietetic,
despre alimentele permise şi despre alimentele
excitante ale mucoasei gastrice
- Am urmărit orarul şi distribuţia meselor şi respectarea
regimului dietetic
Evaluare: - pacienta a înţeles că trebuie să respecte regimul, să se
alimenteze şi hidrateze în mod corespunzător.
3) Nevoia de a Problema: -tranzit intestinal oprit de 2 zile Grad de
elimina Manifestări de dependenţă:- dureri în etajul inferior abdominal dependenţă: 2
- Senzaţia de defecare
Surse de dificultate: - constipaţie
Obiective: - pacienta să aibă tranzit intestinal prezent
Intervenţii: - am administrat la indicaţia medicului tratament
laxativ ( dulcolax )
Evaluare: - pacienta prezintă în cursul zilei scaun normal
4) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
mişca şi de a avea o dependenţă: 1
bună postură
5.Nevoia de a a Problema: - dificultate în a se odihni

73
dormi şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte
- anxietate
Surse de dificultate: - epigastralgii
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător calitativ şi
cantitativ
- să diminueze durerile
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel incât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am administrat sedative uşoare şi calmante ale
durerii, alcalinizate antisecretorii la indicaţia
medicului
Evaluare: - pacienta a prezentat un somn liniştit.
N ,6,7,8 Grad de
dependenţă: 1
9) Nevoia de a evita Problema: - uşoare ameţeli Grad de
pericole Manifestări de dependenţăanxietate, nelinişte:- dependenţă: 3
Surse de dificultate: - teama de boală
- epigastralgii în cursul nopţii
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea, neliniştea
Intervenţii: - am administrat calmante şi protectoare ale mucoase
gastrice
- am asigurat condiţii de mediu adecvate
- am învăţat pacientul tehnici de relaxare
Evaluare: - pacienta este mai liniştită şi are încredere în echipa de
îngrijire.
N 10,11,12,13,14 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestor nevoi. Grad de
dependenţă: 1
NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 16pct

NEVOIA GRAD DE
FUNDAMENTALA RATIONAMENT NURSING DEPENDENTA
La externare

1) Nevoia de a Problema: - circulaţie inadecvată Grad de


respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- ameţeli dependenţă: 2
buna circulaţie Surse de dificultate: - TA uşor crescută TA=150/90mmHg
Obiective: - să aibă o circulaţie bună
- Să fie echilibrată psihic
Intervenţii: - am măsurat TA, pulsul, respiraţia şi am notat în F.O.
- am administrat tratament la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta respiră normal, TA=140/90mmHg
2) Nevoia de a bea Problema: - uşor disconfort Grad de
şi a mânca Manifestări de dependenţă:-regurgitaţii dependenţă 1
Surse de dificultate: - jenă în epigastru post ingestie de alimente
Obiective: - să accepte regimul dietetic
- Să fie echilibrat nutriţional şi hidroelectrolitic

74
Intervenţii: - am învăţat pacienta că trebuie să-şi respecte cu
stricteţe regimul care are mare importanţă în efectul tratamentului
şi al menţinerii TA în limite normale şi a evita durerile în
epigastru, despre alimentele permise şi nepermise
- Am administrat antiemetice, antiacide, protectoare ale
mucoasei gastrice la indicaţia medicului
- Am învăţat pacienta să respecte orarul meselor
Evaluare: - pacienta a înţeles că trebuie să respecte regimul.
3) Nevoia de a Grad de
elimina dependenţă: 1
4) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
mişca şi de a avea o dependenţă: 1
bună postură
5.Nevoia de a dormi Problema: - dificultate în a se odihni Grad de
şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte dependenţă: 1
- anxietate
Surse de dificultate: teama-
Obiective: - să benficieze de somn corespunzător calitativ şi
cantitativ
Intervenţii: - am administrat bronhodilatatoare,antialergice,
hipotensoare, sedative uşoare şi calmante ale durerii, alcalinizante,
antisecretorii la indicaţia medicului
- am învăţat pacienta tehnici de relaxare
Evaluare: - pacienta s-a liniştit şi este bucuroasă că poate merge
acasă.
N 6,7,8 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestor nevoi. Grad de
dependenţă: 1
9) Nevoia de a evita Problema: - uşoare ameţeli Grad de
pericole Manifestări de dependenţă:- anxietate, nelinişte dependenţă: 1
Surse de dificultate: - teama de boală
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea, neliniştea
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- am învăţat pacienta tehnici de relaxare
- i-am explicat pacientei să nu facă efort decât în limita
toleranţei,sa evite frigul si umezeala, să respecte
tratamentul prescris de medic, să controleze TA
periodic şi să anunţe medicul de orice schimbare
Grad de dependenţă:- 2
Evaluare: - pacienta este mult mai liniştită şi are încredere în
echipa de îngrijire
- este mai relexata si mulţumită că datorită echipei de
ingrijire.

N 10,11,12,13,14 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestor nevoi. Grad de


dependenţă: 1
NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 15pct

75
CAZUL NR IV

Nume : P Prenume : V
Sex : Feminin; Varsta : 67 ani; Perioada internarii: 18.02.2019- 2502.2019
Diagnostic de internare : Pneumonie intrstitiala stg., Astm bronsic, HTA
Anamneza :
Antecedente heredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee, tuse cu expectoratie mucopurulenta,
cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia
interne pentru tratament de specialitate. Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai
multi ani.
Examen clinic: obiectiv se constată un bolnava palid, cu febra, dispneica, cu astenie marcată;
hipersonoritate pulmonară,raluri bronşice diseminate; abdomen meteorizat.
Paraclinic: ex.de laborator: Hb=15,25g/100ml, Ht=47%, L=6500, G=76mg/dl, VSH=15mm/h,
ex sputei: Klebsiella; PFV: Disfuncţie ventilatorie crescuta,V. max redusă cu 68%; Rx-grafie c-
pulmonară: fibroză hilară, cord uşor alungit.
Evoluţie: sub tratament cu Cefort 1g /12h, Gentamicina 80mg/12h,Tertensif1/ zi, Theotard 200
2/ zi, Acetilcisteină 3/ zi, Essento-vit 3/ zi, Paracetaol 2/ zi şi oxigenoterapie, evoluţia a fost
favorabilă, persistând încă dispneea de efort
Tabelul nr.VII

Alimentatia bolnavului
Alimente permise Alimente interzise
In primele 24-48h regimul este strict:sucuri Alimente hipercalorice,alimente care
de fructe,ceaiuri 1000-1500ml contin NaCl
Ceaiuri,compoturi,supe,lapte,Sucuri de Grasimi,prajeli,varza,fainoase in
fructe,oua moi,pireuri. cantitate mare
In plus paine cu unt Alimente care contin NaCl
Lactate Alimente hipercalorice.

76
Manifestari de dependenta: dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :
- alterarea functiei respiratorii
- alterarea functiei circulatorii
- imposibilitatea de a se odihni
- incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.
In urma interventiilor cu rol propriu si delegat pacientul se externeaza prezentand o stare
generala buna.

