CURSURI DREPT FINANCIAR Viorel Ros

CURS 1 - PARTEA I -
STATUL SI FINANTELE STATULUI
(FINANTELE PUBLICE) ( 3 PAG )
Statul pentru a-si putea indeplini functiile,face cheltuieli,deci are nevoie de venituri cu care sa le
acopere. Spre a le obtine, statul se foloseste, in principal, de autoritatea lui,constrangandu-si cetatenii,
prin masuri de autoritate sa contribuie la constituirea fondurilor publice,prin prelevarea unei parti din
venituri, urmata de folosirea resurselor astfel create in interes general.

Trasaturi ale finantelor publice:

1) Caracterul obiectiv al finantelor publice

In lipsa unor resurse proprii obtinute prin mijloace specific,statele nu si-ar putea indeplini
sarcinile
2) Caracterul universal al contributiilor la constituirea resurselor publice
La formarea fondurilor participa persoanele cu o parte din veniturile lor:
muncitorii,functionarii,fermierii,mestesugarii, precum si intreprinderile private,publice sau
mixte, venituri care imbraca forma salariilor si a altor castiguri din munca.

3) Caracterul obligatoriu al contibutiilor

Prelevarile de resurse la dispozitia statului au character obligatoriu. In caz de nerespectare a
termenelor si a conditiilor de plata,la impozitele pe venit si pe avere statul aplica sanctiuni
(amenzi,penalizari,executare silita etc.)
4) Cheltuirea fondurilor publice de catre stat in interes general.
Cheltuielile publice se fac intr-un interes general al populatiei : aparare nationala, asigurarea
transporturilor , asistenta sociala, ridicarea nivelului de instruire a populatiei etc.

Notiunea,obiectul de studiu si definitia finantelor publice

Cuvantul finante a capatat un sens foarte larg incluzand: bugetul statului, creditului, operatiile bancare si
de bursa si altele,adica resursele,relatiile si operatiile banesti, dar si pe Acela de “bani”, de “venituri in
bani”, de “resurse banesti” , ori de “Creante si obligatii de plata in bani” indifferent de subiectul
acestora.

Finantele desemneaza resursele banesti sau avere in bani a cuiva,dar si stiinta care are ca obiect de
studiu gestionarea patrimoniilor publice sau private.

Finantele Publice se refera intr-o forma sau alta la veniturile si cheltuielile statului,ori la satisfacerea
nevoilor publice.

1
“Activitatea financiara a statului” este activitatea statului,a unitatilor administrative teritoriale si a
institutiilor publice pentru procurarea mijloacelos necesare acoperirii cheltuielilor de interes general si
pentru corectarea fenomenelor economice.

Obiectul de studiu al finantelor publice il reprezinta mijloacele,metodele si instrumentele prin

intermediul carora statul isi procura resursele banesti necesare pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor
sale si pentru a fi folosite in beneficiul comun.

Regulile de drept dupa care se procura si se intrebuinteaza veniturile statului alcatuiesc DREPTUL
FINANCIAR SI FISCAL

Comparatie intre finantele publice si finantele private

Trebuie sa facem distinctive intre finantele publice si cele private, adica intre economica financiara a
statului si economia privata. Asemanari si Deosebiri:

1) Subiectul finantelor publice ( economia financiara a statului ) este statul,cu unitatile

administrative-teriotirale si alte institutii de drept public. In vreme ce subiectii finantelor private
(economia privata) sunt personae fizice si personae juridice de drept privat
2) O alta deosebire este SCOPUL PE CARE IL URMARESC FIECARE. Finantele publice sunt folosite in
scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii, in timp ce finantele private au scopul realizarii
de profit de catre intreprinzatorii individuali sau de catre actionarii societatilor comerciale si a
satisfacerii unor nevoi individuale.
3) Cu referire la finantele publice, statul isi procura de la persoanele fizice si juridice resursele , in
principal prin masuri de constrangere, iar statului nu I se pot aplica masuri de constrangere. Spre
deosebire de finantele private,unde intreprinderile private isi procura resursele de pe piata, pe
baze contractuale, iar impotriva lor se pot aplica masuri de constrangere , atunci cand acestea
nu si-au indeplinit obligatiile legale sau nu si-au onorat angajamentele contractuale.
4) Sub aspect juridic, cea mai importanta dintre deosebiri contra in faptul ca FINANTELE PUBLICE
sunt supuse DREPTULUI PUBLIC, in timp ce FINANTELE PRIVATE urmeaza regulile DREPTULUI
PRIVAT.
5) Sub aspectul duratei, FINANTELE PUBLICE sunt organizate pentru o durata NELIMITATA, pe cand
economia private este organizata pentru o durata limitata in timp.

FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE:

- FUNCTIA DE REPARTITIE ( 2 ETAPE : COLECTAREA/FORMAREA RESURSELOR SI REPARTITIA )

- FUNCTIA DE CONTROL

FUNCTIA DE REPARTITIE ( 2 etape )

2
 Prima etapa consta in colectarea si formarea resurselor. La constituirea fondurilor publice ale
statului participa toate sectoarele sociale: public , privat , mixt precum si populatia: toate personae
fizice si juridice,rezidente si nerezidente

A doua etapa este aceea a repartitiei , adica in distributia mijloacelor banesti constituite ca fonduri
publice catre beneficiari. Prin repartitie statul urmareste satisfacerea nevoilor generale ale
populatiei, realizarea obiectivelor sale, dar in acelasi timp sa promoveze echitatea printr-o
redistribuire a venitului si a bogatiei.

Repartitia reprezinta operatiunea de alocare a veniturilor statului pe categorii de cheltuieli, pe

destinatii, respectiv:

- Invatamant
- Cultura
- Sanatate
- Aparare Nationala
- Datorie Publica
- Alte Actiuni

FUNCTIA DE CONTROL

Se exericita atat in colectarea resurselor cat si a repartitiei,aceasta fiind necesara pentru cel putin 3
motive:

1) Suveranitatea financiara poate impinge guvernul sa solicite impozite intr-un volum care ar
depasi posibilitatile populatiei,astfel este necesara exercitarea unui control din partea
legislativului asupra executivului asupra mijloacelor,metodelor si marimii prelevarilor
2) Resursele sunt realizate pe seama tuturor cetatenilor, de aceea societatea este interesata de
asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor sociale si dirijarea acestora cu
luarea in considerare a prioritatilor si in conditii de legalitate.
3) Controlul este necesar si pentru ca pot fi indentificate nevoi reale necunoscute, greseli facute in
procesul de colectare si repartitie, iar acesta apare cu scopul de a imbunatatii activitatea
financiara a statului si a institutilor sale.

Funcita de control se realizeaza prin organe specializate cum sunt: Curtea de Conturi, Ministerul
Finantelor Publice, ANAF etc.

3
 CURS 2
DREPTUL FINANCIAR,ACTIVITATEA
FINANCIARA SI APARATUL
FINANCIAR AL STATULUI (7 PAG )
DEFINITIA DREPTULUI FINANCIAR

DREPTUL FINANTELOR PUBLICE poate fi definit ca fiind ansamblul normelor juridice care
reglementeaza,in regim de drept public, relatiile de constituire,repartizare si utilizare a fondurilor
banesti ale statului si ale colectivitatilor publice locale in vederea satisfacerii nevilor generale ale
societatii precum si controlul utilizarii acestora.

Populatia isi da acordul cu privire la aceste prelevari – prin reprezentantii sai – prin votul pe care il da,in
fiecare an,bugetului. Banul public trebuie cheltuit cu spirit de economie si in conditii de transparenta
exclusive in interes general, in acest scop fiind adoptate reguli de drept si infiinate institutii de control.

OBIECTUL DREPTULUI FINANCIAR

Obiectul dreptului finantelor publice este circumscris la componentele structural ale finantelor
publice,respective la: Bugetele, Cheltuielile si Veniturile publice, precum si la Controlul realizarii
veniturilor si efectuarii cheltuielilor

Luand in considerare obiectul de reglementare,atunci normele dreptului financiar pot fi clasificare astfel:

1) Norme care reglementeaza procesul de formare a resurselor

2) Norme care stabilesc destinatiile de utilizare a resurselor
3) Norme care reglementeaza emisiunea si circulatia baneasca
4) Norme care reglementeaza creditul public
5) Norme care au ca obiect controlul financiar
6) Norme care au ca obiet instituirea si administrarea impozitelor,taxelor si contributiilor

IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR

Izvoarele dreptului financiar sunt alcatuite din totalitatea normelor juridice, a actelor normative care
reglementeaza raporturile juridice de drept financiar.

Izvoarele dreptului financiar sunt:

*Constitutia Romaniei ( Titlul IV intitulat” Economia si finantele publice”)

4
 Principiile de baza formulate in constitutie ale finantelor publice: (5)

- Principiul legalitatii actelor si operatiunilor privind formarea,administrarea,intrebuintarea si

controlul resurselor financiare ale statului,ale unitatilor administrative-teritoriale si ale
institutiilor publice
- Principiul legalitatii impunerii ( al stabilirii prin lege a impozitelor,taxelor si alte contributii)
- Principiul obigativitatii cetatenilor de a contribui
- Principiul asezarii juste a sarcinilor fiscale
- Principiul anualitatii bugetului

*Legile – cele mai importante acte normative emise pentru acest domeniu

*Ordonantele guvernamentale – acte normative emise de Guvern, prin intermediul carora,au fost
instituite reglementari privind taxele si impozitele.

*Hotararile Guvernamentale se emite pentru organizarea executarii legilor si sunt acte normative prin
care, se instituie norme necesare pentru executarea dispozitiilor generale din Legea finantelor publice si
celelalte legi

*Instructiunile si ordinele Ministerului Finantelor Publice – Sunt acte dispozitive, cu character

normativ, prin care se instituie norme care dezolva si detaliaza cuprinsul dispozitiilor generale din Legea
finantelor Publice si celelalte acte

*Normele juridice (Hotarari) adoptate de Consiliile judetene,Orasenesti si Comunale privind bugetele

locale, aprobarea si executarea bugetelor

IZVOARELE COMUNITARE ALE DREPTULUI FINANCIAR

Prin Tratatul privind stabilitatea,coordonarea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare

( cunoscut sub numele de Pactul Fiscal sau Tratatul de guvernanta Fiscala ) semnat de statele member
ale UE s-au stability masuri pentru inasprirea disciplinei bugetare si reglementari noi menite sa asigure
echilibrul bugetar in statele membre.

In acest sens s-au stabilit masuri de limitare e deficitului bugetar sub pragul de 0,5% in limita a 3% din
PIB. Daca statele membre nu introduce aceste masuri in dreptul intern poate fi sesizata CJUE, urmata de
sanctiuni.

Intre domeniile in care dreptul comunitar a reusit un proces de armonizare mai avansata amintim:

- Taxa pe valoare adaugata (TVA) si accizele

- Fuziunile
- Societatile europene

PRINCIPIILE DREPTULUI COMUNITAR SUNT:

5
 - Principiul efectului direct (transpunerea in ordinea juridica interna )
- Principiul suprematiei dreptului comunitar in raport cu dreptul national

CARACTERIZAREA NORMELOR DE DREPT FINANCIAR

Norma de drept financiar se defineste ca o regula de conduit stabilita de lege,care cuprinde drepturile si
obligatiile subiectelor participante la raportul de drept financiar si a carei respectare este asigurata de
autoritatea de stat.

Distingem intre raporturile de realizare a veniturilor, de efectuare a cheltuielilor, de control financiar

etc.

Normele dreptului financiar au in general trasaturile commune ale normelor juridice, in sensul ca au:

- caracter general si impersonal,

- privesc un numar nedeterminat de subiecte

- se aplica repetat in timp.

Din punct de vedere al STRUCTURII, normele dreptului financiar cuprind,de asemenea,elementele

specific normelor juridice, respectiv: ipoteza,dispozitie si sanctiune.

Ipotezele prevad imprejurarile in care urmeaza sa se aplice dispozitiile

Dispozitiile prevad condnuita subiectelor vizate

Sanctiunile prevad urmarile in cazul nerespectarii normei.

Sanctiunile specific si exclusive dreptului financiar sunt:

- Suspendarea aplicarii masurilor

- Blocarea fondurilor
- Inlaturarea nereguluilor constatate
- Suspendarea din functie a subiectelor
- Sanctiunile specifice dreptului civil, penal

Raporturile de drept financiar si specificul lor

Raporturile juridice de drept financiar sunt formate de relatiile sociale care iau nastere si se sting in
procesul constituirii,repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si care sunt reglementate de
normele juridice financiare,ele luand forma unor acte si operatiuni juridice specifice

Actele juridice financiare publice trebuiesc emise de catre organelne competente si in limitele
competenelor conferite de lege, cu continutul , in termenele , in forma prevazute de normele dreptului
financiar. Actele juridice financiare publice pot fi anulate, iar executarea lor poate fi suspendata.

6
Operatiunile financiare publice se deosebesc de actele financiare publice prin faptul ca nu produc
efecte juridice,ele fiind denumite si “operatiuni material-tehnice”. Ele fiind savarsite fie pentru
pregatirea si emiterea actelor financiar publice,fie pentru executarea acestora.

Aceste raporturi juridice de drept financiar se diferentiaza de celelalte raporturi juridice prin
urmatoarele elemente:

- Subiectele participante si pozitia lor

Pe de o parte STATUL de pe o pozitie superioara de purtator al autoritatii statale, pe de alta
parte Persoanele fizice, Persoanele juridice si Institutiile Publice pe o pozitie juridica inferioara,
acestea nefiind egale in drepturi si obligatii
- Continutul lor
Se disting prin primsa faptului ca se stabilesc in legatura cu constituirea,repartizarea,utilizarea si
controlul fondurilor banesti ale statului avand ca obiect FONDURILE BANESTI si ACTIUNILE SAU
OPERATIUILE DE INTOCMIRE A PROIECTELOR BUGETELOR
- Modalitatile de realizare
Se nasc, se modifica si se sting pe baza manifestarii unilaterale de vointa a statului.

Activitatea financiara a statului presupune legiferarea in domeniul realizarii veniturilor si efectuarii

cheluielilor, autorizarea acestora prin intermediul legilor bugetare ,urmata de realizarea veniturilor si
efectuarea cheltuielilor de interes general, de controlul modului de realizarea si efectuare si de
solutionare a litigiilor.

Aparatul Financiar al Statului - Cuprinde intregul sistem de organe prin care se realizeaza politica
financiara a statului.

Este alcatuit din: (13)

- Parlamentul
- Guvernul
- Ministerul Finantelor Publice
- Ministerul Fondurilor Europene
- Ministerele si celelalte organe ale administratiei central
- Administratia publica locala ( Consiliile locale , Consiliul judetean , Presedintele CJ , Prefectul ,
Primarul )
- Trezoreria publica
- Curtea de Conturi
- Banca Nationala a Romaniei ( BNR )
- Agentia Nationala de Administrare Fiscala ( ANAF )
- Unitatile teritoriale ale ANAF
- Directiile generale regionale ale finantelor publice
- Administratiile serviciile si biorurile finantelor publice

PARLAMENTUL

7
Parlamentul adopta legi care reglementeaza activitatea din toate domeniile, inclusiv cele referitoare la
mijloacele financiare ale statului.

Senatul si Camera Deputatilor,intrunite in sedinta comuna, examineaza si aproba, ANUAL, bugetul de

stat, bugetul asigurarilor sociale , bugetele fondurilor speciale, precum si conturile de executie.

GUVERNUL

Guvernul elaboreaza ANUAL proiectele bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale , precum si
conturile de executie si le supune spre aprobare Parlamentului, iar dupa aprobare raspunde de
realizarea prevederilor bugetare.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Organizare si atributiile acestuia sunt reglementate prin Legea nr 500/2002 si alte acte normative.

Aplica Programul de Guvernare in domeniul finantelor publice, contribuie la elaborarea si

implementarea strategiilor.

Principalele functii ale Ministerului Finantelor Publice sunt: (10)

- De strategie
- De reglementare
- De reprezentare
- De prognoza
- De administrare a veniturilor statului
- De implementare a prevederilor UE pentru domeniul financiar si fiscal
- De coordonare a asistentei financiare
- De control financiar
- De evidenta a bunurilor ce constituie domeniul Public al Statului
- De combatere a Evaziunii Fiscale

AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA ( ANAF )

Este o institutie publica cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat in subordinea

Ministerului Finantelor Publice.

Asigura administrarea impozitelor,taxelor,contributiilor si a altor venituri precum si controlul privind

prevenirea,descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca effect evaziunea fiscal si frauda
fiscala.

ANAF indeplineste urmatoarele functii:

- De strategie si management
- De administrare si colectare a impozitelor,taxelor , contributiilor si veniturilor
- De supraveghere vamala si fiscal
- De control vamal si fiscal
- De cooperare internationala
- De asigurare de servicii pentru contribuabili
- De prevenire si combatere a evaziunii fiscal si a fraudei fiscale si vamale

8
 - De suport acordat procurorului in efectuarea urmarii penale

In cadrul ANAF functioneaza si DIRECTIA GENERALA ANTIFRAUDA FISCALA(DGAF), structura fara

personalitate juridical avand atributii de prevenire,descoperire si combatere a faptelor de evaziune fiscal
si frauda fiscala si vamala. In cadrul DGAF functioneaza directii regionale.

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

Este organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, prin intermediul
caruia sunt gestionate afacerile europene si absorbtia fondurilor europene ,venite din partea UE.

TREZORERIA PUBLICA

Aceasta are rolul sa asigure echilibrulul monetar si financiar si alimentarea permanenta a fondurilor
statului.

Ea este totdeauna la current cu incasarile si cu platile care se fac zilnic si permite cunoasterea,in orice
moment,a situatiei exacte a finantelor publice.

In ea se aduna veniturile si din acesta se iau fondurile pentru efectuarea platilor,prin urmare , Trezoreria
este CASIERUL SI BANCA STATULUI.

1) In calitate de casier al statului Trezoreria este casa in care se incaseasza si care contine toate
ventiurile statului. Inscriu in evidentele lor toate persoanele fizice si juridice care datoreaza
statului impozite,taxe,contributii,amenzi etc.
2) In calitate de bancher al statului Trezoreria are misiunea de a echilibra intrarile si iesirile de
fonduri
3) In calitate de bancher, Trezoreria intra in relatii directe cu sistemul bancar. In acest scop, la BNR
funtioneaza contul curent general al Trezoreriei .

CURTEA DE CONTURI

Constituie organul suprem de control financiar si de jurisdictie care functioneaza pe langa Parlament.

Isi exercita functia de control asupra modului de formare,administrare si de intrebuintare aresurselor

financiare ale statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.

Prin activitatea de control, Curtea de Conturi urmareste respectarea legilor.

BANCA NATIONALA A ROMANIEI ( BNR )

Constituie Banca Centrala a Statului Roman al carui obiectiv fundamental este ASIGURAREA STABILITATII
MONEDEI NATIONALE.

Aceasta emite si pune in circulatie bancnote si monede , ca mijloace de plata pe teritoriul Romaniei

Aceasta tine deschis contul curent al Trezoreriei si tine evidenta operatiunilor acestui cont.

9
MINISTERELE SI CELELALTE ORGANE ALE ADMINISTRATIEI CENTRALE

Aceste organe elaboreaza bugetele de venituri si cheltuieli si urmaresc realizarea acestora.

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

Administratia publica locala funcionteaza in unitatile administartiv-teriotriale (comune,orase si judete).

La nivelul comunelor si al oraselor sunt Consiliile Locale, iar la nivelul judetelor exista consilii judetene.

Consiliile Locale (comune si orase):

- Aproba bugetele locale,formarea ,administrarea si executarea acestora

- Stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe special
- Administreaza domeniul public si privat
- Hotarasc asupra consecionarii sau inchirierii de bunuri sau de servicii publice

Primarul :

- Intocmeste proiectul bugetului local

- Exercita funcita de ordonator principal de credite
- Verifica incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local
- Supravegheaza administrarea bunurilor

Consiliul Judetean (CJ):

Reprezinta autoritatea administratiei publice judetene in vederea realizarii serviciilor publice.

