So INSPITUT PROIROD CLUJ SA BOR, MOTILOR NE, 6-8 COLBCEIVUL GHOBRANTC SQUDIU GROTRHNTG ST HIDROLOGIC pontra " FLAN URBANTSEIC GRUBRAL AL MONIGLPIULUE LU NAPOGA LeeDARS GENERALE Prezenta luorare a~a Sntocmit in oadrul contractulut nr, 2781/1993/c4, Sncheiat intre Priniria Municipiului Clujata= poca, in calitste de bencfioiar gi Institut Protect Cluj SA, Sn calitate de proieotant. Toua de proiectare a fost Lensaté de oltre Avelierul Ge Sistenstizeze din cadrul Institut Project Cluj SA. Prin tena omisi se solicitir . As-Descrieroa generalé a batinului bidrogratic ga cadralui geomoxZologic. Seanalarea wor moment eritice ain se: colul nostra (inundayii, alunectiri), Soma! tora achiund de gonult indiguirea Somegului, Nadgilui, Canalului Morit, bara dole do po Soaeg (Ain intravilen gi di auonte), cénalizarea nor afluenyi af Somegulai gsa-(notivatia lucrérii si perioada cand a fost exeoutatd Zona Piofii Cipariu)e B.Considesasii asupra Souegului Mic ( funegiile sale in teritoriu s1 in oras, debite maxine, minine, peraite/este oportuni crearea unor bazine de rotentic (pentru agreaoat, sport) $n orag sau in imediata vecindtate, aportul in alimentarea ou ap 90a. G,Considerayii privind curenfii de aer D.-Consideratii privind relatia condi fii geotelnice, fond constitult in urma luordrilor de slateaatizare gi construc id din ultimele gage deseniie Re-Hecomandirit sunt necosare aksuri de regularizare a cursurilor de api, lucréri preconisate pentru Dealul Yelesoulul,er 1 Dambul Rotund, pe ce diroctit ar fi proferabil ai se deavolte Sragule = Plan 1tlo,000 oa evidenjieres carsiris geovehiice si a luoritlor nidzoteaniee existenteCape cazalizate, indiguirs, borajey Lacuri asenajate gea.)s Plan 1:25,000 ou evidenjieres terasclor, terenuriler fn pont aai sare do oéCindicdadu-se do 22 caz,ta can penta zones), fa terenurilor degradste, a terenarilor oe impifnds "prize a exo~ 7 unit sau Inordsi de contolidere « zonelor cu adéneint nai aart do fundare gea.ycoloane stratigretion)« in cole de nei sug a foot redat Antogral tortul tenet do protectare, ier in colo co urneavé ae va shapunde fieodrus capitol tn partes f .~ ASBZARZ SI CADRUL NATURAL Muntetplud Cluj-Napoca, megedinfa judeyului Cluj, cate situat in ouloarul Sonegulus like, de o parte si de alta @ socstuia $i pe vVerdantele insofitoare, 14 contactal Depresiunis Sransiiva nied ou masivad muntoo al Giléulus, precun j4 1a intdlnives Podi~ gului Sonegan cu Cdupia Transilvaniei, Altitudinea nodie @ lui este Sa Jur 1a 260 m, find intersectat de parelela 46°46" Latitudine nordick si meridianul 23°56! longitudine eotiou. itint~ cipivl inglobeask $x Linttole Fondul gocworfologic, ins voutii a Soiogului Mic gi couplexul de terase, inclusiv cele ale tibuteruiar prinorpel din apre veut-nord-vest, Nadguds Le acestes so adaugi Gealurile Liaitvofe: Dealul Feleaculus situat , La sud, cu o altitudine de peste 759 a, Dealul Cotajute-Hote, wi intenfluvis ou on raBef asinotrio, abrupt in spre Soaeg gi iin | spre velea Hadagulu:, cu altitudini ouprinse intre 450-507 a i Apoi, sirul dealuriior situate la nord de ores: Fopesti(6é2 =) in nord =vot, Losbalui, Stelujet, $f. Gheorghd(2a nord), Dealul Rapos (578 a), Pinayele Clajulat( 513 m), be Pipé (478 w) in nord-est, anitéfi cave alcibuteso Latura eudicd # Podigulis Some~ janeMunteipial azo © suprefaya oonstrusta ce se intinde pe 0 Lungine de 14-16 kx 91 0 1étine do 5~? ke Guioamal Sosegulus, unde Spi are dezvoltata vatza oo pre= aintd oa 0 vale oubdseoventii care retour perpendicular straturi~ | le ce au o inclinare spre nord-nord-est, aproximativ din spre | Felegeu prin intorfluvial HoLe-Cetiifaie spre Deal) Lonulus Valea axe o 1ijino rehatiy roduak, de la margines vostics a ora~ aulut pint aproape de Paya Kinei Vitoaau) de wide ae lingeste pum ternic, contopintu~se ou lunca Nadkgulut, foraind geaul larg luneK ce se intindo fn aval de oatierul Sonegent. Pe acoanta @iatanfi, uica gi torasele vai au o dozvoltare neunizorait Sn partea sténgh, barate do interfluviul Hoia-Cetajuie, luca dato fingust 9t tn fare tonasot aupenioare nu intdinia alto nisolust | do toraso. Parton aud-veaticd a Cartierulus Wdidgtur-Clintei~ gi | aceon Linttrofs alnied, ente ant largi ,iar pe verount Sntdinin | feaguente do teraai. Din postyia acostora reaulti o& Sonogtl ic | a sugerit, pe teritoriul oragulul, in perfoada doavoltarii vait spre 0 evident deplaraze apre atdnga, Za aval de interfluvial Hola Cotkyute,tunca gL toranele viii hoostut ru ue deavoltl puternio, foradnd un goo care a0 Leagh ou treptelo do teraed Dineconturate fn dreapte vali, prin voroantul nosdie 1 Otaitirulut Central, spre Dealul Felosoulus; weapectiy prin eartierul Ghoosghent pve wate Deratzutit. Tn repianen de contluonfl« Nadiguiut ou Souegul Koy peo suprafayi ms oxtinsl, 1unoa comnt qecior douk vid ao ayron pie foarte mult de baza versentelor limitrofe, fur& aparitia aivelustior de terest, Tn lungel ALL MadBgeied, ae senared o tusk setativ | Ingustis care cate abrginst de dealurile domoale ou aiel fraguente | de tora Po suprafata podurilor de terasy afluentii raulus au opus conuri de dejechie cu arii extinse, oreind forme de evantas wai ridicate tayé de suprafaya plank a terasclor. A se vedea, in acest sone comurile de dejectie de po nalul aténg al vidi Nadi gulut, acelagi aa) al viii Somegului in aval de orag gi aalud Grept a aceluiasi rau, de a vélea Garbiului si pant in aval de cartierul Sonegeaisnae Tn cadral votrei oragului, Uteratura de specialitate Sennaloack 6-? terase, acestea f1ind aituate aproape axelusiv pe Versantal drept 41 viii Somepulus (A se vedea planga anexata le Meworiu). Gerass Ina, mumiti gi térase de luncd, oo utinde din asonte de Paroul Victor Babes = Pata Uihal Viteazu, cartierole l= Fistt, Buouresti, Aurel Viaiou, Biile Somegeni s1 Aeroport. Asoat nivel de terasi, in unele gone apere dublet, precenténd lose) alti~ tudint de 24 m sau, in alte Locuri de 46 ay Sxouple tiptoe in Scest sens sunt carticrul Bresia Grigoresou i Paroul Victor Babeg, Reravele IX gi 1- apar fragaontar spo extinderd nes Feduse, acoperite fn unele locurd cu conuri de dejectie (A se ve~ dea nivelul do teraei de 1a Gridina Bota ick, Caan de cultura « Studentilor, P-ta Cipariu, ote). 0 desvoltare tai extinsd a acca~ for teraso se observé-Sn sone Calvariel, cartierul Grkdini-linag- | bs, Zaebitut darononicy Intre asst Yacht asunise pastaise || ale réului, in locu2 crore a-au zoraat laourile In xona Bislor Gomegoni, acest nivel do terasi a font Geranjat do wigoérile diapive,iogabe do ridicaves ugoard @ aaai= Yulut de sre, ye supragaya cévute:e-au foract mlagtini ettrefe. aetvadines avostut nivel de torasi este de G15, reopectiy 20-05 a Borasa s Lg “apare in cartienul Minstur, apos zonede GAiniotlon, Cimttivalas Central gi Gheorghent Altitudinea aceste! faba de talvegut raulus este do 40-45 ws Tewasa a V-a, cu altitiidine de 60-75 u este dexvoltata || | Pe culuea Cotdjuta gi”ps parted dveapts a viii Soaesului aie, cu suprafoye tragnentate Ia partea superioard a Clinfotlor, Gradina Botanica, Alvernayureinind in maze Linta curbelor de nivel ae Hooms20 Taran a ica nu prosinta o fore tiplok de terest stint | Eosunentati Se prosehle veshi de essere #1 anopesite te tutte. | Tocuri de o p&tur& deluviela, Aparifia aceatui nivel se seanale #4 in zona Observatoruiut, oebtionul "Dunk 2isa” otes ta peneen stangh a Sdtogutut tis ve ponte obsesve aperiyia aoestay cence tn pentagonal Baiotare Husulud gi puss le Flaaree nore eee | Aivel se renarek Sn Jurul cotelor 420-430 a, Yorgantele ce sirginese lunca viilor din perimetral oragulut,prozinta ou preckdere eupra, © terasate, Aceste supraaor foye sunt Sntrerupte de torenfi gi vii, care in pertea lor din spre auonte au erodat depozitele de suprafayd, 1ar spre confluen~ 8 au depus aaterial transportat formind conurile de dejec}ie oa~ re acoperk suprafaja teraselor interioare, extinséndu-se epre luned fn formi de ovantai,pfink 1a confluenta. Pantele versantelor din dreapta véii Somegulul: Minkg~ tur, Clintei, Observator, Cinitir, Gheorghent ,prezinth valor pufin accantuate,variind intre 3 gi 15°. Unghiuri de penta ceva mai mari se remircd in cartierul Zorilor Nord gi pe versantele din sténge si droapta Nedisulut. Versante abrupte, cu pante de peste 15-25° apar po oreasta intorfluviulul Hoia~Cetijute tn lungul cartierului Rere~ mia Grigoresou s4 po malul sténg al Wad¥gului, din dreptul strd~ 44 Maramuregulai. Pante wai mari de 50-45° ayar in pufime loouri, dintro sare cu aspeotul cel mai impuniitor in centrul oregului este ver— santul audie si-estio al Yoalulut Cotiyala, find rewercat pin aflorimentole svéncoaae, * Pante nari se setmaleazé gi pe versantul sudie al Dea Aului S£.Gheorgie, in special in zona de ‘unde ‘a fost “exploatatt argili. In multe mcrosone apan terenurt eu pante foarte abrap= te, dar aud foruk de fg14 Inguste, fie 1a trecerea dintve dim forive nivelurd de terass, tie in Lungul torentilor care briz~ deazi versantele (A se vedea planga ou pantele versantelor din municipiul Cluj-Napoca 51 planga teraselor-anexato la menorin). 