PLANUL NURSING
Tabelul nr.VIII
NEVOIA GRAD DE
FUNDAMENTALA RATIONAMENT NURSING DEPENDENTA
Prima zi 18.02.2019
1) Nevoia de a Problema: - respiraţie şi circulaţie inadecvate Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee, tuse, durere toracica dependenţă
buna circulaţie. Surse de dificultate: - situaţia de criză, TA crescută, 3
Obiective: - să aibă o bună respiraţie
- Să prezinte o circulaţie adecvată şi să scadă TA
- Să-şi exprime diminuarea durerii
- Să fie echilibrat psihic
Intervenţii: - am asigurat un climat de linişte în salon, salon bine
aerisit şi încălzit
- Am aşezat pacienta în poziţie cât mai comodă în pat
- Am administrat oxigen
- Am pregătit psihic pacienta în vederea aplicării
tehnicilor de îngrijire şi investigaţii, la indicaţia
medicului şi am recoltat probe de sânge pentru analize
de laborator.
- Am măsurat TA, respiraţia, pulsul şi am notat valorile
în F.O.
- Am administrat medicaţia prsescrisă :
bronhodilatatoare, corticosteroizi, antihistaminice,
antibiotice, mucosecretolitice, hipotesoare şi am
urmărit efectul acestora.
Evaluare:
- Dispnee uşoară
- - TA a scăzut uşor – TA 160/80mmHg
- Pacienta este mai liniştită
2) Nevoia de a bea Problema: - insatisfacerea acestei nevoi Grad de
şi a mânca Manifestări de dependenţă: - alimetaţie şi hidratare insuficientă dependenţă

77
Surse de dificultate: -anxietate, gustul alimetaţiei fără sare 2
Obiective: - să accepte regimul dietetic desodat
- Să fie echilibrată nutriţional şi electrolitic
Intervenţii: - am asigurat un climat confortabil
- Am incurajat pacienta şi i-am explicat necesitatea
alimentaţiei şi hidratării corespunzătoare cu un regim
desodat
- Am instituit cu perfuzii cu glucoză 10 % la indicaţia
medicului
- Am facut bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate
Evaluare: - pacienta se alimentează corespunzător şi cooperează
3) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
elimina Manifestări de dependenţă: dependenţă:
-tuse cu expectoraţie mucoas 2
- transpiaţii moderate
Surse de dificultate: - disconfort
Obiective: - pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acido-
bazic
- să prezinte eliminari in limite normale
Intervenţii: - am liniştit pacienta din punct de vedere psihic
- am administrat mucosecretolitice şi calmante la
indicaţia medicului
- am suprimat alimentaţia pe gura şi am hidratat
pacienta prin perfuzie cu glucoză hipertonă,
amestecuri de aminoacizi, vitamine şi electroliţi la
indicaţia medicului
- am urmărit şi am notat diureza şi aspectul
expectoratiei
Evaluare: - pacienta prezinta tese cu expectoratie
- diureza si scaun normalei
4) Nevoia de a se Problema: - dificultatea de a se deplasa Grad de
mişca şi de a avea o Manifestări de dependenţă:- astenie, ameţeli dependenţă:
bună postură Surse de dificultate: -dispnee, dureri toracice, 2
- Dezechilibru hidroelectrolitic
Obiective: - pacienta să se poata mobiliza
Intervenţii: - am învăţat pacienta să se mobilizeze în pat şi la
marginea patului
Evaluare: - pacienta a înţeles necesitatea mobilizării
5) Nevoia de dormi Problema: - insomnie Grad de
şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte dependenţă:
Dispnee expiratorie , tuse 2
Surse de dificultate: - insomnie
- Anxietate
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacienta explicându-i că acuzele se
vor ameliora

78
- administrez sedative uşoare la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta a adormit greu
6) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă dificultate în satisfacerea acestei nevoi, Grad de
îmbraca şi dezbraca prezintă interes pentru vestimentaţia sa. dependenţă 1
7) Nevoia de a-şi Problema: - hipertermia Grad de
menţine Manif. de dependenţă: -febră moderată-38,2oC. dependenţă
temperatura Surse de dificultate:- afecţiune respiratorie 2
corpului în limite • Obiective: să menţină temperatura în limite normale, să aibă o
normale stare de bine
Intervenţii : aerisesc încăperea ;
-servesc pacientul cu lichide,
- administrez antitermice (paracetamol, algocalmin) şi antibiotice
(Gentamicină, Cefort ) la indicaţia medicului şi după recoltarea
sputei;
• măsor temperatura seara şi dimineaţa.
8) Nevoia de a fi Problema: - dificultate în a urma prescripţiile îngrijirilor de igienă Grad de
curat, îngrijit, de a Manifestări de dependenţă:- nu poate să satisfacă această nevoie dependenţă:
proteja tegumentele Surse de dificultate: - slăbiciune 2
şi mucoasele Obiective: - pacienta să prezinte tegumente şi mucoase curate şi
integre
Intervenţii: - am ajutat pacienta să-şi facă toaleta tegumentelor,
protejând patul cu un paravan şi pregătind materialele necesare
Am insistat la efectuarea toaletei cavităţii bucale după extectoraţie
Evaluare: - pacienta a colaborat în efectuarea igienei tegumentelor
şi mucoaselor.
9) Nevoia de a evita Problema: -dispnee, Grad de
pericole Manifestări de dependenţă:- anxietate, nelinişte dependenţă :
Surse de dificultate: - teama de boală 2
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea, neliniştea
- Să exprime diminuarea dispneei şi stării de rău
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- Am învăţat pacientul tehnici de relaxare
- Am administrat tratamentul indicat de medic şi am
urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacienta este mai liniştită
10) Nevoia de a Problema: - comunicare ineficientă Grad de
comunica cu Manifestări de dependenţă- tristeţe dependenţă:
semenii Surse de dificultate: -separare de cei dragi 2
- anxietate
Obiective: - pacienta să fie echilibrată psihic
- pacienta să se poată afirma
Intervenţii: - am liniştit pacienta cu privire la starea sa
- am dat posibilitate pacientei să-şi exprime nevoile,
sentimentele, ideile sale ascultând-o cu răbdare
- am explicat scopul şi natura intervenţiilor
Evaluare: - pacienta comunică cu cei din jur şi colaborează cu
echipa de ingrijire
11) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile sale Grad de
actiona conform Manifestări de dependenţă- senzaţia de pierdere a libertăţii de dependenţă:
prncipiilor, acţiune 2

79
convingeri şi valori, - Incapacitatea de a exercita practici religioase
de a practica religia Surse de dificultate: - durata de spitalizare
Obiective: - pacienta să-şi recapte încrederea în sine
- Să aibă o stare psihica bună
Intervenţii: - am încurajat pacienta să-şi exprime sentimentele şi
nevoile
- Am comunicat cu pacienta în vederea modalităţilor de
practicare a religiei
Evaluare: - pacienta acţionează dupa propriile valori
12) Nevoia de a fi Problema: - sentimentul de neputinţă Grad de
preocupat în Manifestări de dependenţă:- dificultatea de a se realiza dependenţă:
vederea realizarii - Remutarea temporară de la activitatea desfaşurată în 2
momentul îmbolnăvirii
Surse de dificultate: - incapacitatea de a se adapta
Obiective: - pacienta să fie constientă de propria sa valoare şi
competenţă
- Să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale
Intervenţii: - am ajutat pacienta să câştige increderea
- Am observat şi am notat orice schimbare în
comportamentul pacientei
Evaluare: - pacienta se adaptează la realitate.
13) Nevoia de a se Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
recrea Manifestări de dependenţă:- tristeţe, indispoziţie dependenţă:
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort, tusea cu 2
expectoraţie
Obiective: - pacienta să prezinte stare de bună dispoziţie
- Să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- Am învăţat pacienta tehnici de relaxare
- Am asigurat un climat de linişte
- Am administrat tratamentul indicat de medic
Evaluare: - pacienta s-a liniştit , citeşte cărţi şi ziare
14) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a învăţa Grad de
învăţa cum să-şi Manifestări de dependenţă:- lipsa de cunoaştere dependenţă: 2
pastreze sănătatea Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
Obiective: - pacienta să înveţe cât mai multe despre boală şi modul
de viaţă
Intervenţii: - conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi
privind boala, am stimulat dorinţa de cunoaştere a cât mai mult
despre boală
Evaluare: - pacienta prezintă interes pentru a învăţa şi reacţionează
pozitiv
NIVEL DE DEPENDENŢĂ III 28 pct

