Oxidarea AG saturaţi cu număr par de atomi de carbon

 β oxidarea AG (degradarea, scindarea, catabolizarea oxidativă a AG, spirala lui Lynen) – moleculele de AG suferă
un atac oxidativ în poziţia β , urmat de desprinderea unui fragment cu 2C (Acetil Co A)
 Procesul e activ în muşchi, miocard, ficat, rinichi, testicul, splină, creier, plămâni şi ţesutul adipos.
 3 etape:
1. Activarea AG (citoplasmă)
2. Transferul lui Acil CoA în mitocondrii
3. b oxidarea propriu zisă (mitocondrii)

Activarea AG:
 R-COOH + ATP à R-COO-AMP + PPi
aciladenilat
PPi à 2 Pi
 R-COO-AMP + HS-CoA à R-CO~SCoA + AMP
acil-CoA
Sumar:
R-COOH + ATP + HS-CoA à R-CO~SCoA + AMP + PPi
H2O ↓
2 Pi
E- acil Co A sintetaza
Activatori: K; Mg
Inhibitori: Na ; Li

Transferul lui Acil CoA în mitocondrii

 Acil CoA nu poate penetra membrana internă a MC
 Este transportat cu ajutorul carnitinei (β-hidroxi-γ-trimetilaminobutirat- vitamina Bt), ce se formează din Lyz şi Met
activă cu participarea vitaminei C, B6, NAD
b oxidarea propriu zisă
 Localizat în MC (matrixul MC)
 repetarea a 4 reacţii:
1. Dehidrogenarea lui acil Co A (FAD)
2. hidratare
3. a doua dehidrogenare (NAD)
4. reacţie tiolazică
 În rezultat - se formează acetil CoA şi acil CoA cu doi atomi de carbon mai puţin

Bilanţul energetic
 Stoichiometria unui ciclu de oxidare:
CH3- (CH2)n-CH2 – CH2-COSCoA +FAD+
H2O+NAD+HSCoA
Acil CoA (Cn-2) +FADH2+NADH+H+ Acetil CoA
 Stoichiometria oxidării a. palmitic (C16):
n/2 -1 – numărul de cicluri pînă la oxidarea completă
n– numărul atomilor de C

Stoichiometria oxidării a. Palmitic

16/2 -1 = 7 cicluri
7FADH2--------– 7 X 2=14ATP
7NADH+H ----- 7X3=21 ATP
8 CH3COSCoA--- 8X12= 96 ATP
Sumar: 131 mol de ATP
Deoarece 2 legături macroergice sunt irosite la activarea acidului – beneficiul net este de 129

Oxidarea AG nesaturaţi
 b-oxidarea AG nesaturaţi se desfăşoară normal pînă în vecinătatea legăturii duble (cis configuraţie)
 După trei cicluri normale de b-oxidare se ajunge la un cis – Δ3 – enoil – CoA.
 Sub acţiunea izomerazei legătura dublă din cis – Δ3 trece în trans-∆ 2 – se formează trans – Δ2 – enoil – CoA,
intermediar normal al b-oxidării.
  Exemplu: oxidarea acidului oleic (C18:1Δ9)
CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH

Oxidarea AG cu număr impar de atomi de C

 Se oxidează în acelaşi mod ca AG saturaţi, dar în ultima etapă se formează o moleculă de propionil CoA (C3) şi una
de Acetil CoA.

Oxidarea AG cu număr impar de atomi de C

 E- propionil CoA carboxilaza
Co- vitamina H (biotin dependentă)
 E- Metilmalonil-mutaza
 Co- vitamina B12
 Lipsa acestei E – acidemie metilmalonică (în sînge şi urină apare acidul metilmalonic, micşorînd pH sîngelui
(administrat vitamina B12)
Oxidarea AG în peroxisomi
 Caracteristic AG C20-C26
 Produsul final este Acetil CoA, dar nu este asociată cu sinteza de ATP (acetil CoA trece în MC unde este oxidat la
CO2 şi H2O)
 Diferă de oxidarea mitocondrială prin reacţia de oxidare a acil-CoA la enoil-CoA (E- oxidază)
R-(CH2)n-COSCoA+O2▬► R-(CH2)-CH=CH-COSCoA + H2O2
2H2O2 ▬►2H2O+O2)
 Numărul peroxisomilor creşte în diabet, inaniţie, la administrarea unor medicamente (aspirina, preparate hipolemiante)
 Absenţa peroxisomilor- sindromul Zellweger: creşterea AG cu catena lungă şi deces în primele luni de viaţă

