Pagina 1

Consultați discuțiile, statisticile și profilurile de autor pentru această publicație la: https://www.researchgate.net/publication/273439963

STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE

Articolul · martie 2015
CITATIONS
6
READS
699
3 autori:
Unii dintre autorii acestei publicații lucrează și la aceste proiecte conexe:
Proiect Antropologie Culturala View
Eliza maria Dulama
Universitatea Babeș-Bolyai
72 PUBLICATII 140 CITATII      
VEZI PROFILUL
Ioana Magdaș
Universitatea Babeș-Bolyai
21 PUBLICĂRI 42 CETĂRI      
VEZI PROFILUL
Gabriela Osaci-Costache
Universitatea din București
59 PUBLICĂRI 151 CETĂRI      
VEZI PROFILUL
Tot conținutul care a urmat acestei pagini a fost încărcat de Gabriela Osaci-Costache din 11 martie 2015.
Utilizatorul a solicitat îmbunătățirea fișierului descărcat.

Pagina 2
REVISTA ROMÂNĂ A EDUCAȚIEI GEOGRAFICE,
Volumul IV, numărul 1, februarie 2015
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
p. 45-61
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
MARIA ELIZA DULAMĂ
Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Cluj-Napoca, România,
e-mail: dulama@upcmail.ro
IOANA MAGDAȘ
Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Cluj-Napoca, România,
e-mail: magdas_ioana@yahoo.com
GABRIELA OSACI-COSTACHE
Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București, România, e-mail: gabrielaosaci68@yahoo.com
(Primită: februarie 2015; în formă revizuită: februarie 2015)
ABSTRACT
În acest studiu analizăm comportamentul unui eșantion de 30 de studenți din anul III
diverși membri ai Facultății de Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-
Napoca, România, cu privire la utilizarea internetului. Am aplicat un chestionar
care conține 15 elemente legate de: activități de internet realizate; perioadă de timp
elevii cheltuiesc pe Internet; dispozitive utilizate pentru accesul la Internet; tipuri de
materiale pe care elevii le-au descărcat, citit, vizualizat, trimis sau postat pe site
Internet; tipuri de aplicații utilizate. Ținând cont de timpul petrecut de studenți
zilnic pe internet și corelate cu alte răspunsuri am ajuns la concluzia că a lor
preocupările erau strâns legate de internet, indiferent dacă era vorba despre comunicare,
cariera sau viața personală.
Cuvinte cheie :  Facebook, rețele sociale, site web, e-learning, on-line

Pagina 3
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
INTRODUCERE
În prezent, Geografia beneficiază prin dezvoltarea Web 2.0
„Fenomen”, care este bidirecțional, care permite utilizatorilor să vizualizeze ambele site-uri ”
conținut și interacțiune (Goodchild, 2007; Giannola, 2013). Unele Geografie
elevii au spus că, de obicei, petrec 4-5 ore zilnic pe internet. Sunt
activ pe rețeaua de socializare Facebook unde pot fi vizibile câteva materiale
postate sau transmise de aceștia, subiectele lor de interes (personale sau
profesional), dezbateri tematice care implică valorile pe care le promovează.
La nivel local, am constatat că unii elevi și profesori, împreună cu
membrii ONG-urilor (organizații neguvernamentale) și alți cetățeni ai
Cluj-Napoca și-a exprimat părerile și s-au mobilizat
rețelele de socializare să se manifeste împotriva exploatării aurului Roșia Montană:
„Viralul pe Facebook este un afiș care solicită un miting Roșia Montană și marș
duminică, 8 septembrie 2013, începând cu ora 17.00, în Piața Unirii din Cluj-
Napoca ”(http://www.napocanews.ro/2013/09/nou-miting-duminica-pentru-
rosia-montana-la-cluj-napoca.html). Proteste similare au fost organizate împotriva
exploatare
de
sist
gaz
de
fracking
în
România
(http://www.ziare.com/clujnapoca/articole/protest+impotriva+exploatarii+g
azelor + de + sist), reușind să blocheze temporar și aceste exploatări.
Rețeaua socială Facebook a avut un rol decisiv în mobilizarea cetățenilor din Cluj-
Orașul Napoca, inclusiv studenți la marșuri și demonstrații pașnice în
piețe, înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2014
(http://adevarul.ro/news/eveniment/mii-romani-ies-strada-semn-
-diaspora-solidaritate-indemna-IASA-Oamenii vota-
1_5465f6fe0d133766a8db8cd1 / index.html).
- A doua rundă de
alegerile prezidențiale sunt primele alegeri din România în care un social
rețeaua a fost recunoscută ca având un impact major asupra unui eveniment politic local ”
(http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-18598966-analiza-
hotnews-cum--functionat-facebook-partidul-ziua-lui-Victoriei iohannis.htm).
După acest eveniment, rețeaua socială Facebook a fost numită „Facebook Party”
în România ( Ibidem ).
În contextul Web 2.0, fiecare student „poate avea acces la
informații după vocație, nevoi, ritm și stil de învățare etc. ”(Osaci-
Costache și colab.  , 2014, p. 219). Accesarea informațiilor în online informal
activitățile oferă posibilități de învățare pentru studenți
fără cunoștință (De Pietro și colab. , 2013, p. 115). „Difuzarea largă și
mod simplu în care hărțile cu greșeli pot fi obținute din virtual
mediul îl face potențial periculos ”(Osaci-Costache, 2012, pag.
126; Osaci-Costache și colab ., 2014, p. 219). Din moment ce unele informații că
circulați în mediul online sunt incorecte, este necesar să instruiți
studenți, sub îndrumarea profesorului, ca „studenți reflectori” (Cinque, 2013),
printr-o educație formală centrată pe elev, în care elevii și
46