NEVOIA GRAD DE
FUNDAMENTALA RATIONAMENT NURSING DEPENDENTA

80
Ziua a II-a de internare
1) Nevoia de a Problema: - circulaţie şi respiraţie inadecvată Grad de
respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee uşoară, jenă toracică dependenţă: 3
buna circulaţie. Surse de dificultate: - TA uşor crecută TA=160/80mmHg
Obiective: - să aibă o respiraţie şi o circulaţie bună
- Să fie echilibrată psihic
- Să nu prezinte dispnee
Intervenţii: - se aşează pacienta în poziţie cât mai comodă
- Am măsurat TA, pulsul, respiraţia
- Am administrat tratament la indicaţia mediului cu
bronhodilatatoare, corticosteroizi, antihistaminice,
antibiotice, mucosecretolitice, hipotesoare
antianginoase, diuretice,
- Evaluare: - pacienta respiră normal, TA a scăzut
TA=150/75mmHg
2) Nevoia de a bea Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
şi a mânca Manifestări de dependenţă:- mese neechilibrate, regim alimentar dependenţă : 2
fară sare
Surse de dificultate: - situaţia de criză, tratament cu corticosteroizi
Obiective: - să accepte regimul dietetic
- Să ingere peste 1500ml lichid pe zi
- Să aibă o stare de bine
- Să fe echilibrat nutriţional şi hidroelectrolitic
Intervenţii: - am creat un climat prielnic pentru servirea mesei
- Am administrat antiemetice, antiacide, protectoare ale
mucoase gastrice la indicaţia medicului
- Am urmărit orarul şi distribuţia meselor şi respectarea
regimului dietetic
Evaluare: - pacienta a înţeles că trebuie să respecte regimul, să se
alimenteze şi hidrateze în mod corespunzător
3) Nevoia de a Problema: - transpiraţii,poliurie Grad de
elimina Manifestări de dependenţă:- emoţii,poliurie dependenţă : 2
Surse de dificultate: - administrare de diuretic
- situaţia de criză
Obiective: - pacientat să fie echilibrată psihic
- să urineze normal, calitativ şi cantitativ
Intervenţii: - am liniştit pacienta din punct de vedere psihic
- am urmărit şi am notat diureza
- am făcut bilanţul lichidelor ingerate cu lichide
eliminate
Evaluare: - pacienta transpiră moderat
- diureza normală aproximativ 1950ml/zi
4) Nevoia de a se Problema: - dificultatea în satisfacerea acestei nevoi Grad de
mişca şi de a avea o Manifestări de dependenţă:- astenie, dependenţă : 1
bună postură Surse de dificultate: - dispneea
- Pacienta preferă decubitul semişezând
Obiective: - pacienta să fie echilibrată fizic şi hemodinamic
Intervenţii: - am învăţat pacienta să se mobilizeze
Evaluare: - pacienta a înţeles necesitatea mobilizării

81
5) Nevoia de dormi Problema: - insomnie Grad de
şi a se odihni Manifestări de dependenţă:- nelinişte dependenţă : 3
Surse de dificultate: - insomnie
- Anxietate
- Dispnee,tuse
Obiective: - să beneficieze de somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacienta explicându-i că acuzele se
vor ameliora
- administrez sedative uşoare la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta a adormit greu
6) Nevoia de a se Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
îmbraca şi dezbraca dependenţă : 1
7) Nevoia de a-şi Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
menţine dependenţă : 1
temperatura…..
8) Nevoia de a fi Problema: - dificultate în a urma prescripţiile îngrijirilor de igienă Grad de
curat, îngrijit, ...... Manifestări de dependenţă:- nu poate să satisfacă această nevoie dependenţă : 2
Surse de dificultate: - astenie, ameţeli
Obiective: - să ajut pacienta în satisfacerea acestei nevoi
Intervenţii: - am ajutat pacienta să meargă la baie pentru a-şi
satisface nevoile de igienă corporală
Evaluare: - pacienta a învins teama şi a putut să-şi facă toaleta
corespunzător cu ajutor minim din partea mea.
9) Nevoia de a evita Problema: - teama de boală Grad de
pericole Manifestări de dependenţă:- anxietate, nelinişte dependenţă : 3
Surse de dificultate: - dispnee expiratorie
Obiective: - pacienta să-şi înlăture anxietatea , neliniştea
- am administrat medicaţia prescrisă
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- am învăţat pacienul tehnici de relaxare
- am administrat tratamentul indicat de medic şi am
urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacienta este mai liniştită şi are încredere în echipa de
îngrijire.

10.Nevoia de a Problema: - comunicare ineficientă Grad de


comunica Manifestări de dependenţă: - trsiteţe, nelinişte dependenţă : 2
Surse de dificultate: -separare de cei dragi
- anxietate
Obiective: - pacienta să fie echilibrată psihic
- pacienta să se poată afirma şi să comunice cu cei din
jur
Intervenţii: - am linştit pacienta cu privire la starea sa
- am dat posibilatate pacientei să-şi exprime nevoile,
sentimentele, ideile sale ascultând-o cu răbdare
Evaluare: - pacienta comunică cu cei din jur şi colaborază cu

82
echipa de îngrijire
N11,12 Pacienta nu prezintă probleme în satisfacerea acestor nevoi. Grad de
dependenţă : 1
13.Nevoia de a se Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
recreea Manifestări de dependenţă:- indispoziţie dependenţă : 2
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort
Obiective: - pacienta să prezinte stare de bună dispoziţie
- să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- am învăţat pacienta tehnici de relaxare
- am administrat tratamentul indicat de medic Evaluare:
- pacienta s-a liniştit, acuzele s-au ameliorat

14.Nevoia de a Problema: - dificultatea de a învăţa Grad de


învăţa să-şi păstreze Manifestări de dependenţă:- lipsa de cunoaştere dependenţă : 2
sănătatea Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
Obiective: - pacienta să înveţe cât mai multe despre boală şi modul
de viaţă
Intervenţii: - am stimulat dorinţa de cunoaştere a bolii
Evaluare: - pacienta a învăţat şi reacţionează pozitiv

NIVEL DE DEPENDENŢĂ II 25pct

NEVOIA GRAD DE
FUNDAMENTALA RATIONAMENT NURSING DEPENDENTA

Ziua aV-a externare

1) Nevoia de a Problema: - circulaţie şi respiraţie inadecvată Grad de


respira şi a avea o Manifestări de dependenţă:- dispnee de efort , palpitaţii dependenţă: 1
buna circulaţie Surse de dificultate: - TA crescută TA=150/90mmHg
Obiective: - să aibă o respiraţie şi o circulaţie bună
- Să fie echilibrată psihic
Intervenţii: - am măsurat TA, pulsul, respiraţia şi am notat înF.O.
- Am administrat tratament la indicaţia medicului cu
bronhodilatatoare, corticosteroizi, antihistaminice,
antibiotice, mucosecretolitice, hipotesoare
antianginoase, diuretice,
Evaluare: - pacienta respiră normal, TA=140/90mmHg