3-SRMALAREA WOR MOMRITS CRTPICR DT SACOEUL WOstRU (mundayit gi alunectei ) Inundeyii de,sai mick amploare a-au produs pe Sonesul Mdo deatul de frecvent. Din acest notiv emau Mout gl indiguirile pe tronsonul care atribate oragule Viiturt catastrofale, aonfionate in literatura de epo~ cialitate s-au produs in anii 1888, 1925, 1952, 1970 91 1975 (untible douk inundayid somalate nau produs pagude in zona ineravilanuiud datorité indiguirilor,iar in extravilen au fost sult diminuate Je retengiile din anonte).a Do regué viituriie e-au produs primivara, cand odaté ou topives ziperii cddeau gi precipitayit pluviale, sau 1a inceputul vorii, In prezent viiturile sunt mult diminuate datorité barajelor de retentie din amnte. Viitues mari freovente produc, insé, péraiole tributare Souegulud Mic, ce se aflX pe raza municipiulut. Astfel, 1a ploL cu Antensitate ware, chiar de sourt& duraté, produe inundayit paréu Diganilor (Universitatea de Stiinye Agricole), Gérbuulus, Cocinti, Plegtit, paraiele din sténga”gi dreapta Géil Turaii ote.(De la aaa de culturd a Studentilor gi P-fa Cipariu). dceste inundabit fe datoreané nai mit eubdinenaionkeireyelei de venalizars care, Sn asemened situatii nu poate prelua intregul debit pluvial sau pluviownival gi se revaraipo strisi pani la diminuarea viituriis Se dupune ca pe viitor si fle realizate baraje de retenyie pe aces~ te paraie(Sn afara intravilenului) pentru aventares viiturilor sau (e& fie dinensionste reyelee de canalidare pentru preluaea fn— ‘erogului debit). Mai amintin Valea Becagului,care produce inmdayii amonte de cartierul Soaegent peo 1tine de cca, 200 m. Valea Murkturit, de asononea, produce inundayii pa © lipine de cca, loowl5o a yin anumive sectoare. Alungéaini de teren aper in zona oragulul Cluj-Wapoca, pe versantele inaofitoare 9 rdului Somegul bilo gi a vii Naddgue Lud. AstZel, sub creasta Felesoulut,pe versantul nordic al acestuiay Go © parte 91 de alta a gosslei nationale Gluj-Napoca~ Turda, sunt prozente mai aulte valuri de alunecare ce soboord in trepte suo~ casive re orage In aai milte aflorimente apar valuri de nisipuri sarmatie~ ne alunecate apre baza deaiului, int@laite chiar 9i Sn sipaturile ain centrul orasului. De ageaenoa, tot in partes sudick a oragulul apar alunecéri olare, pe walul stang a1 pirdului Popii, de la ju~ tates acestata in spre auonte, Apoi,in partes sud-vesticd st sa~ io’ a Certiorulut Zorilor, Aria acestora se continud in spre, est pe acelagi vorsant (1a sud de cartierul Gheorghent) ou nici Sn— trerupert, pani 1a pirdulZipodicl . Fenonene de alusecare apar 1 pe dealurile de 1a nord Go oras, pe valea Popegti, in cartierul Dambu Rotund, cu suprafeye nai extinse pe partea sténgi a pardului Lomb. Apoi po cele dou&“7. Versante ale vidi Chintiulut, continuind cu cele din Panayele Clugului (sau Satului). Aceste forme si alunecate sunt denumite de citre localnics "Copargae" sau “figle", datorita aspectului lor worfologic. os © parte din aveste alunecdri ount foarte veohi gi a-au stabilizat purtind numele de “ghimeo" (gruoti, movile). Aceste a datoress intercaletiilor de aitgile 5{ daiine tntre forwayiunile de nisipuri, gresii sau tufuri. Aceste aluneciri sunt freavente pe toate categoriile de pantk, incepind de la valori de 3-5 Rxcten- siunea lor este variati, de la suprafeye do seci de mp.pind la kemp. Tn interiorul orasulut tnbalnim alunecimi pe vereantul nordic al Deslului Hota, precua 91 pe cel sudio'al Dealutui Cota- fuia. Po°o"arie mai pujin extinsd out seunalate migodri auper= ficiale de teren si pe versantul nondio al caxtierulul Gruia. Mot fn {nteriorul oragulud au fost seunalate migotri | Jente de teren, care au dua la deterioriri de conatrucyii, th | sonele Clinicilor, Gridinis Botanice, Andret Mureganu, Observator eto. Doct, ohier Sn interiorul oragului go 4upune ea orice élis @ize, dar.uei ales celé amplasate pe versante ai aibi 1a baza intocnirii proiectului un studiu de specialitate. 4 SUBASKRNTUL GROLOGIC Subascentul geologic al aunicipiului Cluj-Napoca este constituit din formatiuni sedinentare de varstd tertiard. Peste acostea se gisese depozite cuaternare pe grosimi variabile in cadrul luncilor (mai mari) 94 mai’ pufin pronuntate pe versant Foraatiunile sediaentare prezintii o strueturé aonocline- | 1 ,cu o inclinare nord-nord -esticd, de 6-8, rezenindunse po formajiuile criataline gi eruptive a aunfilor Gilau. Grosinea formajimilor sedimentare mregte in spre Bazinul Traneilvaniel. Structura monoclinalé a depunerilor este deranjava Jocal de doud falsi, care produc discontinustsyi in suscesiunea evajelor geologice. 0 falie este semnalaté in lungul viii Some~ gului ie, iar alta pe directia sud-nord, aproxinativ in lungul strisit Horea,-38- ‘aga duph cum o-a mat anintit, depozitele din sona Sét2or Sonegent at suferit un deranjenent local testonto de natork tie pirke peporttele tertiare din gona oreguiut Lo axttia in cele Paleogeaul reprezentat prin etaju2 eoven apare sub £0F~ faa arglielor virgate suporioare, opizontul gipaurilor superioa®® ji a calcarelor grosiére foailizere(aceaten Gin ural ePee Sn. gone Cieuroneit canalulud Mori gi pe vereantal aténoos din Gota)e In acelagi etaj mai apart wnarne 94 nusuli fi caloato' partoa superioaré sud Pédurea float vere en bYLoLoare gistoase, Giaczazave (Doalul Hoday albta Sonegului in dveptul Paroului Victor Babes, sone Galvaria)s Le bai gi argiloase spre Oikgoconul este present’ poste coven gi reprezontat print ccateare narnoaso ale stzatolor de Hola, ou intercalayst do grosii 9h nlatpunt ughr oinontate,rogit-nugitis (Saketure ‘tor cului, aargines Pédurit Mindgturului)s oatale do Mera alodtuite din mame nisipoase cu inte culayst erosificate gf reaturi fosiLifere,ce apex in Deslut Hols mgsevure Tureulats vareite rosii ou Antercalafii gresouso, denuaite “atatelt ge Micu", afloreasi in Téieture Turculai, Dillohe si pe vazen Popii, Sn Niinigtur matratele de Cotdyuia ce apar in dealul ou acolagi Hust gu exeindere apte DiHioia. Acestea unt reprosencate prin greats Gu intecealay!i asxioase gi calcare’ fosilifers. “Neogenth eate reprezentat prin Miooen eu stratert predo- asneove din mmno, in caro sunt inglobate tusuri dacktion 94 snisonturi do gips. Aceate streturi suat cutate, prezentand ° serie de doltiri si seufundarie Intro aseaenea boltire apare masivul do sare de 26 paste Sonesent, ce eparyine oa varsta serioi Kelveyian-fortenien Saruafianyl este representat prin atratele de Feleact unde predoaind aisipurile, greaiile si sai payin congloxerese cy aarnes |(oe trece prin Gridina Botanic&) gi in lungul Céii Turziie ee eae ods cea copa ou an nal aaintit, dopozitele ai | poidaie do Foleasu (trovanfs) de mirini digerite, de la valeri de ondinul oentsacteilor le cel al otrilor. Aceste concrefiunt Gunt de natur’ diagenetic, rezultate prin depunorea treptati @ sun te teh orate te ea a contre | ae precspitares Ta finole Sexuatsanului se produce 0 ridicare a terenulut, ofnd Marea Harasticé 66 rotrage Gin sona actiuala @ oragulut fovenind astfel looul de aanifestare a denudatioi oontinentaley cere a soulptat aceasté suprafayé in decureul pliovenulat gi inceputul cuatemnarului, wodeland treptat un relief foarte apro~ plat de col actual. Cuaternaril sete Dine xeprozentas tn vatra Gragulul, acoperind foraatiinile sad vecht. ‘Forarea depunerilor cuaternare « fost posibilé oud sctiu~ nea nor migcési tectonice oscilatorii, care au dus pe de 0 parte jie o ridicaze tzeptatt @ dealurilcr ain zonk( 7oo-800 m)y Le perelel ou aceasta tndlfarey fraguentarea reliefului 9s adGnetres sojeled idrografice. In ecost aod telvegurile principalelor Gureuri au ajins aproape 2s cotole de ari. Odati ou addncixea vofeles hidrogrefioe a-a Antensificat Zenosoaul do ablajiune & cuprafeyelor in panti. De aseaeneas s-aui accontust procesele de~ luviele de pe versante, iar datoritd tranaportérii matertalulul cates vit, spas acomulat cantitstl mari de depuneri deluviale mo- Die, ta acest proces s-au addugat aofiunes de solifiuciune of gel gi alunecdrilor de teren cere au dus Je aodificarea prozilulut {ntfiad al versantelor, modifiegnd,in acelagi timp gi suprafeyele prisaze ale terasclore Depuner:le de varsti cuatornard se pot grupe int pe suprafaja veraanvelor, fiind aletiuite din sedimentarea materialului co-i alodtuiese = depuneri deluviale acumuat (argile-aazne, nisipuri, pietriguri etc).one = depuneri alavionare depuse in lungul vatlor pe diferite niveluri de terase, goruate din pietrig, bolovinis, nisip si dant, mluri, ndaoluri, turbe 94 paminturi turbosse(acestea din rag depundnduese in wone ou biItiri). Soria cuaternard co presinti necutata, atraturile sunt in posifia lor inigielé, au doar miei boltiri, locale gi 0 ugoark Snelinare in spre C.frangilvaniei, pani in zona de diapir, AnbOlniti 1a extreattatea esbick @ oragulut. 