See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/330599303

Abordări ePedagogice și Metodologii de învățare combinată utilizate în

Predarea Disciplinelor Științifice

Conference Paper · January 2019

CITATIONS READS

0 98

3 authors, including:

Adrian Adascalitei Marin Vlada

Gheorghe Asachi Technical University of Iasi University of Bucharest
20 PUBLICATIONS   11 CITATIONS    28 PUBLICATIONS   34 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Forum EMC Thematic Network, Forum of Laboratories Implementing EU Electromagnetic Compatibility Directive, FOR-EMC (GROW / DC5MTI European Program), GTC1-
2002-73008, Competitive and Sustainable GROWTH, (GROWTH), Programme http://www.for-emc.org/ View project

ROINFO View project

All content following this page was uploaded by Adrian Adascalitei on 24 January 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Abordări ePedagogice și Metodologii de învățare combinată
utilizate în Predarea Disciplinelor Științifice

Adrian Adăscăliței1, Constantin Cucoș2, Marin Vlada3

(1) Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iași, adrian.adascalitei[at]gmail.com,
(2) Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, cucos[at]uaic.ro
(3) Universitatea din București, vlada[at]fmi.unibuc.ro

Abstract
Acest articol de sinteză descrie metodologii de predare-învățare combinată tip ”blended
learning” și analizeazăabordările e-pedagogice care utilizează TIC (Tehnologiile Informatice
și de Comunicații) în domeniul programelor de educație în domeniileștiințifice, matematice,
tehnice și tehnologice care pot fi recunoscute și acreditate în Uniunea Europeanăcât și la
nivel internațional. Sunt analizate publicații recente ale ASEE (Societatea Americană pentru
Educație în Inginerie), IEEE (Institutul de ingineri electricieni și electroniști), SEFI
(Societatea Europeană pentru Educație Inginerească) și IGIP (Societatea Internațională
pentru Pedagogie Inginerească). Lucrarea reflectă, de asemenea, experiența Universității
Tehnice „Gh. Asachi“ din Iasi, Universității ”Al. I. Cuza” din Iași și al Universității din
București în pregătirea personalului didactic (cu sprijinul Moodle Romania).

1. Introducere
Acest articol cuprinde în prima parte o sinteză a noțiuni de e-Pedagogie care fundamentează
învățarea combinată (Blended Learning). Sunt trecute în revistă principalele teorii pedagogice și
caracteristicile modelelor de învățare aferente, și aplicarea acestor modele în domeniul online.
A doua parte a articolului este dedicată proiectării cursurilor STEM (Science, Technology,
Engineering, and Mathematics/Învățământ, Tehnologie, Inginerie și Matematică) de tip Învățare
Mixtă (BL) folosind modelul CDIO (Conceive--Design-Implement-Operate / Planificare-
Proiectare-Realizare-Funcționare).
Lucrarea reflectă experiența Universității Tehnice „Gh. Asachi“ din Iasi, a Universității ”Al. I.
Cuza” din Iași și a Universității din București în formarea inițială a viitorilor profesori.

2. Noțiuni de e-Pedagogie pentru învățarea combinată (Blended Learning)

Învățarea combinată (Blended Learning) reprezintă o asamblare, pe linie instrumentală și
procedurală, dintre învățarea tradițională și e-learning (online learning, învățarea online).
Principalele teorii pedagogice (Teorii/Autori) și modelele de învățare aferente [1], [2],
caracteristicile acestor modele și aplicarea acestor modele în domeniul online sunt prezentate mai jos.

2.1. Behaviourism/Comportament Exterior (Skinner;Tennant)

Caracteristici principale:
 Modificarea comportamentului prin metoda stimul-răspuns;
 Învățare prin metoda încercare-verificare;
 Învățarea prin combinare / asociere și consolidare;
 Controlul răspunsului adaptiv;
 Concentrare pe rezultate observabile.
Aplicații în domeniul e-learning:
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XVI-a, 2018 85

Metodele didactice transferate în mediul online utilizează citirea/înțelegerea de către student a

unei pagini web, urmată imediat de verificare/atestare și/sau corectarea răspunsului.