N2,3,4,5,6,7,8,9 Grad de
dependenţă: 1

NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 14pct

83
CAZUL V
B. V. – 51 ani , pensionat medical Domiciliu: Tg.Jiu
Secţia:Pneumoftiziologie; internat de la 4.02.2019 – până la 12.02.2019.
Diagnostic: Pneumonie acuta. Cardiopatie ischemica, HTA
Pacienta M D in varsta de 56 ani,s-a internat de urgenta cu urmatoarele manifestari de
dependenta: dispnee paroxistica,tuse productiva, febra, astenie, febrilitate, greturi,cefalee.
Examenul clinic: obiectiv se constată un bolnav astenic, denutrit, dispneic, respiraţii superficiale,
hipersonoritate pulmonară, dispariţia matităţii cardiace.
Paraclinic: PFV: Disfuncţie ventilatorie mixtă. V max. redusă cu 57%. Rx-grafie pulmonară:
hipertransparenţă (în special către periferie), spaţii intercostale lărgite, hiluri mărite, cord uşor
alungit.
Examene biochimice - Hb 12,3 g % ,trombocite 150.000 /mmc , Nn-72% Ns - 2 % , Eo - 3 % ,
Lf- 15 %, Mo -8 % , VSH 65 mm/1 ora ; L=10000 mmc Hgb=12,8% ; glicemie l00 mg/ml ,
uree 35 mg % , creatinina 0,9 mg% , TGO 22 U.L. ,TGP 28 U.L.
Examen sumar urina -D - 1200, albumina, glucoza - absent sediment fara elemente patologice.
Evoluţie: Sub tratament cu Glucoza 5% (500 ml iv) ;Ceftriaxon 1g/12 h, Miofilin 1f +
HHC 4f la nevoie (criză de dispnee), Theotard 200 2cp/zi, Acetilcisteină 3cp/zi, Famotidină
20mg 2tb/zi, Enalapril10 mg1-0-1, Metoprolol 50 mg 1-0-1, Furosemid 1f/Zi, acuzele se
ameliorează, persistând dispneea.
In urma interventiilor cu rol propriu si delegat pacientul se externeaza prezentand o stare
generala buna cu urmatoarele recomandari:
- sa respecte regimul igieno-dietetic recomandat de medic;
- sa evite mediul poluat, frigul, praful, umezeala;
- sa urmeze tratamentul prescris de catre medic si va fi monitorizat prin medicul de familie;
- se va prezenta la control in policlinica dupa 7 zile.
Tabel X
Alimentaţia bolnavului
Alimente permise Alimente interzise
Ceaiuri,compoturi,supe, lapte,sucuri de Alimente care contin NaCl,calorii si sunt
fructe,oua moi,pireuri de castane. solide ca consistenta
Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau Grasimi,prajeli,varza,fainoase in cantitate
acru,cascaval branza topita,mezeluri mare,alimente hipersodate si hipercalorice.
necondimentate:parizer,sunca,carne slaba
pasare,vita,peste,fructe si legume proaspete

84
PLAN NURSING
Tabel XI

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA

Prima zi 04.02.2019

1) Nevoia de a Problema: -dificultatea de a respira şi a avea o bună circulaţie


respira şi a avea Manifestări de dependenţă: - dispnee, tuse cu expectoratie , jenă Grad de
o buna precordială dependenţă
circulaţie. Sursa de dificultate: - situaţia de criză, TA crescută 3
Obiective: - să respire fara dificultate
- Să aibă o bună circulaţie
- Să-şi exprime diminuarea durerii precordiale
- Să scada TA
- Să fie echilibrat psihic
Intervenţii: - asigur un climat de linişte în salon, salon bine
aerisit şi încălzit
- Am aşezat pacientul în poziţie cât mai comodă în pat
- Am administrat oxigen
- Am pregătit psihic pacientul în vederea
- aplicării tehnicilor de îngrijire şi investigaţii
- Am îvăţat pacientul cum să respire
- Am măsurat TA, respiraţia, pulsul şi am notat în F.O.
- Am pregătit pacientul pentru efectuarea EKG şi
am recolatat probele de sânge pentru analize de
laborator
- Am administrat tratamentul prescris de medic cu
bronhodilatatoare, corticosterizi,
antihipertensive, antialgice, diuretice de ansă
Evaluare: - TA scăzut uşor – TA 180/95mmHG
- dispnee uşoară
- pacientul este mai liniştit
2) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea nevoii Grad de
bea şi a mânca Manifestări de dependenţă: - alimentaţie inadecvată dependenţă
- refuză să se alimenteze şi să se hidrateze 3
corespunzător
Surse de dificultate: - anxietate
- Lipsa gustului alimentaţiei fără sare
- Senzaţia de vomă
Obiective: - pacientul să aiba o satre de bine
- Să accepte regimul dietetic desodat
- Să fie echilibrat nutriţional şi electrolitic
- Să bea minimum 1500ml lichid pe zi
Intervenţii: - i se explică necesitatea de a se alimenta şi
hidrata în vederea menţinerii sănătăţii
- Am alcătuit un regim hipocaloric şi desodat şi am

85
urmărit pacientul să consume alimentele
cuprinse în regim
- Am fracţionat mesele
- Am făcut bilanţul lichidelor ingerate/eliminate
- Am administrat antiemetice la indicaţia medicului
Evaluare: - pacientul nu mai prezintă sezaţia de vomă, dar
refuză să se alimentze corespunzător
3) Nevoia de a Problema: - dificultate de a elimina Grad de
elimina dependenţă:
Manifestări de dependenţă: - pacientul transpiră moderat
2
- constipaţie
Surse de dificultate: - hidratare insuficientă
- diminuarea peristaltismului
Obiective: - pacientul să aibe tranzit intestinal în limite fiziologice
- să aibă o stare de bine, de confort, de securitate
- să urineze normal 1800-2000ml/24 ore
Intervenţii: - am hidratat pacientul pe cale orală şi prin perfuzie la
indicaţia medicului
- la indicaţia medicului am făcut o clisma evacuatorie
- am pus pacientul să urineze în bazinet la nivelul patului
- am umărit şi am notat diureza şi scaunul

Evaluare: - prezintă 1 scaun normal


- Diureza normală aproximativ 2000ml/zi
4) Nevoia de a se Problema: - alterarea mobilităţii Grad de
mişca şi de a dependenţă:
Manifestări de dependenţă: - dificulateatea de a se deplasa
avea o bună 2
surse de dificultate: - ameţeli
postură
- Tulburări de echilibru
Obiective: - să aibă o postură adecvată
- Să se mobilizeze în pat şi uşor la marginea patului
Intervenţii: - învăţ pacientul cum să se mobilezeze singur în pat şi la
marginea patului asigurându-l că în ziua umătoare se va putea
mobiliza singur
Evaluare: - pacientul a avut un somn incomplet
5) Nevoia de Problema: - difucltate în a dormi şi a se odihni Grad de
dormi şi a se dependenţă:
Manifestări de dependenţă: - nelinişte
odihni 3
- stresul
Surse de dificultate:- insomnie
- anxietate
- dispnee,cefalee
Obiective: - pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic
- să beneficieze de un somn corespunzător
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat astfel încât să se poată
odihni
- am suprimat sursele ce perturbă somnul
- am comunicat cu pacientul explicându-i că acuzele se
vor ameliora
- am administrat sedative şi anxiolitice la indicaţia

