Elena Baciu

ESistemul nervos
- origine ectodermica -

= Tesutul nervos=
Tesutul nervos este construit din celule nervoase (neuronii) cu prelungirile sale care sunt de 2 tipuri:
• dendritele:
- prelungiri celulipete
- majoritatea neuronilor au mai multe dendrite sau in unele cazuri pot lipsi
- sunt mai groase la baza si mai subtiri la varf;
• axonul:
- prelungire celulifuga
- prelungire unica, mai groasa !!NU POATE LIPSI!!
- are rol in conducerea impulsului nervos.
Embriologic deriva din ectoderm. Neuronii sunt celule inalt diferentiate morfologic, pe cand,
nevrogliile sunt structuri cu rol de sustinere si protectie, realizeaza elementele sistemului de sustinere.

- Celulele gliale (nevroglii) -

- sunt de 10 ori mai numeroase fata de neuroni

- celule ramificate
- nu au dendrite, axon, neurofibrile sau corpi Nissl ( deci nu au functie de conducere ca a neuronului)
- SE DIVID dar nu au capacitatea de a initia un impuls nervos
-pot avea functii diferite:
• microglia fagociteaza neuronii morti
• celulele stelate au rol de sustinere
• astrogliile stabilesc legatura neuronilor cu vasele de sange, practic hraneste neuronii preluand
din sange glucoza pe care o da neuronilor sub forma de acid lactic, tot ele mentin compozitia
ionica a mediului perineuronal colectand ionii de K+ si mai recicleaza si mediator chimic.
• oligodendroglia produce teaza de mielina pentru neuronii din SNC, este ramificata (inseamna ca
poate produce teaca de mielina pentru mai multi neuroni)
• celulele Schwann produc teaca de mielina pentru neuronii din SNP

- Neuronul -

- este o celula specializata capabila sa initieze si sa conduca un impuls nervos

- au un metabolism foarte intens, au o viata foarte lunga
- nu se poate divide (pentru ca nu are centrozom), dar numarul este reductant-creierul uman are mult
mai multi neuroni la nastere decar i-ar folosi toata viata
Oamenii cu IQ mare (160) folosesc doar 7% dintre neuronii pe care ii au.

( este timpul pentru o pauza, mergi repede si fa-ti o cafea ca incepe jalea)

1
Elena Baciu

Repetabilitatea utilizarii unor cai neuronale se numeste memorie. Exista fenome foarte
complexe pentru memoria de lunga durata (este ca o carare de munte, cu cat este mai folosita, cu atat
cararea este mai vizibila si mai usor de utlizat).
Zonele in care se afla memoria de lunga durata sunt acoperite de alte cai si, astfel sunt mai
putin predispuse la pierdere.Cand se exerseaza memoria de lunga durata si cea asociativ, gradul de
deshidratare cerebrala este mai scazut. Totodata, prin exersare, pierderea capacitatii cognitive este mai
lenta.
In mod normal, un creier dupa 60 de ani se zbarceste iar pana la 90 de ani, creierul pierde cca
30-80 de grame din greutatea initiala
Neuronii sunt constituiti in fuctie de specializare pe anumite zone din nevrax din : corp/ soma/
neurilemma/ neuroplasma/ organite celularespecifice/ commune.

NEURONUL

D.p.d.v. functional, neuronii sunt :

➢ Cu functie de conducere
 Senzitivi
 Motori
 De asociatie
 Comisurali (legatura dintre stanga si
dreapta)

➢ De asociatie
 MS
 Zone din aceeasi parte (stanga si
dreapta ) din aceeasi emisfera

➢ Comisurali – coneacteaza nuclei din

emisferele opuse/ structuri vecine care
traverseaza planul mediosagital.

Aici te orpesti, iei o foaie de hartie si mai faci tu desenul ala oribil din dreapta , arata-ti talentul.

2
Elena Baciu

Clasificare:
➢ dupa forma corpului
- globulosi (celulele cu con si bastonas)
- ovalari (neuronii din gg spinali)
-fusiformi ( scoarta cerebrala, gg Corti si Scarpa, mucoasa olfactiva)
-piramidali ( zonele motoare din scoarta)
- piriformi ( celulele Purkinje din scoarta)
➢ dupa numarul ramificatiilor
- unipolari ( celulele cu con si bastonas)
- bipolari ( neuronii din mucoasa olfactiva, din gg Corti si Scarpa, retina)
- pseudounipolari( gg spinali)
- multipolari (coarnele anterioare ale maduvei, scoarta cerebrala).

Corpul neuronului intra in alcatuirea substantei cenusii din nevrax si in ganglionii nervosi.
Ramificatiile formeaza substanta alba. (De ce ? Pentru ca atunci cand pui neuronii cap la cap stau mai
inghetuiti si in zona axonului care e mai subtire, vor avea mai mult spatiu intre axoni , depinde de
densitate dar esti elev silitor si te-ai prins).

Tecile axonale invelesc neuronal, izoleaza

pentru a nu pierde influx nervos. Exista numerosi
neuroni amielinici, dar atunci cand neuronii sunt
mielinizati, mielina e dispusa in lame concentrice,
nu in monostrat. Dispozitia lamelor concentrice

3
Elena Baciu

creste viteza de transmitere a impulsului. Sunt doua 2 celule formatoare de mielina : oligodendrocitele
in SNC si celulele schwann in SNP.