Pagina 4
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
7
nevoile lor formative sunt în centrul procesului de învățare (De Pietro și colab. ,
2013, p. 128). Dincolo de informarea elevilor, rolul profesorului este de a-i forma,
având de asemenea datoria de a verifica informațiile și de a face ceea ce face internetul
nu: pentru a-i învăța pe elevi să „caute, filtreze, selecteze, accepte sau refuza astfel
informații ”găsite pe internet (Eco, 2007). E-learning 2.0 duce astfel la
fuziunea dintre formal și informal (De Pietro și colab. , 2013, p. 128).
Recunoscând impactul pe care în general Internetul și în special
rețeaua Facebook are, în promovarea ideilor și mobilizarea unor mase mari
de oameni, ne-am întrebat: cum am putea exploata informațiile și
medii virtuale de comunicare în învățământul superior pentru a crește
eficacitatea învățării, formării și dezvoltării abilităților specifice
Profesor de Geografie și Geografie? În acest context, obiectivul acestui lucru
cercetarea exploratorie constă în cunoașterea și analizarea comportamentului elevilor cu utilizarea
Internet în activități formale și informale. Rezultatele acestei cercetări vor fi
utile pentru regândirea activităților de învățare la nivel universitar.
METODĂ
A.  Participanți.  Această cercetare și-a propus să analizeze comportamentul unui eșantion de
30 de studenți din anul III de la mai multe studii majore (Geografie, Geografie din
Turism, Hidrologie, Meteorologie și Cartografie) de la Facultatea din
Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România, în
anul universitar 2014-2015. Mărimea eșantionului nu corespunde cu
populația totală a studenților care au terminat cursuri și seminarii de
Didactica geografiei și instrucțiunii asistate de computer în psiho-
modul pedagogic pentru a deveni profesori de Geografie. Nivelurile diferite
de cunoștințe și abilități ale subiectului variabil au influențat cantitativul
rezultatele cercetării. Fiind un studiu limitat pentru un singur colegiu și pentru un
dimensiunea limitată a eșantionului, acestea pot influența generalizarea datelor.
b. Colectare de date. Pentru colectarea datelor, am aplicat un chestionar realizat pe
Formulare Google din Google Drive. Chestionarul a fost trimis prin e-mail la
45 de elevi care urmează modulul psihopedagogic din care 30
elevii au răspuns în mod voluntar. Chestionarul a fost anonim, deci
nu am putut corela răspunsurile cu numele elevilor.
chestionar conține 15 articole. Prima întrebare (a se vedea figura 1) a fost adresată
scor între 1 și 5 puncte pentru fiecare enunț dintr-o listă conform
nivelul activității reprezentate din totalul activităților lor pe
Internet (1 - Nu am astfel de activități, 2- Am puține astfel de activități, 3 - I
am o medie de astfel de activități, 4 - Am multe astfel de activități,
5 - Am foarte multe astfel de activități). Doisprezece articole (vezi figurile 2 - 12)
a avut răspunsuri cu opțiuni multiple care au permis mai multe opțiuni dintr-o listă. Pe
două articole, elevii li s-a cerut să scrie paginile cu geografie
47

Pagina 5
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
conținut pe care l-au apreciat și l-au urmărit pe Facebook și pe grupurile existente pe
Facebook care vizează Geografia și în care au fost înscriși.
REZULTATE SI DISCUTII
Prima întrebare a fost pusă pentru a identifica categoriile de activități
în care studenții s-au angajat pe internet și pentru a determina cantitatea de
activități din fiecare categorie. În continuare, am analizat și interpretat aceste aspecte
activități, reprezentate în figura 1. Am putea observa că peste 75% dintre elevi
folosit
the
Internet
mult
sau
foarte
mult
pentru
informații / documentare / vizualizare / jocuri în scopuri personale (hobby-uri,
sport, etc.), în timp ce 10% dintre ei au folosit Internet puțin sau deloc. Noi
Notă
acea
toate
studenți
utilizare
the
Internet
pentru
informații / documente / vizualizare / jocuri
pentru
profesionale / învățare
scopuri activități. Astfel, 83% dintre studenți folosesc mult internetul și
foarte mult și doar 17% îl folosesc la un nivel mediu.
Fig. 1. Activități de internet realizate de studenți
Arată că doar 3% dintre studenți folosesc mult Internetul pentru popularizare
munca profesională și interesele lor, în timp ce 43% dintre ei o folosesc mult și la un an
nivel mediu. Faptul că 54% dintre studenți folosesc puțin Internetul sau deloc
în acest scop poate fi explicat prin faptul că nu efectuează muncă plătită
și nu consideră necesară promovarea activităților lor profesionale
internetul. Din păcate, studenții sunt mai puțin implicați în cercetarea științifică,
aceștia participă rar la simpozioane, cum ar fi Simpozionul pentru tineret din Geografie
(Http://egeacluj.blogspot.ro/2012/05/cum-fost-la-simpozionul-tinerilor.html)
(Prima ediție: 19 - 20 mai 2012; a doua ediție: 17-18 mai 2013 în
48