86
medicului
Evaluare: - pacientul a avut un somn incomplet

6) Nevoia de a se Problema: - dificultate în satisfacerea nevoii Grad de


îmbraca şi dependenţă
Manifestări de dependenţă:
dezbraca 2
Surse de dificultate: - astenie
- ameţeli
- dezinteres
Obiective: - să ajute pacientul să se imbrace
- să cunoască importanţa satisfacerii acestei nevoi
Intervenţii: - ajut pacientul să se îmbrace, vorbindu-i clar şi cu
răbdare
- am notat interesul persoanei de a se îmbrăca şi a se
dezbrăca
- Am educat pacientul privin importanţa vestimentaţiei
Evaluare: - pacientul prezintă interes faţă de ţinuta vestimentară şi a
participat la a se îmbrăca.
7) Nevoia de a-şi Problema: hipertermie; Gr. de
menţine Manifestări de dependenţă: febră moderată, 38.5 grade C, dependenţă:
temperatura frison; 3
corpului în Sursă de dificultate: proces infecţios.
limite normale Obiective:
-să-şi diminueze temperatura corpului cu 1-2 grade C;
-să prezinte o temperatură în limite normale (36,4
grade C) axilar;
-pacientul să fie echilibrat hidric
Intervenţii:
- se măsoară temperatura şi se notează în
foaia de temperatură, matinal şi vesperal;
- aerisirea salonului;
- asigurarea unei îmbrăcăminţi lejere;
- aplicarea de comprese reci pentru
combaterea febrei;
- dacă a prezentat frison, am încălzit
bolnavul cu pături şi sticle cu apă caldă;
- calculez bilanţul ingestie/excreţie;
- administrez la indicaţia medicului
antipiretice, antibiotice;
- ajut la schimbarea lenjeriei de pat şi corp,
după ce bolnavul a transpirat;
Evaluare: pacientul prezintă o temperatură cu 2 grade
C peste limitele normale.
8) Nevoia de a fi Problema: Grad de
curat, îngrijit, - dificulate în a urma prescripţiile îngrijirilor de igienă dependenţă:
de a proteja Manifestări de dependenţă: 2
tegumentele şi - nu poate să satisfacă această nevoie
mucoasele Surse de dificultate:
- slăbiciune
-tulburări de echilibru

87
Obiective: - pacientul să prezinte tegumente şi mucoase curate şi
integre
Intervenţii: - am ajutat pacientul să-şi facă toaleta tegumentelor,
protejând patul cu un paravan şi pregătind materialele necesare
Evaluare: - pacientul a colaborat în efectuarea igienei tegumentelor.
9) Nevoia de a Problema: - cefalee, vertij Grad de
evita pericole Manifestări de dependenţă: - anxietate, nelinişte dependenţă :
Surse de dificultate: - teama de a nu se prăbuşi 3
- Lipsa cunoaşterii stării de vertij
Obiective: - pacientul să-şi înlăture anxietatea, neliniştea
- Să exprime diminuarea cefaleei şi stării de rău
Intervenţii: - am asigurat condiţii de mediu adecvate
- Am linştit pacientul în legătură cu boala
- Am administrat tratamentul indicat de medic şi am
urmărit efectul acestuia
Evaluare: - pacientul este mai liniştit
10) Nevoia de a Problema: - lipsa de comunicare Grad de
comunica cu Manifestări de dependenţă: - tristeţe, nelinişte dependenţă:
semenii Surse de dificultate: - anxietate, neadaptarea la această situaţie 2
Obiective: - pacientul să fie echilibrat psihic
- Sa-şi exprime nevoile de boală
- Să comunice cu pacienţii din salon
Intervenţii: - am liniştit pacientul cu privire la starea sa
- Am explicat scopul şi natura intervenţiilor
- Am administrat medicaţia la indicaţia medicului
Evaluare: - pacientul are încredere în echipa de îngirjire,
certitudinea că totul va fi bine şi comunică cu echipa de îngrijire
11) Nevoia de a Problema: - sentimentul de culpabilitate Grad de
actiona conform Manifestări de dependenţă: - înţelegerea bolii ca o pedeapsă dependenţă:
prncipiilor, Surse de dificultate: - situaţia de criză 2
convingeri şi - Durata de spitalizare
valori, de a Obiective: - pacientul să-şi păstreze imaginea pozitivă de sine
practica religia - Sa-şi recapete încrederea în sine şi să participe la
activităţi creştineşti
Intervenţii: - am satisfăcut credinţele sale
- Am asigurat legătura cu persoane apropiate , dragi
- Am planificat împreună cu pacientul activităţi ce îi
determină utilitatea
Evaluare: - încredere în echipa de îngrijire
12) Nevoia de a Problema: - sentimentul de neputinţă Grad de
fi preocupat în Manifestări de dependenţă: - dificultatea de a se realiza dependenţă:
vederea - Renutarea temoprară de la activitatea desfăşurată până 2
realizarii în momentul îmbolnăvirii
Surse de dificultate: - incapacitatea de a se adapta la mediul de spital
Obiective: - pacientul să fie conştient de propria sa valoare şi
competenţă
- Să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale
Intervenţii: - am ajutat pacientul să câştige încrederea
- Am observat şi am notat orice schimbare în

88
comportamentul pacientului
Evaluare: - pacientul se adaptează la conditiile impuse
13) Nevoia de a Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
se recrea Manifestări de dependenţă: - tristeţe, indispoziţie dependenţă:
Surse de dificultate: - oboseala, intoleranţa la efort 2
Obiective: - pacientul să prezinte stare de bună dispoziţie
- Să beneficieze de somn liniştit
Intervenţii: - am asigurat un mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- Am învaţat pacientul tehnici de relaxare
- Am asigurat un climat de linişte
Evaluare: - pacientul prezintă interes în îndeplinirea activităţilor
recreative.
14) Nevoia de a Problema: - necunoaşterea riscului acestei boli Grad de
învăţa cum să-şi Manifestări de dependenţă: - ignoranţa dependenţă: 2
pastreze Surse de dificultate: - modificarea modului de viaţă
sănătatea Obiective: - pacientul să înveţe cât mai multe despre boală şi modul
de viaţă
Intervenţii: - conştientizez pacientul asupra propriei responsabilităţi
privind boala, am stimulat dorinţa de cunoaştere a cât mai multe
despre boală
Grad de dependenţă: -2
Evaluare: - pacientul prezintă interes pentru a învaţa şi a începe să
se adapteze la noul rol.
NIVEL DE DEPENDENŢĂ III 31 pct

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Ziua a II-a şi a III-a de internare
1) Nevoia de a Problema: - disconfort legat de creşterile tensionale Grad de
respira şi a Manifestări de dependenţă: - TA crescută TA=180/100mmHG dependenţă:
avea o buna Surse de dificultate: - dispnee uşoară, jenă precordială 3
circulaţie. Obiective: - să aibă o respiraţie buna
- Să fie echilibrat psihic
- Să administrez tratament bronhodilatator şi antihipertensiv
la indicaţia medicului
Intervenţii: - se aşează pacientul în poziţie cât mai comodă
- Am măsurat TA, pulsul , respitaţia
Evaluare: - pacientul respiră normal, TA a scăzut TA=150/85mmHG
2) Nevoia de a Problema: - dificultate de a urma dieta Grad de
bea şi a mânca Manifestări de dependenţă: - mese neechilibrate dependenţă :
- Dietă hiposodată 2
Surse de dificultate: - situaţia de criză
Obiective: - să accepte regimul dietetic
- Să aibă o stare de bine
- Să fie nutriţional şi hidroelectrolitic
Intervenţii: - am făcut bilanţul lichidelor ingerate
- Am urmărit orarul şi distribuţia meselor şi respectarea
regimului dietetic

89
Evaluare: - pacientul a înţeles că trebuie să respecte regimul, să se
alimenteze şi să se hidrateze în mod corespunzător
3) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
elimina dependenţă:1