Astfel :

- Adopta programe si prognoze si urmareste realizarea acestora

- Adopta bugetul propriu
- Stabileste impozite si taxe judetene precum si taxe speciale

Presedintele Consiliului Judetean :

Exericta functia de ordonator principal de credite, elaboreaza proiectul bugetului si contul de incheiere
si le supune spre aprobare Consiliului Judetean.

Prefectul :

In calitate de reprezentant al Guvernului, poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ:

actele administratiei publice locale,in cazul in care considera ca acestea sunt ilegale.

SISTEMUL BUGETAR AL ROMANIEI

10
 CURS 3 ( 7 PAG )
Notiunea de buget

BUGETUL este un act de planificare financiara a veniturilor si a cheltuielilor, iar in lipsa acestuia
activitatea statului ar fi haotica, imposibil de condus.

Bugetul este un instrument indispoensabil pentru numeroase motive, printre care:

- Dimensiunea activitatii financiare a statului este foarte mare fata de cea a particularilor
- Este in interesul natiunii si al autoritatii statale ca veniturile sa nu ramana sub suma cheltuielilor
- Spre deosebire de particulari,statul primeste si cheltuieste banii contibuabililor, iar acestia au
dreptul sa stie ce cheltuieli isi propune statul sa faca, aceasta publicitate se realizeaza prin
BUGET
- Spre deosebire de particulari, pentru care veniturile sunt partea stabila, pentru stat, partea
stabila este aceea a cheltuielilor
- Atat cheltuielile cat si veniturile statului trebuie sa fie consimtite de catre contibuabili prin
reprezentantii alesi
- Cheltuielile statului trebuie facute sub un control strict
- Bugetul Este un instrument necesar pentru a se preveni inechitatile in repartitie

Bugetul statului trebuie sa dea raspuns la 3 probleme:

- Care vor fi bunurile si serviciile pe care statul le va pune la dispozitia populatiei ?

- Cine si prin ce mijloace va suporta costurile acestor bunuri si servicii?
- Care vor fi consecintele acestora pentru economia tarii pe plan intern si extern?

Aparitia,evolutia si reforma sistemului bugetar in Romania

Institutia Bugetului a aparut prima data in Anglia, urmata de Franta si apoi de alte state.

In Romania, institutia bugetului este de data mai apropiata de noi in anul 1860 bugetul de stat deja era
o instituie consacrata in Regulamentul Finantelor promulgat de Alexandru Ioan Cuza.

Dupa Revolutia din 1989 prima Lege a finantelor publice introduce conceptul de BUGET PUBLIC
NATIONAL in locul celui de buget de stat.

La 11 iulie 2002 a fost adoptata Legea nr.500/2002 a finantelor publice,in vigoare si astazi,lege care
stabileste princpiile bugetare.

Definitia si elementele specific ale bugetului public

11
Bugetul inseamna a determina,enumera,evalua si compara in mod periodic, dinainte si pe o perioada de
timp in viitor, cheltuielile de facut si veniturile de realizat.

Legea nr 500/2002 defineste bugetul ca fiind “ Documentul prin care sunt prevazute si aprobate in
fiecare an veniturile si cheltuielie sau,dupa caz, numai cheltuielile,in functe de sistemul de finantare a
institutiliilor publice.”

Din definitii rezulta 3 elemente specific ale bugetului public:

- Este un act de previziune ( prezinta un tablou comparativ de venituri si cheltuieli )

- Este un act de autorizare ( Puterea executive este imputernicita de puterea legislative sa
cheltuiasca si sa perceapa venituri )
- Este un act limitat in timp ( pe o perioada de 1 an )

Rolul Bugetelor

- Rol alocativ
- Rol redistibutiv
- Rol de reglare a vietii economice

Rol Alocativ Bugetul reflecta in partea de cheltuieli modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar.

Rol redistibutiv Se redistribuie o parte din produsul intern brut prin intermediul taxelor si
impozitelor,cat si al cheltuieliilor.

Rol de reglare a vietii economice Veniturile din taxe si impozite pot fi utilizate fie pentru franarea
activitatii economice, fie pentru a sustine relansarea acestor activitati. Sporirea fiscalitatii reduce nivelul
veniturilor si influenteaza in mod direct consumul.

Natura juridica a Bugetului Public

Bugetul public are o natura juridica ambigua ce constituie inca o problema controversata.

Conform opiniilor este susceptibil de a fi calificat ca:

- Act cu natura Juridica de Lege

- Act conditie de natura administrativa
- Act administratativ cat si act legislativ(lege) ,in acelasi timp
- Act de planificare sau /Act Financiar

1) Teoria care sustine ca bugetul public este o LEGE

Pleaca de la constatarea ca bugetul imbraca forma unui act normativ adoptat de puterea
leguitoare ( Parlamentul).

12
 2) Teoria care sustine ca Bugetul Public este un act CONDITIE DE NATURA ADMINISTRATIVA
Se intemeiaza pe constatarea ca, atat veniturile cat si cheltuielile le realizeaza agentii
administrativi si sunt conditionate de executarea obligatiilor de catre contibuabili.

3) Teoria care sustine ca Bugetul Public are o natura juridical dubla, atat de lege cat si de act
administrativ
Pleaca de la distinctia intre actele normative si administrative care sustine ca bugetul este lege
in partile care contin dispozitii cu caracter general (intrucat se stabileste pe fiecare an prin
norme perceperea impozitelor si taxelor ) si act administrativ in partile lui creatoare de acte
individuale si concrete.

4) Teoria care considera bugetul public ca act de planificare sau act financiar
Deoarece prin Buget sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului

Componentele sistemului bugetar roman

Sistemul bugetar roman are 3 mari componente bugetare:

1) Administratia centrala, care se realizeaza prin intermediul bugetului de stat

2) Administrarea sistemului de asigurari sociale,realizata prin intermediul bugetului asigurarilor
sociale
3) Administratia publica locala,care se realizeaza,in fiecare unitate administrativ-teritoriala prin
intermediul bugetelor locale

Sistemul bugetar cuprinde 10 tipuri de bugete:

- Bugetul de stat
- Bugetul asigurarilor sociale
- Bugetul local
- Bugetul fondurilor speciale
- Bugetul trezoreriei statului
- Bugetele institutiilor publice autonome
- Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat
- Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
- Bugetul fondurilor provenite din credite externe
- Bugetul fondurilor externe nerambursabile

Bugetul statului nu se prezinta sub forma unui document unic, ci a unui ansamblu de bugete care
impreuna alcatuiesc SISTEMUL BUGETAR.

Bugetele se aproba anual,prin legi si hotarari ale consiliilor,iar in unele cazuri de catre organele abilitate
in acest scop prin legi speciale

CONTINUTUL BUGETELOR

13
BUGETUL DE STAT

Este cea mai importanta componenta a sistemului bugetar.

Obiectul acestuia il reprezinta constituirea si utilizarea fondurilor pentru functionarea autoritatilor

publice, asigurararea ordinii publice , apararea tarii etc.

Bugetul de stat se aproba prin lege si este administrat de Ministerul Finantelor publice.

BUGETELE FONDURILOR SPECIALE

Se intocmesc pentru finantarea unor obiective si actiuni.

Se adopta ca ANEXE la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale sau locale si se mai numesc BUGETE
ANEXE.

Sunt aprobate prin legi speciale.

Ex: Fondul special al drumurilor publice

BUGETUL TREZORERIEI STATULUI

Cuprinde bugetul de venituri si de cheltuieli a acestei institutii.

Partea de venituri este alcatuita din dobanzi, comisioane etc.

Partea de cheltuieli este alcatuita din dobanzile si comisioanele platite, cheltuieli pentru intretinerea si
functionarea Trezorieriei

Bugetul Trezoreriei este elaborat,administrat si executat de catre Ministerul Finantelor Publice.

Acest buget se prezinta spre aprobare Guvernului de catre MFP pana la data de 15 noiembrie a fiecarui
an pentru anul urmator.

Se aproba si se modifica prin HG la propunerea Ministerului Finantelor Publice.

BUGETELE INSTITUTIILOR PUBLICE AUTONOME

Acestea include Parlamentul, Curtea Constitutionala , Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Ministerele
etc.

Sunt aprobate prin legile bugetare de adoptare a bugetului de stat.

BUGETELE INSTITUTIILOR PUBLICE FINANTATE INTEGRAL/PARTIAL DIN BUGETUL DE STAT

14
 - Bugetele publice finantate integral din bugetul de stat se aproba de catre ordonatorul de
credite ierarhic superior al acestora in termen de 15 zile de la data publicarii legii bugetare
anuale in Monitorul Oficial.

Este cazul instantelor judecatoresti, pentru care ordonatorul de credite este Ministerul Justitiei, spre
exemplu.

- Bugetele publice finantate partial din bugetul de stat se aproba prin lege, ca anexe la bugetele
ordonatirlor principali de credite.

BUGETELE INSTITUTIILOR PUBLICE FINANTATE INTEGRAL DIN VENITURI PROPRII

Bugetele institutiilor publice finantate integral din veniturile proprii se aproba de catre organul de
conducere al institutiei publice respective si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior,in
termin de 15 zile de la data publicarii legii bugetare anuale in Monitorul Oficial.

BUGETELE FONDURILOR PROVENITE DIN CREDITE EXTERNE

Guvernul este cel autorizat sa contracteze imprumuturi de stat,interne si externe, prin Ministerul
Finantelor Publice pentru :

a) Finantarea deficitului
b) Mentinerea in permanenta a unui sold corespunzator in contul Trezoreriei Statului
c) Finantarea unor proiecte
d) Sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare
e) Alte situatii prevazute de lege

Bugetele fondurilor provenite din credite externe se aproba prin lege.

BUGETELE FONDURILOR EXTERNE NERAMBURSABILE

Se deruleaza conform acordurilor incheiate cu partenerii externi.

Se acumuleaza intr-un cont distinct si vor fi cheltuite numai in limita disponibilitatilor existente si in
scopul in care au fost acordate.

Bugetele fondurilor externe nerambursabile se aproba prin lege.

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

15
Este planul financiar annual prin care se aproba constituirea,repartizarea si utilizarea fondurilor
banesti necesare ocrotirii pensionarilor,salariatilor si membrilor de familie ai acestora, prin plata unor
servicii medicale ,indemnziatii,ajutoare de somaj, ajutoare pentru accidente de munca si boli etc.

Proiectul bugetului asigurarilor sociale se elaboreaza de Guvern,pe baza propunerilor CNPP ( Casa
Nationala de Pensii Publice ) si ale Ministerului Muncii,Familiei , Protectiei Sociale si Ministerului
Finantelor Publice si se supune spre aprobare Parlamentului.

Acesta se adopta prin lege separata si se administreaza de sine statator.

BUGETELE LOCALE

Sunt actele prin care sunt aprobate,in fiecare an,veniturile si cheltuielile unitatilor administrative-
teriotriale: comune,orase,sectoare ale Municipiului Bucuresti , Judete.

Este de remarca insa ca sectoarele municipiului Bucuresti sunt sub-diviziuni administrativ-teritoriale,

ceea ce situeaza in afara constitutiei detinerea de bugete pentru acestea.

PRINCIPIILE SI REGULILE BUGETARE IN DREPTUL ROMAN

Privesc intocmirea si executia bugetelor.

Principiile Sunt:

1) Principiul unversalitatii bugetului

2) Principiul transparentei si publicitatii
3) Principiul unitatii
4) Principiul anualitatii
5) Principiul specializarii bugetare
6) Principiul unitatii monetare
7) Principiul echilibrului
8) Principiul realitatii
9) Principiul neafectarii veniturilor
10) Principiul autonomiei locale
11) Principiul solidaritatii
12) Principiul proporitonalitatii
13) Principiul consultarii

1. Principiul universalitatii bugetului

Presupune includerea in buget a tuturor veniturilor si cheltuielilor in sume brute sau totale.
Presupune si ca veniturile nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume,cu exceptia
donatiilor,fondurilor de sprijin si sponsorizarilor.
Scopul acestui principiu este de a facilita contrulul,interzicand compensarea intre cheltuieli si
venituri.

16
 2. Principiul transparentei si publicitatii
Au ca scop publicarea bugetului pentru ca populatia sa se poata informa asupra situatiei
financiare a statului.

Se asigura publicitatea si transparenta prin:

- Dezbatere publica a proeictului de buget
- Publicare in monitorul official al Romaniei
- Mijloacele de informare in masa
- Publicarea in presa
- Prezentarea contului de executie in sedinta publica

3. Principiul unitatii
Presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului,intr-un SINGUR DOCUMENT cu
scopul de a oferii informatii de ansamblu privind resursele si utilizarea lor.
Acest principiu se sprijina pe 2 categorii de motivatii: financiare si politice

Sub aspet financiar, constituie o regula- de ordine - care ofera in orice moment situatia
financiara a tarii.
Sub aspect politic permite puterii legislative sa emita judecati de valoare pe baza carora se pot
lua decizii importante .

4. Principiul anualitatii

Conform acestui principiul bugetul public se aproba in fiecare an de catre Parlament.

Anualitatea bugetului are doua semnificatii: prima se refera la perioada de timp pentru care se
intocmeste si se aproba bugetul ; iar ce de a doua la perioada de timp (executia bugetului) in care se
incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile.

In tara noastra,exercitiul bugetar este ANUAL si coincide cu ANUL CALENDARISTIC.

5. Principiul specializarii bugetare

Presupune ca veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe SURSE DE PROVENIENTA
si, respectiv pe CATEGORII,DESTINATII DE CHELTUIELI.

6. Principiul unitatii monetare

Potrivit acestui principiu, toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala. Moneda
nationala a ROMANIEI este LEUL iar subdiviziunea acestuia este BANUL.

7. Principiul echilibrului

17
 Acest principiu obliga autoritatile la o executie care sa asigure,in permanenta,echilibrul bugetar.

Starea de echilibru este data de egalitatea dintre venituri si cheltuieli si presupune acoperirea
integrala a cheltuielilor pentru a nu se ajunge la un DEFICIT BUGETAR.

Cheltuielile cresc atunci cand rata somajului creste ( cheltuielile pentru ajutor de somaj de ex ).
In dreptul nostru,finantarea deficitului bugetar se asigura prin imprumuturi de stat.
Este interzisa acoperirea cheltueililor bugetului de stat prin sporirea masei monetare ( emisiune
monetara)

8. Principiul realitatii bugetului

Acest principiu impune a fi avute in vedere, cu ocazia intocmirii proiectului de buget, variantele
cele mai apropiate de realitate. In sensul prevederii unor venituri care se pot realiza efectiv,
respectiv a unor cheltuieli a caror acoperire poate fi posibibla.
Se apropie de principiul echilibrului bugetar.

9. Principiul neafectarii veniturilor bugetare

Acest principiu interzice ca un anumit venit sa fie afectat acoperirii unei anumite cheltuieli, cu
exceptia donatiilor si sponsorizarilor.
In practica se inregistreaza frecvente abateri de la acest principiu.

REGULILE BUGETARE ( cu privire la cheltuielile din fondurile publice )

1) Cheltuielile bugetare au o destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile

continute in legi
2) Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugete si efectuata din acestea daca nu exista o baza
legala
3) Nici o cheltuiala nu poate fi angajata si platita daca nu este aprobata potrivit legii

PROCESUL BUGETAR SI EXECUTIA

BUGETARA
18
 CURS 4 ( 9 PAG )
Procesul bugetar se prezinta ca fiind ansamblul actelor si operatiunilor referitoare la intocmirea
proiectului de buget,aprobarea si executarea acestuia, incheierea si aprobarea contului de exectuie,
precum si controlul executiei bugetare.

Procesul bugetar se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi

- Este un proces decisional al autoritatii legislative

- Este un proces complex care antreneaza in etape diferite toate puterile statului:
legislative,executiva si chiar judecatoreasca
- Este un proces preponderant politic deoarece se ia cu decizia majoritatii parlamentare
- Este un proces cu implicatii sociale si economice
- Este un proces ciclic in baza principiului anualitatii

ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

1. Pregatirea proiectului de buget ( determinarea veniturilor si cheltuielilor )

2. Aprobarea bugetului ( dezbaterea si votarea de catre Parlament )
3. Executarea bugetului ( realiarea veniturilor si cheltuielilor la termene si potrivit destinatiilor
stabilite
4. Controlul executiei bugetare ( verificarea modului in care au fost aduse la indeplinire )
5. Aprobarea executiei bugetului ( realizarea unei dari de seama cu privire la modul de realizare a
veniturilor si cheltuielilor pentru anul bugetar expirat)

Clasificatia bugetara trebuie sa ofere o imagine de ansamblu cu privire la:

- Sursele de provenienta a veniturilor

- Destinatia data
- Orgenele statului prin care se realizeaza veniturile si cheltuielile

Legea nr 500/2002 prezinta 2 tipuri de clasificatie bugetara,ambele pentru cheltuieli,respective:

a) Clasificatia economica – prin care se intelege gruparea cheltuielilor dupa natura si efectul lor
economic
b) Clasificatia functionala – prin care se intelege gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor

Legile bugetare trebuie sa cuprinda:

a) La venituri, estimarile anului bugetar

19
 b) La cheltuieli, alocatiiile sau creditele bugetare
c) Deficitul sau excedentul bugetar,dupa caz
d) Reglementari specific exercitului bugetar

Veniturile publice sunt clasificate dupa mai multe criterii. Astfel:

- Dupa provenienta lor : interne si externe

- Dupa destinatia lor: venituri la bugetul statului , venitul bugetelor asigurarilor sociale si venituri
ale bugetelor locale
- Dupa natural lor : Venituri fiscale si nefiscale
- Dupa regularitatea incasarii : ordinare si extraordinare

Veniturile publice se grupeaza in :

1) Venituri curente ( fiscale, contributii de asigurari , nefiscale )

2) Venituri din capital
3) Venituri din operatiuni financiare
4) Subventii

1) Veniturile curente se impart in a) venituri fiscal , b) contributii de asigurari , c) venituri nefiscale

a) Veniturile fiscale sunt:
- Impozit pe venit
- Impozit pe salarii
- Impozite si taxe pe proprietate
- Impozite si taxe pe bunuri si servicii ( TVA , accize etc.)
- Impozite pe tranzactii internationale
b) Veniturile din contributii de asigurari sociale sunt:
- Contributiile pentru asigurari sociale
- Contributii de asigurari pentru somaj
- Contributii de asigurari sociale de sanatate
- Alte contributii pentru asigurari sociale

c) Veniturile nefiscale cuprind:

- Veniturile din proprietate
- Venituri din furnizarea de bunuri si prestarea de servicii
2) Veniturile din capital grupeaza veniturile din valorificarea unor bunuri. Ex: vanzarea de locuinte
3) Veniturile din operatiuni financiare
4) Subvenitiile – venituri inscrise in diverse bugete ca rezultat al transferurilor bugetare

FONDURILE DE REZERVA SI DE INTERVENTIE ALE BUGETULUI DE STAT

Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului au scop finantarea unor cheltuieli urgente sau nepravazute
aparute in timpul exercitiului bugetar.

20
Fondul de interventie la dispozitia Guvernului au scop finantarea unor actiuni urgente in vederea
inlaturarii efectelor unor calamitati naturale

ELABORAREA PROIECTULUI DE BUGET

Cuprinde activitatea de determinare a nevoilor sociale,a priioritatilor, a cheltuielilor si a veniturilor

necesare si posibil a fi realizate,cSat si activitatea de determinare a veniturilor.