Pagina 6
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
9
Cluj-Napoca) organizat de EGEA Cluj-Napoca (European Geography
Asociere). Din această perspectivă, chiar dacă studenții au alți profesioniști
interesele (de exemplu, efectuarea de practică didactică, excursii pe teren Geografie), acestea nu
promovează-le în mediul virtual.
Este remarcabil faptul că 97% dintre studenții chestionați folosesc internetul
peste medie pentru comunicare în scopuri personale, poate pentru că
a costurilor mari de utilizare a altor canale de comunicare (poștă, telefon). Noi
apreciez că toți studenții chestionați au folosit foarte mult internetul și
mult pentru a comunica cu colegii și profesorii în scopuri profesionale,
care prezintă o reajustare rapidă la noile tehnologii. Chiar și studenții care participă
cursurile full time folosesc aceste canale pentru a primi informații de la profesori
și colegii despre examene și sarcini. Ei îndeplinesc multe sarcini în format electronic
și trimiteți-le profesorilor prin e-mail. În cazul psihopedagogic
În modul, elevii au fost încurajați să pună întrebări prin e-mail.
Studenții de geografie sunt puțini (17% dintre ei) sau deloc (17% dintre ei)
preocupat să caute noi contacte profesionale prin utilizarea Internetului. Numai
20% dintre studenții chestionați folosesc mult sau foarte mult internetul în acest scop,
iar 47% dintre ei îl folosesc la un nivel mediu. Aceste valori pot fi explicate de
faptul că studenții fac parte dintr-o comunitate de învățare mai mare care oferă
informații necesare dezvoltării profesionale.
Faptul că 53% dintre studenți utilizează puțin sau deloc internetul pentru
căutarea unui loc de muncă arată că au surse financiare pentru educația lor
47% dintre ei îl folosesc în acest scop. Un procent mai puțin de 80% a fost arătat
studenți pentru activitățile pe internet care generează venituri. Cu toate acestea, 40% din
studenții folosesc internetul pentru activități care generează venituri și un număr mare
numărul de studenți (60%) utilizează internetul pentru alte activități decât cele
menționate, dar nu avem informații despre natura acestor activități.
Dispozitivele mobile (smartphone, plăcuțe etc.) facilitează accesul la online
date în orice moment dacă există conexiune la Internet (Osaci-Costache et al ., 2014,
p. 218), promovarea învățării: „învățarea m este punctul în care mobilul
calcularea și învățarea electronică se intersectează pentru a produce oricând și oriunde
experiență de învățare ”(Harris, 2001 apud Cinque, 2013, p. 40). Pentru asta
motiv, ne-a interesat să aflăm modul în care elevii folosesc dispozitivele
accesează Internetul. În figura 2, vedem o pondere foarte mare în utilizarea mobilului
telefoane și laptopuri pentru acces la internet. Această preferință este explicată de
faptul că aceste dispozitive satisfac cererea cu privire la preț, dimensiune,
performanță și aplicații disponibile (ce puteți face cu ele). Un mai puțin
utilizarea calculatoarelor situate în colegiu, tablete și computere personale pentru acest lucru
scopul poate fi explicat prin dimensiune, preț sau acces. De asemenea, aceste rezultate
indica faptul ca multi studenti folosesc mai multe dispozitive: 80% folosesc ambele laptopuri
și telefoanele mobile, în timp ce 20% dintre ele folosesc trei tipuri de dispozitive mobile
(laptop, tabletă, telefon mobil) și 16, 66% folosesc atât fix, cât și mobil
dispozitive (computer personal, laptop, telefon mobil).
49