5 e-SEISUCCTRATBA Poriuetril oragului, conform stas~ului 12,100/1-77.88 Anolude in maozozona de intensitate seianicd de gradul 6, tar conform normativulut Ploo-92 se incadreasd in zona Fy 6. ADANOTIA MAXIMA DB INGHRT “conzorm STAS 6054~77 este ouprinsii inte 80 gio: oils Ponta construcyiile co se executé Sn perimetrul conetruibi1 @l ozagélor, so vor 1ya in considerare Valoarea mining a lisitedme adénoluii do fnghe}, dar in periae~ teu Mattrof, provectantul trebute ail aleagh adansines de tagheh in fumofie de perspective de dezvoltare @ oragulut, tncadréndu- ae in linitele de mat ous. Jen Clit este Anfluenyata de localizarea geogratick, do relief, vegetable, apf, ool, supratayé construtti ote. Municipisl Claj-Wapoca fiind agevat intrem aluo ou orien tare pe directia vest~est, de complexitate variaté, influenyeasi celina d@ 1a un loc Le altul. Rejeaua hidrogratics, influenyeazi fn mod Gireot sau indirect condijiile cliaatice, ou care se aflk Intr-un strane report de causalitate reciproct. Vogetatia 6 aflé influenfaté de clink gi invers, Solurile, prin euloaroa Lor si gradul do acoperive influentoazd aicroclinatul prin radiafia solani, Partea construité a oragulut, prin materialele do constructie modificé Snsugirile naturale de la supra LuLut unde are loc sohinbul de céldurd 91 umiditete dintre sh acrul atwosferie, Alternanfa do construotii, striai, spayii versi determing um profil variat po vesticali, cees ce duce Le 0 inegalitate-u- privind expuneres aupratetelor Za} de razele solare gi curengli Go aor. Accasta va cotersina aizorenja de teuperaband, untaicate enter presiane, dind nagvere with eioroolinet 4a intersordl urbel Ordentaren veot~ esticl a abvdsilor principale, contorné ou pause vaulut gi cuenfis de sew predoainangi, duce 1a 0 anuaitl intensisicare « wor peranatri{ ateoafersei. © anfluenf negativé £1 ave anupa microelinatulus gradul do poluare a aerului, care ar putes’ ti atenust prin diverse aodurd, dintee cere, din puneb de vedere: urbaniatie’ a? £1 extine deven spajstlor verai. Acosta spapii rapoztate 1a nuarul do Loouttors este. de 6 ap/looultor, ond arf necosar mintaun 15 ap/Looustor. ‘indnd seana de toute cele erdtate atl ous gi de wiele corootérs de ayecialivate, ana aflat of madiafia solar, $n muni- esplul Cluj-Hayoes are valors. aedii cuprine’ ntze 700 gf Loo oal/ap/an. De resarcet 0X valoamea maxiak aedie revine 1unts. ear tio 9s ae unis ‘solstipiulat oun ar £1 noveals De Zapt cos nas ridioasi tranaparenf& a agrului eave fn aceasté-lund ~ aartie, Sar 00a wai sciinsta in deceubrie, Cixeulayia genexald a aerulut oate cen vesticl, cu 0 sveoventi de 25f,in cade edrora au loc teeovente invasii de sex de orsgines S marttin poland, oa Lert pufin gerosse gf veri asi Pugin eildurease, dar wai ploicase 5 ~ continentel poleri sanarotied, ou Semat gerosse 4 = de omigine tropitafi, eu vori c&lduronse gi, aride, Frecenta in partes vestick » Nuntilor Apuseni aduco ucdifieéri fronsurilor atmosferice, devierea acestora, achinbarea insugirilor mayobor gi reducerea lor in intensitat Temperatura medic anualé este de 8,4°C caracteristic tipulus de clisé continental 1a latitudini medii. Luna cu cea mai scisuti teuperaturd este danuarie, cand media au depkgeste valoa- roa de ~4,6°C, iar cea wai caldii lund este iulie cand media este de 19,3°C. Sunt ani mai "rect" ond aedia au depigegte valosrea de 647°C, precom 1 ant cAnd wedia ajunge 1a 9,9°C. Tunile absolute intre care oseileazi teuperatura 1a Cluj-Wapoca sunt relativ wari, respectiv ~34,2°0 toaperaturd siniak absolute,aa w1e- snvogiatvati 1a 23.142965 91 435)5%y axina abaodutly inrestetratl sega yiTl Agel» Doct roxultd 0 enpittudine de 69)7°Cs Sesuole aie do inghey apse, inceputal Linit noteabricy Sn Lunca vidi Somegulut Canactoral eprosionsr al reliefulut Zavoriceasd canto= paren aorulii rece ‘sours de pe versante Sn uraa rholnit nootinté je produce deaoors Snversiuni teraicd, cu porsiotenys serait reco in prima parte a nilei pe.tuncile viilore Daiditatea relativé wedic este de 74s, Sar tonsiunes va portion do 9,6 -aubs Cole wai acdzute valors a0 insegiatreast i julie de 65%, Jar cele mai ridicate in danuarie de 855+ Mebulosttates wedie multianuald cate de 5,7 neciniy o} aaximun de 6,9 sesini, in decembrie gi alzimua 36 seoini(eu minis prineipalk in septembrie gi ainiua secundaré in aartie)- Togate si de cizculajia localk.a asruut sunt gS freeven ele cofuii agiernute Sn special pe vii. Cele mai freevente cofant atéinese ia sezonul wece-deconbrie~gt! cel. mai rare prinkvars aprilie. Media anualé.a silelor cu ceagl este do 50+ Provipitayiile wedid aultianuale au valoares de 591,? 58 Geottand fn iiaite lengt, de 1a 877, 5 ma(19H0) 14 325, 0 mn(]966; Moxtes de 88,8 an cate aedia Iunii iunie gi ainins de 23,5 ae este.in februaries * Ppimele zile ou sped’, apar intre 2o,ET.LeKIT tar ulti: gole in prima decadé a lumii aprilie. Curentil de aer se orienteasi mai frecvent din spre nud vost, ou 0 frecvenfé de 12,0%,fiind urnafi de cot din vest ou Teeovengé de 10,4 %- reovente aedie, in procente a vantulus Pe sectoare este ardbatk nat Jost ‘Sector Nordic «=««sHatig’ © SudieVeatic care Deveopie KY oN MB OR OR GR SH 8 OY. OY VN 22,8 5,0 8,5 845 646 79 719 24d 249 219 Loy’ 2208 % 283 23,0 US Bah 45a Freoventa nsigi a vantulul gi freoventa pe Girectit este foarte sult influenfaté de orograzia zoneL care ‘achioneazt cgifieand direo (ia ourentilor 2a aivela> gimaetes rath de 04562 fia ourensilor din altitudine et, totodasé, reduodnd 25 agxioun vee cnonye serusilor on Yank. Tot datorith orograsie: se exDlicl fi treovente ridicets din eeusuri opuse, Pe snotiapurt © £590ve!“Be nai ridieaté din NB, lerna 91 toamna, 11 din WY prindvare gi vara. In orag se renerok, iaai ales vara curenti aub forms de brisk, deterainaté de elie? gi de Inoklsives diferiti a zonei ooupstt do clidiri. Acensta vino din spre aunte si este iuportan~ 64 xp prin faptsl ck Saprospiteasi aera) Ampurificat inlocuindueL ou altul micoros gi curat adus din zone mai inalte. ‘La Gluj-apoca feriomene. ou furtunii se pot produce Sn in~ torvalul'aartie-decenbrie, cu fzecventa cea mai mare in luntle de varé, coca ce explick origins lor Sndeoaebi eonvectiv teraick. Frecventa lor asdie anualK este in jur 1a lo alle, iar lunaré de 2-5 siley ou maxiaun pind 1a 7 zile, De reaarcat ck aceatea sunt Engotite de ploi toren}iale oo produc sourgeri mari po strézi de pe versante (A,jlureganu, Maringsvu, Republicii, V.Pabeg, Déubul Rotund), care,adeoori produe pagube prin'inundayii gi acuailari de material traneportat prin vilturé. Puton conclusions ci, din punt de vedere climatic oragul cluja¥apoca are condifss Lavorabile de dezvoltare, cu exceptia anumitor oseilabii brusce de tenpereturd gia tensianii vaporilor, care influentoas& nogativ asupra sinktayii. De asomenea, caracteru! deproaionsr 91 existenja unui curs de api important, favorizeazd cantonarea aerulut rece ymtx gi contribue 1a oregteres uniditayit aeralui care, 1a Zel ddunoazi persoanclor sensibile, So= EaBRLUA_sruRodnerca Munteipiul Cluj-Napoca eato situat in bazinul hidrografic al réului Souegal ic. Acesta S51 are obrgia in dous ramuri montanes Souegul Cald gi Somegul Roce, care so wnesc 1a poslele votive ale Mungiler Gildulud, in satu Bouogul Roo. Pinensiuitle mari, ca lungiue gi suprafayé ale Somosului Cald, fac ca aceata 9% fie conaiderat o@ izvor al Somogulul Mic. Souegul Cala igi are ob@rgia sub varful Piatra Ared, 1a © Snklfise de 1550 w, din aasivul central al Bihsriei~Vladeasa, Ginte- o regiune cu calcare triasic-jurasice gi cu fenonene carsti- co decaebit de deavoltate. De 1a izvoare apa acestule dispare prin lun ponor subterun, ca apoi sii aparé in pegtera R&deaaa pe caro 0 atrabate, priatr-un canal subteran ,pe 0 lumgiue de va. 250 me Primal eu aflaent este Pardul ars, pe care-1 priaegte peme abénga 91 care dese dintr-o pegierd, inéreptandu-se,printr-un defi~ Leu cu