Proiectul de buget se intocmeste in termenele stabilite respectandu-se urmatorii pasi:

1) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza indicatorii macro-economici si sociali pentru anul

bugetar caruia ii este destinat,precum si pentru urmatorii 3 ani si sunt comunicati
Guvernului(pana la 1 MAI)

2) Se intocmeste de catre Ministerul Finantelor Publice scrisoarea-cadru cu indrumarile de

elaborare destinata Ordonatorilor Principali de Credite ( pana la 1 Iunie )

3) Ordonatorii principali de credite elaboreaza propunerile pentru proiectele de bugete proprii

pentru anul urmator ( pana la 15 iulie )

4) Ministerul Finantelor Publice examineaza aceste proiecte , iar pe baza lor se intocmeste
proiectul general al bugetului de stat,care este depus la Guvern (pana la 30 Septembrie)

5) Proiectul de buget depus la Guvern este supus unei verificari si aprobari.

Daca este aprobat este trimis Parlamentului. ( pana la 15 Octombrie )

ADOPTAREA BUGETULUI DE CATRE PARLAMENT

Bugetul de stat se aproba de catre Parlament in sedinta comuna a celor doua camera,prin lege.

In Parlament, Bugetul parcurge urmatoarele etape:

1) Prezentarea de catre executiv ( de catre Guvern )

2) Examinarea si Analiza proiectului de buget in comisia de specialitate a Parlamentului
3) Dezbaterea proiectului de buget
4) Proiectul de Buget se va vota (prin vot deschis sau secret)
5) Daca este aprobat de Parlament se trimite Presedintelui pentru promulgare. Acesta poate cere
reexaminarea bugetului, o singura data.

RESPINGEREA BUGETULUI SI CONSECINTELE NEADOPTARII ACESTUIA IN TERMEN

Parlamentul in cazul in care respinge proiectul de buget, procedura de elaborare si adoptare se va relua.

Presedintele tarii are,de asemenea,dreptul de a provoca,o singura data,reexaminarea bugetului.

21
Legile bugetare si proiectul de buget trebuiesc adoptate cel mai tarziu pana la data de 28 DECEMBRIE.

SPECIALITATEA VOTULUI DAT PENTRU APROBAREA BUGETULUI

Parlamentul isi da votul o data asupra cheltuielilor si o data asupra veniturilor,astfel,teoretic,bugetul se

voteaza de 2 ori.

In ceea ce priveste cheltuielile,in dreptul nostru acestea sunt votate in detaliu.

Acest sistem dupa care cheltuiala este detaliata se numeste SISTEMUL SPECIALITATII VOTULUI.

MODIFICAREA BUGETULUI ( prin legi de ratificare si prin transferuri de credite )

Legea nr 500/2002 permite modificarea legilor bugetare in cursul exercitiului bugetar prin LEGI DE
RATIFICARE. Pot fi elaborate cel tarziu pana la data de 30 NOIEMBRIE.

Initiatorii au obligatia sa elaboreze FISA FINANCIARA care sa prevada si mijloacele necesare pentru
acoperirea minusului de venituri sau cresterea cheltuielilor si expunerea de motive.

Modificarea bugetelor mai poate avea loc si in cazul transferurilor intre ordonatorii principali de credite

SUPLIMENTAREA CREDITELOR BUGETARE

Pe parcurs pot aparea nevoi care nu au fost avute in vedere la elaborarea si aprobarea bugetului cum
sunt realizarea unor obiective,efectele unor calamitati,participarea armatei la operatiuni militare
neprevazute etc.

In scopul acoperirii acestor nevoi se folosesc:

a) Fondul de rezerva la dispozitia Guvernului

b) Fondul de interventie la dispozitia Guvernului

Fondul de rezerva are ca scop finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute.

Fondul de interventie are ca scop finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor
calamitati naturale.

ANULAREA CREDITELOR BUGETARE

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a propune Ministerului Finantelor Publice Anularea

acestor Credite(neutilizate). Termenul Limita este data de 10 DECEMBRIE.

Cu creditele neutilizate si anulate se majoreaza fondul de rezerva.

22
Creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului sunt ANULATE DE DREPT.

EXECUTIA BUGETARA SI ROLUL ORDONATORILOR DE CREDITE

In procesul de executie bugetara sunt angajate un mare numar de institutii si personae prin intermediul
carora se reazlizeaa veniturile si se efectueaza cheltuielile.

Responsabilitatea executiei bugetare revine Guvernului si Ministerului Finantelor Publice.

Ordonatorii de credite sunt conducatorii institutiilor publice care primesc credite prin Legea Bugetara
anuala si sunt insarcinati,in afara atributiilor administrative ,si atributii financiare privind veniturile si
cheltuielile

Ordonatorii de credite sunt de 3 grade:

1) Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii administratiei publice centrale si a

institutiilor publice autonomie. Pentru bugetele locale sunt primarii si presedintii CJ.
2) Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice din subordinea
ordonatorilor principali de credite
3) Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice din subordinea unor
institutii publice finantate din bugetul de stat. Acestia au competenta limitata

Toti ordonatorii de credite au obligatia de a utiliza creditele numai in limita prevederilor si

destinatiilor aprobate.

REPARTIZAREA PE TRIMESTRE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR BUGETARE

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor se aproba de catre:

a) Ministerul Finantelor Publice

b) Ordonatorii principali de credite
c) Ordonatorii secundari de credite

Repartizarea se face in scopul stabilirii in fiecare trimestru a unui echilibru intre venituri si cheltuieli si
sesizarea in timp util a posibilelor dezechilibre

EXECUTIA DE CASA A BUGETULUI (OPERATIUNILE DE TREZORERIE)

Exectuia bugetului inseamna incasarea veniturilor,deschiderea creditelor si efectuarea de plati,precum si

mobilizarea resurselor pentru finantarea deficitului bugetar.

23
In sistemul nostrum financiar actual, executia bugetara se realizeaza prin intermediul trezoreriei
statului.

Trezoreria efectueaza incasarile si platile,tine contabilitatea acestor operatiuni si gestioneaza

disponibilitatie bugetului.

In tezaurul public se aduna veniturile si din acesta se iau fondurile pentru efectuarea
platilor,cheltuielilor.

Trezoreria indeplineste 2 functii de baza: de casier public si de banca a statului.

INCHEIEREA EXECUTIEI,CONTUL DE EXECUTIE SI REZULTATUL EXECUTIEI BUGETARE

In sistemul nostrum,anul bugetar incepe la 1 ianuarie si se inchieie la 31 decembrie. Corespunde deci, cu

anul calendaristic.

Incheierea executiei produce urmatoarele efecte:

a) Orice venit neincasat pana la 31 decembrie se va incasa in contul bugetului pe anul urmator
b) Orice cheltuiala neefectuata se va putea plati din contul bugetului pe anul urmator

Contul de executie evidenteaza operatiunile si modul in care institutiile publice au respectat incadrarea
in venituri,cheltuieli si soldul bugetar.

Situatia de casa a executiei bugetare ( rezultatul executiei bugetare ) se stabileste prin compararea
incasarilor la venituri si a platilor la cheltuieli.

CHELTUIELILE PUBLICE

Cheltuielile publice sunt platile efectuate de stat in scopul satisfacerii nevoilor, a intereselor generale ale
societatii si a indeplinirii obiectivelor urmarite de stat.

Cheltuielile publice se fac,de regula,in bani,acestia reprezentand cel mai comod si echitabil mod pentru
satisfacerea nevoilor generale.

Din definitia data rezulta cele 3 elemente constituitive ale cheltuielilor publice,respectiv:

- Intrebuintarea unor sume de bani

- De catre stat sau o unitate administrative-teritoriala
- In vederea satisfacerii unor nevoi generale

FACTORII DETERMINATI AI CRESTERII CHELTUIELILOR PUBLICE

O prima cauza o reprezinta cresterea functiilor si a sarcinilor pe care statul si le asuma.

24
Exista insa o serie de factori care determina cresterea cheltuielilor independent de aceasta crestere a
rolului statului :

- Cresterea populatiei
- Cresterea exigentelor populatiei fata de serviciile publice
- Cresterea numerica a functionarilor administratiei publice
- Extinderea retelei de institutii publice
- Sporirea cheltuielilor (de asigurare sociala,militare etc.)

CRITERII DE CLASIFICARE A CHELTUIELILOR PUBLICE

( Sunt folosite in principal urmatoarele tipuri de clasificatii: administrativa , economica , functionala

,financiara, in functie de rolul lor in procesul repdocutiei sociale , gruparea folosita de organismele ONU
si clasificatii mixte sau combinate. )

In Romania cuprinderea in buget a cheltuielilor publice se face pe baza criteriilor de clasificatie utilizate
de ONU in :

a) Clasificatia economica
b) Clasificatia Functionala
c) Clasificatia Administrativa

a) Clasificatia administrativa
Este folosita la repartizarea cheltuielilor de ordonatorii de credite si are la baza institutiile prin
care se efectueaza cheltuielile publice: ministere, institutii publice autonome,unitati
administrative-teritoriale etc.

b) Clasificatia economica
Potrivit acesteia cheltuielile publice se impart,dupa un prim criteriu in
- cheltuieli curente
- de capital(investitii)
- privind serviciile publice sau administrative
- cheltuieli de transfer

Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a institutilor publice. (ex curent,apa etc.)

Cheltuielile de capital ( investitii ) se concretizeaza in achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata.

(ex echipamente)

Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind remunerarea,necesara bunei

functionari a institutiilor.(ex salarii)

Cheltuielile de transfer reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane
juridice,fizice sau a unor bugete ale administratiilor locale.

25
 c) Clasificatia functionala
Acest criteriu este important pentru repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de
activitate si obiective
- Cheltuieli pentru sanatate, invatamant, asistenta sociala etc.

PROCEDURA DE EFECTUARE A CHELTUIELILOR BUGETARE

Presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1) Deschiderea de credite
2) Angajamentul bugetar(OBLIGATIE)
3) Lichidarea cheltuielilor bugetare
4) Ordonantarea cheltuielilor bugetare
5) Plata sau utilizarea creditelor bugetare

1) Deschiderea de credite bugetare.

Prin operatiunea de deschidere de credite se intelege aprobarea ordonatoriului principal de
credite de catre Ministerul Finantelor Publice prin Trezoreria Statului.
2) Angajamentul Bugetar(OBLIGATIE)
Este orice act prin care o autoritate competenta,potrivit legii,afecteaza fonduri publice unei
anumite destinatii,avand o obligatie pe seama fondurilor.
3) Lichidarea Cheltuielilor bugetarea
Este acea faza in care se verifica existenta angajamentelor,operatiunilor, realitatea sumei
datorate, conditiile de exigibilitate pe baza documentelor justificative.
4) Ordonantarea cheltuielilor bugetare
Este acea faza in care se confirma ca bunurile si serviciile au fost efectuate si ca plata poate fi
realizata.
5) Plata sau utilizarea creditelor bugetare
Plata cheltuielilor este acea faza prin care institutia achita obligatiile sale fata de terti.

Ex: Solicitarea pentru indeplinirea unui anumit obiectiv de catre un ordonator de credite,
aprobarea de catre MFA, obligatia de a indeplini obiectivul respective cu fondurile acordate, se
verifica existenta formalitatilor de indeplinire a acestor obiective, se confirma ca au fost
indeplinite si se achita obligatiile fata de terti. ( proiect )

MODIFICAREA DESTINATIEI SI SUPLIMENTAREA UNOR CREDITE BUGETARE

26
Virarile de credite constau in trecerea sumelor din locul de unde ele se dovedesc disponibile, acolo unde
se constata ca sunt insuficiente. (modificarea destinatiei la subdiviziuni)

Transferarea creditelor bugetare constau in trecerea de actiuni sau sarcini de la un ordonator principal
de credite la altul la decizia Ministerului Finantelor Publice (modificarea destinatiei)

Suplimentarea creditelor bugetare se poate face de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor
Publice pe baza cererilor primite.

CONTROLUL EFECTUARII CHELTUIELILOR PUBLICE

Activitatea de control se realizeaza in tara noastra prin organe specializate,cum sunt:

- Curtea de Conturi
- Ministerul Finantelor Publice
- Organe specializate ale Ministerelor
- Directia generala antifrauda si Directii regionale antifrauda din cadrul Administratiei Nationale
AntiFrauda Fiscala
( DGAF DRAF din cadrul ANAF)

27
 BUGETUL ASIGURARILOR
SOCIALE. BUGETELE LOCALE.
BUGETUL UNIUNII EUROPENE.
CURS 5 (3 PAG)

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE

Este legat de obligatiile statului pe care si le-a asumat cu privire la asigurarea unui nivel de trai decent
al cetateniilor in situatiile de riscuri in care acestia se pot afla. ( boala, maternitate , invaliditate ,
batranete , accidente de munca, boli , deces , somaj etc.) Adica acele situatii care determina
diminuarea sau suprimarea capacitatii de munca si de castig.

ASIGURARILE SOCIALE realizeaza mai multe functii,cum sunt:

a) Functie de reglare a pietei

b) Functie compensatorie
c) Functie de protectie a celor aflati in nevoie
d) Functii de satisfacere a unor nevoie colective prin consum individual

Salariatii au dreptul la masuri de protectiie sociala: somaj,concediu de odihna platit, securitate etc.

Copii si tinerii se bucura de un regim special de protecte si asistenta. Statul acordand alocatii ;

si ajutoare pentru copiii bolnavi ori cu handicap.

ASISTENTA SOCIALA SI ASIGURARILE SOCIALE

A NU SE CONFUNDA

ASISTENTA SOCIALA

Are ca obiectiv protectia persoanelor care,din diverse motive nu au posibilitatea de a-si asigura,prin
efort propriu,nevoile individuale. ( ajutor pentru boli , handicap etc. )

28
ASIGURARILE SOCIALE

Reprepzinta un sIstem de intrajutorare baneasca a cetatenilor activi,a pensionarilor si a membrilor lor de

familie ce consta in acordarea de indemnizatii,pensii etc.

Asistenta sociala este finantata din bugetul de stat,si dupa caz,din bugetele locale.

Asigurarile sociale se suporta de catre angajator.

ASIGURARILE SOCIALE

In prezent,sistemul de asigurari sociale cuprinde 6 tipuri de contributii:

1) Contributiile de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat (pensii publice)
2) Contributii de asigurari sociale de sanatate datorate bugetului Fondului National Unic de
Asigurari Sociale de Sanatatate de catre asigurati, persoane fizice.
3) Contributia pentru concedii si indeminizatii de asigurari sociale de sanatate datorate Fondnului
national unic de asigurari sociale de sanatate
4) Contributiile asigurarilor pentru somaj datorate bugetului asigurarilor pentru SOMAJ
5) Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesioniale datorate de angajator
bugetului asigurarilor sociale de stat
6) Contributia la Fondul de gerantare pentru plata creantelor salariate datorate de angajatori
Fondului de Garantare pentru plata creantelor salariale

INSTITUTIILE CU ATRIBUTII IN FUNCTIONAREA SISTEMELOR DE ASIGURARI SOCIALE SI GESTIONAREA

FONDURILOR SUNT:

1) CASA NATIONALA DE PENSII PUBLICE (CNPP)

2) AGENTIA NATIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ( ANOFM )
3) CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE (CNAS )

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

Elaborarea proiectului anual se face de Guvern pe baza propunerilor CNAS si celorlalte institutii de
Asigurari Sociale, responsabilitatea formei finale apartinand Ministerului Finantelor Publice.

RESURSELE SI CHELTUIELILE BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

29
Resursele(veniturile) se constituie,in principal,pe seama contributiilor angajatorilor si angajatilor, dar si
a unor venituri nefiscale (ex venituri din proprietate )

Contributiile(cheltuielile) au natura juridica a obligatiilor financiar bugetare , deoarece:

- Este constituita in scop public

- Este reglementata asemanator altor obligatii fiscale , iar in noul cod fiscal, chiar prin acest cod
- Neplata integrala si la termene este sanctionata cu penalitati de intarziere si executarea silita

Tipuri de contributii:

- Contributia individuala pe baza unui contract individual de munca a angajatilor

- Contributia de asigurari sociale a angajatorilor

APROBAREA, EXECUTIA SI INCHEIEREA EXECUTIEI BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

a) Aprobarea bugetului asigurarilor sociale de stat se face de catre Parlament in sedinta comuna
a celor doua camera o data cu legea bugetului de stat PRIN LEGE SEPARATA
b) Executia bugetului asigurarilor de stat presupune colectarea veniturilor si efectuarea
cheltuielilor
c) Incheierea executiei bugetului asigurarilor de stat se face dupa o procedura identica cu cea a
bugetului de stat
( prin comparare,verificare a modului de realizare a veniturilor si a cheltuielilor)

BUGETELE LOCALE

BUGETUL UNIUNII EUROPENE

PARTEA A II-A SISTEMUL

VENITURILOR STATULUI.

30
 IMPOZITELE,TAXELE SI
CONTRIBUTIILE
SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE
CURS 6 ( 5 PAGINI )
Resursele financiare publice sau veniturile publice reprezinta totalitatea mijloacelor banesti la
dispozitia statului pentru realizarea obiectivelor economice si sociale intr-un interval de timp.

In scopul cunoasterii exacte a fondurilor banesti, a volumul cheltuielilor este necesara determinarea
volumului veniturilor bugetare. Aceasta determinare se face anual, pe ansamblul economiei,pe ramuri si
domenii si forme de venituri,in functie de provenienta acestora,prin legea bugetara.

Resursele publice se constituie in principal prin:

a) Venituri din activitati economice si valorificarea bunurilor statului

b) Monopolurile statului
c) Venituri intamplatoare (donatii,succesiuni vacante,bunuri fara stapan)
d) Emisiune monetara
e) Resursele de trezorerie
f) Resursele provenind din imprumuturi publice
g) Prelevarile cu caracter obligatoriu (impozite,taxe,contributii)

Principalele categorii de venituri publice nefiscale

a) Venituri din activitati economice si vanzarea bunurilor statului

Isi are izvorul in proprietatea sau exploatarea facuta de Stat,ca subiect economic al bunurilor care sunt
in proprietatea sa. Statul,judetele si comunele au proprietati pe care le exploateaza singure sau le dau in
explotarea altora,in ambele cazui realizand venituri asemanator economiei private.

Singura deosebire deriva din faptul ca Statul realizeaza venituri care intra la buget.

b) Monopolurile statului

Monopolul este acel privilegiu exclusive,de fapt si de drept,al unei persoane fizice sau juridice,inclusive
statul,de a fabrica,vinde sau exploata anumite bunuri sau servicii cu dominatia intr-una sau mai multe
ramuri economice.

Monopolurile pot fi:

- Monopoluri natural cand are loc o concentrare treptata si eliminarea producatorilor mai putini
performanti

31
 - Monopol inovational cand are loc realizarea unei invetii care face din intreprinderea respective
un distribuitor unic pe piata
- Monopol legal deriva din existent unor obstacole legislative la intrarea concurentilor pe piata

Monopolurile sunt instituite de stat asupra productiei si/sau vanzarii unor produse,marfuri in regim de
exclusivitate ca: alcoolul,tutunul,sarea,chibrite,carti de joc etc.

Veniturile realizatate de catre stat de pe urma monopolurilor sunt formate din profitul creat si din
impozitul indirect cuprins in pret ( Acciza sau TVA ).

Prin lege s-a instituit monopol de stat asupra unor activitati economice, ca de exemplu:

- Fabricarea si comercializarea armamentului,munitiilor,explozibililor

- Fabricarea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor
- Fabricarea si extractia metalelor si a pietrelor pretioase
- Fabricarea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale
-

Administrarea monopolurilor de stat pentru aceste activitati se face de catre Ministerul Finantelor
Publice.