4) Nevoia de a Pacientul nu mai prezintă vertij şi se poate mobiliza singur. Grad de


se mişca şi de dependenţă :
a avea o bună 1
postură
5) Nevoia de Problema: - dificultate în a se odihni Grad de
dormi şi a se Manifestări de dependenţă: - insomnie, disconfort dependenţă :
odihni Surse de dificultate: - anxietate, stare de boală 3
Obiective: - pacientul să beneficieze de somn corespunzător calitativ şi
cantitativ
Să beneficieze de confort fizic şi psihic
Intervenţii: - am asigurat mediul adecvat pentru odihna pacientului
- Am administrat sedative la indicaţia medicului
Evaluare: - pacientul prezintă un somn mai agitat
6) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
se îmbraca şi dependenţă :
dezbraca 1
7) Nevoia de Problema: hipertermie; Gr. de
a-şi menţine Manifestări de dependenţă: febră moderată, 38,2 grade C, frison; dependenţă:
temperatura Sursă de dificultate: proces infecţios. 2
corpului în Obiective:
limite normale -să-şi diminueze temperatura corpului cu 1-2 grade C;
-să prezinte o temperatură în limite normale (36,4 grade
C) axilar;
-pacientul să fie echilibrat hidric
Intervenţii:
- se măsoară temperatura şi se notează în foaia
de temperatură, matinal şi vesperal;
- aerisirea salonului;
- asigurarea unei îmbrăcăminţi lejere;
- aplicarea de comprese reci pentru
combaterea febrei;
- dacă a prezentat frison, am încălzit bolnavul
cu pături şi sticle cu apă caldă;
- calculez bilanţul ingestie/excreţie;
- administrez la indicaţia medicului
antipiretice, antibiotice;
- ajut la schimbarea lenjeriei de pat şi corp,
după ce bolnavul a transpirat;
Evaluare: pacientul prezintă o temperatură cu 2 grade C
peste limitele normale
8) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
fi curat, dependenţă :
îngrijit, ...... 1
9) Nevoia de a Problema: - dispnee Grad de
evita pericole - anxietate dependenţă :

90
Manifestări de dependenţă: - idei pesimiste 3
- tristeţe
Surse de dificultate: - teama pentru boala sa
Obiective: - pacientul să arate absenţa semnelor de boală
- să exprime acceptul de a se conforma tratamentului
Intervenţii: - asigură condiţii de mediu adecvate
- am învăţat pacientul tehnici de relaxare
- am încurajat pacientul pentru a îndeparta starea de
anxietate
- am administrat tratament anxiolitic la indicaţia medicului(
frontin )
Evaluare: - pacientul conştientizează starea sănătăţii sale.
N10,11 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă:1
12) Nevoia de Problema: - sentimentul de neputinţă Grad de
a fi preocupat Manifestări de dependenţă: - renunţarea temporară la activităţile pe dependenţă:2
în vederea care le desfăşura anterior îmbolnăvirii
realizarii - dificultatea de a controla evenimentele
Surse de dificultate: - incapacitatea de a se adapta la realitate
Obiective: - să.şi exprime diminuarea neputinţei
- să poată realiza şi aprecia obiectiv activităţile sale
Intervenţii: - identifică prin observaţie şi conversaţie cu pacientul din
cauza neputinţei sale şi a situaţiilor care îi provoacă sentimentul de
inutilitate
Evaluare: - pacientul este echilibrat şi îşi apreciază activităţile sale.
N 13 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă:1
14) Nevoia de Problema: - cunoştinţe insufieciente despre boală Grad de
a învăţa cum Manifestări de dependenţă: - anxietate, stres dependenţă:
să-şi pastreze Surse de dificultate: - teama de boală 2
sănătatea Obiective: - pacientul să acumuleze noi cunştinţe despre boală, regimul
alimentar şi despre tratament
Intervenţii: - am stimulat dorinţa de a cunoaşte
- am încurajat şi am ajutat bolnavul la dobândirea noilor
deprinderi
- am verificat dacă pacientul a înţeles corect mesajul
transmis şi dacă şi-a însuşit noile cunoştinţe.
Evaluare: - pacientul a înţeles şi reacţionează pozitv.
NIVEL DE DEPENDENŢĂ II 23pct

NEVOIA RATIONAMENT NURSING GRAD DE


FUNDAMENTALA DEPENDENTA
Ziua a V-a
1) Nevoia de a Problema: - dificultatea de a respira Grad de
respira şi a Manifestări de dependenţă: - dispnee expiratorie dependenţă: 2
avea o buna Surse de dificultate: - situaţia de boală
circulaţie - TA crescută

91
Obiective: - să aiba o TA în limite normale
- Să fie echilibrat psihic
Intervenţii: - am măsurat TA şi am notat în foaia de observaţie
- Am administrat tratament bronhodiatator hipotensor la
indicaţia medicului
Evaluare: - TA a scăzut şi pacientul prezintă o stare de bine
TA=150/90mmHG, ritm respirator normal
2) Nevoia de a Pacientul a înţeles necesitatea regimului dietetic hiposodat Grad de
bea şi a mânca dependenţă 1
3) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
elimina dependenţă: 1
4) Nevoia de a Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
se mişca şi de dependenţă: 1
a avea o bună
postură
5) Nevoia de Problema: - dificultatea de a se odihni Grad de
dormi şi a se Manifestări de dependenţă: - insomnia, somn neliniştit dependenţă: 2
odihni Surse de dificultate: - anxietate, nelinişte
Obiective: - pacientul să beneficieze de un somn linişti, de un climat de
bine
Intervenţii: - am comunicat cu pacientul încurajându-l că trebuie să fie
optimist
- Am asigurat mediul adecvat pentru pacient şi am
administrat medicamente sedative şi anxiolitice la indicaţia
medicului( frontin ).
N 6,7,8 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă: 1
9) Nevoia de a Problema: - dificultate în satisfacerea acestei nevoi Grad de
evita pericole Manifestări de dependenţă: - dipnee, tuse , uşoare ameţeli dependenţă : 2
Surse de dificultate: - respiratie inadecvata, TA uşor crescută
Obiective: - să demonstreze absenţa semnelor de ameţeli
- A-şi recăpăta încrederea in forţele proprii
- Să-şi exprime acceptul de a se conforma tratamentului
Intervenţii: - am administrat tratamentul indicat de medic şi am urmărit
efectul acestuia.
- L-am ajutat să câştige încrederea şi să depăşească
momentele dificile
Evaluare: - pacientul prezintă o stare de bine şi ameţelile au dispărut .
N 10,11,12 Grad de
dependenţă: 1
13) Nevoia de Problema: - dificultate în a îndeplini activităţi recreative Grad de
a se recrea Manifestări de dependenţă: - indispoziţie dependenţă: 2
Surse de dificultate: - oboseală, dezinteres
Obiective: - pacientul să prezinte o stare de bună dispoziţie
Intervenţii: - am asigurat mediu corespunzător pentru activităţi
recreative
- Am asigurat vizita aparţinătorilor învăţându-i să-i aducă
reviste, ziare pentru a se recrea
Evaluare: - pacientul este mai liniştit şi participă la activităţile
recreative

92
14) Nevoia de Pacientul nu prezintă probleme, a învăţat deprinderile şi obiceiurile Grad de
a învăţa cum raţionale pentru menţinerea sănătăţii. dependenţă: 1
să-şi pastreze
sănătatea
NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 18pct
NEVOIA GRAD DE
FUNDAMENTALA DEPENDENTA
RATIONAMENT NURSING
Ziua de externare