2.2. Cognitivism (Anderson; Wenger;Hutchins;Piaget)

Caracteristici principale:
 Concentrare pe structurile cognitive interne; consideră că în urma învățăriiau loc
transformări în aceste structuri cognitive;
 Concentrare pe dezvoltarea umană;
 Metoda pedagogică se referă la prelucrarea și transmiterea informațiilor prin comunicare,
explicare, recombinare, comparare, contrast, inferență și rezolvarea problemelor;
 Util pentru proiectarea secvențelor de structuri conceptuale care se bazează pe structurile
de informare existente.
Aplicații în domeniul e-learning:
Cunoașterea distribuită (Salomon, 1993) ar putea impune o structură de cunoștințe
interdependentă între individ și mediul înconjurător, bogat în informații de resurse și
legături/conexiuni;
Dezvoltarea sistemelor inteligente de învățare și conceptul de agenți personalizați de
dezvoltare.

2.3. Constructivism (Papert;Duffy&Jonassen)

Caracteristici principale:
 Concentrare pe procesele prin care studenții/elevii își construiesc propriile structuri
mentale atunci când interacționează cu un mediu;
 Orientare strategic-pedagogică pe sarciniobservabile;
 Favorizează activități practice, autodirecționate spre proiectare și descoperire;
 Utile pentru medii de învățare structurate, cum ar fi realități virtuale, simulate; construirea
structurilor conceptuale prin implicarea studentului în sarcini auto-direcționate.
Aplicații în domeniul e-learning:
 Decelarea unor seturi de instrumente și alte sisteme de asistență, care ghidează și
informează utilizatorii implicați într-un proces de activități, ar putea fi folosite cu succes
pentru a încorpora și pentru a utiliza principiile constructiviste;
 Acces la resurse și expertiză oferă potențialul de a fi realizate medii de învățare mai
atractive și orientate pe student/elev, active și autentice;
 Facilitare de generare a unor microunivers-uri și simulări cu valoare didactic-explicativă.

2.4. Învățare Bazată pe Activități (Vygotsky, ’34;Wertsch, ’85;Engestrom, ’87)

Caracteristici principale:
 Concentrare pe structurile activităților considerate ca entități constituite evolutiv,istoric;
 Activitate în colectiv realizată cu ajutorul unor obiecte/materiale didactice și desfășurată
într-un cadru situat într-un context socio-cultural mai larg, directivat de reguli;
 Avantajul pedagogic constă în depășirea decalajului dintre starea istorică a unei activități
și stadiul de dezvoltare al unei persoane raportat la acea activitate, de ex. starea actuală a
utilizării limbii și abilitatea unui copil de a se exprima în acea limbă;
 Zona Dezvoltării Proximale - ideea că evaluarea capacității actuale a unui individ oferă o
perspectivă limitată asupra potențialului de dezvoltare al individului, potențial care este
mai bine studiat prin examinarea muncii sale prin comparație cu rezultatele obținute de un
coleg mai capabil.
86 Universitatea din Bucureşti și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Aplicații în domeniul e-learning:

 În ultimul deceniu, a avut loc o trecere de la accentul pe aspectele informative (și în
special pe conținut) ale TIC, pe accentul pus pe comunicare, colaborare și înțelegere a
factorilor care stau la baza dezvoltării comunităților/colectivităților;
 În special, s-a constatat că dezvoltarea conținutului în sine nu conduce la o învățare mai
eficientă și că este necesară structurarea și promovarea mediilor de învățare care să
permită comunităților să se dezvolte.
 Capacitățile de rețea ale web-ului permit accesul mai diversificat la diferite forme de
expertiză și creșterea potențialului de dezvoltare a diferitelor tipuri de comunități.

2.5. Învățarea în context social(Mercer;Vygotsky;Laurillard;Lave;Wenger)

Caracteristici principale:
 Sunt luate în considerare interacțiunile sociale și învățarea în cadrul unui grup (participare
socială);
 Accent pe relațiile interpersonale care implică difuziunea valorilor, imitarea și inter-
modelarea;
 Limbajul este considerat instrument de învățare și de construire comună a cunoștințelor;
 Limbajul are două funcții:
1. un instrument de comunicare sau cultural, utilizat pentru împărtășirea și dezvoltarea în
comun a cunoștințelor;
2. un instrument psihologic pentru organizarea gândurilor noastre individuale, pentru
raționament (gândire logică), planificarea și revizuirea acțiunilor noastre;
 Dialogul între tutore și student poate fi articulat în 12 nivele de implicare - atât externe,
cât și interne;
 Cunoașterea înseamnă obținerea unor deprinderi concrete ca urmare a desfășurării unei
activități care este evaluată. Participând la o anumită activitate înseamnă implicare activă;
 Se referă la capacitatea studentului de a se implica și experimenta mediul studiat; din
aceste observații rezultă cunoștințe obținute/învățate.
Aplicații în domeniul e-learning:
 Formele multiple de comunicare asincronă și sincronă asigură forme mai diverse și mai
bogate de dialog și interacțiune între studenți și tutori și între colegi, și permit utilizarea
materialelor didactice arhivate și a resurselor pentru forme indirecte de învățare;
 Diferitele instrumente de comunicare on-line și medii sociale de învățare creează forme
de comunități de activități practice sau facilități care să susțină și să dezvolte comunitățile
existente.