pereta calearogi spre ouraul principal care ae gkseste 1a 0 altitudine ou 100 m mai Joss Mai in aval, dup& ce etrabate 0 zonli pitoreasck cu.ched gi perefi abrupfi,. primeste,tot pe stdnga,afluenti mai mici, dar ‘vogati in ape ca: Alunul, Alunul Mic 94 Ponorul, ce isi oulege § Le dintr-un platia caleares. Pe dreapta raul este wirginit de un sector calcaros el Podigului, in care se giseso multe forme carsti~ ce (doline, avene, vii seoi ote) drenate in subteran de valea Gal ‘bena,care este afluent al Crigulul Pietros gi probabil de valea Cobliguiui, care este un afluent al Ariegulud. Bt Mai fn aval rGul ajunge de strébate o supratata nevedit de denudatie forsati pe gisturi cristaline gi care, morfologic face parte din masivul Gildului, aici raul give modelat o vale lary gh, cu onergio de relief mic’, caracteristici unei zone de dealurie Panta in general redus&, de 3-8 u/kn. ina permis si. formeze un gen aluvionar constitult din pletiig ou nigip gi MantAcest aspect de réu Linigtit ou pant redusi gi-1 va menfine pini 1a patrunder in defiloul dé granite al Mirigehuluis Din sectorul lui, cu forma*unei platforme enisarul igs aduni wai ulti sfluenti de po partes dreapta,oum ar fit Batréna, eu o lungime de 6 km gi o suprazafé basinald de 36 kap,"cu afluen~ bul séu,Cilineass, co vin din dprePedigy pérdul Ginroujel ot Beligule Pe tronsonul defileului Mirigel, pe o distanyé de 13 km aul are o ofdere de peste 5oo m. Bavolitul granitio din defileul Weigel este foarte rezistent la eroziune gi are un rol important a men}inerea platrormei Gildulul, reprezentand o adeviinaté darian | r& ce 0 protejeas’ din amonte contra fraguentirii gi adénciriis Dup& degirea din defileu albie se adancoste, primind un aspect siIbatec, montan, De aici, pan la confluenya cu Somegul Rese nei primegte doi afluonyix Rages, ou o lungine de 29 eS wi | 0 supratata bazinald de receptie a apelor.de 6o kup. Apod Agarbi~ edul, lung de 12 km gi un basin de 28 kup.’ Pe dreapta primegte Legul, ce ave isvoarele Sn apropieres satului Mirigel, Acosta mmx fare 0 suprafaya do receptic de13 kmp $i o lungime do 6 Kae | Somegu: Cald are o lungime de 66,5 ka gi o aupratays ba~ ainal& de 520 kupe-u5- Somesul Zece cu un bazin de 351 kup $1 0 lungine de 45,6 km Sgi culege apelé din zona contralé a Munfilor Gilaului, avand ievosrele sub virful Runeului, in apropierea untelui Mare. Aproape de izvosre curge printr-un relief cu aspect deluros, ou panté link, ined prin ferestruirea pirfii oudico @ usivulut’ era~ nitic gira creiat o vale pripistioasd, cu panti ce ajunge la 125 a/kas Dupi stribaterea acestei zone primegto pe dreapta 1 Irigoa— na, Dumitreasa 91 Paraul Negra, aici se varsi $n réu col ita im~ portant afluent al elu ~ Réoktiul care a reugit 0 traverseze nasival granitic. Acesta are o suprazayi basinal de 106 kmp 4h © lungine de 27 ka Somegul Hic se formes’ prin unizea celor dou oursurit Souepul Cala giSouegul Rece, Sn depresiunes tectono-erozive aii aceasta sont. Lud ce strébate o son de roci intrusive care ser— vesc ca fundasent pentru darajul de 1a Giléu, primeste mai Sn aval Ckpugul c¢ colecteazd apele de pe versantul nordic al Munti~ lor Gildulut, doesta are ‘un caracter tipie asinetric ol cursuri~ Lor aubuontane; Supragaja bazinal’ a acestei vit oate de 145 kp, der lungimea de 29. kms De 1a confluenja Cépugulu oi pani a Cluj-Napoca ru. mai prieugte, dar nusad pe dreapta t Valea Loned, Lungs de 22 kn gi cu 0 eupratays bazinal& de 105 Kap. Aceasta igi oulege apele de pe flencul estic al Kuntilor Gildulul, traversea~ ai"0 yond deluroads monoclinalé submontans, pané le virsazes Valea Garbdului igh are ob&rgia sub Magura Skl4cei, are 0 lungiae de 6 kn gi un basin de receptie de 28 kaps ‘Ta onagnl Cluj-Napoca emisarul principal primegte p.Beca~ pului, lung de 8 ka gi 0 Guprafaga de receptie de 44 kape Dia sténga prinests Nadégul, cu o suprafayi de recep}ie de 331 kap gi 0 lungine d2 53,6 ku, Acoaaté vale.are un curs co ae adapt subsecvent 1a tectonica marginali e K.Gildului, din care caueé afluenfii din dreapta sunt sourti sau Lipsesc,iar cel din stange Somtolecu2, V.Popests $1 Nidigelul patrund adéne prin izvoarele Lor in Podigul Somegany In ceva ce privegte valea Sonegului,in aval de auntoipiul Cluj-Napoca, as vou wai de elenente devarece acesta nu mai are nici o influenfii asupra oragulul, ci mai ault, aceste din ura Anfluesjeasp réul printe-o poluare accentuatie 2+16 = went Somegulus Mie din 20) “AzLuenid canalisats~ Dintre afluenfit tribubari Somesului liic gi care au fost canalizafiin colectoare ale oragului, anintin po cei do mai joat ~Pardul Calveria, are un ours amenajat cu secfiune aco= perdte Sncepind Je la strAlmagulul gi pank le vireare fn Cana— Lul Mori, po suo str.Calvaria. Sechiunea canalulut a fost calcu~ Lata pentru un debit de asigurate 18, ~Pardul Popii intr intr-in canal fn zona Universitat Agricole ~str.Blie uicelaru ~curte RENEL din str.Usinei Rlectrice i deversoazk aval do podul Garibaldi. -Bardul TMganilor ce pleack din zona Observator,curge printr-un plivial’din Piafa Péeii,pén’ la podul de peste canalul Horii ~strsBail Teac. Acest canal n-a fost calculat pentru tran= sportal unui debit de asigurare 1%, conform norwelor gi va trebui ublat eau sebinbat ou uoul'oare BK aibi sectiune corespunsiitoa~ Pérgul Tiganilor ~sona Constantin Bréncugi ~Calea Turzid ounge printr-tin'¢anal pe traseul P-fa Stefan cel Mare -P~fa Avzan Tancu =str.Cusa Vods-P-a Mihai Viteaau ~str..P.Voitesti, pink Ja deversarea in Somegul Kio, aval do podul tr.fralan. Pe trasou coleatorul prineste debite prin deversare din canalizar’ La @ilubia 145, Jegrevand astfel sisteaul de canalizare ordgenes in zona aval; Si acest canal este oubdinensionat pentru detite maxime, Numal aga se explici’ faptul ci 1a ploi torenfiale (atat acest canal cdf i cole din P-ja Péoii) nu poate prelua intregul GuLl, woULY peulru cae we produc imundayii fa centrul oxeguluts Consideratsi agupre Somegulul Mic, fun sale in ‘Sopitoriu gi in-orag.Sourt Aatoric al aliaentinit o¥ ‘anda oragulus Cluj. Blenente despre ré:1 Sonegul Mic au fost date in capi~ tolul "Refequa bidrografioa", In cele oe uraeazi so vor face scurte"conaidera}ii asupra doestul rau, funcfiile sale, debitele naxiine 91 piniue le poatul hidronetric’ Cluj, posibilitsyi de re~ rontie etc.~ap- pin cole mai vochi tiupurt, omul a fost congtient of apa este o necesitate Vital&. Onul profatoric s-a agesat léngk o sursii de ap. Istorie civilizajiet unano a fost gi este strine legalé de purselo de api Aaigurarea ou api potabilé @ agezirilor onenegtt fa foot © condifie esenfialé pentra progresul tehnic, econoulcy social of apizitual al ouonirii, Acest lucra eate firese, pentru ob apa este aodial oa ajutorul clruta se destagoard toate procesele | | vitele, fndeplinind ceea ce se nusegte una din condifiile indis~ Densabile viefii. Organisaele evoluate biologic au suport 1psa Go api docét un tinp limitat, nevoia Ziziclogicé @ acestui element natural fijod 0 mecesitate ecuth 9f peraanentée (Cd apa este 0 suai de progres ne std sirturie toonsi faptul of prinole civilizayii a-au stadilit gi dezvoltat $m eprom | | iovea euvauriior de api, De 2a aceasté regula nu face excepyie ver muntotpial toate, Veohiul nuclew ana agozat % 9 dosvoltat | pe walupiie acostui r@a, care i-s satiafdcut nevoile omuiei $n toate tinpursie. Gama folosiajes de aps eate variati in fanatic de gradu de eivilisayie al loeuitorilor, de gradul de urbantzaré 61 Gozvoltare eoonoaied a contrului populat. Le indeput acest centre popula’ goloaoa apa din r&u nanai ponteu coringele aale finiologice, tie omulidd gi ele aniualelor de pe Iéngi cask. Yaaba ou dexvoltar Gontrului yceringele au ovescut, folosinele s-all diveraizicat pen- tira alte neceaitéyin pentru dgiona individuald (spéla, Snbidat eto), apos in soop kenajer, pentra sslubritatea gi urbantstica Grggulul, yeatra incendis, nevot ooonouice etc. Progresiv au ore: Gut gt oantitajile de apé folosite, Dack pentru ingestie omul are hevoie ziJnic de nunai 1,5 ~2 dtri, pentru bate sunt necosars Qoovjoo Litri,iar pentru wh pat de epital de 1a 300 ta Soo tet. | Dezvolterea industriel © deasonsnea, strane legata de aursole de ap, Si pentru a denonstra acest luera af dim nuns = pateva exeaplet pentru produofie unut litra de bere sunt necesari 35-22 Litei de end, pentru un kg.de sani 150 Lite, pentra un otra pitrat de postav ooo Litni, iar pentru o toni de ofel de je Jooo 1a 20,0c0 dtr de api. In avest mod ae ajunge 2a un consur do apd, care, repartizat pe cap de locuitor in 24 de ore, ne dé Yalori cuprinse Sntre 1o gi 500 gi chiar