Metabolismul TG
 În plasmă - 2 fluxuri de TG:
1. CM – transportă TG exogene – de la intestin la ţesuturi
2. VLDL – transportă TG endogene - de la ficat spre ţesuturi
 Mobilizarea TG din ţesutul adipos are loc în etape, pînă la glicerol şi AG, sub acţiunea lipazelor (mono-; di- ,
triacilglicerollipaza).

Soarta AG şi glicerolului:
 AG sunt transportaţi spre ţesuturi de albumina serică, unde:
1. se supun b oxidării - acetil-CoA (pentru a obţine ATP sau poate fi utilizat la sinteza Col, corpilor cetonici).
2. se activează şi participă la sinteza TG, depozitate în ţesutul adipos
3. difuzează în plasmă şi circulă sub formă de AG liberi (sunt captaţi de ţesuturile periferice: muşchii scheletici,
miocard, rinichi, ficat)
Eritrocitele şi creierul nu pot utiliza AG ca sursă de energie
 Glicerolul:
1. Sinteza de TG şi FL
2. Sinteza glucozei - gluconeogeneză
3. Oxidează pînă la CO2 şi H2O

Oxidarea glicerolului
E1 glicerolkinaza
E2 glicerolfosfatDH
Trigliceridlipaza
 Enzima cheie a lipolizei - trigliceridlipaza adipocitară, cunoscută ca “lipaza hormonsensibilă”.
 Enzima este convertibilă prin fosforilare –defosforilare. Forma fosforilată este activă.
 A: catecolaminele (adrenalina, noradrenalina), glucagonul, ACTH, TSH.
 I: insulina, prostaglandina E, acidul nicotinic, AG liberi.

Sinteza corpilor cetonici (cetogeneza)

 Principala cale de metabolizare a acetil CoA – includerea în ciclul Krebs (în condiţiile în care scindarea
lipidelor şi a glucidelor este echilibrată) - “lipidele ard în flacăra glucidelor”
 În lipsa glucidelor; inaniţie, diabet - OA se utilizează pentru generarea Gl.
 În lipsa OA, Acetil Co A recurge la formarea corpilor cetonici: acetoacetatul, β-hidroxibutiratul şi acetona
 Sinteza lor are loc în ficat, dar se utilizează de ţesuturile periferice
 Au rol energetic (muşchiul cardiac, stratul cortical al rinichilor)
Cetogeneza

Utilizarea corpilor cetonici

 Calea tiokinazică:
 - Acetoacetatul – 2 mol de acetil CoA, utilizate ulterior în ciclul Krebs (23 ATP)

A doua cale de activare a acetoacetatului:

Calea tioforazică:
Reacţie de schimb cu succinil CoA
  Acetona:
 pînă la propandiol (CH3-CHOH-CH2OH) , scindat la fragmente acetil şi formil
 Transformată în piruvat (prin hidroxilare dublă)

Cetonemie, cetonurie
 Cetonemie- mărirea c% de corpi cetonici în sînge
 Cetonurie – apariţia CC în urină
 Diete bogate în lipide, sărace în glucide; inaniţie, diabet, dereglări gastrointestinale la copii sau gravide; glucozurie
renală
 Eliminarea hidroxibutiratului şi acetoacetatului din organism (fiind anioni la excreţie) conduce la pierderea de cationi
– Na - rezultă cetoacidoza
Pierderea H2O – deshidratarea organismului