Pagina 7
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
Fig. 2. Dispozitive utilizate de studenți pentru a accesa Internetul
Ne-a interesat tipul studenților de materiale specializate
descărcare de pe Internet. Cantitatea de descărcare a acestor materiale
arată preferințele lor pentru anumite surse. În figura 3, observăm că
majoritatea studenților descarcă imagini geografice, documentare de geografie,
Prezentări de cărți electronice și geografii PowerPoint. Faptul că
Studenții de geografie preferă imaginile și filmele documentare, față de alte
materialele sunt complet de înțeles, deoarece Geografia cercetează
spațiul geografic și acest lucru poate fi studiat ca „mediul” uman
societate sau orice altă componentă, abiotică, biotică, antropică, considerată
subiectiv ca „termen” central investigat (Mac, 2000).
Mult mai puțini studenți (37%) descarcă educația geografică
softuri, proiecte de lecții de geografie, planuri anuale și unitare pentru învățare
Geografie. Studenții au arătat puțin interes pentru descărcarea științifică
articole și cărți electronice pentru didactica geografiei. Este surprinzător că doar 17%
dintre elevi descarcă animații de Geografie, poate pentru că sunt
mai puțin cantitativ decât alte surse disponibile pe Internet. Foarte puțini
elevii au declarat că folosesc internetul pentru a descărca alte materiale legate
la specializarea lor, dar nu știm ce fel de materiale. Al nostru
rezultatele indică faptul că elevii descarcă mai multe tipuri de materiale. Prin
chestionarul aplicat nu am investigat sursele de unde
au descărcat materiale.
De asemenea, ne-a interesat ce urmăresc studenții de pe Internet
documentare în specializarea lor. În figura 4, se arată că majoritatea
studenții urmăresc imagini geografice (93%) și documentare geografice
(87%). Dacă în cazul imaginilor, procentul de studenți care descarcă
ei sunt mai mari decât cei care urmăresc, în timp ce în cazul documentarilor
filme, situația este inversată. Prezentările PowerPoint Geography sunt
clasat pe locul trei, deoarece 60% dintre elevi îi urmăresc și le descarcă.
Mulți profesori de Geografie din România încarcă prezentări pe site
www.didactic.ro . Din discuțiile cu elevii știm că elaborează
diverse prezentări PowerPoint ca teme pentru diferite subiecte și pentru
predarea lecțiilor de practică. Pe ultimele locuri sunt: emisiuni TV cu geografice
50

Pagina 8
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
11
conținut (33%), animații geografice (23%), programe de știri TV (17%).
Procentul de studenți care utilizează internetul pentru a viziona emisiuni TV cu
conținutul geografic arată ridicat, dar poate fi explicat prin faptul că mulți
studenții locuiesc în campus și nu au acces la televizor. Ar fi interesant
cercetează care sunt canalele TV și emisiile de știri preferate de
studenți de geografie. Suntem surprinși din nou de procentul mic de
studenți care urmăresc animații geografice.
Fig. 3. Tipuri de materiale de specialitate pe care elevii le descarcă de pe Internet
Fig. 4. Tipuri de materiale de internet de specialitate urmărite de studenți
Ne-a interesat ce au citit elevii de materiale de pe Internet. Figura 5
arată că 67% dintre studenți folosesc internetul pentru a citi cărți electronice de Geografie,
un procent egal cu studenții care folosesc internetul pentru a descărca astfel
cărți. Deducem să descarce materiale pentru a le avea
permanent la dispoziție și acest lucru este firesc, deoarece sunt ușor de depozitat
51

Pagina 9
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
și cel mai adesea gratuit, în timp ce cărțile tipărite nu sunt gratuite și mai mult
dificil de depozitat și de mișcat. Un număr mai mic de studenți descarcă (23%)
și citiți (37%) cărți electronice de didactică geografică. Observăm că foarte puține sunt gratuite
cărți în limba română în acest domeniu sunt postate pe internet, de ex
Dulamă (2001), Mândruț (2011, 2012), Catanǎ și Mândruț (2012), Mândruț,
Mândruț & Boboc (2012), Tomescu (2003). Notăm procentul ridicat de
studenții (53%) care folosesc internetul pentru a citi proiecte de lecții de geografie,
ceea ce s-ar putea explica prin faptul că trebuie să dezvolte proiecte
susține lecțiile lor de practică didactică. Pentru studenți, internetul a fost
cea mai accesibilă sursă pentru a găsi proiecte de lecții, mai ales că acolo
sunt doar câteva colecții de proiecte de lecții tipărite (Dulamă, 2007, 2010;
Dulamă & Mihalca eds., 2010). Suntem surprinși de procentul ridicat de
studenții (37%) care folosesc internetul pentru a citi Geografia anuală și unitatea
planificarea învățării. Le explicăm acest interes prin faptul că aceștia caută informații
dezvolta proiecte pentru predarea lecțiilor de practică. Faptul că 53% din
elevii folosesc internetul pentru a citi proiecte de lecție și doar 37% pentru a citi
Planurile de lecție se explică prin faptul că mentorii au pus la dispoziție
planurile lor, deci nu au nevoie de alte resurse. Studenții folosesc internetul
să citească articole științifice neindexate (30%) într-un procent mai mare decât
citește articole științifice indexate în baze de date internaționale (17%). Nu este
certitudinea că ei cunosc diferența și credem că aceste diferențe
au apărut pentru că au răspuns la întâmplare.
Fig. 5. Tipuri de materiale de internet de specialitate citite de studenți
Ne-au interesat materialele create de studenți
la specializarea lor sunt postate pe Internet. În figura 6 putem observa
că mulți dintre studenții chestionați (77%) au folosit internetul pentru a posta
imagini geografice realizate de ei. În mod surprinzător, 40% dintre studenți folosesc
Internet pentru a-și posta textele cu conținut geografic, mai ales că noi
nu au informații despre conținutul și calitatea acestor texte, dacă
textele au fost postate pe rețelele de socializare sau pe site-urile de conținut de Geografie. Noi
de asemenea, sunt surprinși de faptul că 13% dintre studenți folosesc internetul pentru a posta
Prezentări geografice PowerPoint și 10% dintre ele postează Geografie
52