Exploatarea acestor activitati de catre persoanele fizice sau juridice de drept privat se face pe baza
de licente eliberate de Ministerul Finantelor publice,

Licenta reprezinta o autorizare acordata pentru o perioada determinata,in baza careia o persoana
fizica sau juridica poate sa produca,prelucreze ori sa comercializeze un anume produs sau serviciu
care face obiectul monopolului de stat,in schimbul unui tarif stabilit de catre Guvern.

c) Venituri intamplatoare (donatii,succesiuni vacante,bunuri fara stapan)

Fac parte din categoria veniturilor intamplatoare : donatiile,succesiunile vacante si bunurile fara
stapan.

Statul poate fi beneficiarul unor liberalitati prin care o persoana (fizica sau juridica) dispune cu titlu
gratuit de bunurile sale prin intermediul donatiilor sau legatelor.

Donatiile trebuiesc folosite in conformitate cu destinatia stabilita de catre donator si pot fi

acceptate numai cu aprobarea consiliului local,sau dupa caz a consiliului judetean cu votul
majoritatii.

Succesiunile vacante sunt culese de stat atunci cand nu exista mostenitori legali sau testamentari.

Succesiunile vacante se constata prin certificate de vacanta succesorala si intra in domeniul privat al
comunei,orasului sau municipiului. In cazul succesiunilor vacante aflate in strainatate acestea se
culeg de catre Statul Roman.

32
 Bunurile fara stapan

Trebuie se distingem intre bunurile mobile si imobile.

Bunurile mobile se restituiesc proprietarului daca este revendicat in termenul de 6 luni, iar daca nu
este revendicat , vor reveni gasitorului , iar in cazul in care gasitorul refuza sa primeasca bunul
acesta revine comunei,orasului sau municipiului si intra in domeniul privat al acestora.

Bunurile imobile cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate prin declaratie autentica,se
dobandesc de comuna,oras sau municipiu si intra in domeniul privat al acestora, iar in cazul
imobilelor aflate in strainatate,dreptul de proprietate este dobandit de Statul Roman.

d) Emisiunea monetara(fara acoperire)

Emisiunea baneasca fara acoperire constituie un mijloc de finantare a deficitului bugetar,dar acesta
are,prin inflatia pe care o produce,pe termen mediu si lung, si efecte negative.

Aceasta metoda de finantare,apparent simpla si nedureroasa,a ruinat multe guverne,emisiunea de

moneda fara acoperire avand drept rezultat pierderea increderii populatiei in moneda nationala,precum
si urmari grave asupra inflatiei.

e) Resursele de trezorerie

Resursele de trezorerie sunt folosite pentru acoperirea temporara a deficitului current al bugetului de
stat,bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale si ale bugetelor fondurilor special.

Constau in imprumuturi pe termen de pana la 1 an contractate pe piata,prin emisiunea si vanzarea unor

titlui de stat.

f) Resursele provenind din imprumuturi publice ( creditul public intern si creditul public extern)

Imprumutul de stat este obligatia generate de un contract,prin care statul obtine fonduri de la o
persoana fizica sau juridical si se angajeaza sa ramburseze dobanda si alte costuri,intr-o perioada
specificata.

Imprumuturile publice sunt,in realitate,chelutieli,de vreme ce trebuiesc restituite impreuna cu costurile

aferente,respective cu dobanzile si comisioanele stabilite cu ocazia acordarii imprumutului.

Creditul Public Intern Este intelegerea intervenita intre o persoana fizica sau juridica si stat, prin care
prima consimte sa puna la dispozitia statului o suma de bani sub forma de imprumut,pe o perioada
determina,iar acesta se angajeaza sa o restituie la termenul stabilit si sa achite dobanda si alte costuri
aferente.

33
Imprumutul public poate fi intern sau extern :

Imprumutul public intern este acel imprumut de stat contractat de la cetatenii autohtoni ori de la
capitalisti sau de la alti detinatori interni de disponibilitati banesti.

Imprumutul public extern este acel imprumut de stata contractat cu alte state , organizatii international
si grupuri de banci.

Avantajele imprumutului :

- Consolideaza patrimonial statului

- Sunt mijloace de incurajare a economiilor si de activare a unor capitaluri particulare

Dezavantajele imprumuturilor :

- Angajeaza generatiile viitoare,obligandu-le sa suporta cheltuielile de ramburasare a

imprumuturilor
- Influenteaza cresterea dobanzilor
- Micsorarea capacitatii contributive a cetatenilor

Guvernul este autorizat sa contracteze imprumuturi de stat interne si externe sau sa le garanteze
numai prin Ministerul Finantelor Publice in urmatoarele scopuri:

- Finantarea deficitului bugetului

- Sustinerea balantei de plati
- Finantarea proiectelor
- Finantarea achizitionarii de bunuri si servicii
- Finantarea cheltuielilor legate de consecintele calamitatilor natural
- Mentinerea unui sold corespunzator in contul general al trezoreriei statului

g) Prelevari cu caracter obligatoriu (impozite,taxe si contributii )

34
Taxele Parafiscale

Sunt considerate dezmembraminte ale impozitelor sub cuvant ca au aceeasi origine ca si impozitele si
urmeaza un regim juridic apropiat,dar o finalitate diferita.

Beneficiari ai taxelor parafiscale sunt persoanele aratate in actele prin care sunt instituite.

Redeventele statului

Redeventele sunt sursa indirecta de venituri nefiscale incasate de catre stat, prin institutiile publice
sau societati pentru concesiunea unor bunuri sau a unor servicii.

Concesiunea este operatiunea juridical prin care statul roman(in calitate de concedent),transmite,pe o
perioada determinata,unei persoane juridice romane sau straine(in calitate de concesionar), dreptul
de a utiliza bunurile aflate in proprietate publica, in schimbul unei redevente.

Se datoreaza de catre beneficiari in contracte de concesiune si se fac venituri ale bugetului de stat sau la
bugetele locale,dupa caz.

Se stabilesc si se platesc pe baze contractuale in cotele convenite de parti,respectiv de stat si

concesionar.

In cazul redeventei exista echivalenta intre serviciul sau utilitatea furnizata si suma ce trebuie platita
pentru acestea, in vreme ce taxele pot depasi valoarea serviciului sau utilitatii , iar taxa este obligatorie,
in timp ce redeventa este facultativa.

Cele mai cunoscute sunt redeventele petroliere,miniere si agricole.

Venitruile fiscal ale statului – prezentare generala

Partea cea mai consistenta a veniturilor publice o constituie veniturile cu caracter fiscal, adica acele
venituri obtinute de stat prin prelevarea obligatorie a unei parti din veniturile si averea populatiei si care
reprezinta venituri ale bugetelor pe seama carora se satisfac cheltuielile publice si nevoile generale.

Veniturile fiscale sunt formate din: impozite, taxe , contributii, taxe parafiscale.

Sunt institutie si executate in regim de autoritate publica, neindeplinirea de catre contibuabil a

obligatiilor fiscale putand conduce la executarea silita, iar sustragerea de la plata infractiunea de
evaziune fiscala.

35
 INTRODUCERE IN STUDIUL
IMPOZITELOR,TAXELOR SI
CONTRIBUTIILOR CURS 7 ( 3
PAGINI )
IMPOZITUL ESTE “SUFLETUL” STATULUI

Impozitul este “sufletul” statului, pentru ca fara impozite,statul nu poate exista. Este un simbol al puterii
statului si al raportului de prepusenie a contribuabililor.

IMPUNEREA – PRODUS AL APARITIEI SI DEZVOLTARII STATULUI

Cheltuielile,odata ce au fost stabilite, trebuiesc platite , iar mijloc prin care se realizeaza il reprezinta
obligatiile fiscale stabilite in sarcina populatiei. Statul isi procura sumele necesare acoperirii cheltuielilor
publice , in principal , pe calea taxelor,impozitelor si contributiilor pe care le impune.

Impozitele,taxele si contributiile nu sunt instituite doar pentru a acoperi cheltuielile publice, prin
intermediul lor statele urmaresc in egala masura sa-si atinga obiectivele sis a influenteze
comportamentul economic al contribuabililor si al agentilor economici.

JUSTIFICAREA SI LEGITIMAREA DREPTULUII DE IMPUNERE SI A IMPUNERII

Dreptul de impunere al statului este o posibilitate , impunerea este o realitate. Statul instituind si
percepand impozitele,taxele si contributiile isi exercita un drept, contribuabilii atunci cand achita isi
indeplinesc o obligatie.

TEORII PRIVIND JUSTIFICAREA DREPTULUI DE IMPUNERE

1) In conceptia sociologia
Statul este, in aceasta conceptie,stapanul absolut care se manifesta uneori ca o putere absoluta.
Exercitarea puterii statului implica si dreptul de a institui contributii in sarcina supusilor,care sa
asigure mijloacele necesare pentru intretinerea si functionarea statului
2) Conform teroriei contractului social
Statul este rezultatul unei conventii sociale,in temeiul caruia oamenii renunta la o parte din
libertatea lor si transfera puterea statului. In temeiul acestui contract,fiecare se angajeaza
impreuna cu toti ceilalti sa se uneasca intr-o singura comunitate sis a lucreze impreuna.
Cetatenii participand la constituirea fondurilor statului in baza intelegerii dintre ei si stat.
3) Conform teoriei organice
Popoarele traiesc organizate in state, iar statele pentru a putea organiza viata statala,are nevoie
de resurse care nu pot fi obtinute decat pe calea impunerii si prin exercitarea dreptului de
impunere.

36
 4) Teoria sacrificiului
Aceasta organizare statala presupune multiple sacrificii,intre care si Acela de a contribui la
cheltuielile statului.
5) Teoria sigurantei
Statul asigura impotriva pericolelor din exterior si interior propria sa siguranta sip e aceea a
cetatenilor care il alcatuiesc, in schimbul acestei garantii,cetatenii datoreaza un pret.
6) Conform teoriei echivalentei impozitelor ( teoria schimbului )
Acestea se justifica prin serviciile si utilitatile pe care le procura statul cetatenilor sai,care , in
schimbul acestor avantaje,platesc impozite a caror marime depinde de marimea si calitatea
serviciilor si utilitatilor oferite de stat.

CONSIMTIM LA IMPOZITARE SAU NE SUPUNEM IMPOZITARII?

Sub aspect sociologic impunerea se legitimeaza prin consimtamantul liber al contibuabililor la impozite

Sub aspect politic consimtamantul la impunere presupune ca prelevarile trebuie sa fie explicit
acceptate prin reprezentantii lor,care exercita puterea de impunere.

Sub aspect juridic consimtamantul este consecinta dreptului de a stabili taxe si impozite a
reprezentantilor alesi prin lege.

CUM CONSIMTIM LA IMPOZIT SI LA IMPUNERE?

Consimtim in doua etape.

Prima votand pentru aceasta cu ocazia legiferarii,vot pe care il dam prin alesii trimisi in Parlament.

A doua – consimtind la impunere, prin plata impozitului instituit prin legea votata in Parlament de catre
alesi si individualizat prin actul organului fiscal.

Important,totusi de retinunt este dispozitia din art 74 din Constituite , care interzice initiative
legislative a cetatenilor pe probleme fiscale. Este considerate o masura de protective a sistemului fiscal,
masura menita a-I asigura stabilitiate si previzibilitate, desi sistemul nostrum fiscal nu este nici stabil,nici
previzbil.

CE ESTE UN SISTEM FISCAL SI CUM SE APRECIAZA VALOAREA LUI?

Totalitatea impozitelor,taxelor si contributiilor instituite in sarcina contribuabililor si prin care se

alimenteaza bugetele publice formeaza SISTEMUL FISCAL al unei tari.

Sistemul fiscal este util pentru populatie daca serveste la crerarea de locuri de munca,bunuri si utilitati
de folosinta gratuita si colectiva cum sunt: soselele,scolile,spitalele etc. , adica numai atunci cand
impozitele platite se intorc la populatie sub forma de bunuri si service(cand SE DOVEDESC A FI
REVERSIBILE )

37
“ACTORII” SISTEMULUI FISCAL

SUNT:

- Autoritatea legiuitoare – instituie taxe, impozitele si contributii, si regulile dupa care acestea se
colecteaza veniturile (creeaza dreptul fiscal )
- Autoritatea executiva – gestioneaza veniturile realizate pe baza impozitelor,taxelor si
contributiilor
- Autoritatea care administreaza sistemul de impunere – autoritatea care prin organele si agentii
sai,colecteaza taxele si impozitele
- Contribuabilii – platitorii de taxe,impozite si contributii
- Autoritatea judecatoreasca – cu misiunea de a solutina disputele dintre ceilalti “actori”

FUNCTIILE IMPOZITELOR,TAXELOR SI CONTRIBUTIILOR

Acestea sunt:

1) Functia financiar bugetara Consta in faptul ca prin intermediul taxelor,impozitelor si

contributiilor statul isi asigura veniturile necesare satisfacerii cheltuielilor de interes general.
2) Functia economica sau de interventie Consta in faptul ca statul poate intervenit in reglarea
fenomenelor economice,poate preveni crizele,ori poate diminua ori inlatura efectele unor astfel
de evenimente.
3) Functia politico-sociala Consta in indeplinirea unor obiecetive sociale importante, unele fiind
finante de stat in tot sau in parte cum sunt: invatamantul gratuit,asigurari sociale pentru boala
accidente , ajutor de somaj etc.

TENDINTA DE AFIRMARE A UNEI NOI RAMURI DE DREPT: “DREPTUL FISCAL”

In doctrina romaneasca se afirma tot mai puternic idea de existent a 2 subramuri ale finantelor publice,
respective dreptul financiar si dreptul fiscal.

Cele doua categorii se afla,insa,intr-o stransa legatura,chiar intr-o interdependenta.

In considerarea legaturilor si a normelor care reglementeaza aceasta activitate rezulta faptul ca NU

constituie o ramura distincta de drept.

38
 PRINCIPIILE DE BAZA ALE
IMPUNERII
CURS 8 ( 3 PAGINI )
Constitutia Romaniei si Codul Fiscal Roman formuleaza urmatoarele principii ale impunerii:

1) Principul necesitatii si obligativitatii impozitelor

2) Principal consimtamantului la impozite
3) Principiul asezarii juste a sarcinilor fiscal
4) Principiul legalitatii impunerii
5) Principiul anualitatii impozitului si limitele sale
6) Principiul neutralitatii masurilor fiscale
7) Principiul eficientei impunerii
8) Principiul predictibilitatii impunerii
9) Principiul neretroactivitatii legii fiscal
10) Principiul securitatii juridice
11) Principiul protectiei sistemului fiscal impotriva initativei legislative a cetatenilor
12) Principiul certitudinii impunerii

1) Principiul necesitatii si obligativitatii impozitelor

Conform acestui principiu Statul ofera servicii si utilitati publice spre folosul tuturor,de aceea
este necesar ca fiecare sa il sustina prin contributia sa la constituirea fondurilor publice ,
legiuitorul incluzand obligatia de contribuabil in randul indatoririlor fundamentale. ( in
Constitutie )

2) Principiul consimtamantului la impozite

Conform acestui principiu contribuabilii consimt la impozite mai mult sau mai putin
direct,recunoscand statului dreptul de a stabili taxe si impozite si le achita din cauza a diferite
concept: de ordin economic ( ne aduc avantaje de ordin economic ), de natura politica( statul
are nevoie de resurse pentru a-si indeplini acest rol) , de natura religioasa (un sentiment al
datoriei fata de semeni din care se naste dorinta de intrajutorare intre membrii comunitatii ) de
natura psihologica sau morala ( asa este bine,asa fac si altii).

3) Principiul asezarii juste a sarcinilor fiscale

Conform acestui principiu,regasit si in art 56 din Constitutie, presupune impunerea diferita in
functie de marimea veniturilor. Cetatenii trebuie sa contribuie atat cat le permit facultatile
proprii,adica in proportia veniturilor pe care le realizeaza.
Respectarea acestui principiu presupune,intre altele:
- Stabilirea minimului neimpozabil

39
- Stabilirea sarcinilor fiscal in functie de puterea contributive a fiecaruia
- Impunerea sa fie generala,adica sa cuprinda toate categoriile sociale
4) Principiul legalitatii impunerii
Conform acestui principiu,regasit si in art 139 si 137 din Constitutie, consta in aceea ca
instituirea de impozite,taxe,contributii etc. si formarea,administrarea,controlul acestora se face
exclusiv PRIN LEGE.
Restrangerea dreptului de impunere ca masura de evitare a dublei impuneri
Se refera la dubla impozitare,care presupune perceperea unor impozite de catre doua sau mai
multe state de la acelasi contribuabil,in acelasi interval de timp si avand acelasi obiect.
Dubla impunere implica,asadar,un conflict de competenta intre doua jurisdictii,ambele fiind
aplicabile.

In practica sunt preferate conventiile bilaterale sau multilaterale pentru evitarea dublei
impuneri,conventii prin care sunt reglementate masuri de tipul scutirilor.
In acest sens Romania a incheiat un numar de 88 de conventii pentru evitarea dublei impuneri.

5) Principiul anualitatii impozitului si limitele sale

Conform acestui principiu perceperea de impozite trebuie autorizata pentru 1 an fiscal,
autorizare data de Parlament, Executivului pentru realizarea anumitor venituri si de efectuare a
cheltuielilor.
Anul bugetar este conform anului calendaristic care incepe de la 1 ianuarie si se incheie la data
de 31 decembrie. Orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pana la 31 decembrie se
va incasa sau plati in contul bugetului anului urmator.
Prin exceptie de la regula anului fiscal conforma cu anul calendaristic legea permite pentru
contribuabilii care au optat,in conformitate cu legea in vigoare,pentru un exercitiu financiar
diferit de anul calendaristic.

6) Principiul neutralitatii masurilor fiscale

Conform acestui principiu in raport cu diferitele categorii de investitori,capitaluri,cu forma de
proprietate, se asigura conditii egale investitorilor,capitalului roman si strain. Adica un regim
fiscal care ( doar la nivel declarativ) , este uniform pentru toti.
Se poate discuta,cu adevarat,doar in cazul impozitelor pe consum,pentru ca numai in cazul
acestora,tratamentul fiscal este identic.

7) Principiul eficientei impunerii

Conform acestui principiu este oferit statului posibilitatea de a creste sarcina fiscal pentru
contribuabil in perioadele de descrestere economica sau de criza, in scopul asigurarii veniturilor
bugetare la acelasi nivel cu cele din perioada de avant economic. Credem ca un impozit este
efficient si are un randament bun atunci cand nu este excesiv de impovarator pentru
contribuabili.
8) Principiul predictibilitatii impunerii
Conform acestui principiu se asigura predictibilitatea si stabilitatea impozitelor,taxelor si
contributiilor pentru o perioada de timp de cel putin 1 an, in care nu pot intervenit modificari in
sensul majorarii sau introducerii de noi impozite,taxe si contributii obligatorii.

40
9) Principiul neretroactivitatii legii fiscale
Conform acestui principiu este necesar ca legea fiscala sa nu conduca la efecte retroactive
defavorabile pentru contribuabili in raport cu impozitarea in vigoare. Acest principiu a fost
ridicat la rang constitutionat si se justifica prin aceea ca asigura mai bine securitatea juridical si
increderea cetatenilor in sistemul de drept,regasindu-se si in alte ramuri de drept.

10) Principiul securitatii juridice

Conform acestui principiu se urmareste protejarea cetatenilor contra pericolelor care vin din
partea legii insesi. Isi gaseste justificarea in necesitatea de a asigura securitatea contribuabililor,
care si-au adaptat comportamentul financiar in functie de lege si pe faptul ca sarcina lor fiscala
nu se va schimba in perioada intocmita sub imperiul unei legi.

11) Principiul protectiei sistemului fiscal impotriva initiative legislative a cetatenilor

Conform acestui principiu,care isi are reflectia in art 74 din Constitutia Romaniei, initiative
legislative este limitata de Constitutie pentru cetateni in unele domenii, inclusiv initiativa
bugetara. Aceasta interdictie mai este intalnita decat in alte trei materii: amnistie,gratiere si
problem cu character international. Este considerate o masura de protective a sistemului fiscal,
menita a-I asigura stabilitate si previzibilitate.