2.6. Învățarea prin Experimente(Dewey;Kolb;Jarvis)

Caracteristici principale:
 Procesul de învățare prin experiență și este mai exact definit ca fiind "învățare prin
reflecție asupra acțiunii efectuate”;
 Învățarea prin transformarea experienței în cunoștințe, priceperi/deprinderi, atitudini,
valori, emoții;
 Reflectarea/Meditația ca mijloc de transformare a experienței;
 Învățarea prin rezolvarea de probleme:
- Experiment: Identificarea și definirea problemei
- Culegerea și analizarea informațiilor
- Conceperea unei teorii și verificarea ei prin experiment
- Învățare directă /primară prin experiment și învățare secundară prin analiză simbolică
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XVI-a, 2018 87

- Raționament și Gândire
- Evaluare (Dewey, 1916)
Aplicații în domeniul e-learning:
 Comunicarea asincronă oferă noi forme de conversație care nu sunt legate de timp și, prin
urmare, oferă oportunități sporite de sedimentare, procesare, reflecție;
 Arhivele și multiplele forme de reprezentare a diferitelor forme de comunicare și
experimentare oferă oportunități de reflecție.

Fig. 1. Pagina unui curs de tip Blended Learning, din cadrul Facultății de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași

2.7. Teoria Sistemelor (Senge; Laurillard)

Caracteristici principale:
 Pune accent pe învățarea organizațională sau pe modelarea dezvoltării cursanților
analizând răspunsurile acestora și furnizând informații suplimentare.
Aplicații în domeniul e-learning:
 Noi forme de distribuție și stocare, arhivare și recuperare care oferă potențial pentru
dezvoltare a bazelor de cunoștințe folosite în comun în cadrul organizațiilor și a formelor
de cunoaștere distribuite în organizații;
 Modele de adaptare a contului de învățare ca răspuns la feedback-ul discursiv/rațional și
active al studentului.
88 Universitatea din Bucureşti și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

3. Proiectarea cursurilor de tip învățare combinată/mixtă (Blended Learning, BL) pentru

Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică (Science, Technology, Engineering, and
Mathematics/STEM), folosind modelul Planificare-Proiectare-Realizare-Funcționare (CDIO
/Conceive--Design--Implement—Operate)
Proiectarea cursurilor ar trebui să se bazeze pe un curriculum bine conceput și pe formularea
adecvată a obiectivelor propuse procesului de învățare. În același timp, trebuie proiectate strategii
și structuri de auto-învățare, monitorizare, auto-evaluare, care să motiveze permanent agentul
învățării.
Elementul central care stă la baza proiectării unui curs este modul în care sunt selectate
activitățile de predare și învățare (Teaching and Learning Activity, TLA). Acest lucru necesită
înțelegerea modului în care elevii/studenții învață și, în consecință, utilizarea fiecărui tip disponibil
de activitate de predare și învățare care se potrivește stilului de învățare. Laurillard [5] a sintetizat
în consecință o listă de TLA din teoriile învățării:
 Achiziție: citire, vizionare, ascultare.
 Investigare: utilizarea resurselor pentru a dezvolta o rezultat bazat pe dovezi.
 Discuție: dezbaterea, interogarea, răspunsul, argumentarea ideilor.
 Practică: acționează, în funcție de răspuns, pentru a obține un obiectiv sau un rezultat.
 Colaborare: lucrează în grup pentru a obține un rezultat colectiv.
 Producție: a realiza un produs pe care alții să îl evalueze pe baza unor criterii convenite.
Majoritatea Sistemelor de Administrare a Învățării (Learning Management Systems, LMS) au
fost create pentru a susține activitățile de Predare Învățare (Achiziție, Investigare, producție și
punere în practică/aplicare) iar uneori aceste LMS pot fi extinse și pentru discuții/dezbateri și
colaborare.

