Sunteți pe pagina 1din 36

RETETE ANTIBIOTICE + ANTIPARAZITARE

1.1.Reteta:Angina acuta streptococica

Rp1/Penicilina G flac 1000000 UI


Flac nr XXX
DS im 1 flac la 8 ore, 10 zile
#
Rp2/ Ser fiziologic f 10 ml
F nr XXX
DS solvent pentru Penicilina G

2. Clasificare:
Penicilina G (Benzilpenicillina) – antibiotice bactericide de tip degenerative, betalactamine, dibactami,
peniciline cu acţiune rapidǎ, sensibile la betalactamazǎ
Ser fizilogic – solvent pentru Penicilina G
3.Forma farmaceutica + doza:Penicilina G flac 1000000 UI
Ser fiziologic f 10 ml
4. Mod de administrare + cale + ritm: intramuscular , 1 flac la 8 ore
5. Indicatii terapeutice:
Penicilina G : antibioticul de elecţie în angine streptococice, erizipel, scarlatină, pneumonia pneumococică,
antrax, difterie, sifilis, meningită meningococică şi pneumococică (ca monoterapie în doze mari), septicemii,
endocardite (în asociere cu aminoglicozide).
6. Efecte adverse:
Penicilina G: - reacții alergice
- după administrarea dozelor mari se pot produce tulburări neurologice (convulsii, stare de rău
epileptic), toxicitate hepatica
- rareori, febra medicamentoasă, anemie hemolitică, reacţii tip Herxheimer, în tratamentul
sifilisului

- la locul injecției pot apare efecte locale: durere, tromboflebită, abces, flegmon
7. Contraindicatii:
Penicilina G: alergie la betalactamine.

Penicilinele cu acțiune rapidă și retard au un spectru îngust fiind active împotriva cocilor gram-pozitivi dar
nu și a celor producători de beta-lactamază, unii coci gram-negativi, bacili gram-pozitivi, bacili anaerobi dar cu
excepția Bacteroides, treponeme, leptospire, unele actinomicete.
Penicilinele sunt antibiotice ieftine, cu toxicitatea cea mai scăzută și din acest motiv se administrează
preferențial la copii, gravide, persoane imunodeprimate, atunci când microorganismul incriminat este sensibil.
Interacțiuni cu alte medicamente: - administrarea benzilpenicilinei în aceeași seringă sau flacon de perfuzie
cu un aminoglicozid duce la inactivare a celor două medicamente. În cazul acestei asocieri se pot administra
ambele, cu condiția să fie injectate în locuri diferite;
1
- Cloramfenicolul, Eritromicina, tetraciclinele interferă cu efectul bactericid al benzilpenicilinei și din acest
motiv se evită o astfel de asociere;
- Benzilpenicilina scade clearance-ul Metotrexatului cu efect toxic
- Probencidul scade secreția tubulară a benzilpenicilinei determinând creșterea și persistența concentrațiilor mari
precum și creșterea timpului de înjumătățire a benzilpenicilinei;
- Indometacina și alte substanțe antiinflamatoare nesteroidiene acționează competitiv cu penicilina la nivelul
secreției tubulare renale.

2.1. Reteta:Pneumonie pneumococica

Rp/ Amoxicilina + Acid clavulanic cpr 875+125 mg


AO nr. XX
DS oral, 1 cpr.la 12h, 10 zile

2. Clasificare:
Amoxicilina + Acid clavulanic - antibiotic bactericid de tip degenerativ, Betalactamine, Peniciline cu spectru
largit sau aminopeniciline sau peniciline A+ Inhibitori de betalactamaze
3. Forma farmaceutica + doza:Amoxicilina + Acid clavulanic cpr 875+125 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, 1 cpr la 12 ore
5. Indicatii terapeutice:
Amoxicilina + Acid clavulanic: infecţii pulmonare și ORL, asigurând o concentrație bună în spută; boli diareice
(febră tifoidă), infecţii urinare, gonoree
6. Efecte adverse:
Amoxicilina + Acid clavulanic: - frecvent manifestari alergice, erupții cutanate, tulburări digestive (greață,
vărsături, diaree).
- rar pot fi întâlnite nefrite interstițiale, creșterea tranzitorie a transaminazelor,
anemie, leucopenie, trombocitopenie
7. Contraindicatii:
Amoxicilina + Acid clavulanic: alergie la betalactamine, mononucleoza infecțioasă, copii mai mici de 5 ani.
Interacțiuni cu alte medicamente:
- asocierea cu un inhibitor de betalactamază în combinația Amoxicilină + Acid clavulanic mărește spectrul
de acțiune și asupra germenilor producători de betalactamază. Astfel, cuprinde germeni pe lângă cei din spectrul
Amoxicilinei în plus şi Stafilococi şi Gonococi rezistenţi la benzilpenicilina cât şi E. Coli, Salmonella, Shigella,
Klebsiella, Proteus, H. influenzae. Inhibiția de către acidul clavulanic a producerii de betalactamaze microbiene
se datorează fixării ireversibile pe betalactamaze pe care le menține în forma inactivă