12) Principiul certitudinii impunerii

Conform acestui principiu normele juridice trebuiesc elaborate clar,cert,pentru a nu conduce la
interpretari arbitrare, iar termenele modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite.
Contribuabilii trebuie sa stie precis ce au de platit cum si cand trebuie sa plateasca pentru a se
organiza a face fata datoriilor lor.

41
 PRIVIRE GENERALA ASUPRA
IMPOZITELOR,TAXELOR SI
CONTRIBUTIILOR CURS 9 ( 6
PAGINI )

Prelevarile care constituie venituri ale bugetului de stat sunt formate din: impozite,taxe,contributii si
taxele parafiscale ,datorate de catre contribuabili.

Contribuabilul este acea persoana fizica sau juridical sau orice alta entitate ce datoreaza
impozite,taxe,contributii si alte sume bugetului general,in conditiile legii.

Spre deosebire de impozite,care se datoreaza fara contraprestatie,taxele se datoreaza,de regula,pentru

o prestatie efectuata de o institutie sau serviciu public.

TAXELE PARAFISCALE

Sunt dezmembraminte ale impozitelor, deoarece urmeaza un regim juridic apropiat lor, finalitatea este
cea diferita: impozitele se colecteaza cu dublul scop de a se impune o anumita conduit in mediul social-
economic si pentru a se putea acoperi nevoile generale ale comunitatii , taxele parafiscale se incaseaza
exclusive in scopul asigurari unor venituri complementare la dispozitia beneficiarilor legali ai acestor
fonduri.

Criterii de diferentiere fata de impozite:

- Beneficiarul: cand este statul ne aflam in fata unui impozit, cand este o alta persoana ne aflam in
fata unei taxe parafiscale
- Interesul : daca este satisfacut interesul general este un impozit , daca este satisfacut un anumit
sector este o taxa parafiscala

Taxele parafiscale sunt stabilite prin lege, doar pentru situatii exceptionale, cele care s-au instituit in
afara situatiilor exceptionale sunt neconstitutionale.

DEFINITIILE TAXELOR,IMPOZITELOR SI CONTRIBUTIILOR

Impozitele sunt prelevari pecuniare obligatorii din veniturile si averea persoanelor fizice si
juridice,impuse in virututea prerogativelor de putere publica,cu titlu definitiv si fara contraprestatie
determinata,imediata si directa,puse la dispozitia statului pentru satisfacerea nevoilor generale ale
societatii. ( exemplu: impozitul pe venit )

42
Taxele sunt sumele platite de o persoana fizica sau juridical,de regula,pentru serviciile prestate de
catre un agent economic,o institutie publica sau un serviciu public. ( exemplu: taxa pentru eliberarea
permisului de conducere )

Taxele se caracterizeaza, prin faptul ca sunt datorate si achitate in momentul solicitarii serviciilor sau
lucrarilor care urmeaza a fi efectuata de institutia solicitata,restul caracteristicilor sunt comune cu ale
impozitelor.

CARACTERISTICILE GENERALE ALE TAXELOR,IMPOZITELOR SI CONTRIBUTIILOR

Toate prelevarile obligatorii cu caracter fiscal sunt calificate,chiar in Constitutie, ca fiind contributii ale
cetatenilor la sustinerea cheltuielilor publice. ( nu se face distinctia intre impozite,taxe si contributii)

! Impozitele se caracterizeaza prin: forma pecuniara, obligativitate, stabilite autoritar, utilitatea lor
publica si lipsa contraprestatiei directe.

! Taxele se caracterizeaza prin: forma pecuniara,obligativitate, stabilite autoritar, utilitate publica si se

datoreaza,de regula,in schimbul unei contraprestatii directe,

! Contributiile pentru asigurarile sociale de stat se caracterizeaza prin: forma pecuniara

,obligativitate,stabilite autoritar, caracter social si destinatie precisa , utilitate pentru ocrotirea si
ajutorarea cetatenilor,pensionarilor,membrilor lor de familie etc.

CARACTERISTICILE IMPOZITELOR

1) De forma pecuniara – reprezinta o prelevare a unei parti din veniturile sau averea
contribuabililor la dispozitia statului ,pentru acoperirea cheltuielilor generale in folosul intregii
societati. Sunt exprimate valoric in bani,deoarece si cheltuielile publice se efecuteaza in bani.

2) Obligatorii – Plata catre stat este o sarcina impusa , prin lege, pentru toti contribuabili,tuturor
persoanelor fizice si juridice. Ele trebuiesc platite in cuantumul , la termenul si in conditiile
stabilite de lege, iar in cazul neplatii,statul are posibilitatea de a obtine indeplinirea obligatiei
prin diferite mijloace: majorari de intarziere,executare silita etc.

3) Stabilite autoritar de stat,prin lege – Izvorul obligatiei fiscale il constituie,intotdeauna si in

exclusivitate legea. Sunt sarcini impuse de stat in temeiul prerogativelor de putere publica.

4) Sunt de utilitate publica – Sunt destinate a alimenta bugetul public national si percepute pentru
acoperirea nevilor publice si satisfacerea interesului general.

5) Este o prelevare cu titlu definitiv si fara contraprestatie directa – Sunt plati care se fac catre stat,
iar contribuabili nu pot solicita statului un contraserviciu imediat si direct de valoare egala sau
apropiata, dar nici plata nu este o conditie pentru a beneficia de serviciile sau utilitatie publice.
Astfel nici un cetatean nu poate refuza plata sub cuvant ca nu apeleaza sau beneficiaza de
utilitatile sau serviciile publice.

43
CARACTERISTICILE TAXELOR

Cele comune cu ale impozitelor enumerate mai sus, plus:

1) Se datoreaza in schimbul unei contraprestatii directe – Se datoreaza o suma de bani pentru

serviciile prestate de catre un agent economic,o institutie publica sau un serviciu public
2) Se datoreaza exclusive de catre BENEFICIARI
3) Sunt unice – Se platesc o singura data,pentru serviciul prestart sau de care platitorul a beneficiat
sau ar fi putut beneficiar
4) Sunt datorate si achitate in momentul solicitarii serviciilor sau lucrarilor care urmeaza a fi
efectuate

CARACTERISTICILE CONTRIBUTIILOR SOCIALE

Cele commune cu ale impozitelor enumerate mai sus,plus:

1) Caracter social si destinatie precisa – Au o destinatie fixa si pot fi folosite numai conform
destinatiei pe care o primesc prin actul normativ
2) Utilitate pentru ocrotirea si ajutorarea cetatenilor,pensionarilor,membrilor lor de familie etc –
Constituie fonduri pentru acoperirea unor cheltuieli publice de natura sociala
(pensii,ajutoare,servicii medicale,indeminzatii etc.)

ELEMENTE DE INDIVIDUALIZARE

1) DENUMIREA PRELEVARII INSTITUITE

Denumirea taxei,impozitului sau contributiei individualizeaza venitul,face posibila identificarea
sa,dar si stabilirea persoanelor in sarcina carora cade obligatia de plata si de colectare.
Exemple de denumiri: impozit pe venit, taxa pentru eliberare permis , contributie la bugetul
asigurarilor sociale
2) SUBIECTII IMPUNERII SAU CONTRIBUABILII
Subiectul impunerii este contribuabilul,adica, persoana fizica sau juridical sau orice alta entitate
in sarcina careia legea a instituit obligata de plata a unui impozit,taxe,contributie.
Contribuabilul este acea persoana fizica sau juridical sau orice alta entitate ce datoreaza
impozite,taxe,contributii si alte sume bugetului general,in conditiile legii.
3) PLATITORUL
Uneori impozitul datorat de contribuabil este achitat de catre o alta persoana decat cea care il
datoreaza. Exemplu: Impozitul pe venit ( platitorul este,in parte, angajatorul )
Platitorul este persoana care,in numele contribuabilului,conform legii, are obligatia de a plati
sau de a retine si de a plati,dupa caz, impozite taxe si contributii in numele contribuabilului.
4) OBIECTUL IMPUNERII,MATERIA IMPOZABILA SI BAZA IMPOZABILA( !)

44
 OBIECTUL IMPUNERII il reprezinta materia supusa impunerii care reprezinta
venituri,profituri,bunuri de orice fel. Exemplu : Salariul,Terenul, Casa etc.

MATERIA IMPOZABILA marimea obligatiei prelevate. (Suma de bani) Este cea care,prin
ascunderea ei,face posibila evaziunea fiscal.
BAZA DE IMPUNERE IMPOZABILA reprezinta valoarea obiectului impunerii ( pretul unui teren -
in functie de marime se va stabili taxa,impozitul etc. )

UNITATEA DE IMPUNERE ( sau unitatea de masura a materiei impozabile ) il reprezinta

unitatea monetara.
5) COTA DE IMPUNERE
Este elemental care exprima cuantumul unitar al venitului bugetar.
Cotele de impunere pot fi stabilite in:
- Cote fixe
- Cote procentuale
- Cota unica
Cota fixa este o modalitate de exprimare a cuantumului independent de obiectul si marimea
materiei impozabile ( exemplu fictiv: toti cei care au un TEREN CULTIVAT CU ROSII datoreaza
impozit 1% pe an)
Cota procentuala este o modlitate de exprimare a cuantumului care se foloseste in cazurile cand
obiectul impunerii (un teren) il consitutie valoarea bunului detinut (exemplu fictive: in functie
de marimea terenului se stabileste impozitul ).
Cota unica este o suma fixa independent de sursa,marime,natura,calitate si situatia
contribuabilului. (exemplu fictiv: toti care au in detinere UN TEREN datoreaza impozit 1% pe an)
6) ASIETA SAU MODUL DE IMPUNERE SI PERCEPERE A IMPOZITULUI
Reprezinta totalitatea masurilor care se iau de organelle fiscale pentru identificarea subiectului
si materiei impozabile,evaluarea acesteia,stabilirea cuantumului si incasarea impozitului.
- Metoda directa – bazata pe administrarea de probe cum sunt: registrele,actele,declaratiile
contribuabilului
- Metoda indirecta – presupune identificarea si evaluarea impozitului prin raportare la aspectul
exterior al obiectului impozabil,prin acordul dintre contribuabil si organul fiscal etc. Se foloseste
in cazul impozitelor de tip real (funicar,pe cladiri etc.) Prezinta dezavantajul evaluarii
aproximative.
- Metoda asezarii – Agentul de impunere,stabileste impreuna si de comun accord cu platitorul
marimea materiei impozabile
- Metoda normativa – Evaluarea materiei impozabile si marimea se face prin legea insesi.
7) FAPTUL GENERATOR
Este evenimentul constand intr-un fapt material,sau juridic, care face sa se nasca datoria fiscala.
(exemplu fictiv: la plata unui produs dintr-un magazin platesti si TVA )
8) TERMENUL DE PLATA SAU EXIGIBILITATEA
Reprezinta data la care,sau pana la care trebuie achitata obligatia. Termenele de plata a
datoriilor fiscal sunt prevazute in ACTUL prin care sunt instituite taxele,impozitele,contributiile
etc.

45
CLASIFICAREA PRELEVARILOR FISCALE

a) Dupa modul in care se percep impozitele sunt directe si indirecte

Impozitele directe sunt datorate si suportate de una si aceeasi persoana: contribuabilul, iar
material impozabila este reprezentata de veniturile si/sau de averea contribuabilului. Ele se
stabilesc si se percep in cadrul unui raport juridic fiscal direct, intre stat si contribuabil.
Impozitele indirecte se datoreaza si se plateste de catre o persoana,dar se suporta de catre o
alta persoana distincta (exemplu fictiv: la plata unui produs dintr-un magazin, se plateste pretul
produsului si TVA-ul , TVA-ul este varsat de catre vanzator )
b) Dupa criteriul luarii sau nu in considerare a capcitatii contributive impozitele sunt personale si
reale
Impozitele personale lovesc direct persoana cu luarea in considerare a capacitatilor sale
contributive
Impozitele reale lovesc o operatie,un bun, fara luarea in considerare a capacitatatii contributive
a subiectului ( exemplu fictiv: impozit procentual in functie de marimea salariului )
c) Dupa forma in care se achita impozitele sunt in natura si in bani
Impozitele in natura sunt acelea care se percep in produse ( cereale,miere etc.)
Impozitele in bani(pecuniare) imbraca forma baneasca ( utilizate astazi din ratiuni de
comoditate si ordine )
d) In functie de obiectul impunerii
Impozitul pe avere intalnit sub forma: asupra averii propriu zise, pe circulatia averii
(transmiterea unei succesiuni) , sau pe cresterea valorii ( unui bun).
Impozitul pe venit prelevari pe bogatia produsa de munca
Impozitul pe consum sau cheltuieli prelevari reprezentata de actele si faptele de consum ( ex:
TVA)
e) In functie de frecventa de incasare
Impozite permanente incasate cu regularitate ( anuale)
Impozite incidentale incasate o singura data ( taxe )

AVANTAJELE IMPOZITELOR DIRECTE

- Asigurarea unei mari echitati fiscal

- Sunt cunoscute din timp si au un cuantum si termene precis determinate
- Sunt eficiente si au stabilitate
- Confera statului posibilitatea de a intervene prin intermediul lor in reglarea fenomenelor
economice
- Imposibilitatea sustragerii de la plata acestora

46
DEZAVANTAJELE IMPOZITELOR DIRECTE

- Efectul nestimulativ – descurajand munca

- Efectul incurajator de evaziune fiscala – cu cat rata de impozitare este mai mare,cu atat este mai
ridicata evaziunea fiscal
- Sunt mai costisitoare in administrarea lor

IMPOZITELE DIRECTE

Impozitele directe reale Se stabilesc in legatura cu anumite obiecte (pamant,cladire,produse etc.)

facandu se abastractie de situatia personala a subiectului si fara luarea in considerare a veniturilor
realizate si a cheltuielilor

Impozitele directe personale sunt in stransa legatura cu situatia personala a subiectului, cunoscute sub
denumirea de impozite subiective. Ele au calitatea de a diferentia sarcina fiscal in functie de veniturile
sau situatia personala a subiectului. Se intalnesc astazi doar sub forma impozitelor pe avere si a
impozitelor pe venit.

Impozitele pe avere Toate impozitele la care baza de impozitare este averea ( bunurile mobile si imobile
ale unei persoane) sunt impozite pe avere.

Se intalesc sub urmatoarele forme: asupra averii propriu-zise,pe circulatia averii sip e cresterea valorii
averii.

Impozitele pe circulatia averii Sunt instituite in legatura cu transferal dreptului de proprietate asupra
unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In categoria aceasta intalnim : impozitul pe
succesiuni , pe donatii , pe actele de vanzare-cumparare etc.

In cazul impozitului pe succesiuni obiectul impunerii il constituie averea primita drept mostenire de o
persoana fizica. Poate fi stabilit global pentru toata averea sau separat pentru parte ace revine fiecarui
mostenitor

Impozitul pe donatii a fost introdus pentru a preveni ocolirea platii impozitului pe succesiuni. Obiectul il
constituie averea primita drept donatie si cade in sarcina DONATARULUI si se calculeaza pe baza unor
cote procentuale.

Impozitul pe actele de vanzare-cumparare (pe circulatia averii cu titlu oneros) se datoreaza cu ocazia
vanzarii cumpararii unor bunuri mobiliare sau imobiliare si cade de regula in sarcina CUMPARATORILOR.

Impozitele pe cresterea valorii averii Au ca obiect sporul de vloare pe care l-au inregistrat unele bunuri
in cursul unei perioade de timp

Impozitul pe venit Se datoreaza de persoanele fizice , iar Impozitul pe profit de catre persoanele
juridice,cu exceptia microintreprinderilor

47
 IMPOZITELE,TAXELE SI
CONTRIBUTIILE REGLEMENTATE
DE CODUL FISCAL
CURS 10 ( 10 PAGINI )
Impozitele si taxele reglementate de Codul Fiscal sunt:

a) Impozitul pe profit
b) Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
c) Impozitul pe venit
d) Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
e) Impozitul pe reprezentante
f) Taxa pe valoare adaugata
g) Accizele ( Impozit indirect
h) Impozitele si taxele locale
i) Impozitul pe constructii

Impozitele locale reglementate de Codul Fiscal sunt:

a) Impozitul pe cladiri
b) Impozitul pe teren
c) Impozitul pe mijloace de transport
d) Impozitul pe spectacole

Taxele Locale reglementate de Codul Fiscal sunt:

a) Taxa pe cladiri
b) Taxa pe teren
c) Taxa pentru eliberarea certificatelor,avizelor si autorizatiilor
d) Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate
e) Taxele speciale pentru functionarea unor servicii publice locale si promovare turistica
f) Alte taxe locale ( utilizare locuri publice,vizitarea muzeelor, caselor memoriale,monumentelor
istorice etc. )

Contributiile Sociale reglementate de Codul Fiscal sunt:

a) Contributiile de asigurari sociale

b) Contributiile de asigurari sociale de sanatate
c) Contributiile pentru concedii si indemnizatii

48
 d) Contributiile pentru somaj
e) Contributiile pentru accidente de munca si boli profesionale
f) Contributiile de garantare pentru plata creantelor salariale

Venitul este suma de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestata sau din
proprietatea detinuta,intr-o perioada de timp

Profitul este suma de bani pe care o obtine o persoana din actele si faptele sale ca rezultat al unei
actiuni sau activitati economice.

COTA DE IMPUNERE A PROFITULUI IN ROMANIA

Cota de impozit in tara noastra este de 16% (!) - aplicabil in marea majoritate a situatiilor:

Pentru:

1) Activitati independente ( societate )

2) Activitati dependente ( salariu )
3) Cedarea folosintei bunurilor
4) Investitii
5) Pensii
6) Activitati agricole,silvicultura si piscicultura
7) Premii
8) Alte surse

MODUL DE CALCUL AL PROFITULUI IMPOZABIL (REZULTATUL FISCAL)

Modul de calcul al rezultatului fiscal se face prin calcularea ca diferenta intre veniturile si cheltuielile
inregistrate.

Atunci cand rezultatul financiar este pozitiv reprezinta profit impozabil , iar atunci cand este negativ
reprezinta pierdere fiscal.

IMPOZITELE SI TAXELE REGLEMENTATE DE CODUL FISCAL:

IMPOZITUL PE DIVIDENDE

Dividendele platite de catre o persoana juridica unei persoane fizice sunt impozitate ca venituri din
investitii.

In cazul Dividendelor platite de catre o persoana juridica unei alte persoane juridice, platitorul are
obligatia sa retina,sa declare si sa plateasca impozitul. Cota de impozit pe dividende este de 5%.

Sunt scutite de la plata impozitului pe dividend: fondurile de pensii private si organele administratiei
publice

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR

Microintreprinderile sunt definite drept entitatile care au pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de
afaceri anuala pana la 2 milioane euro.

49
Cotele de impozitare sunt intre 1-3% in functie de numarul de salariati ( 3% daca nu au salariati, 2%
daca au un salariat , 1% daca au peste doi salariati )

Plata se efectueaza trimestrial si reprezinta venit al bugetului de stat.

IMPOZITUL PE VENIT ( PERSOANELE FIZICE )

Veniturile din activitati dependente (din salarii) sunt definite ca fiind toate veniturile in bani si/sau in
natura obtinute de o persoana fizica rezidenta ori nerezidenta ce desfasoara o activitate in baza unui
contract individual de munca

Veniturile din activitati independente sunt definite ca fiind orice activitate desfasurata de o persoana
fizica in scopul obtinerii de venituri

Toate veniturile si categoriile de venituri realizate de persoanele fizice sunt impozabile.

Persoanele fizice in acest caz pot fi rezidente sau nerezidente.

Persoanele fizice rezidente datoreaza impozit pe veniturile obtinute din orice sursa, atat in Romania,cat
si in afara tarii.