Pagina 10
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
13
proiecte / planuri de lecție. Mulți profesori de Geografie din România postează pe
site-ul web www.didactic.ro proiecte de lecție, texte, planuri, dar nu avem
orice informații dacă studenții postează astfel de materiale. Aproximativ 13% dintre studenți spun
ei folosesc internetul pentru a posta alte materiale create de ei care sunt
legate de specializarea lor, dar nu știm în ce categorie
materialele aparțin. Nu este surprinzător faptul că studenții nu postează științific
articole, mai ales având în vedere interesul lor slab pentru cercetarea științifică, ca.
evidențiat mai sus.
Fig. 6. Tipuri de materiale postate pe Internet create de studenți înrudite cu
specializarea lor
Ne-a interesat ce materiale transmit elevii pe Internet.
Materialele expediate în format electronic sunt utilizate frecvent, în special pe
rețelele sociale unde procedurile sunt ușor de aplicat. În figura 7 vedem
că, majoritatea studenților (87%) folosesc internetul pentru a transmite date geografice
imagini, dar ne așteptăm ca toți elevii să fi făcut acest lucru. Aproximativ 57% dintre studenți
înainte Site-uri de geografie, 50% documentare geografice, 43%
Pagini de geografie, 30% articole științifice și geografice
animații. Observăm că aceste categorii sunt puternic promovate și
transmise pe rețelele de socializare. Mai puține materiale transmise de studenți sunt:
Prezentări PowerPoint Geography (17%), proiecte de lecții de geografie
(10%), cărți de didactică geografică (3%), știință didactică geografică
articole (0%). Pe rețeaua de socializare Facebook nu am identificat PowerPoint
prezentări și proiecte de lecții postate și transmise. In orice caz,
Au fost postate cărți de didactică geografică (de exemplu, Dulamǎ, 2001) și
transmise, dar se pare că studenții chestionați nu au aceste informații.
În 2015, am promovat o pagină de cărți și articole științifice pe Facebook,
multe dintre ele cu teme de didactică geografică în limba română și
Engleză, dar se pare că elevii, chiar dacă i-au văzut, au
încă nu le-a studiat și le-a transmis.
53

Pagina 11
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
Fig. 7. Materiale de internet transmise de studenți
Ne-au interesat căile de comunicare utilizate prin intermediul
Internet. Din figura 8 observăm că toți studenții folosesc rețeaua socială
Facebook pentru comunicare pe internet, în timp ce rețeaua socială Twitter
și rețeaua profesională LinkedIn sunt mai puțin utilizate de studenți, nefiind
atractiv pentru ei. Aproximativ 95% dintre studenți folosesc e-mailul pentru comunicare,
dar ar trebui să ne așteptăm să fie folosiți de toți. Nu ne-a surprins
ponderea mare a comunicării prin mesagerie (60%), dar a celor mari
ponderea comunicării prin Skype (53%). Faptul că mulți
studenții folosesc internetul pentru apeluri telefonice (50%) și WhatsApp
cererea (47%) indică că caută soluții ieftine pentru voce
comunicare și în acest scop folosesc tehnologiile actuale. Noi Deasemenea
observați lipsa de interes a studenților de a comunica pe forumuri (10%),
probabil pentru că nu-și mai îndeplinesc personalul și profesionalul
interesele și care nu sunt o modalitate foarte eficientă de a găsi informațiile pe care le aveți
nevoie la un moment dat. Din discuțiile cu studenții, am constatat că
comunică mult prin grupuri de discuții, create de studenți
se formează în fiecare an de studiu. Fiecare grup are un moderator student care blochează
postări și discuții necorespunzătoare.
Având în vedere faptul că Internetul promovează informații în diverse
limbi, ne-a interesat cât de mult beneficiază elevii de la ei. În
În figura 9, se observă că toți studenții au căutat informații despre geografie în
Română, 87% în engleză și 20% în alte limbi. Ponderea mare de
studenții care caută informații în limba engleză pot avea câteva
explicații: elevii vorbesc engleza, deși nu este obligatoriu, deoarece
pot folosi Google translate; mai multe informații sunt postate în limba engleză pe site-ul web
Internet. Faptul că 20% dintre studenți au căutat Geografie
informațiile din alte limbi nu înseamnă că cunosc aceste limbi,
dar poate au avut alte motive. De exemplu, ne așteptăm să găsim pe
Informații geografice relevante pe Internet despre o țară (text, diagrame și
hărți) în limba oficială a țării respective. Legat de cele anterioare
54

Pagina 12
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
15
întrebare, am investigat dacă studenții descarcă informații în alte
limbi decât limba lor maternă În figura 9 se observă că toți elevii
au descărcat informații despre geografie în limba română de pe Internet.
procentul de studenți care au descărcat informații în limba engleză a refuzat
87% până la 77%, comparativ cu procentul celor care au căutat
informații în limba română. De asemenea, procentul celor care au descărcat
Informațiile despre geografie în alte limbi au scăzut de la 20% la 13%.
Fig. 8. Moduri de comunicare a elevilor prin Internet
Fig. 9. Limba materialelor pe care elevii le caută și le descarcă
De asemenea, am analizat dacă studenții caută informații pe Internet
independent sau prin recomandarea cuiva. În figura 10 se observă
că 93% dintre studenți caută singuri informațiile de care au nevoie pentru ei
specializare. Aproximativ 63% dintre studenți accesează pagini recomandate de alții
(colegi, prieteni, familie, cadre didactice) pentru documentare în cadrul acestora
specializare, în timp ce 33% accesează paginile promovate de mass-media. Ne așteptăm
55