Looe de 1isrie~la- Dock, Zusctia principal a acestus rau a fost gi este. ovisionarsa cu api @ tad) fa Loculttitilor Snateate Sn Aungulalbiei aoostuis. In outeul dezvoltiiii accatut sentra, privele foldsiaje'de apt au fost. dia rau. Mai tareiu e-au stipat #antant in cadvil ootayii, pe ulige gi pe Léngk gospodirit’s Acostea-au durat tinp-Endelimgaty..") °° 5 Odats cu decvoltares manufecturii gi apoi a industriel au apirut gi sursole de poluisre 4 apei de ‘suprafaya gia soles subberine. dost luoru a’ influénfat ims negativ viata” oanent lor A 4 societiyids Auapdrut epidemti, epizootii gi multe boli ‘Bidroce. Atunod sa pus''problemd gheinit unc nos surse de ap care “Bk ‘post fconsunaté delotitre ‘oauoni gi aniagle, hk Pisburi. Aceste surae, de roguld aunt situate auonte de ‘cehtrele | populate, de sursele de poluer: Yn gurul anului 1667 a fost realizaté prima sured do ap& cecconsta dintr-un ‘dren gi oateva pufuri sépate in aga isa “riding a Birnijiului"’='undeve“in zona atrandulut vecht care alineiita api tala Carolina’ gi c&teva’ Locuinyea “nétabini~ ‘ayilor. Populatie oragului era in eregteze, avea coa. 35.000 Locuitori. In 1890 Primiria, publicd un conours fn voderea elaboririt unui project pentru alinentare ou api gi oanalizare, La coticurs participe firmele Knuth, Schwartz 94 Schlieck. Ultina dintre acestes oAgtigh concursul. Za data de 8 noieubrie 1892 se infiinteack Usinele de apt i canalizare @ mmicipiului Cluj. “dati cu aceasta fires Schlieck stack lucririle 1a noua sursi de a"Ploregti. Se exeouttl coaduc~ ‘te pe o lungine de 4954 m, tar in 1698 este pu in tune}iune un Fozervor de 2000 wey In Jurul anului 1900, pentru satisfacorea Gonsuaatorilor éin sone Clinictlor, se realizeazé o nouk zond Ge presiune gi un reservor de 7oo uc. Intve 1918-1925 este pus fm funefiune un now front de captare "Uzina Sapca Verdes In 1928 ~1929 ae pun a fumchiuie dowk stayii de foupares "Astoria" gi "Sades" pentru oxtinderea refelelor de apt in Zona Hasdeu gf Cetitute. Tn 1950 intrepringerea devine Regie Publicd cu sediul pe abr.Cogbuc. You atunei ineop lucriirile de auplificare pentru un now Zront de captareyais In 1932 Antes in funefiune © conducté de aduoyiune de 7oo wm din beton annat centrifugat si Usina Grigorescu cu 0 ca~ pacitate de 17 mii ac/ti. In 1940 se consuna 1a Cluj 68,8 1/oo/zi reyoaua depigegze 170 kay-téa de’ canal aproape 80 ka, regerVoardle fneuneast 6000 no, dar numkrul abonayilor ajunge 1a 70006 Pe o hart din 1939 au aflat of pentru priunoaré edilii oragu~ Jui intrevedeau necesitatea unei stafii de" epurizare” a odred ‘auplasauent eva Sn zona unde azi so glisesteIntreprindérea "Sanex" Zn 1989 Lau fling Intreprinderile Comunale Gluj in” care sunt dnoluse, in afaré do activitates de ap& oi canal af alte servicii coumele (salubrizare, distribufie gaz motan, ‘eraneport in comun). In perioada 1960 ~1970 we mai exeoutti cca. 53 de puburi la "sapca Verde". De aseuonea 2,5 ka de drone Pot acua se pune Gn Tune $ione 0 Aouk aductiune de Boo un, 0 oxecuté 18500 me volum de acunulare ete. In wonentul odnd nau wai fost posidilitati de oxtindere Le sursa’ subterank, a-a trecut 1a sursa de suprafaya prin con~ struizea barajului de le Giléu « Tacul do soumulare Gildu, situat 1a confluenta Somegu~ ut Gald en Soueyul Roce a fost construit in 1971. Acumularen de faioi asiguri pentru Claj-apoea un debit dé cca. 10 mc/s00, sugicient pentru alimentarea unei populafii de cca. 600.000 de oaueni. De aici se aproviguoneass cu api aunicipiul Cldj-Napoca, oragal Gierla 91 cBteva couuie (Apahida, Cojoona, Zolod ete). Berajul.are in apate 454 ail.uc, Sursa a fost daté in folosingh in 19736 Tacurtle de goumulsne. 0 alts funetio importanté a raului Sonegul lie (gi @ color doud ape Soueguil Cald gi Bomegul Roce) este accea de retenjie a apel, in spatele wor baraje gi produce nea de energie oledtficd. In acest send amiatin barajele crefate at S00Pe Pe Sonegul'Cald a foat"inindat un sector, pe o lungime do cca. 12 ka de apole lecului de ecuaulere Sones ~Fanténele. Acesta s-a Zoreat prin realizarea unui daraj 1a inttarea in de: Pileul Mariged, tn pericada 1975-1975.’ Lacul axe o siprazayh do 43o°ha “gh un Vola 4 225,090,000 uc. Nivelul Lut 96 ati& la cota de 990 m 54 Sunda cos. 4 ku din valea Boliguluis In el so Sn anonte de oxag gi foloaifye in a- 20 = varaii $i un colector aontan care aduce apole captal do dzvoare a Vids Torii, Somegului Rece 91 Ricdtuwlui. Usinele hidpoelectrice sunt duplasaty'Sn aval de defileu atiliaand o ok Gere do peste ‘450 in, cu 0 puters instalaba de eda. 220 KN, Eacul Tarnits are barajul in auonté 6u cea. 2 Kalide! con- Hluenja Yagdrbioiulut cu Somegil Cald"stacul axe un volum de 7040004080 me ,0 aupraayi de 270'ha Bi 0, iungime do cea. 7 kas Aooat Lac are o pitere tiutalatk de 45 kws ” Anintin c& in aval do-Rkcatau este deviat din Sodesul Roce un canal “8o"aduefiund, care dude din debitul raului spre tmicul lac de coumudare oxeat 1d gure wltimului siu afluent din areapta, Ragoa Maze. Xoost Lac are un volun aio si asiguré doar © regulerizere dix ura pentra hidrocentrala Somegal Kece, cu © putere instalaté de 1200 KW (In prozent aceasta inetalatie funo~ Yloneaz& doar periodic). In aval Ge Gildu, intre aceasté localitate gi aunicipiul OLuj-Napoca, sau mai construit dous lacuri de acumilare de ni~ rine redusd, Acestea sunt Gildu TZ executat in dreapta DNIA Cluj- Huedin, pe valul drept a] r€ului Somegul Mic gi Hlonegts IX si~ fuab pe acolasi rau in dveptul localitiyis Floregti. Fiocate are tun volum de cca. 2 wilion mo 9i o suprafayi a luciului de apd de cca. 0,5 kmps Inte barajul lacului Gildu gi barajul Leculut Flo~ regti IT au wai fost realisate douk canale de fugi pentru cele Goud microhidrocentrale. Ua sol injortant are raul gi in ceca ce priveste Zunotia de agroment, 81 avestes al ales in ceea ce privegte unele lacuré ce se afli pe réu, Intre acostea poate fi inclus si lacul din parent oragului Cluj-Napoce care foloseste tot apé din rau prin eanalul Morii, Amintim,apoi, solba de lecuri din cartiorele Gheorgheni gi Aurel Vlaieu Sud, oo prin canal subteran sunt ali~ nentate din aceiagi sursi (Canalul Moril); gtrandurile oragulut Folosese tot api Je suprafayie Raul, stribétand Sn druwul lui regiuni pitoresti are gio oie de turisa, cu caracter reoreativ, sportiv (pesouit ete). © funchie de nedoritjdar din pleate exist, gi anume aceca do a eransporta 0 gand largi de poluenfi din localitayile pe care le strdbate, gi in special din aunicipiul ClujVapocas Dintte véile ou caracter permanent sau seatperuanent din in zona zona oragului Cluj, cea caze o influenfeaai direct aicroclinstic~al- este velea Sonegulus. Ca sursi permanent de evaporayie, aldturt de carecterul deprestonar al ulucului care faverizeasé cantonarea aoralui rece, contribuie la cregtersa umiditipil aerului, premizit de formare frecventé a cefuriler in zons de lune 9i de prelungire a duratei fenomenelor de darnk, Acest lucru are 0 influenfi ne gabivé esupra wor culturi gi esupra perscanelor moteosensibile. Hetenfii de mick auploare pentru agranent 4i sport ai pot fi roalivate ye ourgul réului quonte do orag pe albia acestuia, sau lacuri in apropierea/gi. Se inpune menfinerea Leot~ pilor existente si a funefiilor positive in general, dar, in acelagi tip, brebuioad Inlkturate aurdele de poluaren atét anonte oat gi aval de aunioipiul Clij-Napooas Debitele wéylus Somesu Mio Din anelize coaplexului fizieo-geografic, care a devor~ winet ageseroa gi qvolujia municipiului ClujNapoca,rezulta of Loou? ocupat’ do ecest centra urban, in cadrul vAl4 Sonegulul lic ‘este col uai-faverapit doiveLtivil Lil. Acest rau, cu dobite peraanonte 91 importante, in celag! timp, a oferit oauTui,din Géle aai veoht tiepiri, condi{ii de aproviaionare eu apky de folor sire a energie! acestuie, de agroaent, turism gi chiar dé apkrare. ‘Apa aceatut xu, pontra sabiegacorea anuattor cerinye @’foat aux | fiotent& pans th a'LI~ a jusktate a secolalai hoatéus Canta cu cregteres nuadruint populafies i doxvoltarea industriei sve’ obs sorvat ok aceasta aural,’ epeat Liehid vital este insuftoient ly deci, se Sipune « £1 folosit ou discorninint. Debstele rdulus 2a posbil héronotsio‘giujNapoca, in rogin neregularisat se vor da in cele ce unneaaiy apt | DeditGr"edin mltianal este do 13,4 ab/aoc, Deditud — | minis tnregistvat’ in perioadd rece a fost de 1,55 tc/astnregistrat Sn Zebroarie 1954. In perioadk caldi 2 fost de 1,98 fo/s, secne~ Lat fn luna septentinde 1961, Dobitu minia silnte abe valoarea de 04500 mc/aee 1a anigurare de 95%, Din cele de mai sus result& ob apa trebule folosité cu Zoanto aULté ofibscinié gL wat rezulta ob, in regix natural eate depaxte ideca de a aatistace noceserul populaviei gi a induatriei, perioade insemate, de tinps Toomel de accea s-a inpis realizarea unor lacuri de aoumuldre pontre satistacerea corintelor in toate perioadele anuiut, precam si in. anii cu activitate elelonicd reduske=e Tour qm ow ov ve vir wir m x xg XT 4,72 5,68 G15 1941179 11,6 6,75 6,26 5,80 3,80 4,40 5489 Terna Frimiverae Vara Toamma 16,2 452. 