Persoanele fizice nerezidente datoareaza impozit pe venit doar daca : desfasoara activitati independente
(au o societate in Romania ) , activitati dependente(lucreaza in Romania) sau care obtin venituri din alte
categorii de activitati in Romania.

Sunt scutite de la plata impozitului pe venit urmatoarele categorii de persoane,venituri activitati:

1. Persoanele fizice cu handicap pentru venituri realizate din : activitati independente, activitati
dependente , pensii si activitati agricole,silvicultura si piscicultura
2. Persoanele fizice ca urmare a desfasurarii activitatii de creare de programe pentru calculator
3. Veniturile acordate cu titlu de ajutor,indemnizatii etc.

IMPOZITUL PE VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINTEI BUNURILOR (INCHIRIERE)

Se refera la veniturile in bani si/sau in natura provenind din cedarea folosintei ( inchirierea ) unor bunuri
mobile si imobile de catre proprietar

IMPOZITUL PE VENITURI DIN INVESTITII

Cuprinde veniturie din dividend,dobanzi,titluri de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente

financiare.

IMPOZITUL VENITURILOR DIN PENSII

Veniturile din pensii reprezinta sume primite cu acest titlu de la fondurile contributilor sociale.

Pensiile sub 1050 (salariul minim pe economie ) NU SE IMPOZITEAZA

IMPOZITAREA VENITURILOR DIN PREMII SI JOCURI DE NOROC

Include veniturile primita ca urmare a participarii la loterie,jocuri de noroc etc.

NU SUNT IMPOZABILE PREMIILE PANA IN 600 LEI.

50
IMPOZITAREA VENITURILOR DIN TRANSFERUL PROPRIETATILOR IMOBILIARE

Se aplica la transferal dreptului de proprietate prin acte juridice intre vii,asupra constructiei de orice fel
si a terenurilor.

NU SE DATOREAZA IMPOZIT DACA succesiunea este finalizata in termen de 2 ani de la data decesului
autorului succesiuni.

IMPOZITUL PE REPREZENTANTE

Orice persoana juridica straina care are o reprezentanta autorizata sa functioneze in Romania are
obligatia de a plati un impozit anual de 4000 euro.

IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE REGLEMENTATE DE CODUL FISCAL:

Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene,in limitele si conditiile legii.

IMPOZITUL PE CLADIRI SI TAXA PE CLADIRI

Impozitul pe cladiri se datoreaza de orice persoana care are in proprietate o cladire situate in Romania.
Impozitul este anual si se datoreaza bugetului local al comunei,orasului sau municipiului in care este
ampmlasata cladirea.

LEGEA EXCEPTEAZA DE LA PLATA IMPOZITULUI SAU TAXEI PE CLADIRI acelea care se afla in folosinta
unor institutii publice.

IMPOZITUL PE TEREN SI TAXA PE TEREN

Impozitul pe teren se datoreaza de orice persoana care are teren in propritate situate in Romania si se
calculeaza in functie de suprafata terenului , rangul localitatii,zona etc.

LEGEA EXCEPTEAZA DE LA PLATA IMPOZITULUI SAU A TAXEI PE TEREN acelor care se afla in
proprietatea publica sau privata a statului

IMPOZITUL PE MIJLOACE DE TRANSPORT

Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania
datoreaza impozit anual si se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport(masina,tir) si in functie
de capcitatea cilindrica(motor) , masa totala autorizata (tonaj).

TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR AVIZELOR SI AUTORIZATIILOR

Taxa pentru eliberarea de certificate,avize si autorizatii se datoreaza de persoanele care solicita

institutiei competente certificate,avize,autorizatii.

51
TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMA SI PUBLICITATE

Taxa de servicii de reclama si publicitate – Orice persoana care beneficieaza de servicii de reclama si
publicitate in Romania in baza unui contract sau altfel de intelegeri incheiate cu o alta persoana
datoreaza o taxa cu exceptia celor realizate prin mijloace de informare . ( rezulta ca taxa se datoreaza
pentru asa-numita “publicitate outdoor” sau “stradala” )

Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate Se datoreaza de orice persoana care utilizeaza un
panou,un afisaj pentru reclama si publicitate. Taxa este de pana la 32 lei daca este intr-un loc unde se
deruleaza o activitate economica si de pana la 23 de lei in celelalte cazuri.

IMPOZITUL PE SPECTACOLE

Este datorat de orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o competie sau alta activitate de
genul in Romania. Se calculeaza prin aplicarea cotei la suma incasata din vanzarea biletelor de intrare si
a abonamentelor.

SUNT SCUTITE DE LA PLATA IMPOZITULUI SPECTACOLELE ORGANIZATE IN SCOPURI UMANITARE

TAXE SPECIALE

Pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice si juridice
autoritatile locale pot adopta taxe speciale.

CONTRIBUTIILE SOCIALE REGLEMENTATE DE CODUL FISCAL :

Contributiile sociale sunt prelevari obligatorii realizate in baza legii care au ca scop protectia persoanelor
impotriva unor riscuiri sociale.

CONTRIBUTIILE DE ASIGURARI SOCIALE (PENSII)

Provin din : contributii,dobanzi si penalitati de intarziere si sumele allocate pentru echilibrarea bugetului
asigurarilor sociale

Au obligatia de a contribui la sistemul public de pensii:

- Persoanele fizice
- Angajatorii
- ANOFM ( Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca )
- CNAS ( Casa Nationala de Asigurari de Sanatate )

Se datoreaza pentru categoriilie de venituri din activitati dependente, activitati independente,

indemnizatii de somaj, indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Cotele de contributii sunt:

- 26,3% pentru conditii normale de munca

52
 - 31,3% pentru conditii deosebite de munca
- 36,3% pentru conditii speciale de munca

CONTRIBUTIIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Veniturile se realizeaza pe seama contributiilor de asigurari sociale de sanatate, platite de angajati cu o

cota de 5,5% si a 5,2% a angajatorilor.

Au obligatia de a contribui la sistemul de asigurari sociale de sanatate:

- Persoanele fizice
- Angajatorii
- Pensionarii
- CNPP ( Casa Nationala de Pensii Publice )
- ANOFM ( Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca )

LEGEA EXCEPTEAZA DE LA PLATA CONTRIBUTIEI:

- copii pana la varsta de 18 ani sau 26 de ani daca isi continua studiile;
- sotul,sotia si parintii fara venituri aflati in intretinerea unei persoanei asigurate ;
- persoanele cu handicap ;
- bonavii ;
- femeile insarcinate

CONTRIBUTIILE DE ASIGURARI PENTRU SOMAJ

Cotele sunt de 0,5% pentru angajati si angajatori.

Angajatii pot fi cetatenii romani,straini sau apatrizii pe perioada in care au domicilul sau resedinta in
Romania , iar Angajatorii pot fi persoane fizice sau juridice.

CONTRIBUTIILE PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII

Contrbutia este datorata de catre :

- persoanele fizice
- Angajatori
- ANOFM ( Agentia Nationala Pentru Ocuparea Fortei de Munca )

Cota de contributie este de 0,85% din suma castigurilor realizate.

SUNT EXCEPTATI DE LA PLATA personalul militar, politistii , functionarii publici.

53
CONTRIBUTIILE DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI

Contributia este datorata de:

- Angajatori
- ANOFM ( Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca )

Cota de contributie este cuprinsa intre 0,15 % si 0,85% , iar fondurile sunt administrate de CNPP (Casa
Nationala de Pensii Publice )

SUNT EXCEPTATI DE LA PLATA : personalul din sistemul de aparare,ordine publice,securitate nationala

CONTRIBUTIILE DE GARANTARE PENTRU PLATA CREANTELOR SALARIALE

Contributia se datoreaza de persoanele fizice si juridice, cu exceptia institutiilor publice,care pot sa

angajeze pe baza de contract individual de munca.

Cota de contributie este de 0,25% din suma castigurilor realizate de angajati.

Fondul este administrat de catre ANOFM.

FINANTAREA UNOR CHELTUIELI DE SANATATE PE SEAMA CONSUMULI DE TUTUN SI BATURI

ALCOOLICE ( TAXA PE VICIU )

Toti Consumatorii de tutun si baturui alcoolice precum si cei care realizeaza venituri pe seama acestor
produse sunt contribuitori la finantarea unor cheltuieli de sanatate

Aceste venituri sunt gestionate de Ministerul Sanatatii si sunt folosite pentru:

- Investitii in dotari la unitatile publice,spitale publice

- finantarea programelor de sanatate
- rezerva Ministerului Sanatatii pentru situatii special
- pentru servicii medicale sau medicamente etc.

FINANTAREA ACTIVITATILOR SPORTIVE

Acciza pentru bauturile alcoolice si tigari include si o cota de 1% datorata Ministerului Tineretului si
Sportului.

54
IMPOZITELE INDIRECTE ( PE CONSUM ) IN DREPTUL ROMAN
Impozitele indirecte sunt: taxa pe valoare adaugata ( TVA ) , accizele.

TAXA PE VALOARE ADAUGATA (TVA) Este un impozit indirect pe consum suportat de catre
consumatorul final al produselor sau serviciilor in pretul carora taxa de TVA este inclusa. (!)

Valoarea adaguata este diferenta dintre valoarea unui bun,obtinut in urma vanzarii si valoarea tuturor
bunurilor care au fost achizitionate pentru a se putea realiza acel bun.

Prin Directiva Consiliului UNIUNII EUROPENE Taxa pe valoare adaugata a fost armonizata si introdusa
apoi in toate tarile membre ale Uniunii. Introducerea ei constituie o conditie a aderarii pentru statele
candidate. Este singura cu adevarat armonizata la nivelul statelor membre ale UE.

COTA ACTUALA A TVA ESTE DE 19%. (!)

Mecanismul pe baza caruia functioneaza TVA este urmatorul:

Pe parcursul procesului de fabricatie a unui produs, agentul economic care achizitioneaza materialele
achita odata cu pretul platit , TVA-ul. El va vinde,adaugand la pretul de cost al produsului TVA-ul, astfel
incaseaza de la comparator TVA-ul care este inclus in pretul sau de vanzare sip e care o va varsa la
buget.

Rezultand in final ca, consumatorul o suporta in totalitate ca parte integranta a pretului total de vanzare.

CARACTERISTICILE TVA:

- Este un impozit indirect

- Este un impozit neutru unic ( se aplica asupra tuturor activitatilor economice )
- Este transparenta ( se cunoaste exact marimea obligatiei de plata )
- Este unic
- Se percepe numai in tara in care produsul se consuma, nu unde se realizeaza

AVANTAJELE TVA:

- Randament fiscal ridicat pentru stat,deoarece este ascunsa in pretul produsului nefiind
perceputa ca o obligatie fiscal propriu-zisa
- Este stabile si elastic
- Este o sursa stabile de venituri pentru bugetul de stat

O consecinta negativa este cresterea numarului de operatii contabile si a persoanelor care le efectueaza
si atinge in mod egal pe toti consumatorii indifferent de venitul acestora si are ca rezultat scaderea
puterii de cumparare

55
Persoanele Impozabile sunt orice persoane care desfasoara activitati economice de
productie,comert,prestare servicii etc.

Nu sunt persoane impozabile institutiile publice si organismele international de drept public

Exigibilitatea TVA intervine la data incasarii sau a livrarii de bunuri sau prestarii de servicii.

Baza de impozitare a TVA o reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii

ACCIZELE sunt acele taxe special percepute direct sau indirect asupra consumului unor categorii
limitate de produse. (!)

Accizele sunt impozite pe consumul unor bunuri pentru care cererea este ridicata si care nu pot fi
inlocuite de cumparatori cu alte produse. Au un randament fiscal ridicat si reprezinta,alaturi de TVA, o
sursa importanta de venit la bugetul statului.

Codul Fiscal in vigoare reglementeaza 2 categorii de accize: accizele armonizate si accizele

nearmonizate

ACCIZLE NEARMONIZATE

Diferenta intre accizele armonizate si nearmonizate nu este doar de produse,ci si de regim.

Accizele nearmonizate sunt asupra:

- Produselor din tutun incalzit

- Lichidetele cu continut de nicotina

ACCIZELE ARMONIZATE

Sunt percepute asupra produselor de larg consum, atat din productia interna cat si asupra unor marfuri
de import.

Din categoria accizelor armonizate fac parte:

- Alcool si bauturi alcoolice

- Tutun prelucrat
- Produse energetice si de energice electrica ( motorina,gaz,benzina etc.)

Platitorii de accize:

- Antrepozitarul autorizat,destinatarul sau orice alta persoana

- Persoana implicate in detinerea acestor produse
- Persoana implicate in producerea acestor produse
- Persoana implicate in importul acestor produse
- Persoana care determina eliberarea pentru consum a acestor produse

Nivelul Accizelor

Nivelul accizelor se comunica pe site-ul Ministerului Finantelor publice si sunt stabilite in suma fixa
pentru fiecare an.

Este stabilit pentru fiecare categorie de produse si se actualizeaza anual.

56
Actualizarea nu se face in cazul in care in ultimele 12 luni ale anului anterior a avut loc o scadere a
preturilor de consum, ceea ce inseamna ca in caz de scadere a preturilor de consum,acciza care se va
aplica va fi cea stabilita pentru perioada precedenta.

CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR INDIRECTE

Se datoreaza si se plateste de catre o persoana,dar se suporta de catre o alta persoana distincta

(exemplu fictiv: la plata unui produs dintr-un magazin, se plateste pretul produsului si TVA-ul , TVA-ul
este varsat de catre vanzator )

Impozitele indirecte sunt cuprinse in pretul unor bunuri si servicii sub forme si denumiri diverse cum
sunt: taxa pe valoare adaugata(TVA) , accize, taxe vamale etc.

Acestea lovesc consumul de produse si servicii si reprezinta, in realitate O DUBLA IMPOZITARE care se
petrece cu ocazia fiecarui act de consum in parte, pentru ca actele de consum se fac pe seama
veniturilor realizare si care AU FOST DEJA IMPOZITATE.

DEZAVANTAJELE IMPOZITELOR INDIRECTE:

- Incalcarea principiului echitatii fiscale

- Violeaza principiul de politica financiara
- Este o piedica directa a procesului de productie

AVANTAJELE IMPOZITELOR INDIRECTE:

- Sunt impozite cu randament ridicat

- Sunt elastice,veniturile realizate pe seama lor cresc odata cu cresterea veniturilor populatiei si a
numarului de consumatori
- Ating pe toata lumea
- Sunt mai usor de suportat decat impozitele directe
- Au caracter voluntar. Se platesc numai de cine vrea,cine nu vrea sa se abtina de la consumul
produselor impuse.

57
 PARTEA A III-A PROCEDURA
FISCALA PRINCIPIILE
ADMINISTRARII
IMPOZITELOR,TAXELOR SI
CONTRIBUTIILOR CURS 11 ( 4
PAGINI )

Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor instituite prin Codul Fiscal este stabilit prin
legislative privind procedurile fiscale,respecitv Codul de procedura fiscal,care , in partea sa introducitiva
se ocupa de principiile administrarii acestora.

Principiul aplicarii unitare a legislatiei

Conform acestui principiu organul fiscal este obligat sa aplice unitary prevederile legislatiei fiscal pe
teritoriul Romaniei, urmarind stabilirea corecta a impozitelor,taxelor si contributiilor.

A fost infiintata,in cadrul Ministerului Finantelor Publice, Comisia Fiscala Centrala, care are
responsabilitati de eleborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului Fiscal.

Exercitarea dreptului de apreciere, libertatea de gestiune si abuzul de drept

Exercitarea dreptului de apreciere

Statul este interest de realitatea economica si I se recunoaste,cu valoarea de principiu, un drept de

apreciere in privinta actelor si faptelor contribuabililor. Principiul este de natura a atribui organului fiscal
un drept si o putere discretionara de apreciere.

Daca organul fiscal nu poate determina marimea bazei de impunere,acesta trebuie sa o estimeze.

58
Organul fiscal trebuie sa actioneze,in indeplinirea obligatiilor ce-I revin,rezonabil si echilibrat,iar deciziile
sale trebuie sa asigure o justa proportie intre scopul urmarit si mijloacele folosite pentru atingerea
acestui scop.

Libertatea de gestiune

Prin aceasta se intenlege dreptul pe care il are contribuabilul de a actiona si a lua decizii de gestiune care
sa aiba ca rezultat reducerea sarcinii fiscal, a platii celui mai mic impozit.

Acesta presupune ca:

- Contribuabilii au dreptul de a refuza,pur si simplu, sa realizeze materie impozabila ( profit ) prin

inactivitate, prin refuzul de a muncii, de a obtine venit/profit
- Contribuabilii au dreptul de a a lege calea care genereaza cea mai redusa sarcina fiscal
- Contribuabilii au dreptul,de a gresi,de a face afaceri sau investitii proaste, de a risipii bani

Abuzul de drept

Libertatea de gestiune nu poate fi folosita pentru a nesocotiu drepturile altora, nu pot fi facute in frauda
intereselor tertilor,creditorilor,debitorilor, ori pentru a frauda legea, abuzul de drept constituind un act
de inselare, o frauda la lege.

Frauda la lege are ca scop eludarea prescirptiilor legale pentru a se sustrage de la aplicarea acestora,prin
adoptarea constienta si voluntara a unor mijloace care sunt licite in aparenta lor.

Rolul activ

Principiul rolului activ a fost adoptat in domeniul administrarii taxelor,impozitelor si contributiilor ale
organului fiscal care:

- Trebuie sa instiinteze contribuabilul asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin si sa l indrume in

aplicarea prevederilor legislatiei fiscal
- Este indreptatit sa examineze,din oficiu, starea de fapt, sa obtina sis a utilizeze toate infromatiile
si doscumentele pentru determinarea situatiei fiscale a contribuabilului

Avand rol activ, organul fiscal isi poate exercita dreptul de apreciere si poate adopta Solutia admisa de
lege,decizia trebuind sa se intemeieze pe probe si sa fie motivate.

Limba oficiala in administratia fiscala

59
Limba oficiala in administratia fiscala este limba romana.

Atunci cand la organelle fiscal se dpune petitii,documente,certificate sau alte inscrisuri intr-o limba
straina,organelle fiscal vor solicita ca acestea sa fie insotite de traduceri in limba romana certificate de
traducatori autorizati.

Dreptul de a fi ascultat

Presupune ascultarea contribuabilului de catre organul fiscal, inainte de luarea deciziei. Este obligatorie
spre a-I da acestuia posibilitatea de a-si exprima punctual de vedere cu privire la starea de fapt.

Exceptii. Organul fiscal nu este obligat sa procedeze la ascultare atunci cand:

- Intarzierea determina un pericol pentru constatarea situatiei

- Se accepta informatiile prezentate de contribuabil
- Urmeaza sa se ia masuri de executare silita
- Urmeaza sa se emita o decizie referitoare la obligatiile fiscale accesorii

Obligatia de cooperare

Daca organul fiscal este obligat sa asculte contribuabilul, contribuabilul are,la randul sa obligatia de a
coopera cu organul fisal in scopul determinarii starii de fapt.

Contribuabilul trebuie sa prezinte faptele cunoscute si sa indice mijjloacele doveditoare cunoscute.

Exceptii. Pot refuza sa coopereze,sa furnizeze informatii in exercitarea activitatii lor:

- Preotii
- Avocatii
- Medicii
- Notarii
- Executarii judecatoresti etc.

Secretul fiscal

Dezvaluirea unor informatii pe care organelle fiscal le obtin in exercitarea functiei lor pot adduce
prejudicii contribuabililor. De aceea legea a instituie persoanelor care nu mai detin aceasta calitate,
obligatia de pastrare a secretului fiscal ( asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii
atributiilor de serviciu ).

Buna-credinta in dreptul fiscal

Aceasta este o indatorire fundamentala a cetatenilor prevazuta in Constitutie : exercitarea drepturilor si

libertatilor cu buna-credinta.