Pagina 13
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
toți studenții să caute informații atât din proprie inițiativă, cât și
recomandat de alții, mai ales că o mare parte din astfel de informații sunt
promovat de „prieteni” pe Facebook.
Fig. 10. Modalitățile elevilor de a căuta informații pe Internet
Am investigat modul în care elevii sunt activi pe Internet. În
În figura 11 se observă că toți studenții au un cont Facebook. Pe net
spațiul promovează sloganul: „Dacă nu ești pe Facebook, nu exiști”
(Bâtcă, 2011). Ceea ce este surprinzător este că 23% dintre studenți au declarat-o
avea o pagina de Facebook. Aproximativ 97% dintre studenți au conturi de e-mail și
toți 97% au spus că folosesc e-mailul pentru comunicare. Patru studenți (13%)
au confirmat că au un cont Twitter, dar doar unul a spus că folosește acest lucru
rețea de comunicare. Doi studenți au declarat că au un LinkedIn
cont și au mai spus că folosesc această rețea pentru comunicare. Numai
un student a spus că nu are blog personal sau site personal.
Fig. 11. Moduri în care elevii sunt activi pe Internet
În cazul articolului în care li se cere să nominalizeze
Pagini cu conținut de geografie pe care le apreciază și le urmăresc pe Facebook 27
elevii au răspuns. Trei studenți afirmă că nu respectă nicio pagină, dar
56

Pagina 14
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
17
apreciem că este o afirmație implauzibilă. Numărul de pagini
urmărite și exemplificate de studenți variază de la 1 la 21: 1 pagină - 6
studenți; 2 pagini - 4 elevi; 3 pagini - 5 elevi; 5 pagini - 3 elevi;
6 pagini - 1 student; 9 pagini - 2 elevi; 10 pagini - 1 student; 11 pagini
- 1 student; 21 de pagini - 1 student. Cu toate acestea, credem că aceste răspunsuri sunt
nu reflectă cu adevărat realitatea, deoarece studenții urmăresc multe alte pagini, dar
le era dificil să le eticheteze în chestionar. Un student a spus
„Nu știu exact ce apreciez pe Facebook, dar în general toate acestea
există despre Geografie și, mai ales, pe Facebook, îmi place să citesc și dacă
Apreciez, atunci îmi place și o distribuie în continuare ”. Un alt student nu
specifică numele paginilor, dar menționează categoriile lor: „Trageri în aer
de orașe, situri geografice, mănăstiri, parcuri naționale și multe altele
locuri geografice ”. Studenții au menționat numele a 42 de persoane diferite
pagini, dintre care 31 nume sunt în engleză și 11 în română. Pe
pe de altă parte, 30 de pagini au fost urmate de un elev, 5 pagini de 2 studenți,
2 pagini de 3 studenți, 2 pagini de 4 studenți (Ghiduri turistice,
Reguli de Geomorfologie), 2 pagini de 5 studenți (Geografia Climatologie,
Profu 'de geogra' [Profesorul de Geografie]), o pagină a fost urmărită de 6
studenți (National Geographic). 27 de studenți au răspuns la public
grupuri pe Facebook care vizează Geografia și în care s-au înscris studenții.
Doi studenți au spus că nu sunt înscriși în niciun grup și în niciun alt grup
grup care a vizat Geografia. În fiecare grup au fost înscriși 5 elevi, 5
elevii au fost înscriși în 2 grupe, 9 studenți în 3 grupuri, 3 studenți în 4
grupuri, 2 elevi în 5 grupe. Studenții au fost înscriși în diferite grupuri:
UBB Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie (11 studenți), Geografie
Modulul pedagogic (9 elevi), geografi și profesori (6 elevi),
EGEA Cluj-Napoca (3 studenți), GIS România (3 studenți). Un număr de 10
elevii au fost înscriși în grupuri de discuții cu specializări și ani de zile
studiu creat pe yahoo.com, nu pe grupuri publice existente pe Facebook.
Elevii au menționat numele a 6 grupuri în care doar unul dintre ei se afla
înscriși. Un elev a menționat o pagină existentă pe Facebook, în loc de
grupuri publice. Am fost surprinși că doi studenți au menționat public
grupuri care au un nume în engleză.
Ne-a interesat perioada de timp pe care elevii o petrec zilnic pe site
Internet. În figura 12 arătăm că 34% dintre studenți petrec 4-6 ore zilnic
pe Internet, 23% petrec 2-4 ore, 17% petrec 6-8 ore, 13% cheltuiesc
1-2 ore, 3% petrec mai mult de 8 ore, în timp ce 10% au ales opțiunea „Eu
nu stiu / Nici un raspuns ”. Aceste rezultate confirmă afirmația că studenții
petreceți 4-5 ore zilnic și chiar mai mult pe cererea de internet făcută de noi la
începutul cercetării. Niciunul dintre studenți nu a declarat că cheltuiește mai puțin de
o oră pe Internet.
57