Activități de predare și învățare și procesele aferente (de la van Puffelen [6], bazat pe
Laurillard [4])
Există limite în înlocuirea activităților de predare și învățare din campus (educația școlară
tradițională) prin versiuni online. Se pare că studenții au nevoie de o perioadă minimă de timp de
contact față în față cu profesorii și colegii lor studenți. Rezultatele dorite ale învățării de nivel
superior în domeniul educației inginerești necesită o muncă de colaborare bogată în campus, care
nu poate fi complet oferită online.

Tendințe și previziunireferitoarela învățarea combinată (Blended Learning)

1. Învățare mixtă mobilă. Utilizarea sporită a dispozitivelor mobile va crea noi oportunități și
va genera noi metode centrate pe învățarea mixtă.
2. Vizualizare, individualizare și învățare practică directă. Mediile de învățare combinate vor
deveni din ce în ce mai individualizate, în special punând accentul pe activitățile intuitive, practice.
3. Învățare mixtă determinată de student. Învățarea asociată va încuraja o responsabilitate mai
mare a studenților față de rezultatele învățării. Deciziile privind tipul și formatul învățării
combinate vor fi luate de studenți în locul instructorilor sau proiectanților proceselor de instruire.
Studenții își vor crea propriile programe de instruire și își vor asuma nivele particulare de
competențe.
4. Creșterea conexiunilor, a comunităților de instruire și a colaborării. Învățarea combinată va
deschide noi căi de colaborare, de construire a comunităților de învățare și de conectare globală.
Învățarea combinată va fi folosită ca un instrument de înțelegere și apreciere globală.
5. Învățarea la cerere. Învățarea combinată se va concentra pe autenticitatea și experiențele din
lumea reală pentru a suplimenta, extinde, îmbunătăți și înlocui învățarea formală. Învățarea mixtă
va folosi: crearea și studierea online a unor situații/cazuri, scenarii, simulări;folosirea jocurilor de
roluri și a învățării bazate pe rezolvare de probleme.
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XVI-a, 2018 89

Educația în funcție de interes (on-demand) este o strategie de instruire în care un cursant obține
accesul la conținutul de învățare/cunoștințe în timp real, oriunde și oricând.
6. Interdependența între activitate și învățare. Pe măsură ceimportanța învățării combinate
crește, conexiunile dintre învățarea la locul de muncă și învățarea formală se vor estompa.
Învățământul superior va acorda credite/aprecieri pentru activitățile efectuate de la locul de muncă
și chiar credite pentru rezultatele muncii efectuate.
7. Calendarul/structura programului de studiu va fi flexibil. Planificarea timpului de învățare
variază în funcție de nivelul de cunoștințe și deprinderi individuale ale studentului.
8. Proiectarea cursurilorpentru învățare mixtă. Cursurile și programele de studiu vor fi
proiectate pentru învățare combinată.
9. Rolurile instructorilor se vor modifica. Rolul unui formator într-un mediu mixt va fi de
mentor, îndrumător și consilier.
10. Apariția specialiștilor în învățarea mixtă. Pentru specialiștii din domeniul învățării mixtevor
apărea:calificări atestate/certificate pentru profesori; programe de licență/master; resurse/portaluri
conținând cursuri și programe specifice Blended Learning.
11. Revizuirea strategiilor de formare a viitorilor profesori. Curricula pentru pregătirea cadrelor
didactice trebuie să conțină cursuri/activități/procese bazate pe învățarea mixtă, specifice Blended
Learning sau alte oportunități facilitate de spațiul virtual.

4. Curs tip Blended Learning (învățare combinată) pentru instruirea viitorilor profesori
În această secțiune prezentăm un scenariu pedagogic de învățare mixtă pentru formarea
viitorilor profesori organizat în ultimii 6 ani la Universitatea "Al. I. Cuza ", Iași, România.
Scenariile se bazează pe combinarea diferitelor abordări interactive "față în față", cum ar fi
învățarea bazată pe rezolvare de probleme, abordările bazate pe colaborare realizare de proiecte
precum și pe diverse activități și resurse didactice de tip e-learning.
Cursul a fost organizat cu suportul mediului virtual e-learning: Moodle. Scenariul pentru cursul
"Tehnologii de învățare electronică" utilizează obiectele de învățare interactivă și de simulare
compatibile cu standardul SCORM (SCORM este un set de standarde tehnice pentru produsele
software de e-learning) combinate cu rezolvarea practică a problemelor în modul "față în față" și
rezolvarea unor sarcini didactice în modul online.