26,6 12,0 Tipul de regia este Carpatic transilvane Rouperatura aped roulus,datorité capscitéyii calorice mari gi conductidilitayii teruice mict, este ou coa. 3-4 grade wai mare dooat a acrulule enosene-de inghet po rau pot sj finole lunii warble. Bourgerea solid’, 1a debite nedil are valoarea: edevitul de aluviuni in suapensii ke/sec = 346) ~turbitetea in grame /no = 272 ~tond ha/an & 0,92), Hroziunile gi t¥anspertal au crescut in ultina pefioads din cauza deapaduririlor masives wwe Sn perioada noieabrie~ In ultinis 35-40 ani fn raza munioipiulut Claj-Napooa egectuat luorari de regularisa#e a rAulut Somogud' tic,’ a‘afluenjA— lor reepectiv a canalulu Morii, Aoeste lw rari au avut scopuri Qiforite 91 eu fost legate direct de umole investifii mal locale fsdu 1a nivelul frit, cum ar £4 realizarea Aleii Tineretulut sar parajele wiorocentrale eléctrice, lecurile de acunulere Gilau, Tania, Pelige : : Tucrérile sai deportante au fost ursétoarele + “Rogilaritorea raului Souegil Mic prin Fealisarea deversoa~ melor ou prag avind © bigfele. din avaly Podul 46 pé strlozeay podul de pe str.traian, podul de la Abatox, Podul dete str Odgue Jui ,Podul Garibaldi. Acoste diversoare au inlocuit vechile Gisi- patoare de enepgie edic pilot delim: inéastrayi in albies fot Sn-aceastd pertoadi a fost donstruit aidul de apirare fg nalului.Ultina reclizare « fost reconatruofis barajului ai al~ orocentvala din cart. Grigoresou ‘Afluentul cel mai inportant in raze munietptulud a rAului- 2H = Sowsgul Mic este pArdul Nadie, Acosta a produs inundafit sari in zona atelierelor 15 Februarie $1 4 Usinel Tehnofrige Pentbu pio= venizea inundajiilor a aceator platforite industriele s-a executat regulerizares in Zonk. ‘Trobuie ok asintia gl afluentit din dreapta rdului Somes care oolecteazi apele de pe Yeraan{ii Dealului felescului, care au fost regularizate ‘parfiel-ou ogiiida de ap liber’ gi pertial introduse in cansle fnchise, Iucrdrile in acest gens au Yost exe: cutate in Pata Puoli, Pata Cipariu, le Institutul Agronomic, Ja paréul Booag, 12 Valea Zapodies. CanaLul Morsi find un cura de api artificial, alimentat in Soueg nu prezinta un pericol ,totust a nevesital intretiner ualului pentru pretejerea Zondului construit pe melul Lut. Se nen}ioneaz’ faptul ob din necesitati de spatiu s-a exeoutat aoo~ perirea canalulus pe str.Barifiu gi Pefe Mibai Vit Lo s-QONSIDERAETI PRIVIND RELATIA CONDITIZ GHOTEENICE = Oragut Cluj, Ja ineeputul secolulut nostru devine cel mai Amportant centru al Fransilvaniei, atét sub raport economic, po~ Litic, culturaf,cat gi aud raport denografic gi ediliter. Un ritm Goosebit fnsk, a ounoscut oragul dupa 191@ oénd s-s dezvoltat exploziy industria, zela}iile conereiale, bancare, cultura etce Aceste lucru se observé din recensimintul cladirilor care in 1920 era do 6283 gi 0 populatie de 83,000 loouitors, in 1930 de 10627+ Dupd al II-lea razbot wondie so observa din nou 0 desvoltare vertiginoass. In 1Y4% numaru clpdiriior ujunge la 15.3034 Fopu- Labia era de 60.80 fn 1910, In 1930 de 100.84 locuitori, in 1938 Go 115.00 locuitori iar in 1948 de 122,958 locuitori. Buprateya teritoriulus oldie era fn 1700 de So ha ,in 1914 de 1000 haey in 1930 de 1662 he, ca oh ajungk in 1986 la 2007 has Bxbinderea aptdi Sapune gisizea unor noi zone pentru auplasarea construc~ fillor gi acestea vor £4 pe versantul Dealului Feleac, pe terasele de 35,60 94 loo m. Intre anii 1920 ~1940 seau dezvoltat oladirile in cartierch Andzel Muregana, 20nd ou argile contractile 51 mig~ cBrt lente de toren. poi cartierul Grigoreacus- 25 Dupa 1944 aa trecut le construirea unor cartiere aunoi— torosti, in Jurul fabricii de porfelan, « Usinelor Deraata, in actualul cartier Donath, pe Calea Turzii gi fn vechiul obor de vat tn 1957 iya fiinfi Tnstitutel Regional de Proiectare o re va £1 constituit dintr-un nucleu de osmeni de toate epectali~ t&yile ce concuré 1a realigarea unor construcfii ce si corespundd utaror comintelor (urbanism, sisteuatizare pe origontalé gi vor~ ticald, aspect estetio, durabilitate, céi de acces oto). acd pind 1a aceaata dati so executay construct de Giferipi antreprenori, cu vederi diferite gi fark studi goo~ tebnice do fundare, din 1957 acestiea vor fi-nealigate-pe daca unor sehife gi detalii de sistonabieaye baca undr studii de teren care oh confere ovnstructislor triinicia gi durabilitate. Le ced aata(1957).populajia oragului ajunsese 1a 155.000 loouitorL, jmpundndu-se in wod stringent, construirea de locuinges 5 Deavoltered industriel aoliita noi forge de suncds Aceasta ora objéiiutd din’ aodiit rural, unde ‘fostele CaF-urt anigurai voniturs foarte modeste gi hesigure. Dar o daté cu oren~ teres popitlatie! se mixésté 91 periaetrul onegilui,ajungind oa Sn 1966, de exeupla, @& totalizeze o suprafayé de 3745 hay iar in prozent peste 4.000 ba. S-au construit cartiere nol o@ poarte anppeiite” anor eoxlvep}ii urbanistice moderne, ou 0 denvoltare: pe vertLoal&; ‘tn'vare apayiul Joouit se combing rafional ou spa~ fiul verde. Za toate acestea un aport’ dmportant gi-au adie ot abudiile geosehnize, Ineepénd oy ‘Lund mai 1957 nu s-a intoomit un detalia de sisteuetizaze gi su a-a executat un bloc care au nu aibé la bark studli geotehnice. Legitura acdates discipline yi, spedialigti in sistematizare gi ur- reali- = Geotehnica ~ ou arhi vanism, preoua gi cu ingimerii structurigti, a avut nu a&pi benefice. La orice constructie a fost adoptet sistenul de Zundare cel wai evonomiooe gi aai bun pentru structura de rezis~ ponyae Sbuditle geotennice au fost aolicitate 91 intocaite pentru toate fazele de proiectare i de acestea ona Finut seama pind 1a faza de cxecubie, inclusiv. Acestea s~au pronunyat asu~ pra aaplasauentelor stabile sau instabile, eliminandu-so acestea Gin wen. De assuenea, tot datoritt studiilor geotehniogau fostovitate sonele ce reolamay costurt ridicate le realizares Zund fiilor. Deci, velatia dintre geotehnicieni, arhiteo}i s1 inginers nea avat deoat de cigtigat. Au Tost cazuri cand aceate ayeoia~ Litagi, fa urna atudiilor de teren, do comu acord au sohiubat an- Plasauonte. In acest sens s~ar putea da, oa exeuple, auplasanonte Gin cartierul Zorilor, Bedul tuncii, Grate goa. Ley ApELS SUBD Apele susterene din perduotzel studiat apar legate de | positia geografio& a looulus. In acest fol, in luneile vidlor st Sn gona teraselor inferioare int@lniu apa aubterané sub formk de pansd de api ou debite variabile, iar in zonele de versants ape subterane sud forek do infiltratite ‘Apele dubterane din zona luncilor gi a teragelor infe~ pioare apa oa pind de api continus, Accate pénse sunt alitenta to fie de curaurile de apk dup périoadele cu plod abundente sau do topirea sSpezilor c&nd apele rdurilor gi a pardurilor au cote ridioate, fie de infiltratiile din spre versanfi fn perioadele nai sirace in‘precipitapii, ofnd apele réulut sint scdzute,. In functie de grooines stretului granuler pinzele pre~ ainti 0 oscilatie pronunjaté ajungénd La amplitudint de 3-5 me ‘In zonéle de terase supericare $i versanti epele sub~ toxane au formeasé © pénzk oonbinuk, ci apar oa infiltrayii de api ou un debit veriabil, in funo}ie de caracterul litologic al ‘Asbgel fn porfiunile de versanyi unde in subasment apar dexpuneri cu porneabilitate sare (pietriguri, misipurid inglobate ou Sntexeaiate Sn areile, se remarck 0 acaaulare accontuatt fa apelor subterene( cart .Zorilor sud), In alte loouri unde tere nurile sant aledtaite din piminturi ou peraeabilitate redusk (argile,prafuri) apele subterane apar sporadic sau Lipsesc ou doadvargive (onele porfiund din cart inkgtur, Gruia, Gheorghent ete). Uscilafia nivelelor de aparipie a acestor infiltratit este dinect®influenyats de piitrunderea apelor de procipitayii sau to~ pirea sipeztlor cu ocazia cdrora caatitates si rdepandires inzil- trafiilor de api poate sk creasod considerabils= ape Legate de prozente apolor subterane, mention 51 exia~ tenja izvoarelor gi gintanilor in general pe in porimetrul ora~ gului, unde ele au au fost captate sau acoperite, Tuvoarele spar in lumeile joase eau albia Sonesului, a triburarilor 51 9 b&ilor Sonegeni jar fn versan{i