Pagina 15
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
Fig. 12. Durata studenților
cheltuiți pe internet
CONCLUZII
Cercetarea a urmărit să analizeze comportamentul unui eșantion de 30 de ani al treilea
studenți de la diverse studii majore (Geografie, Geografia Turismului,
Hidrologie, meteorologie și cartografie) de la Facultatea de Geografie,
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, România, în perioada 2014-2015
an academic. Am aplicat un chestionar care conține 15 articole legate de:
activitățile lor pe internet; durata timpului petrecut de studenți pe Internet;
dispozitive utilizate pentru accesul la Internet; tipuri de materiale pe care elevii
descărcate, citite, vizualizate, transmise sau postate pe Internet; tipuri de
aplicațiile utilizate.
Analizând răspunsurile participanților am constatat următoarele:
- cele mai multe activități desfășurate de studenți pe Internet au fost pentru
informații / documentare / vizualizare / jocuri pentru profesioniști sau pentru personal
scopuri și pentru comunicare;
- 97% dintre studenți au descărcat și 93% dintre ei au urmărit
imaginile geografice de pe Internet, acestea fiind principalele tipuri de
materiale de care erau interesate. Alte materiale de interes au fost: Geografia
filme documentare, cărți și prezentări PowerPoint;
- privind tipurile de materiale postate pe Internet create de
elevii și în legătură cu specializarea lor, imaginile geografice aveau
primul loc cu 77%, în timp ce textele geografice reprezentau 40% din postări;
- imaginile geografice au avut poziția de vârf în ceea ce privește materialele
expediat pe Internet;
- toți studenții au avut un cont Facebook și au comunicat utilizându-l,
iar 97% dintre aceștia au folosit și e-mailuri pentru comunicare;
58

Pagina 16
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
19
- studenții au căutat informații atât în limba română, cât și în engleză;
iar 93% dintre ei au căutat de la sine informațiile pe care le au
necesare specializării lor;
- peste 50% dintre studenți petrec zilnic cel puțin 4 ore pe zi
Internet.
Ținând cont de timpul petrecut zilnic de studenți pe Internet și
corelate cu alte răspunsuri am ajuns la concluzia că preocupările lor erau
în strânsă legătură cu internetul, indiferent dacă a fost vorba de comunicare, de carieră,
sau viața personală.
Referințe
Ardelean, A., & Mândruț, O. (coord.) (2012), Didactica formării competențelor.
Cercetare, apoi, inovare, formare . Arad: Universitatea de Vest „Vasile
Goldiș ”, Centrul de Didactică și Educație Permanentă. Preluat pe 2 februarie,
2015, de la https://ro.scribd.com/doc/129529731/Didactica-Competente-
Final
Bâtcă, A., Nu ești pe Facebook, nu exiști. Cât va mai dura dura moda Facebook?
Preluat pe 4 februarie 2015, formular http://www.evz.ro/nu-esti-pe-facebook-
nu-existi-cat-va-mai-durei-facebook--moda 932299.html
Cinque, M. (2013). „Lo studente riflessivo”: ouso di dispozitive mobili tra formation
on-the job e PLN (rețea personală de învățare). Form @ re - Jurnal deschis pe
la formazione in rete , 11, 73, p. 38-50. Preluat pe 6 februarie 2015, de la
http://www.fupress.net/index.php/formare/article/view/12554/11890
Cumparați un „ Partidul Facebook ” în ziua victoriei lui Iohannis . regăsit
5 februarie 2015, formularul http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-
18598966-analizeaz-hotnews-cum--functionat-facebook-partidul-victoriei- ziua
lui-iohannis.htm
De Pietro, O., Muoio, P., & De Rose, M. (2013). E-Learning 2.0: una ricerca
sull'utilizzo di un mediu de învățare socială în un contesto universitario.
Topologik - Rivista Internazionale di Scienze Filosofiche, Pedagogiche e
Sociali , 13, p. 114-134. Adus 6 februarie 2015, formular
http://www.topologik.net/Orlando_De_Pietro_Pierluigi_Muoio_Maurizio_De_
Rose_Topologik_Issue_n.13_2013.pdf
Dulamă, ME (2001). Elemente de didactică geografiei. Cluj-Napoca: Editura
Clusium.
regăsit
februarie
1,
2015,
din
http://www.didactic.ro/materiale-didactice/95296_elemente-din-didactica-
geografiei-de-Dulama-maria-eliza-Clusium--editura cluj-2001-176-p
Dulamă, ME (2007). Geografie fizică. Planificări și proiecte de lecții pentru clasa a
Va. Cluj-Napoca: Editura Clusium.
Dulamă, ME (2007). Geografie fizică. Planificări și proiecte de lecții pentru clasa a
Va. Cluj-Napoca: Editura Clusium.
59