Buna-Credinta este un principiu moral ce vizeaza exercitarea drepturilor si libertatilor fara incalcarea
drepturilor si libertatilor celorlalti.

60
Totusi acest text constitutional se refera doar la persoane fizice, nu sunt aplicabile reprezentantilor
autoritatilor publice. Daca organul fiscal nu este de buna-credinta cu contribuabilii,acesta ( cum am
vazut) savarseste un abuz de drept.

Interpretarea si aplicarea prevederilor legislatiei fiscale

Problema interpretarii nu se poate pune decat atunci cand legea sau actul sunt lipsite de claritate.
Interpretul fiind organul fiscal si instant de judecata. Legea fiscala trebuie sa fie accesibila. O lege este
accesibila prin utiliarea unor exprimari astfel incat sa poata fi usor inteleasa.

Metodele de interpretare sunt aceleasi cu cele din dreptul comun:

- Metoda gramaticala
- Metoda sistematica
- Metoda istorica
- Metoda logica
- Metoda analogical

Principiul in dubio contra fiscum

Atunci cand legea nu este clara , previzibila si accesibila,si se constata ca are interpretari multiple ne
aflam in prezenta unui dubiu.

In cazul in care se ofera interpretari amibgue sau multiple, autoritatile au obligatia de a recurge la
abordarea care e mai favorabila pentru contribuabil, in contra autoritatilor fiscale.

Ipoteza realizarii de venituri care nu indeplinesc cerintele altor legi

In ipoteza veniturilor care nu indeplinesc cerintele altor legi , VENITUL ESTE IMPOZABIL. El trebuie
declarant si impozitat desi este obtinuit in conditii care nu indeplinesc cerintele legii.

Impozitarea veniturilor obtinute din activitati ilicite (infractiuni)

Statul nu este interest de morala atunci cand este vorba de veniturile sale, motiv pentru care, in
principiu, si veniturile obtinute din activitati ilicite sunt impozabile.

Dar nu orice venit obtinuit din activitati ilicite genereaza obligatia de declarare si plata a impozitului. De
exemplu,venitul obtinut prin savarsirea unor infractiuni penale ( inselaciune,luare de mita,furt etc. ) nu
pot genera aceste obligatii deoarece reprezinta o autodenuntare a infractorului si o modlitate de
“albire” a produsului infractiunii.

61
 PROCEDURA FISCALA
CURS 12 ( 7 PAGINI )
Raporturile juridice de drept fiscal si rapoturl juridic de drept procedural fiscal

Raporturile juridice de drept fiscal sunt acelea care iau nastere in legatura cu creantele fiscale.

Raporturile juridice de drept procedural fiscal sunt acelea care iau nastere in legatura cu administrarea
creantelor fiscale.

Izvorul obligatiei fiscale il reprezinta legea, actul sau,dupa caz, hotararea ( in cazul Consiliului
Local,Judetean etc.)

Obiectul obligatiei fiscale consta intr-o suma de bani,repescitv in obligatia de plata a unui
impozit,taxa,contribuie,amenzi,penalitati etc.

Obligatia fiscala este constatata in forma scrisa , prin titul de creanta fiscala.

Stabilirea unilaterala a obligatiilor fiscale si caracteristicile generale ale titlului de creanta fiscala

Obligatiile fiscale sunt stabilite unilateral - de una dintre parti , creditorul (statul) in sarcina celeilalte
parti , debitorul ( contribuabilulul ) obligatia de a plati sume de bani la termenul stabilit.

Obligatia fiscala de plata a unor sume de bani la buget este instituita prin lege, iar dup ace a fost astfel
instituita,ea se individualizeaza prin tituluri de creanta fiscala.

Titlul de creanta fiscala se emite,de regula,de creditorul obligatiei,acest titlu se bucura de prezumtia de
legalitate si validitate si poate fi pus in executare silita, fiind executoriu.

Subiectii raportului juridic fiscal

Sunt subiecti activi statul,unitatile administrativ-teritoriale pe de o parte , si subiecti pasivi

contribuabilii,pe de alta parte.

Statul este reprezentat in raportul juridic fiscal prin Ministerul Finantelor Publice si ANAF.

Contribuabilii sunt reprezentati prin imputerniciti, actul de imputernicire trebuind depus la organul
fiscal.

Daca nu exista un imputernicit,organul fiscal, va solicita instantei numirea unui CURATOR FISCAL.

62
Iar uneori devin subiecti pasivi ai raporturilor juridice fiscale si succesorii contribuabilului.

Obiectul raportuilor juridice fiscale

Obiectul raportului de drept procesoual fiscal il reprezinta stabilirea masei impozabile,contestarea

titurilor, contestatia la executare etc.

Nasterea creantelor ,dreptul de creanta fiscala si obligatiile constituie aspectul cel mai important al
raportului juridic.

Creantele fiscale reprezinta drepturile patrimoniale rezultand din raporturile de drept fiscal. Din acestea
rezulta continutul,cuantumul si termenul de plata, iar acestea dau nastere dreptului de a le percepe.

Dobanzile,penalitatile de intarziere mai sunt denumite si creante fiscale accesori.

Dreptul de creanta fiscala si obligatiile se nasc in momentul in care se constituie baza de impozitare care
genereaza creanta fiscala.

Transmiterea obligatiei fiscale

Daca obligatia fiscala nu a fost indeplinita de catre debitor , deivn debitori:

- Mostenitorii
- Persoana care preia obligatiile debitorului prin divizare , fuziune ori transformare
- Alte persoane,in conditiile legii precum: fideiusorii,cesionarii etc.

Garantarea obligatiei fiscale si raspunderea solidara

Raspund alaturi de debitor ca garanti:

- Persoana care isi asuma obligata de plata printr-un angajament

- Persoana juridice pentru obligatiile fiscale datorate de sediile acestora

Sunt raspunzatori solidari cu debitorul:

- Asociatii
- Tertii propriti
- Reprezentantul legal

De asemenea,persoana juridical raspunde solidar cu debitorul declarant insolvabil sau insolvent daca,
direct sau indirect, controleaza,este controlata sau se aflba sub control comun cu debitorul.

Stingerea creantelor fiscale

Creantele fiscale se sting prin :

63
 - Plata
- Compensatie
- Executare silita
- Scutire
- Anulare
- Prescriptie
- Dare in plata

Competenta generala a organului fiscal central

Administrarea si colectarea creantelor fiscale datorate bugetului de stat,bugetului asigurirarilor

sociale,bugetului de asigurari etc. este de competenta organului fiscal central.

Competenta materiala si teritoriala a organului fiscal central

Competenta de administrare a creantelor fiscale apartine organului fiscal teritorial din cadrul ANAF in a
carui raza teritoriala se afla domiciliul contribuabilului.

Domiciliul fiscal se inregistreaza si se modifica la organul fiscal central pe baza de cerere.

Domiciliul fiscal este:

- Pentru persoanele fizice – adresa unde isi au domiciliul

- Pentru persoanele juridice – sediul unde se exercita conducerea efectiva
- Pentru asocieriile si alte entitati fara personalitate juridical – sediul unde se desfasoara efectiv
activitatea principal

Competenta generala si teritoriala a organului fiscal local

Organele fiscale locale au competenta de administrare a creantelor fiscale datorate bugetelor locale.

Apartine organului unitatii administrativ-teritoriale ori al subdiviziunii acesteia ( comuna , oras ,

municipiu etc. )

Conflictele de competenta

Exista conflict de competenta cand doua sau mai multe organe fiscale se declara competente.

Se solutioneaza astfel:

- In cazul in care apare intre organe fiscale central – se solutioneaza de catre organul ierarhic
superior comun
- In cazul in care apare intre organe fiscale locale sau intre un organ fiscal central si un organ fiscal
local – se solutioneaza amiabil , iar in caz de esesc de catre Comisia Fiscala Centrala

Conflictul de interese , abtinerea si recuzarea

Exista conflict de interese atunci cand in procedura de administrare o persoana din cadrul organului
fiscal :

- Contribuabilul este sot,sotie sau ruda

- Poate dobandi un avantaj direct sau indirect

64
 - Exista un conflict intre el si sotul,sotia sau ruda acestuia

Conflictul de interese trebuie adus la cunositinta conducatorului ierarhic si trebuie urmat de abtinerea
de la efectuarea oricarui act privind procedura de administrare.

Persoana din cadrul organului fiscal aflata in conflict de interese care nu se abtine poate fi recuzata de
catre contribuabil pe baza de cerere , care va fi solutionata de conducatorul ierarhic sau,dupa caz,
Presedintele ANAF.

Actul administrativ fiscal

Prin aceste acte sunt determinate persoanele ce datoreaza impozite,taxe si contributii.

Creditorul, prin organelle sale amite acte administrative fiscale, cele mai importante fiind titlurile de
creanta fiscala, respective actele prin care se stabileste intinderea obligatiei de plata si termenul de
plata.

Actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal pentru stabilirea unei situatii individuale si in
scopul de a produce efecte juridice

Titlul de creanta fiscala este actul prin care se stabileste si se individualieaza creanta fiscala

Actul administrativ fiscal are urmatoarele particularitati:

- Este o manifestare unilaterala de vointa in regim de putere publica

- Este declarativ de drepturi si obligatii
- Se bucura de prezumtia de legalitate
- Are caracter executoriu
- Este suspus controlului de legalitate

Actul administrative fiscal se amite in scris si trebuie sa cuprinda:

- Denumirea organului fiscal emitent

- Data la care e emis si produce efecte
- Datele de identificare a contribuabilului
- Obiectul actului
- Motivele de fapt
- Temeiul de drept
- Semnatura
- Posibilitatea de a fi contestat cu termenul
- Mentiuni

Actul administrative fiscal trebuie comunicat contribuabilului la domiciliul fiscal , prin mijloace
electronice sau prin publicitate.

Nulitatea actului administrative fiscal se constata de catre organul fiscal competent sau instanta de
judecata la cerere sau din oficiu , caz in care emite o decizce care se comunica contribuabilului.

De asemenea poate fi anulat , desfiintat sau modificat in cazul incalcarii altor dispozitii legale.

Actul administrative fiscal in cazul solutiilor fiscale individuale

65
Organul fiscal emite acte administrative fiscale si in cazul in care solutioneaza cereri ale contribuabililor
referitoare la o situatie fiscala viitoare, ori pentru stabilirea conditiilor si modalitatilor in care urmeaza sa
se determine preturile de transfer in cazul unor tranzactii cu persoane afiliate.

Probele in procedura fiscala

Organul fiscal este obligat sa stabileasca situatia de fapt pe baza de probe, iar contribuabilul este obligat
sa coopereze cu organul fiscal in vederea determinarii starii de fapt.

In ceea ce priveste sarcina probei aceasta este impartita intre contribuabil si organul fiscal.

Mijloacele de proba:

- Solicitarea de informatii contribuabilului si a altor persoane

- Efectuarea de expertize
- Administrarea probei cu inscrisuri
- Constatarea la fata locului ( contribuabilul este obligat sa permita accesul organului fiscal, in caz
de refuz se face intrarea cu autorizarea instantei de judecata )

Persoanele scutite de a furniza dovezi ( la solicitarea de informatii )

Pot refuza furnizarea de informatii persoanele in exercitarea activitatii lor : preotii , avocatii , notarii ,
executorii judecatoresti , medicii ; precum si sotul,sotia si rudele contribuabilului.

Cu toate acestea, aceste persoane pot furniza informatii cu acordul contribuabilului.

Termenele in dreptul fiscal

Termenul de solutionare a cererilor depuse de contribuabil

Este de 45 de zile si poate fi prelungit atunci cand este necesara administrarea de probe cu perioade
cuprinse intre 2,3 si 6 luni.

In caz de forta majora si caz fortuit

Se suspenda termenele, iar daca se executa in termen de 60 zile de la data incetarii evenimentului se
considera indeplinite fara aplicare de dobanzi,penalitati,majorari etc.

Inregistrarea fiscala

Este mijlocul prin care persoanele sunt luate in evidenta organului fiscal si care permite urmarirea
obligatiilor de plata,evaluarea veniturilor etc.

Se identifica in relatia cu organul fiscal astfel:

- Persoanele fizice prin CNP ( Cod numeric personal )

- Persoanele juridice prin CIF ( Cod de identificare fiscala )
- Persoanele care se inregistreaza la Registrul Comertului prin CUI ( Codul Unic de Identificare )

66
Stabilirea creantelor fiscale

Se stabilesc prin:

- Declaratii de impunere
- Decizii de impunere emisa de organul fiscal
- Hotarari judecatoresti
- Procese vebrale
- Declaratii vamale
- Angajamente de plata

Decizia de impunere

Reprezinta actul de autoritate al organului fiscal prin care se stabileste cuantumul obligatiei fiscale si
tipul creantei fiscale(impozit,taxa,contributie)

Organul fiscal nu emite aceasta decizie de impunere atunci cand constata incetarea persoanei juridice
sau persoanei fizice (deces); si nu o emite atunci cand creanta fiscala este mai mica de 20 de lei.

Declaratia fiscala

Este documentul intocmit de catre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele prevazute de
acesta, pentru declararea sursei de venit.

Se intocmeste pe formular tipizat si se depune la organul fiscal.

Declaratia fiscala poate fi corectata de catre contribuabil prin depunerea unei declaratii rectificative.

Nedepunerea declaratiei da dreptul organului fiscal sa stabileasca din oficiu creantele fiscale prin decizie
de impunere prin estimare.

In cazul in care organul fiscal a emis o decizie de impunere din oficu , contribuabilul poate, in termen de
60 de zile de la comunicare sa depuna o declaratie fiscala.

Controlul fiscal

Are ca scop verificarea corectitudinii indeplinirii obligatiilor de natura fiscala ale contribuabililor.

(Se deosebeste de CONTROLUL FINANCIAR care reprezinta activitatea de verificare desfasurata de

organelle financiare cu privire la gestionarea fondurilor publice.)

67
Inspectia fiscala

Este forma de verificare a modului de indeplinire a obligatiilor fiscale de catre contibuabili.

Se efectueaza de catre organele de inspectie fiscala competente, respective de organul fiscal central sau
organele teritoriale si trebuie efectuata de asa maniera incat sa afecteze cat mai putin activitatea
contribuabilului.

Inainte de inceperea inspectiei fiscale organul fiscal trebuie sa instiinteze in scris contribuabilul printr-un
aviz. Acest aviz se comunica inainte de inceperea inspectiei cu 30 de zile inainte pentru marii
contribuabili si cu 15 zile inainte pentru ceilalti contribuabili.

Dupa terminarea inspectiei se intocmeste un raport,care se comunica contribuabilului, si la care are

dreptul sa-si exprime punctul de vedere.

Controlul inopinant

Reprezinta procedeul prin care organul fiscal poate efectua control FARA instiintarea prealabila a
contribuabilului.

Controlul inopinant consta in verificarea faptica si documentara.

Controlul antifrauda

Este un control care se efectueaza de catre inspectorii antifrauda si reprezinta activitatea de verificare
prin care se urmareste analizarea si evaluarea unui risc fiscal.

Verificarea situatiei fiscale personale de catre organul fiscal central (verificarea marilor averi)

Competenta de verificare a situatiei fiscale a persoanelor fizice se efectueaza de catre ANAF pe intreg
teritoriul tarii.

Verificarea consta in compararea intre veniturile declarate si situatia personala a acelei persoane si se
face fara notificarea persoanei verificate.

Verificarea se incheie cu in raport in care sunt formulate consecintele fiscale, persoana verificata
putandu-si exprima punctual de vedere. (dreptul de a fi ascultat)

Verificarea documentara

Consta in efectuarea unei analize a situatiei fiscale a contribuabilului pe baza documentelor.

In cazul in care se constata diferente organul fiscal solicita documentele necesare in vederea clarificarii
situatiei fiscale.

68
Daca documentele solicitate nu sunt prezentate in termen de 30 zile sau sunt insuficiente , organul fiscal
stabileste diferentele datorate printr-o decizie de impunere.

COLECTAREA,REALIZAREA SI
STINGEREA CREANTELOR FISCALE
CURS 13 ( 8 PAGINI )
Evidenta creantelor fiscale

Pentru a se putea exercita activitatea de colectare,realizare si stingere a creantelor fiscale este organizat
pentru fiecare contribuabil evidenta creantelor fiscale prin coduri de identificare fiscala atribuita
persoanelor fizice/juridice.

Contribuabilul are acces la informatiile din evidenta fiscala , si tertii cu acordul contribuabilului.

Scadenta creantelor fiscale

Datoria este scadenta la termenul prevazut de Codul Fiscal pentru fiecare categorie de
impozit,taxa,contributie. Daca legea nu prevede scadenta pentru o anume obligatie,aceasta se stabileste
prin ordinal Ministerului Finantelor Publice.

Legea asigura 20 de zile pentru plata de la data comunicarii pentru asigurarea realizarii creantelor
fiscale. Neplata la termen face ca obligatia fiscala sa devina restanta.

Nu sunt considerate obligatii fiscale restante:

- Obligatiile pentru care s-au acordat inlesniri de plata

- Obligatiile a caror executare este suspendata
- Obligatiile reciproce dintre contibuabil si organul fiscal pentru o suma egala sau mai mare

Certificatul de atestare fiscala

Organele fiscale central si locale emit la solicitarea contribuabilului certificate de atestare fiscala.
Acestea se emit din oficiu pentru autoritati bublice si la solicitarea notarului public.

Certificatul de atestare fiscala se elibereaza pe baza datelor existente in evidenta organului fiscal si
cuprinde obligatiile fiscale restante existente.

69
Poate fi utilizat de o persoana interesata pe o perioada de 30 zile , si pentru persoanele fizice pe o
perioadata de 90 zile de la data eliberarii.

Ex: Pentru instrainarea dreptului de proprietate, proprietarii bunurilor imobile trebuie sa prezinte
certificate de atestare fiscala prin care sa ateste achitarea tuturor obligatiilor de plata.

Lista debitorilor care inregistreaza obligatii fiscale restante

Organele fiscale au obligatia de a public ape pagina lor de internet lista persoanelor fizice si juridice
debitoare care inregistreaza obligatii fiscale restante si cuantumul acestora.

Inainte de publicare se notifica debitorilor.

Plafoanele sunt:

 1500 lei pentru marii contribuabili

 1000 lei pentru contribuabilii mijlocii
 100 lei pentru persoanele fizice

Stingerea creantelor
Se face prin plata,compensare,restituire,prescriptie si executare silita.

Stingerea creantelor fiscale PRIN PLATA

Plata sumelor datorate cu titlu de obligatii fiscale reprezinta modul firesc de stingere a obligatiilor.

Plata se face de catre contribuabil personal, sau prin imputernicit.

Plata este considerate a fi facuta si obligatia se stinge la momentul:

- Data inscrisa in documentul de plata eliberat de organul fiscal

- Datei inscrise pe mandatul postal
- Data la care bancile debiteaza contul persoanei

Daca plata a fost facuta intr-un cont eronat,plata este valabila.

La cererea debitorilor , organelle fiscale pot acorda esalonari,amanari,scutiri sau reduceri.

Inlesnirile la plata se acorda daca debitorul se afla in dificultate de lipsa temporara de disponibilitati. Pe
perioada in care s-au acordat inlesniri,se datoreaza si se calculeaza dobanzi de 0,02% pentru fiecare zi de
intarziere.

Stingerea obligatiilor fiscale prin COMPENSARE

Prin compensare se sting creantele statului sau ale unitatilor administrativ-teritoriale cu creantele
debitorului pana la concurenta celei mai mici,cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de
creditor si debitor.

70
Compensarea se constata de organul fiscal competent,la cerere sau din oficiu.

Stingerea creantelor fiscale prin restituire

Orice suma platite de contribuabil si incasata de catre organul fiscal fara a fi datorata se restituie la
cerere. In cazul in care este depusa o cerere,iar cuantumul sumei este egala sau mai mare decat o
creanta fiscala datorata de contribuabil, NU se poate incepe executarea silita.