1) Nevoia de a Problema: - dificultate în a avea o bună circulaţie Grad de


respira şi a Manifestări de dependenţă: - uşoare ameţelisi respiratie dependenţă: 2
avea o buna Surse de dificultate: - dispnee expiratorie, TA uşor crescută, TA=150-
circulaţie 90mmHG
Obiective: - menţinerea TA în limite normale, repiratie normala
Intervenţii: - creez un climat de bine
- Administrez tratamentul hipotensor şi învăţ pacientul să-şi
respecte cu stricteţe tratamentul prescris de medic în
ambulator
- Să-şi controleze TA periodic, să se dispensarizeze, să
respecte regimul desodat
Evaluare: - pacientul se simte mai bine
2) Nevoia de a Pacientul a înţeles necesitatea regimului dietetic hiposodat Grad de
bea şi a mânca dependenţă 1
N 3,4 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi. Grad de
dependenţă: 1
5) Nevoia de Problema: - dificultate în se odihni Grad de
dormi şi a se Manifestări de dependenţă: - uşoară insomnie dependenţă: 2
odihni Surse de dificultate: - somn incomplet
Obiective: - să învăţ pacietul activităţi recreative
Intervenţii: - învăţ pacientul să urmeze tratamentul cu anxiolitice
prescris de medic şi înainte de culcare să citeasca o carte sau să bea un
ceai călduţ.
Evaluare: - pacientul a înţeles necesitatea odihnei pentru starea de
bine şi eficienţa tratamentului.
N 6,7,8 Pacientul nu prezintă probleme în satisfacerea acestei nevoi Grad de
dependenţă: 1
9) Nevoia de a Problema: - anxietate Grad de
evita pericole Manifestări de dependenţă: - uşoară îngrijorare dependenţă: 2
Surse de dificultate: - teama
Obiective: - pacientul să depăşească aceată stare
Intervenţii: - să ajut pacientul să depăşească teama de boala,
explicându-i că dacă să respecte tratamentul, regimul igieno dietetic
desodat, hipocaloric, fără grăsimi, boala nu se va agrava şi va evita
apaiţia insuficienţei respiratorii acute.
Evaluare: - pacientul a învins tema de boală şi a înţeles că trebuie să-şi
respecte strict tratamentul şi regimul igieno-dietetic.
N.10,11,12, Grad de
13,14 dependenţă: 1
NIVEL DE DEPENDENDENŢĂ II 16pct

93
CAPITOLUL VI

REZULTATE ȘI DISCUŢII

Internarea pacienţilor cu pneumonie în spital a constituit un eveniment important în viaţa


celor 50 de pacienţi întrucât ei au fost nevoiţi să apeleze la medicul de specialitate
Încă de la primul contact dintre cei 50 de pacienţi şi medicul de specialitate ,
supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative, împreună cu examenele fizice şi de specialitate ce
se impun, au constituit un factor hotărâtor în stabilirea tratamentului .
Pe lîngă examenele de specialitate urmărirea unui pacient care a fost diagnosticat cu
pneumonie o constituie monitorizarea şi supravegherea permanentă în primele zile .
La majoritatea pacienţilor din lotul de 50, respiraţia a fost frecvent normală (după prima
zi de spitalizare), cuprinsă între 16-18 respiraţii/min, prezentînd uşoare variaţii în functie de sex şi
vîrstă.
Administrarea medicamentelor s-a făcut cu mare punctualitate, evitând întârzierile care
puteau provoca bolnavilor emoţii inutile.
La pacienţii cu febră s-a efectuat tratament antibiotice (Ceftriaxon 1g la 12 ore , sau
Amplicilina 1g la 6 ore, Gentamicină 80 mg /12 ore, Fluorochinolone) în funcţie de antibiograma.
Distribuţia pe vîrste a cazurilor de Pneumonie care s-au prezentat în secția
Pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean, Tg. Jiu, în perioada 2018-2019 este reprezentată în
tabelul ce urmeaza.

Tabelul nr.XV.1 . Distribuţia pe vîrste

Vîrstă
Sex 19-45 46-80 Total Procent

Feminin 5 (10%) 15 (30%) 20 40 %

Masculin 7 ( 14 %) 23 (46 % ) 30 60%

94
Grafic . nr.1. Repartitia pe grupe de vârste a cazurilor de Pneumonie

60
TOTAL
40
56-80 ANI
20 35 - 55 ANI

0
feminin masculin

Incidenţa pacienţilor diagnosticaţi cu Pneumonie este în creştere în funcţie de grupele de


vârstă .
Repartiţia caurilor cu pneumonie pe sexe
Tabelul nr .XVI. Repartiţia pneumoniei pe sexe
Sex Total Procent
Masculin 30 60 %
Feminin 20 40 %
Total 50 100 %

Din cei 50 pacienţi diagnosticaţi cu pneumonie luaţi în studiu, 30 de pacienţi au fost


reprezentaţi de sexul masculin ceea ce înseamnă aproximativ 60 % şi 20 (40 %) pacienţi de sexul
feminin .
Graphic nr.2 Repartiţia pe sexe

repartitia pe sexe

50
40
30
20
10
0
masculin - 60% feminin - 40% total

95
Repartiţia pacienţilor cu pneumonie în funcţie de mediul de provenienţă

Tabelul nr .XVII Repartiţia pacienţilor cu PNEUMONIE în funcţie de mediul de provenienţă

Mediul de provenienţă Total Procent

URBAN 22 44 %
RURAL 28 56 %
Total 50 100%

Graficul nr. 3 –Repartiţia pe mediul de provenienţă

40

30

20

10

0
RURAL-64% URBAN -36%

Ĩn urma acestui studiu am concluzionat că numărul pacienţilor diagnosticaţi cu


pneumonie că este semnifcativ mai mare în mediul rural faţă de cel urbanl, raportul fiind de 2/1 în
favoarea pacienţilor proveniţi din mediul rural.
Antecedentele personale patologice
La un procent important de pacienţi 24 % reprezentând 12 pacienţi cu, antecedentele
personale patologice care nu au valoare semnificativă. Restul de 76% ar putea avea valoare
semnificativă prin apariţia complicaţiilor pneumoniei.
Tabelul nr .XVII.. Antecedentele personale patologice
Antecedentele personale Cazuri Procent
patologice
Semnificative 38 76 %
Nesemnificative 12 24%
Totalul pacienţilor 50 100%

96
Graficul nr.4. Antecedentele personale patologice

antecedente patologice

40
30
20
10
0
Semnificative -76% Nesemnificative - 24%

Din cei 50 pacienţi: 40 au fost expuşi la intemperii, profesional la iritanţi respiratorialergeni,


iar restul de 10 provin din mediu obişnuit de viaţă şi muncă.
Tratament şi evoluţie
Tuturor celor 50 de pacienţi luaţi în studiu li s-a administrat pe durata internării un
tratament conservator ce a constat în :
 tratament cu antibiotic
 tratament bronhodilatator
 tratament antialgic,
 tratament antiinflamator, antipiretic;
 tratament cu vitamine si pentru reechilibrare hidro-electrolitică.