Pagina 17
MARIA ELIZA DULAMĂ, IOANA MAGDAȘ, GABRIELA OSACI-COSTACHE
2
Dulamă, ME (2010). Geografia populației și a așezărilor, Proiecte de lecții pt clasa
un Xa . Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Dulamă, ME, & Mihalca, IA (coord.) (2010). Europa, Proiecte de lecții pt clasa
un VI-a . Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană.
Eco, U. (2007). Un serveste il profesore? Adus 6 februarie 2015, formular
http://espresso.repubblica.it/opinioni/la-bustina-di-
minerva / 2007/04/17 / stiri / a-che-servi-il-professore-1.3250
Giannola, E. (2013). Il ruolo di Google Earth și OpenStreetMap în parte
civica al procesului decizional. Bollettino dell'Associazione Italiana di
Cartografia, 147, p. 41-52.
Goodchild, MF (2007). Cetățenii ca senzori voluntari: infrastructură de date spațiale în
lumea Web 2.0. Revista internațională a infrastructurilor de date spațiale
Cercetarea 2 , p. 24-32.
Ilinca, N., Mândruț, O., Pârvu, C., Dan, S., Lazăr, N., & Bărbulescu, A. (2011). Ghid
de evaluare. Disciplina Geografie. În Potolea, D., Neacșu, I., și Manolescu,
M. (coord.), Proiectul: „ Instrumente digitale de ameliorare a calității
evaluarea înînvățământul preuniversitar ”. Adus 3 februarie 2015, de la
https://insam.softwin.ro/.../GHID%20DE%20EVAL_GEOGRAFIE2.pdf
Mac, I. (2000). Geografie generală. Cluj-Napoca: Editura Europontic.
Mândruț, O. (2011). Didactica geografiei I.
Formare profesională un cadrelor
didactică pentru învățătură preuniversitar pentru noi oportunități de
poate în carieră. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
București.
regăsit
februarie
1,
2015,
din
http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=1994720
Mândruț, O. (2012). Didactica geografiei II. Formare profesională un cadrelor
didactică pentru învățătură preuniversitar pentru noi oportunități de
poate în carieră. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
București.
regăsit
februarie
1,
2015,
din
https://ro.scribd.com/doc/101226569/Didactica-geografiei-2
Mândruț, O. (2012). Instruire centrată pe competențe geografiei în învățământ
preuniversitar . Arad: Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Centrul de
Didactică și educație permanentă.
Mândruț, O., Catană, L., & Mândruț, M. (2012). Instruire centrată pe competențe .
Arad: Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Centrul de Didactică și Educație
Permanenta.
regăsit
februarie
2,
2015,
din
http://www.slideshare.net/stelamirela/instruirea-centrata-pecompetente
Mândruț, M., Mândruț, O., & Boboc, D. (2012). Didactica disciplinelor din
învățământul primar: Științele naturii și Geografie . Arad: Universitatea de
Vest „Vasile Goldiș”, Centrul de Didactică și Educație Permanentă. regăsit
2 februarie 2015, de la https://ro.scribd.com/doc/129529882/Didprim-
StGeo-Final
Nou miting duminică pentru Roșia Montana la Cluj-Napoca . Preluat 4 februarie
2015,
din
http://www.napocanews.ro/2013/09/nou-miting-duminica-
pentru-rosia-montana-la-cluj-napoca.html
Osaci-Costache, G. (2012). La formazione delle competențe profesionale
60

Pagina 18
STUDIU DE UTILIZARE A INTERNETULUI DE GEOGRAFIE
ISSN 2285 - 939X
ISSN - L 2285 - 939X
21
specializare în Cartografie prin intermediul site-ului fonti cartografice Web
e dei programe gratuite, liberi și Open Source. Bollettino dell'Associazione
Italiana di Cartografia , 144-145-146, p. 123-135.
Osaci-Costache, G., Cocoș, O., & Cocoș, A. (2014). Materiale cartografice online
pentru învățământul superior geografic: oportunitate sau amenințare ?. În Vlada, M.,
Albeanu, G., & Popovici, DM (eds.), Proceedings of the 9th International
Conferință despre învățarea virtuală ICVL 2014 , București, 24-25 oct. 2014,
Editura Universității din București, p. 218-224.
Protest împotriva exploaterii gezelor de șist . Preluat la 4 februarie 2015, de la
http://www.ziare.com/clujnapoca/articole/protest+impotriva+exploatarii+ga
zelor + de + SIST
Românii, în stradă înainte de alegeri . Preluat la 5 februarie 2015, formular
http://adevarul.ro/news/eveniment/mii-romani-ies-strada-semn-
-diaspora-solidaritate-indemna-IASA-Oamenii vota-
1_5465f6fe0d133766a8db8cd1 / index.html
Talângă, C. (2007). Geografie și didactică geografiei . Formarea profesională a
cadrelor didactice pentru învățământul preuniversitar pentru noi oportunități de
poate în carieră. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,
București.
regăsit
februarie
3,
2015,
din
http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/morari/geografie.pdf
Tomescu, V. (2003). Elemente de didactică geografiei . Craiova: Universitatea de la
Craiova.
regăsit
februarie
3,
2015,
din
https://ro.scribd.com/doc/101318913/Didactica-Geografiei-Viorica-Tomescu