Scenariul de învățare pentru cursul "Tehnologii e-Learning"

Scopul general al cursului este de a forma cunoștințe și abilități privind utilizarea tehnologiilor
și metodelor de e-learning precum și implementarea reușită a acestor tehnologii TIC în procesul
educațional din învățământul primar și secundar.
Subiectele de bază ale cursului sunt: 1. Concepte tehnologice și pedagogice de bază în e-
learning; 2. Modele de cursuri tip e-learning; 3. Teoriile psihologice ale învățării și implementarea
acestora în e-learning; 4. Caracteristicile funcționale ale mediului e-learning Moodle: Utilizarea
editorului HTML integrat; Lucrul cu resursele de învățare - pagină web, etichetă, link către resurse
externe, legătură într-un fișier sau un director etc. Lucrul cu activități de învățare - atestare, forum,
blog, wiki, chestionar etc .; Gestionarea studenților.
Cursul a fost organizat în mod mixt cu ajutorul mediului e-learning Moodle. Studenții au avut
14 ore de cursuri și 7 ore de exerciții în modul "față în față" și în jur de 30 de ore pentru
dezvoltarea propriului curs de e-learning în mediul virtual de învățare Moodle. În cadrul lecțiilor
pe care le-au parcurs, au asimilat temele cursului. În timpul exercițiilor față în față, studenții au
învățat tehnici de bază pentru dezvoltarea cursului de eLearning în Moodle. Ei au lucrat sub
supravegherea tutorelui cu fișiere de tip resurse, pregătite în avans de lector și au folosit simulări și
demonstrații on-line. Pentru a învăța abilitățile de bază pentru dezvoltarea cursului de e-learning
toți studenții au îndeplinit sarcini comune.
90 Universitatea din Bucureşti și Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Sarcinile studenților au fost următoarele: 1. Utilizarea editorului HTML integrat - inclusiv text,
imagini, audio și video, tabele etc .; 2. Utilizarea resurselor de învățare - pagină web, link către
fișier sau resursă web externă, etichetă; 3. Utilizarea și gestionarea activităților de învățare -
atestare, lecție, testare, forum, blog, wiki; 4. chestionar etc .; 5. Managementul studenților -
gruparea, alocarea studenților activităților și resurselor.
Studenții au fost grupați câte 5 în funcție de disciplinele școlare: Facultatea de Litere: română,
spaniolă, engleză, italiană, rusă, franceză și germană; Facultatea de: Geografie, Chimie, Biologie,
Istorie, Drept, Teologie Romano-Catolică, Filosofie, Informatică, Educație Fizică și Sport. Fiecare
grup a fost alocat unui singur curs comun de tip e-learning. În timpul exercițiilor față în față
studenții au folosit materialele de resurse oferite de profesor pentru a învăța tehnicile și
funcționalitățile de bază ale mediului de învățare electronică. De asemenea, studenții au avut
posibilitatea de a utiliza demonstrații și simulări de învățare bazate pe standardul SCORM. Fiecare
student în rolul de "profesor" ar putea desemna un alt student în cursul său ca "student". În acest
fel, alți studenți au posibilitatea de a fi înscriși la un curs cu drepturile specifice elevilor și pot
observa astfel munca colegilor lor.
După întâlnirea față în față studenții trebuie să dezvolte o parte din cursul de e-learning cu
componente obligatorii: 1. conținut de e-learning sub forma paginii web; 2. link-uri către fișiere
cu, prezentare de tip powerpoint; 3. conținut audio și video; 4. testarea folosind diverse tipuri de
testare.
În Tabelul nr. 1 sunt prezentate componentele unui curs de tip învățare mixtă.
În Figura nr. 1 este vizualizată pagina cursului de Instruire Asistată de Calculator
(https://www.moodle.ro/uaic/course/view.php?id=2) pentru studenții, viitori profesori, din cadrul
Facultății de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea ”Al. I. Cuza” din Iași.

Tabelul nr. 1. Componentele unui curs care folosește învățarea combinată (BL)
Curs care folosește învățarea combinată (Blended Learning)
Componente Online (e-Learning) Componente Față-în-Față (F2F), tradiționale
■Materiale Educaționale & Evaluări: ■Materiale Educaționale & Evaluări:
▪Note de lecții / curs ▪Sesiuni de Laborator
▪Prezentări ale lecțiilor ▪Sesiuni Tutoriale Interactive (dacă sunt
▪Materiale pentru Lectură suplimentară necesare)
▪Laboratoare Virtuale ▪Realizarea unor Proiecte
▪Evaluări ▪Examinări Semesteriale Finale
▪Chestionare și Teste Online ▪Seminarii / Dezbateri în cadrulCursului
▪materiale /secvențe didactice Video & (dacă există)
Audio
▪Video Conferințe
▪Lecții înregistrate Video-Audio distribuite
pe Web
■Suport Educațional: ■Suport Educațional:
▪Anunțuri privind desfășurarea cursului ▪Întâlniri Față-în-Față cu Instructorii și
▪E-mail Tutorii
▪Discuții în Grupuri
▪Interacțiunea Studentului cu facultatea
■Administrarea Cursului:
▪Înregistrare la Curs
▪Înregistrarea / Întreruperea activității
Studentului la Curs
▪Retragerea Studentului de la Curs
 Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a XVI-a, 2018 91