in acele por- ium. unde panta.este concordanté.cu iiclinarea stratelort de exea~ plu cart.Zorilor, A,laroganu, versantul nordie al Dealulul Hota. Privitor 12 Zluctiayiile mivelulul apelor subterane se poate constate 0 tording de soldere tn zonele poriuetzale,2: pectiv o tending de crogtere in zoha’centrald. Acost fapt 6° di toreadt urmtoarelor cauzet construcyii nol, mgarea.zonelor vorai, lucriri edilitare, anenajadri necorespunzétoare cam impie~ dic& sclingered natural’ @apelor spité’albia Souegului. Caraéterul chime lor _aub Din enulizele chiuice @1v apelor aubterane conform stu= ALilor elaborate roiese of fii raza ‘aunidsptulut ayer ape dubte. rane’ ou cavacter agresiv fay de betoane att in zona de luncd a vitlor cdtsf po versanti, Se remarok taptul c& in mare parte ,apele prezinté agrosivitayi naturalé ZajX de Detvane,confinind toni de sulfa} Provenind dni amvatix disolvabes sutensalulut autohton din care este constitubt’vérsantun, se In zouele luncilor Sn special apropiate de unitifi in- duatriale, confinutul natural al apelor subterane este auplificat de infiltre}iile tn sol presente din euanatii de gaze, lichide, prafuri industriale. Astfel sint oxplicabile gi agresivittile eouplexe (acide, carvonice, sulfatice), In acest caz miourite sGnt in primul rand reducorea emanatiilor do matoriale gi Sapi @iearea pitronderii eocstoruin aol. 12 -CARAODRRESPIOT Terenurile de fundare presints, carecteristiod dizerite si in functie de aceste caracteristio’ se pot Supirti in 5 cate gordi mari: % terenurile ce alodtuiesc lanca Sonegului si terasele snfortoare aint forate dint | ~Dolovinig ~pletris 50 ~70N | ~aisip Lo wos lant argilos 3 = 10s~28- in unele situajii, in general cénd stratul se aflk in vooinktaq ‘toa unui stat argiloa,cantitates de Lant poate sjunge 41 Sn jurul valorii de 20%— - Stratele de nisip eau nisip cu Ment, epar in zonele de toreod in porfiunile cu acumulari mligtinoase de balti(nean= Gre périsite). Confinutud in aaterii organice (Ge) ale acestor Gepuneri variasig intre 1-58. Adovea se somnaloask 9 trovere fereptati spre depuneri mSloase sau nmol, care au deja wh 00% {pail mult ai alo do nisip @f materii organice cuprinse Sabre valori do Slog, presentind ognaistenté redusi sau: foarte redusis Gu total Azolat apar fn onele uldgtinoase (in'speoial in eetul muniedpiulus ,pe valea Nadagulus) depuners do turbi care eke Gutindere relativ reduse gi efnt Snglobate in depozite aluvionare Ge alt gon. Confinuta} do materii organic # aceator streturt ajunge pan La .7o-Bo%e = Berenurile ce alosbut renjilor prosinté o variable granulonetrics foarte accentuatty tn gaze int@lnia coabinayiile dintze pletrig ~misip ~argilé ca toute variantele posibile. Gonsistenfa acestor dopmerd variazi fn domeniul plastic coneisteat-varvoa,oventual ou consistente voi labo, unde spari}sa infiltratiilor de api subterank fnnoaie fracyiunile de praf sau agile. Deasenenca ao renarcd porozitatea ware care aovedest Lipsa con- aipiilor gavorabile de resedinenta . ~ Depunerile argiloase aflate ou prvcidero in ronele do versanti 9 2a aie nisurd x acoperigul foraatiilor eluvionaq ‘to In zona terasslor, prezinta conaistenfo in donenial plastic Gansistent virtos gi 0 porositate medio de 40-45%. ‘tn sadwul acastor depunori argiloase,apar zone extine se cu un continut de argile cu capacitate de contractie gt usEia~ te cave {1 situeact in categoria torengriler contractile active Toarte active, aceasta proprietate a terenubii do fundare are 0 inportanyi debadbi th intruedt feaomenul se mani seve datorité contubérii vegiaalai de uniditate ot are inplicayis direct ‘supra couportérii terenulul de sub talpa fundabici ys sspectiv asupra couportarii construcyiele ‘Tn cazul auplosirii coustruotiilor pe aceate terenurt au @ deplotirii texenurilor unde deja se aflé constructs 29 o conurile de dejectie @ tom-29- opin unele aisuri apeciale pentru fapiedicares efectului dkunk~ tor a contractilitépit esupre cladivilor. = Depunerile argilo marnoase represinti subssaentul geologic al ‘najoritdytt terenurslor din raza oragului: tepesele vailor gi versan}is HoLa-Cetdyute, Gouin, Winkgtur, Gheorgnelits pantele dealuniior Breaza, 8f.Gheorgne, exoeptdad dada Yelea~ Gadus, wide depozitele aisipoase-argiloase saranyiene ajar $s growiak’ nani, Sn aooperigalirnclor. Ageate depmeri sarnoase ajimg in pufine cazurs oa stave do fundebe aflandusse in gehe— ral 1a addneint mari, Jar doasupra lor aflandu-se straturi care Guporté constrac}il. Caracteristisile fizico-aécanice ale aces— tor atratur’ fmt dune, avae: di punot de'vader® a consiatenyes Gat gi din punatied vedere a porositayil oi coupresibilitaysty fie devin chiar gistoase ou gone oinentate. ,ier camportarea lor ge apropie foarte malt do Legile recistonfoi materialelor Zee de alte strate care so comporté dups legile necanioii pindnturi— lors B Perimetrul oragului Claj-Wapoca dup cum a fost oa~ reotorizat sate constituit’ din doug meri categorii de terenuri = Ypie aglate in lunca viii principale oi tributarii: ~ BATQUURRA_ QBOTEENT acestuias = Versantis oe mixginese gi Snoonjoar oragule tn farefle de aspectole geomorfologice ,1itologice ake toronurilor ampurtiata depiatate oi in uraa cercetirilor anto— pioare, consultérd un nuair insomat de studis a fost poaibi2k Gntocmirea planului de ralonare geotehnics prezeatand ronele ou covacteristiel geotehnice aseninatoare. Tn perimotrul oragului au fost dolimitate gaso caten gordi de terenurit ona Ima i Ouprinde lunca gi terasele Somegulut wie ot partial junea Nadiyului in portiunea spre confluenti. Aceste terenurt perait fundares Sizeotd a constructiilor Le ad@noint reletiv Tet de la 1 la 3 m cu incastrarea fundayiilor in straturile de pietrig, nieip, agile prifoase ou presiuns pe toren cuprinse Gnbre 2eo-3oo KPa pentru abraturile argiloase~uisipoase 5t 3oo-6o0 KPa pentru pletrigurie30 ~ In aceasth zond nu se Smpun vestricfii constructive mii misurd syeedale de auenajere, Jona 1-8 : Ouprinde auprageye ou extindere relativ reduse-Sngloba~ te tn zona de lunck a viii Sonegulud 91 0 poryiune mai extinsd a oxtromitates vesticl a viii. Nadigulute lAceste terenuri preainti depuneri afloase~ nknoloase ou consis~ tenje foarte reduse avand grosim{ wari, situate Sn acoperisul opunerilor aluvionaze de plotrig sau sudsauentul angilosiaarno: ‘Aceste terenuri permit asplasare de constructii fara restricts a rogiuul de indlzime sau sistenul constructiv. Adénoimile de | fundere depligese. 3m, ajungénd chiar 1a 5-12 a cax in care. saint necesaxe solayii de fundare de adénoime, In cazuri dino gystitica~ te fumofional, tennic, economic sdnt reconandabile prevoderea unor clidiri ou regi de inélfime aare, cu structuri rare pentru © oxploatare oft uai eficienti a fundatiilor speciale. Presiunile pe terea in aceat cas se pot lua Sntre 2oo~oo KPé fan Sn cazul funda}silor de eddnoime inoastrate Sn atraturile de pietrig sau celo marnoase, Valorile presiunilor se deteraind in eongoruitete ou prescriptii speciale. Zona IIt=a Guprinds vatra veche @ eragului (zona centrala) unde oxistonja uspluburilor cu grosimi mi(cca. 4-6 m) creatii de ao~ bivitates umand Sn deoursul tiepurilor, iupune coborérea funda~ fitlor sub aceste umpluturd asiguramd incastrarea lor in stra~ Gee cu capacitate portant& bunk’ cave permit ainplasare de construs- 44. In subaouentul scestor uapluturi se afli de reguld deputert | ‘luvionare "de: pieteig-bolovinig sau depozite argilos Presiunile pe teren sant cuprinse intre.Joovtvo Ka pentru straturile ergilosse-prifoase-nisipoaseysar pentru fundayit agesate pe pietrig se pot conta yo valori ouprinse intre 4oo~ 700 KPa Jona a 1V=a A fost atabilita in portiunile de ver~ santi ou profile geouorfologié ‘stabil unde conatrucfiile se pot funda le adéneini relativ reduse (294 a), avénd presiunea pe teren cuprine’ Sntre Roo - 400 KPa, gi ou 0 serie de ‘mksuri n6. cesare pentru wenfinerea stabilitupil versanyilor oum ar fir-3e ~eolectarea 9! conducerea apelor de supraraya gi a snfil~ trayidlor subveranc) taluatri ertiticale, aiduri de aprijin, iaierbari,plantiri de evontuale ‘prevoderi de arbor, powi etos In tceste zone apar 91 argile contractile, Fontra anularea ofeotulut contractiel si uaflérii esupra construsyied fant necesare luarea mor mauris constructive atat li fealitares com tructicl oft oF Sn tinpud exploatarii’ , mai ales in coe aoestor olidiri, Aceste terenart apar ou Widnkgtur, Zorilor, Asureganu, Gheorghent ce: priveste “intreyineres preckdere’ in carticrele sSrutas Spectficda c& in cadrul acestor versants apsr poryiuni ou infiltrayii de aye subterane ou debite Zovilor sud, Nénkgtw-Calvaria ote) unde uenfionate este necesard captarea gi dirt, canalizare prin reyele de dvenuri. Zone a Guprinde t Anatabile ou infiltzayii de api. In aceas’ rele Danbul Rotund, veraantul Breazay Si.