Tabelul nr .XIX. Evoluţia pacienţilor după tratament


Evoluţie Număr de pacienţi Procent

Favorabilă 20 40 %
Ameliorată 19 32 %
Staţionară 8 16 %
Agravată 3 12 %
Total 50 100 %

97
Grafic nr.8. Evoluţia pacienţilor cu pneumonie după tratament

20

10

favorabila-40%
usor ameliorata-39%
stationara - 18%
agravata -3%

Evaluarea procesului nursing, aplicat la cei 10 pacienţi îngrijiţi şi studiaţi, s-a realizat prin
analiza gradelor de dependenţă la internare şi externare, în funcţie de satisfacerea celor 14
nevoi fundamentale:

Tabel nr. XX EVALUAREA GRADELOR DE DEPENDENŢĂ

NIVEL DE TIP DE NR. BOLNAVI LA NR. BOLNAVI LA


DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ INTERNARE EXTERNARE
Nivel I Independent 0 0
( 0 – 14 puncte)
Nivel II Dependenţă 0 10
( 15 – 28 puncte) moderată
Nivel III Dependenţă majoră 10 0
( 29 – 42 puncte)
Nivel IV Dependenţă totală 0 0
( 43 – 56 puncte)

98
CAPITOLUL VII

CONCLUZII

Studiu retrospectiv efectuat pe un lot de 50 de bolnavi cu PNEUMONIE internaţi în


secţia Pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg. Jiuîn perioada 2018-2019, permite
elaborarea următoarelor concluzii:
1. Îngrijirea bolnavilor cu pneumonie, este complexă deoarece, alături de cazurile
cronice ce necesită o îngrijire intermitentă, dar de lungă durată, se găsesc
numeroase cazuri cu acutizări şi complicaţii cu risc vital;
2. Bolile aparatului respirator generează multiple tulburări psihice cauzate de hipoxia
cerebrală, dar şi de teama de complicaţii, dependenţa de tratament, tulburări ce pot
fi urmate de depresii;
3. Ceea ce s-a putut constata la bolnavii cu pneumonie, a fost faptul că incidenta
este mai mare în anotimpul rece şi umed.
4. Marea majoritate a pacienţilor cu pneumonie, care s-au prezentat în Sectia
Pneumoftiziologie, locuiau în zone rurale dar aveau şi infecţii bronşice prelungite
şi repetate ;
5. Cele mai frecvente complicaţii care au fost întâlnite la bolnavii cu pneumonie,
au fost insuficienţa respiratorie, pleurezia, septicemia şi BPOC.
6. S-a aplicat tratament antibiotic, medicaţie fluidifiantă a secreţiei bronşice,
antiinflamatoare, antitermic;
7. S-a constatat că pneumonia este mai frecventa în grupa de vârstă 56-80 ani-76% .
Din punct de vedere al mediului de provenienţă predomină mediul rural 64%, iar
din punct de vedere al sexului predomină sexul masculin 60%;
8. Pentru o bună cunoaştere a bolii nursa trebuie să cunoască simptomatologia,
etiopatogenia, formele clinice, tratamentul, complicaţiile, investigaţiile paraclinice
şi de laborator şi prognosticul;

9. Unul dintre rolurile cele mai importante ale nursei constau în psihoterapie,
susţinerea morală a pacientului, câştigarea încrederii acestuia în personalul

99
medical, aplicarea corectă a măsurilor terapeutice şi implicarea în rezolvarea unor
probleme personale ale acestuia;
10. Educaţia sanitară a pacientului este foarte importantă; urmăreşte evitarea factorilor
favorizanţi ai acutizărilor prin: renunţarea la fumat sau fumatul pasiv, evitarea
atmosferei poluate şi a iritanţilor respiratori, evitarea aglomerărilor umane în
perioadele epidemice virale, sau contactul cu bolnavi respiratori contagioşi;
11. Îngrijirea unui pacient presupune cunoaştere, înţelegere, compasiune. Prin prisma
conceptelor nursing, îngrijirea este centrată pe o persoană şi ia în considerare toate
problemele pacientului;
12. Aplicând procesul nursing, cu respectarea celor 5 etape principale - apreciere,
diagnostic de nursing, planificare, implementare şi evaluare – s-a constatat că cele
10 cazuri prezentate, care la internare au prezentat o dependenţă majoră, se
externează în stadiul de dependenţă moderată, fapt ce dovedeşte că s-a obţinut
rezultatul scontat: îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor monitorizaţi;
13. Programele dorite terapeutice, profilactice sau recuperatorii în domeniul ocrotirii
sănătăţii, nu se pot realiza fără munca în echipă şi fără prezenţa braţelor devotate
ale nurselor;

14. Consider că o ingrijire adecvată bio-psiho-socială a bolnavilor cu pneumonie


poate schimba în bine evoluţia acestora.

100
BIBLIOGRAFIE
1. ARSENESCU C, Compendiu de medicină internă, editura Gr.T. Popa UMF Iasi, 2014
2. BRUCKNER I. – Bolile Respiratorii şi Complicaţiile lor - Vol. II, Editura
Medicala, 1980
3. BORUNDEL, CORNELIU – Manual de Medicină Internă pentru cadre medii – Editura
All, Bucureşti 2007 – pag. 202 – 206;
4. BOGDAN MA (sub red.): Pneumologie. Editura Universitară „Carol Davila”, Bucureşti 2008
5. FIRMILIAN CALOTĂ – Tratarea şi bolilor respiratorii ,ed. Novos , Bucureşti , 2002
6. DRAGOMIR, NICUŞOR – Nursing clinic: Medicină Internă (vol.I şi II ) – Editura
Medicală Universitară Craiova, 2004 – pag. 1 – 33 şi respectiv pag.1 – 127;
7. GHERASIM, L – Medicină Internă (vol.I ) – Editura Medicală, Bucureşti 1995
ION ILINESCU – Tratat de clinică şi patologie medicală, vol. I, Editura Didactică şi
Pedagogică R.A. Bucureşti, 1993.
8. MANEA MĂDĂLINA – Nursing general (vol.I şi II ) – Editura Medicală Universitară
Craiova, 2003;
9. C. MOZES - Tehnica Ingrijirii Bolnavului - Editura Medicala, Bucuresti, 2006
10. NICOLAESCU O, BRĂTĂNESCU S: Pneumonii la imunodeprimaţi. Editura
Universităţii din Piteşti, 2008
11. NICOLAESCU O, POPESCU L, ZLATEV-IONESCU M: Manual de medicină
respiratorie. Versiune electronică, INVEL-Multimedia, 2009
12. CEZAR TH. NICULESCU, RADU CÂRMACIU – Anatomia şi fiziologia omului
compendiu, Editura Corint, 2005, pag. 334-358
13. POPESCU M, STOICESCU IP, DIDILESCU C: Pneumologie clinică. Editura Universităţii
„Lucian Blaga” Sibiu, 1999: 85-161
14. SOCIETATEA ROMẤNĂ DE PNEUMOLOGIE – Ghidul Societăţii Române de
Pneumologie – GAMA – 2008
15. LUCREŢIA TITIRCĂ – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali: Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare – Ed. a VII – a, Bucureşti, Editura
Viaţa Medicală Românească, 2007, pag. 49-65
16. LUCREŢIA TITIRCĂ – Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
corespunzătoare nevoilor fundamentale, Editura Viaţa Medicală Românească, 2007, pag. 13-405.
17. LUCREŢIA TITIRCĂ – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali –
Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, 2006 – 2 vol
18. LUCREŢIA TITIRCĂ – Urgenţe medico-chirurgicale. Sinteze, Editura Medicală
Bucureşti 2007, pag. 42-47
19. UNGUREANU G, Terapeutică Medicală, editura Polirom, 2014.
20. Bacterial pneumonia, retrieved from Bruyere_Case13_001-012_DS.pdf
4. Centers for Disease Control and Prevention. Prevention of Pneumococcal Disease Among Infants
and Children - Use of 13-Valent Pneumococcal Conjugate Vaccine
21. Pneumonia: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMHT0015652/
Pneumonia: Diagnosis and Management of Community- and Hospital-Acquired Pneumonia in
Adults: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK328338
22. Sursa foto: Shutterstock
23. Pneumonia: Diagnosis and Management of Community- and Hospital-Acquired Pneumonia in
Adults: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK328338

101