Studiile noastre arată că atunci când planificăm activități educaționale în mod mixt pentru
formarea cadrelor didactice, trebuie să luăm în considerare experiența cursanților referitoare la
conținutul cursului. În cazul în care conținutul este aproape de practica lor de predare, aceștia
participă activ la discuții offline și online și la activități de grup.
Dacă profesorii în rolul studenților sunt "novici" în zona studiată au nevoie de mai multe
întâlniri față în față cu tutorele și preferă explicația tutorelui de a fi offline.
În special pentru instruirea cadrelor didactice în utilizarea tehnologiilor de e-learning, trebuie
menționat faptul că nivelul bun al competențelor TIC și experiența anterioară cu mediul e-learning
în rolul elevilor sunt factori-cheie pentru eficientizarea stăpânirii funcționalităților mediului e-
learning.
Pentru a fi forțată implementarea pe scară largă a metodelor interactive de colaborare și a
tehnologiilor de învățare electronică, cadrele didactice din școlile primare și secundare trebuie
instruite în același mod în care trebuie să aplice aceste cunoștințe în clasele lor. Nu trebuie să
uităm că profesorul învață din modul în care a fost educat.

Concluzii
Societatea cunoaşterii, sprijinită tocmai pe noile ancadramente tehnice, obligă la o
reconfigurare a traseelor de formare (inclusiv didactice) în care schemele clasice de relaţionare la
cunoaştere şi la experienţe să fie puse în chestiune. Unitatea de loc, de timp şi de conţinut,
acreditată de pedagogia tradiţională, trebuie să facă loc şi altor principii mult mai flexibile faţă de
reperele menţionate. Integrarea TIC în formarea şi pregătirea profesorilor a devenit o exigenţă a
parcursurilor pedagogice contemporane. Atât formarea iniţială, de bază, cât şi cea continuă,
permanentă trebuie să vizeze şi utilizarea noilor tehnologii în procesele instructiv-educative.
De aceea, comentariile şi argumentele pentru strategiile sau contextele descrise mai sus sunt
binevenite.

Mulţumiri
Dorim să mulțumim tuturor autorilor și instituțiilor pentru valoarea ideilor, conceptelor și
informațiilor pe care le-am folosit în realizarea proiectului nostru. Toate sursele sunt citate în
bibliografie. Cursul nostru este găzduit de organizația Moodle România (eLearning & Software,
www.elearningsoftware.ro/), căreia îi adresăm mulțumirile noastre.

Bibliografie
[1] Conole, G., Dyke, M., Oliver, M., & Seale, J. (2004). Mapping pedagogy and tools for effective learning
design. În Computers & Education, 43(1-2), 17-33
[2] Conole, G. (2010). Review of Pedagogical Models and their use in e-learning. Milton Keynes: Open
University.
[3] Alonso Amo, F., Manrique Gamo, D., Martínez Normand, L., & Viñes, J. M. (2011). How Blended
Learning Reduce Underachievement in Higher Education: An Experience in Teaching Computer
Sciences. IEEE Transactions on Education, 54(3), 471-479.
[4] Laurillard, D. (2013). Teaching as a design science: Building pedagogical patterns for learning and
technology. Routledge.
[5] Armstrong, P. J. (2007). The CDIO Syllabus: Learning outcomes for engineering education. In Rethinking
engineering education (pp. 45-76). Springer, Boston, MA.
[6] Visscher-Voerman, I., & Muller, A. (2017). Curriculum Development in Engineering Education:
Evaluation and Results of the Twente Education Model (TOM). In 45th SEFI Annual Conference 2017.
[7] Report to The European Commission on: New modes of learning and teaching in higher education,
October 2014; http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/reports/modernisation-
universities_en.pdf ;
[8] Adăscăliței A.; Instruire Asistată de Calculator, course online
https://www.moodle.ro/uaic/course/view.php?id=2

View publication stats