‘ nantul Woia-Cetayuie. Pe supratata acesto: accentuate(exscart. sn afer Wisurilor sus~ jarea‘acestor ape spre enurile aflate in panti care prezinté porysuni vcd ont se includ cartie~ Ghoonghe #4 partial ver~ 2 pente au fost gisite gone care poarté setmele wor dizlocart de pant’, iar 1a acest Qezechilibru a contribuit in mare aeurk Eiltrapiile gi eroziunea, Uncle din acest peodgtige eonilibrul stabil ata’ prin re: agectate de alunediri cat si prin contri Prevederea construcjiilor in aceste zone unor studii aprofundat gradului de prevenire gi a mésuriler cons stractura geologic in 2 portiunt postp aba agezeres straturilor ‘bujia factorului unens presupune efectuarea uretriri in tiap in vederea stabilirii Jceuctive pentre @ rea~ Liza o siguran{é deplink in existenya constructitlor, Aceste 1u~ erari pot s& aib& anplom mai ware cum uz $i stabilisare prin Goloane de mere adincine, injectiri, drenuri, ziduri de sprijin a taluedri, plantiri yeletonaje etc. In turma studiilor poate of regulte gi 0 conbinajie intre aceate lucréri. In orice cas aceate Lneriri nu pot 8% aibi un caracter Local, y ele au iaplicatid ‘tennice financiare aeupra tuturcr lucrdrile: de investiyit én zone= 32 Zongle VI~ cuprind torenurile neapte pentru aaplasare do conatrucfit $i sfnt incluse in trei categoriit asPerenust ou pante degradate sau accentuate (ou dis~ Locke, evidente) D.Peronusi acoidentate aflate in lungul torenyiler, ou erodare pronuntabi sau in zone alégtinoase. vezonuri ou deatinayii speciale (cinithr,cariere de plated eto). Jong Vii=g a fost stabilita pentru déile Gonegont oi a inprejurinli wligtinoa: Din deseriorea fMcutd fn capitolele anterioare rezulta o& dezvoltarea céntrulus urban Cluj-Vapoca este strane legatét de comploxitates condividlor finico-geografice, 1a care a-au ad¥ugat factorii econontei,politicl gi culturalie Dintre fectorii fizico-goografici primil « fost valea Souegulut Mie care, age duph cua sna mai amintit i~a oferit onulai condifis de apdrare, de cirulatie Sa sens longitudinal, de alinentare 04 ap& gi de foloeize @ energie’. Nivelul intfial al acestud centru ena dezvoltat pe terasa inferioarA. Crogterea numi~ pului popWlaties «due la‘dezvoltarca avestut nucleu in sens Len gitudinal,iar ou Hapul au fost ocupate gi terasele auperioar In womentul fn care spaiul a devehituinsufioient oragul « ince~ put ai a0 doavolte,tentaoular prin taaiticatiile de pe viile afluente sNadig, T.Borhanciului, V-Popestilor, UsChinthuluiy VePo~ pil.S-a dézvoltat apoi pe ‘intexfluviul dintre soaey af Nadas $A. pe versantul nordic al Dealulii Feleac, dar dupit 1950 s~au constrait cations’ moderne atat pe drizontald At gi pe vertioald— Mandgtwr, Grigoreseu, Ghoorghenk, Zorilor, Mixdgtty Aurel Vlaicu Sud, Aurel Vlaseu Nord, Gritte genes x. : In ceea ce privagts dezvoltarea pe viitor, in aod cert mai devrene “sau uni tazziu; Tocalitépiler Floresta, Becta, ‘Apanida (poate gi altele) vor devent"cartierevale acestul centr urban, Cluj-Napoca. De asouenca, s¢ dupune a a6 studia prin Gotalii de Sistouatidere vatra actusAd a oragului, denoléndu~se tnele cartiere aglouerate 91 insalibre. si Snloouindu-le cu oli iri nasive gi spayid versi. Dozvoltarea pe Verticalt’ este cea- 33 nai economiok gi esteticd, fn acolagi timp. Noi cartiere ar uai putes £1 construite in sona "Bund Ziua", in partea esticd a car~ tierului Gheorgheni, roapectiv in partée sudick a cartierului “Intve Taouri" pink 1a Béile Somogoni, Apo, cartierul Somegent ae poate deavOlta’ pe vertical atat o&t permite coridorul serian, pentru aeroport. Restricfii in, eeca ce priveste condifiile geo~ tebnice nu se dapune Dealurile din apropierea oragului, adevarate zone pienon~ tano Feleas, Dambul otund, Lomb, sunt afectate de procese de ero~ siume, Suprafeyele lov sunt relativ conservave pe inberfluvity dar de 0 parte g1 de alta suit afectate de uigeri lente de teren care, in anualte perioade pot reoivida, provoodnd anumite pagubs. Zona aceatora este insk prieinicl anenajirilor turistice si plan- tayiilor powicole prin lueréri speciale(teras’ri, berairi oto). Pentru aceasta pot £1 executate constructii ugosre din lean eau alte materiale cu cheltuieli pufin mai ridicate. Pe aceste versan~ te apar gi organiene torentiale carey prin anunite lucréri pot £1 otinge 91 folosite intensiv. In coca ce priveste mXsurile de rogularizze a oursurilor de apasacestea aunt necosare atat pe réul Somegul Mic At si pe afluenjit acestula din mmicipiul Cluj-Wapoa Pe Somegul iio amar impune decolmatarea albiei anonte do orag gi exooutaroa unor praguri de fund de fnilyime mick pentru reduoerea pantel, Se Lupum repararea Andiguirilor oxietente din intravilan, apoi indiguirea pe anunite trnsoane. Wadigul, care are un bazin de recoptie despldurit, trans~ porté la vilturi debit eolid in cantitati inseante, reducésd in acest fel sectiunea de ourgere de 1a contluenja cu Somegul. Se Ampune 0 lnpkdurive a bazinului gi praguri de fund pentra redu- eorea pantei, dar atat luorénile antiorozionale cat gi darajele do-Lnpotmolire pot f: realisate nunai anonte de intravilan, Aceleagi lueviri sar iupune gi pe Valea Chintaulu In cova co privegte codlalfi afluenti ai raului din zona cragulut, se impure refineres debitelor de viituri in atara conei construite, | deck aaonte, prin onmuldei temporare ¢i prin ganjuri de gard prin| care o parte din debite si fie dirijate in vai fuvecinate. Aceatea a-ar putea executa pe pareicle:Popii, Calvaria, Tigaailor = auonte de Observator (unde este aecesaré dublarea canalului pluvial-34e existent din Pofa Picii), Tgantlor cave strébate ansamblul de locuinye Cipsriu (si unde ar fi, de asencnea, necesard dublg~ Poa sochiunii canelului existent). Péraiele Becag, Murkiturit gi Ziipodiei, acestea, cu seo~ fAuntle avute in prozent transporté debite insemato, dar se Ampune curijirea albiilor minors gi intrejineres acestora. ‘anuuite regularizirt, se impun $i pe Valea Seacti care are un caraoter torential, negindu-si nucle in perioada de to~ pire @ slipesii sau cu plod de durati sourti 91 intensitate mares Tn cooa ce privegte lacurile din incinta oragulut se dwpune ca wloar cole oxistonte 9% fie Sntrotinute gi forite de poluare. $i aicd ne referim 1a Lacul Garibaldi unde so iapune aragaréa depunerilor 91 edlnoirea 1a cote’ tiipialé care ar’ pers wite canotajul,apot ar £1 lacal din Parcul oragului si lacurile Ge agreasnt 1initrofe ou ansadblulde locuinte Aurél’Viaicu Sud care o~en"a@lincinea necosart pentru a nu peruite deavoltaréa vogetatiel, mai ales le naluris lacurile din’partea vosties a In- troprinderit de Keperatii Auto au fost dostiingate ‘pentru « o#ofa'in pares La Somegeri se gisegto un lac~nlagting care se impune a £4 amenajat, prin explodtarea mflulut ce precintii o iuportanti terapeutied gi traterea bolilor reusatiouale g1-ale aparatulut Locomotor. Ninolul ere siruri aulfuroase-radioactive gi sau format pe suprafays oxtinsd a terasei de Luncd. Grosinea depineri~ Lor aldgtinoase cit’ valoare torapeutiok a fost ovaluaté prin cerce~ ‘Ari pnd 1a maximas 2,0 a, ooncentratia de salinitate osckland Sntre Joo g1 6000 m/1 ou un oonfinut ridicat de hidrogen sul- furat gi elenente radioactive. Prin afsurile ardtate mai sus( bineingeles ou aplicare: Job Sn practici) vor 2i inl&turate gi cauzele care duo in prezent Ja eroziunt sccentuste gi raveniri atat pe versantele sudice cab 54 pe cele nordice ce insojese periaetrul intravilans Agrosivitatea aare a terenurilor de fundare in raza aunicipiului necesita eleborarea condipiilor de fundare de la caz 1a care Totodats menfionda of sant posibile wai mylte soluyit do fundaie pe un anylesanent,iar cea opting rezulté in urua unor atiditi *vehnico-eooricaice avnd la bazi studii ydotehnice aprofun= datesProzenta luerare are un caracter general,intocmiti cu seopal croerii uel duagini despre aspectele geotenice g1 ni~ arogeologice a terenurilor din raza municipiului, 1 eu seopul Ge a recomania noi zone construibile, Din punct de vedere geo~ ebnic considers ci dezvoltarea oragului poate si fie cu ps cédere spre Vest si apre Sud dar in enuaite condifii date in capitolul de raionere gootehnicds Realizares unor investifii presupune intoomirea de studi conerete ou detaliorea eletientelor geotehnice nec: profectirii. Coloarele stratigratice se pot consulta la proiec~ tants i VERIFIOAT + TOOMrT + sags erm suming, eaasaxee wom” ny gecog SABO ALBCANDRU a |