AXONUL prezinta peste axolema mai multe teci (pornim dinspre interior spre periferie):
1. Teaca de mielina:
• este un izolator electric
• aspectul unui manson
• prezinta strangulatii Ramvier
2. Teaca Schwann:
• este alcatuita din celule ce poarta acelasi nume
• produce teaca de mielina
• este discontinua
• in SNC aceasta teaca este absenta in schimb are un corespondent reprezentat de
oligodendroglii sau oligodendrocite
3. Teaca Henle:
• este de natura conjunctiva fiind formata dintr-o substanta amorfa si fibre conjunctive
dispuse in retea
• are rolul de a separa membrana celulelor Schwann de tesutul conjunctiv din jurul sau
• nu este prezent in SNC.

Neuronii au proprietati de excitabilitate si conductibilitate.

Excitabilitatea este proprietatea neuronului de a raspunde printr-un stimul nervos la actiunea

unui stimul prag.
Conductibilitatea este proprietatea de autopropagare a impulsului nervos de-a lungul
membranei.

Fibrele nervoase amielinice conduc in mod continuu impulsul cu o viteza de aproximativ 10 m/s
pe cand fibrele cu teaca de mielina conduc saltatoriu de la un nod la altul cu o viteza de 100 m/s.

Legaturile dintre neuroni sau dintre neuroni si o alta celula poarta numele de sinapsa. In SNP
inalnim pe langa sinapsa interneuronala si sinapsa neuron- celule efectoare care poarta denumirea de
Placa sau Jonctiunea neuromusculara. Dupa modul cum functioneaza sinapsele acestea sunt chimice
sau electrice.

4
Elena Baciu

Sinapsele electrice se gasesc in

miocard, in organele interne, in unele zone
din scoarta cerebrala. In acest caz celulele de
aceeasi dimendiune de lipesc in zonele lor de
rezistenta electrica minima si permit trecerea
ionilor in ambele sensuri.

Sinapsele chimice
- are o componenta :
a) presinaptica ce apartine butonului terminal al axonului
b) postsinaptica ce apartine altui neuron sau unei celule efectoare
- intre cele 2 componente se afla fanta sinaptica care masoara 150-200 ångström.
- componenta presinaptica contine vezicule cu mediator chimic iar pe membrana postsinaptica se afla
receptorii membranari specifici;

Sub actiunea impulsului nervos veziculele cu mediator se ating de membrana presinaptica si se

sparg iar mediatorul difuzeaza in fanta sinaptica unde este acaparat de receptorii postsinaptici care
determina deschiderea canalelor de Na+ și intrarea sodiului în celula, apare astfel apare un potențial
local. Acest potențial presinta proprietatea de sumatie temporara și sumatie spatiala care îl transforma
în potențial de acțiune ce va fi transmis de-a lungul neuronului. Mediatorul chimic din fanta sinaptica
este neutralizat de o enzima și va trece în sânge sau reintra în butonul terminal.
Datorită sinapselor chimice în SNC impulsul este transmis într-un singur sens de la :
dendrita→ corp→ axon.

În unele cazuri (în sinapsa inhibitorie) nu se deschid canalele de Na+ dar se deschid canalele de
-
Cl și clorul pătrunde în celula astfel ca apare o hiperpolarizare a membranei și nu o depolarizare a
membranei ca urmare nu se mai transmite impulsul în alt neuron .

5
Elena Baciu

Sinapsele interneuronale pot fi :

- axo-dendritice
- axo-somatice
- axo-axonice
După tipul de mediator chimic sinapsele pot fi colinergice ( care contin acetilcolina) și
adrenergice( care contin adrenalina sau noradrenalina).

REFLEXUL

Sistemul nervos central își desfășoară activitatea sub forma de reflexe.

Reflexul este reacția de răspuns a organismului la acțiunea unui stimul din mediul estern sau
intern. Arcul reflex este suportul anatomic al reflexului, acesta cuprinde: receptorul, calea aferenta
senzitiva, centrul reflex, calea aferenta motoare, efectorul.

Receptorul culege informația și o transforma în impuls nervos. Receptorii pot fi celule epiteliale
senzoriale, terminatii nervoase libere, corpusculi ( organite pluricelulare care au în mijloc o dendrita).
• După localizare aceștia se clasifica în :
- exteroreceptori
- interoreceptori
- proprioreceptori (se afla în muschi, tendoane și articulatii).
• După tipul de stimul pe care îl percep se clasifica în :
-baroreceptori (pentru presiunea de la nivelul vaselor sangvine)
- termoreceptori ( percep temperatura, senzația de cald rece)
- algoreceptori/ nociceptori ( percep senzația dureroasa)
- fotoreceptori ( pentru constientizarea razelor de lumina)
- chemoreceptori ( percep mirosul, gustul)
• După modul cum reacționează :
- receptori fazici ( care se adapteaza)
- receptori tonici ( care nu se adapteaza)

Calea aferenta senzitiva conduce impulsul nervos pana la centrul reflex și este reprezentat de rădăcina
posterioara a nervului spinal sau de fibrele nervoase senzitive ale nervilor cranieni.

Centrul reflex se afla în substanta cenusie din nevrax, primește informații pe care le transforma în
senzație pe care o analizează și apoi elaboreaza o comanda.

Calea eferenta motoare conduce comanda către organul efector și este reprezentat de rădăcina
anterioara a maduvei spinarii sau de fibrele motorii ale nervilor cranieni.

Efectorul primește comanda și da un răspuns care poate fi o contracție (efectorul în acest caz fiind un
muschi) sau o secretie (efectorul în acest caz fiind o glanda).