Stingerea creantelor fiscale prin prescriptie

Prin prescriptie se intelege faptul ca prin trecerea timpului statul pierde dreptul de a obtine realizarea
creantei, iar debitorul este liberat de obligatia de plata.

Prescriptia dreptului de a stabili creantele fiscale

Dreptul organului fiscal de a stabili creantele fiscale se prescrie in termen de 5 ani, si in termen de 10 ani
atunci cand aceasta rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala,termen care curge de la
data savarsirii faptei.

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita

Este necesar sa se fi emis un titlu de creanta fiscala. Daca un titlu exista,dreptul organului de a cere
executarea silita a creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului
urmator.

Prescriptia dreptului de a cere restituirea

Dreptul contribuabilului de a cere restituirea se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuare a

anului urmator.

Dobanzi,penalitati si majorari
Atunci cand un contribuabil nu isi achita obligatiile fiscale,el datoreasza dobanzi,penalitati si majorari de
intarziere, acestea fiind denumite si creante fiscale accesorii.

Dobanda este o obligatie fiscala accesorie reprezentant prejudicial creat titularului creantei fiscale
principale ca urmare a neachitarii la scadenta.

Penalitatea de intarziere este obligatia fiscala accesorie reprezentant sanctiunea pentru neachitarea la
scadenta de catre debitor a obligatiei fiscale principale.

Majorarea de intarziere este obligatia fiscala accesorie reprezentand prejudiciului creat titularului
creantei fiscale, precum si sanctiunea ca urmare a neachitarii la scadenta. (imbinare a celor 2)

71
Stingerea,realizarea creantelor fiscale prin executare silita
Executarea silita este ansamblul de masuri prevazute de lege prin care creditorul isi realizeaza,prin
intermediul executorului judecatoresc, drepturile sale daca debitorul nu-si indeplineste obligatiile.

Creditorul este statul sau o unitate administrativ-teritoriala , debitorul este contribuabilul, iar titlul
executoriu este emis de catre organul fiscal.

Sunt executate silit,in caz de neindeplinire de buna-voie a obligatiilor :

- Creantele fiscale
- Creantele bugetare

Competenta de executare silita

Este impartita intre organelle fiscale central si locale,in functe de organul care administreaza creantele
fiscale,raza teritoriala si domiciliul fiscal al debitorului.

Titlul executoriu

Executarea silita se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu emis de organul de executare silita
competent.

Titlul trebuie sa cuprinda creantele fiscale principale,accesorii neachitate la scadenta sis a fi fost
comunicat contribuabiului.

Prin urmare reprezinta manifestarea de vointa a organului fiscal de a initia si derula in conditiile legi
executarea silita a debitorului daca nu si-a indeplinit de buna-voie obligatiile.

Informarea debitorului

Pentru inceperea executarii silite organul fiscal trebuie sa informeze debitorul urmarit printr-o
somatie,debitorul avand posibilitatea de plata in termen de 15 zile de la comunicare. Daca plata nu este
facuta se trece la executarea silita.

Executorul trebuie sa determine averea si veniturile debitorului si poate dispune masuri pregatitoare
asiguraturii,iar tertii nu se pot opune sechestrarii unui bun al debitorului.

Tipuri de executare silita

72
Executare silita prin poprire

Este modalitatea de executare silita cea mai des intalnita. Sunt supuse executarii silite prin oprire orice
sume reprezentand venituri si disponibilitati banesti datorate de catre debitor.

Executarea silita a bunurilor mobile

Consta in sechestrarea si valorificarea bunurilor mobile ale debitorului urmarit,procedura putandu-se

face chiar daca bunurile se afla la un tert.

De la data procesului-verbal de sechestru, bunurile sunt indisponibilizate iar creditorul dobandeste un

DREPT DE GAJ.

Bunurile mobile pot fi lasate in custodia debitorului,creditorului,executorului sau a altei persoane

desemnate.

La solicitarea debitorului,organul fiscal poate inlocui sechestrul asupra unui bun cu sechestrul asupra
altui bun.

Executarea silita a bunurilor imobile

Sunt supuse executarii silite bunurile imobile,impreuna cu accesoriile acestora,proprietate a debitorului.

In cazul bunurilor detinute in coproprietate,executarea se intinde numai asupra bunurilor atribuite
debitorului in urma partajului.

Nu poate fi supus executarii silite spatial minim locuit de debitor si familia sa.

Executarea silita a bunurilor imobile este precedata de aplicarea unui sechestru prin proces-verbal care
va fi inscris in cartea funciara constituind ipoteca legala.

Dupa primirea procesului verbal debitorul poate solicita in termen de 15 zile sa Ii aprobe plata integrala
a creantelor fiscale.

Valorificarea bunurilor sechestrate in urma executarii silite

In cazul in care creanta fiscala nu este stinsa in termenul de 15 zile de la data procesului-verbal se va
proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, daca nu s-a dispus suspendarea sau amanarea executarii
silite.

Se vor valorifica bunurile prin:

 Intelegerea partilor
 Vanzare direccta

73
  Vanzare la licitate (cea mai frecventa)
 Alte modalitati admise de lege

Suspendarea executarii silite

Se suspenda:

- Cand a fost dispusa de instanta sau creditor

- La data comunicarii aprobarii inlesnirii la plata
- Prin hotarare a Guvernului pe o perioada de cel mult 6 luni in cazuri exceptionale
- Alte cazuri prevazute de lege
- In caz ca exista o cerere de restituire

Incetarea executarii silite

Inceteaza daca:

- S-au stins integral obligatiile fiscale

- A fost desfiintat titlul executoriu
- In alte cazuri prevazute de lege

Masurile executorii se ridica prin decizie intocmita in cel mult 2 zile de la data la care a incetat
executarea silita.

Cheltuieli de executare silita

Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silita suntin sarcina debitorului.

Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silita

Se refera la Suma realizata in cursul procedurii de executare silita.

Creantele fiscale se sting cu suma realizata in ordinea vechimii, mai intai creantele principale, apoi
accesoriile acestora.

Daca suma este mai mare sau mai micase va proceda la compensare sau restituire debitorului.

Contestatia la executare silita

74
Este o plangere specifica procedurii de executare silita prin care se obtine anularea sau indepartarea
unor acte de executare silita , sau chiar anihilarea efectului executoriu.

Orice persoana interesata poate face constestatie impotriva oricarui act de executare efectuat cu
incalcarea prevederilor Codului de procedura fiscala.

Competenta apartine instantei judecatoresti si se judeca in procedura de urgenta

Termenul de formulare a contestatie la executare este de 15 zile de la incheierea procesului verbal sub
sanctiunea decaderii sic urge de la data cand constestatorul a luat la cunostinta.

In cazul admiterii contestatiei instanta poate dispune anularea, incetarea executarii.

In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat,la cererea organului de executare silita, la
despagubiri pentru pagubele cauzate prin intarziere si plata unei amenzi pentru exercitarea cu rea-
credinta a contestatiei.

CONTESTATIA IMPOTRIVA ACTELOR ADMINISTRATIV FISCALE

Contestatia impotriva actelor administrative-fiscale se formuleaza impotriva titului de creanta si

impotriva altor acte administrativ-fiscale.

Prin contestatia administrativ-fiscala se contesta modul de stabilire a creantei fiscale.

Prin contestatia la executare se contesta modul de realizare a creantelor fiscale.

Contestatia administrativ-fiscala este o cale administrative de atac,fara character jurisdictional si

parcurgerea ei este OBLIGATORIE.

Subiectii si obiectul contestatiei administrative de atac

Orice contribuabil poate formula contestatie atunci cand prin acte administrative fiscale a fost vatamat
in drepturile sale.

Contestatia se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ atacat.

Termenul de formulare a contestatiei este de 45 de zile de la data comunicarii actului,sub sanctiunea

decaderii, cu exceptia cazului in care nu exista mentiune cu privire la posibilitatea de contestare,caz in
care termenul este de 3 luni.

Competenta de solutionare a contestatiilor

- Directia de Solutionare a Contestatiilor din cadrul ANAF ( DSAC )

- Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC)
- Organele fiscale locale
- Alte autoritati publice care administreaza creantele fiscale

Solutionarea contestatiiilor

75
Organul fiscal se pronunta asupra contestatiei prin DECIZIE care este definitiva in sistemul cailor
administrative de atac si obligatorie.

Termenul de solutionare a contestatiei este de 45 de zile de la inregistrare.

In situatia in care nu este solutionata in termen de 6 luni, se poate adresa instantei de contencios
administrative pentru ANULAREA ACTULUI.

Solutiile care pot fi pronuntate sunt : de admitere in totalitate sau in parte ORI de respingere

In cazul admiterii se dispune anularea totala sau partial a actului administrative-fiscal atacat

In cazul respingerii contestatia nu este intemeiata

Prin solutionarea contestatiei nu se poate crea contestatorului o situatie mai grea decat cea care
rezulta din actul contestat.

Calea de atac impotriva deciziilor de solutionare a contestatiilor

Pot fi atacate de contestator sau persoanele introduse in procedura de solutionare a contestatiei la

instant judecatoreasca de contencios administrative competenta in termen de 6 luni de la data
comunicarii, cel tarziu 1 an.

- Cele cu valoarea de PANA la 1.000.000 lei se solutioneaza de tribunalele administrativ-fiscale

- Cele cu valoarea de PESTE 1.000.000 lei se solutioneazaa de sectiile de contencios administrativ-
fiscal ale curtilor de apel

Iar recursul impotriva sentintelor pronuntate se judeca de Sectia de contencios administrativ-fiscal a

Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

76
 DATORIA PUBLICA,RATA
FISCALITATII,EVIDAREA DUBLEI
IMPUNERI SI EVAZIUNEA FISCALA
CURS 14 ( 6 PAGINI )

Datoria publica
Este alcautita din totalitatea obligatiiloc pecuniare contractate si datorate de stat,unitatile administrativ-
teritoriale prin imprumuturi de la alte state,persoane fizice si juridice

Datoria publica interna totalitatea obligatiilor statului provenind din imprumuturi contractate de pe
piata interna

Datoria publica externa totalitatea obligatiilor statului provenitind din imprumuturi contractate de pe
piata externa

Imprumutul pe termen scurt se contracteaza pentru acoperirea unor deficite bugetare,cheltuieli

neprevazute si trebuiesc rambursate in acelasi an bugetar,putand fi amanita cel mult 1 exercitiu bugetar

Imprumutul pe termen lung se contracteaza pe termene mari pentru trebuinte sau cheltuieli publice
care se mentin pe mai multi ani

Gradul de indatorare a unei tari este dat de raportul dintre soldul datoriei publice si PIB ( PRODUSUL
INTERN BRUT )

77
La nivelul UE exista un mechanism de asistenta financiara pe baza caruia statele membre care NU au
adoptat moneda euro pot beneficia de asistenta in cazul in care se afla in dificultate. Pe baza acestuia
statul poate obtine imprumuturi pentru a preveni o criza.

Dubla Impunere ( interna si internationala )

Dubla impunere este atunci cand acelasi obiect impozabil este supus impozitarii in 2 sau mai multe state
( internationala ) si cand este supus impozitarii multiple respecitv unui impozit direct si apoi unui impozit
indirect ( interna ). Dubla impunere implica un conflict de competenta, ambele jurisdictii devenind
aplicabile.

Fenomenul dublei impuneri este cauzat de :

- Instituirea si perceperea a unor impozite atat in tara cat si in strainatate

- Interpretarea diferita a unor termini precum : Exemplu: “rezident” – care fac ca o persoana sa
fie considerata rezident in mai multe state
- Particularitati ale politicii fiscale si ale sistemelor de impozite

Dubla impunere pe plan intern

Se intalnesc frecvent fenomene de dubla sau chiar multipla impunere, efectele lor producandu-se in
limitele teritoriale ale statelor.

De exemplu: La achizitionarea unui autoturism,cumparatorul achita si suporta TVA , iar in privinta

aceluiasi bun proprietarul plateste si o TAXA DE MEDIU, accize si TVA cand achizitioneaza combustibil
etc.

Dubla impunere internationala

Este definite ca fiind impunerea a doua sau mai multe impozite care sunt similar pentru acelasi obiect
impozabil de catre 2 autoritati fiscale din tari diferite.

Metode de evitare a dublei impuneri international

Dubla impunere internationata poate fi evitata prin masuri legislative unilaterale si prin acroduri bi sau
multilaterale intre state.

Colaborarea international in materie fiscala

Organele fiscale colaboreaza cu autoritatile fiscale similar din alte state intemeiandu-se fie pe
conventiile incheiate fie pe baza de reciprocitate.

Autoritatea competenta in Romania este ANAF si APIA. ( Agentia de Plati si Intervenitii pentru
Agricultura)

Rata fiscalitati ,efectele acesteia si impozitul optim

78
Prin impozite si taxe o parte importanta din PIB ( PRODUSUL INTERN BRUT ) se concentreaza la
dispozitia statului pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Rata fiscalitatii se calculeaza ca un raport intre totalul veniturilor fiscale si PIB.

Un nivel ridicat de fiscalitate afecteaza cererea, investitiile , reduce material impozabila si are ca effect
reducerea veniturilor statului.

Teoria impozitului optim sustine ca trebuie gandit si aplicat in asa fel incat bugetul statului si bugetele
locale sa fie alimentate ritmic si sufficient pentru a face fata cheltuielilor, rata fiscala sa nu fie ridicata
pentru a nu descuraja pe contribuabili, ci dimpotriva sa stimuleze munca,investitiile, sa aiba ca effect
cresterea productiei si a consumului etc.

In Romania vorbim despre o povara a fiscalitatii , Romania detine locuri fruntase,daca nu chiar recorduri
absolute in privinta numarului de impozite si taxe ( in jur de 500) dar si a numarului de ore pe care
trebuie sa le petreaca un contribuabil , agent economic spre a le plati ( in jur de 200 )

EVAZIUNEA FISCALA
Este definite ca modalitatea de sustragere de la obligatiile fiscale, de sustragere de la plata darilor
catre stat ori unitatile sale administrativ teritoriale prin lacunele legii ori prin incalcarea legii.

Cunoaste 2 forme:

Evaziunea fiscala legala – Care poate fi realizata prin lacunele legii

Evaziunea fiscala frauduloasa – Care se realizeaza cu incalcarea legii, fiind ilicita sau frauduloasa.

! Evaziunea fiscala legala

Este posibila in prezenta legilor imperfect ori prin lipsa reglementarii care permit ca o anumita parte sa
fie sustrasa de la impunere pentru ca nu s-a prevazut legal o anumita impoteza,permitand
contribuabililor sa se plaseze pe o pozitie avantajoaza.

Singurul vinovad de producerea evaziunii legale este doar legiuitorul , acest dip de evaziune NEFIIND
SANCTIONABIL.

! Evaziunea fiscala frauduloasa

Reprezinta actiunea contribuabilului ce incalca legea,cu scopul de a se sustrage de la plata

impozitelor,taxelor si contributiilor cuvenite statului.

Consta in disimularea,subevaluarea materiei impozabile sau alte cai de sustragere de la plata impozitului
datorat.

Importanta distinctiei intre evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala frauduloasa

79
 1. Pentru evaziunea fiscala frauduloasa se vor aplica sanctiunile specifice , evaziunea legala nefiind
susceptibila de sanctiuni
2. Evaziunea fiscala legala este un instrument util pentru perfectionarea legislatiei, cunoasterea
fenomenului va permite puterii legislative sa adopte masurile necesare pentru stoparea lui

Cauzele fenomenului evazionist

- Rezida din psihologia contribuabilului de a nu plati niciodata decat ceea ce poate sa plateasca.
- Excesul de taxe si impozite
- Facilitatile fiscale acordate preferential
- Ambiguitatea sau lipsa legii
- Sentimentul de discriminare a cetatenilor cinstiti ( se naste un sentiment de revolta si de dorinta
de a-si face “dreptate” in singurul mod pe care il au la dispozitie : NEPLATA )

Modalitati de prevenire a fenomenului evazionist:

- Educatie fiscala
- Modificarea modalitatilor de impunere
- Instituirea unui system fiscal ponderat,echilibrat
- Urmarirea fraudelor pentru a se asigura respectarea legii

! FORMELE EVAZIUNII FISCALE

- Asocierile fictive a unor societati comerciale in scopul impartirii profitului – divizarea profitului -
impozitarea se face in cote mai mici
- Impartirea venitului total in mod egal intre membrii unei familii – divizarea profitului –
impozitarea se face in cote mai mici
- Optarea pentru sistemul de amortizare accelerata pentru mijloacele fixe – diminuarea profitului
– impozitarea se face in cote mai mici
- Constituirea de fonduri de rezerva – diminuarea profitului – impozitarea se face in cote mai mici
- Acordarea de donatii
- Infintarea unor societati comerciale fictive – prelungirea perioadei de scutire si reducerea
materiei impozabile
- Intocmirea de declaratii de venituri false
- Vanzari nedeclarate
- Intocmirea de documente de plati fictive
- Intocmirea de register contabile nereale
- Tinerea de register de evidente duble

80
 - Trecerea in conturi personale
- Nedeclararea materiei impozabile sau declararea inferioara decat situatia reala
- Vanzarile facute fara facture
- Diminuarea materiei impozabile prin reducerea ciferei de afaceri
- Practicarea unor preturi cu nivel mai ridicat decat al celor afisate,declarate sau inregistrate
- Intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau exportul de marfuri

Marimea evaziunii fiscale

Este grau,daca nu chiar imposibil de determinat. Metodele cele mai utilizate sunt:

- Metoda aproximarii
- Metoda esantionului

Metoda aproximarii – poate fi rezultatul unei simple afirmatii politice , consta in avansarea unei cifre
pentru obtinerea unui impact asupra opiniei publice, obiectul nefiind de a da o informative reala,ci de a
determina o reactive in favoarea unor masuri ce urmeaza a fi luate.

Metoda esantionului – are o larga utilizare si este folosita pe baza de Ancheta,verificari fiscale etc.

! SANCTIONAREA EVAZIUNII FISCALE IN DREPTUL ROMAN

Sanctiunile penale din romania sunt extreme de severe , cele mai mari din Europa si sunt stabilite prin
Legea nr 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale pentru fapte de sustragere de la
plata obligatiilor fiscale.

1. Fapta contribuabului care nu reface,cu intente sau culpa documentele de evidenta contabila
distruse – pedepasa este inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

2. Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta documentele legale in scopul impiedicarii

verificarilor financiare,fiscale sau vamale – pedeapsa este inchisoarea de la 1 an la 6 ani

3. Impiedicarea organelor de a intra in conditiile legii in sedii,terenuri cu scopul verificarilor

financiare,fiscale sau vamale – pedeapsa este inchisoarea de la 1 an la 6 ani

4. Retinerea si nevarsarea sumelor reprezentand impozite sau contributii – pedeapsa este

inchisoarea de la 1 an la 6 ani

81
5. Detinerea sau punerea in circulatie fara drept a timbrelor,banderolelor ori formularele tipizate
cu regim special – pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani

6. Tiparirea,folosirea,detinerea sau punerea in circulatie, de timbre,banderole ori formmulare

tipizate falsificate – pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani

7. Stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor,taxelor sau contributiilor avand

ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani – pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10
ani
8. Asocierea in scopul savarsirii infractiunilor de mai sus – pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15
ani si interzicerea unor drepturi

9. Ascunderea,omisiunea,sustragerea documentelor,actelor contabile :

-pedeapsa este inchisoarea de la 2-8 ani pentru prejudiciu de PANA la 100.000 euro

-pedeapsa este inchisoarea de la 7-13 ani pentru prejudiciu CUPRINS INTRE 100.000 -500.000
euro

-pedeapsa este intre 9 – 15 ani pentru prejudicul mai mare de 500.000 euro

82