3.1. Reteta:Stafilococie cutanata

Rp/ Oxacilina caps 500 mg


caps nr. XXVIII
DS oral, 1 caps.la 6h, 7 zile, inainte de masa
2. Clasificare:Oxacilina - antibiotic bactericid de tip degenerativ, Betalactamine, dibactami,Peniciline
antistafilococice, rezistente la betalactamazǎ (izoxazolilpeniciline sau peniciline M)
2
3. Forma farmaceutica + doza: Oxacilina caps 500 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, inainte de masa, 1 caps la 6 ore
5. Indicatii terapeutice:
Oxacilina: infecții respiratorii, ORL, cutanate, renale, osoase, septicemii, endocardite cu stafilococi aurii
meticilino-sensibili, profilaxia infecțiilor postoperatorii
6. Efecte adverse:
Oxacilina: -manifestări alergice, tulburări gastro-intestinale (greață, vărsături, diaree), tulburări hematologice
(anemie, leucopenie, trombopenie).
- rar pot apărea creșterea tranzitorie a transaminazelor și tulburări la nivelul sistemului nervos
central în special la cei cu insuficiență renală sau după administrarea de doze mari
7. Contraindicatii:
Oxacilina: alergie la Oxacilină, sarcina si alaptare

Oxacilina prezintă antagonism de acțiune cu Tetraciclina, Doxiciclina, Minociclina;


Oxacilina scade efectul contraceptivelor orale.

4.1. Reteta:Bronsita acuta de etiologie microbiana

Rp/Cefaclor caps 500 mg


AO nr 1
DS oral 1 caps la 8 ore, 7 zile, pe stomacul gol

2. Clasificare:
Cefaclor -Antibiotice de tip degenerative, betalactamine, dibactami, Cefalosporine de generația a II-a
3.Forma farmaceutica + doza: Cefaclor caps 500 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, inainte de masa, 3x 500 mg/zi, 1 caps la 8 ore
5. Indicatii terapeutice:
Cefaclor :- tratamentul infecțiilor uro-genitale complicate și/sau recurente, infecții respiratorii, infecții ORL, în
special în otita medie supurată
- cefaclorul este mai potent împotriva bacteriilor gram negative
6. Efecte adverse:
Cefaclor : - frecvent apar tulburări gastro-intestinale, în special diaree, greață, vărsături, reacții alergice,
candidoze orale sau vaginale, prurit genital.
- rar nefrită interstițială, anemie hemolitică și limfocitoză reversibilă, nefrotoxicitate
7. Contraindicatii:
Cefaclor: reacții alergice la antibiotice betalactamice în antecedente,copii sub 6 ani

Cefalosporinele sunt bactericide foarte eficiente cu spectru mai larg decât penicilinele. Ele sunt indicate în
infecţii severe în care penicilinele nu sunt suficient de eficace.
Probencidul crește concentrația plasmatică a Cefaclorului datorită inhibării excreției sale renale.

5.1. Reteta:Meningita acuta

3
Rp1/Cefotoxim flac 1g (Clafaran)
Flac nr XXI
DS iv 1 flac la 8 ore, 7 zile
#
Rp2/ Ser fiziologic f 10 ml
F nr XXI
DS solvent pentru Cefotaxim
#
Rp3/Dexametazona f 10 mg
F nr XXI
DS iv, 1 f la 6 ore, 4 zile

2. Clasificare:
Cefotoxim (Clafaran) -Antibiotice de tip degenerative, betalactamine, dibactami, Cefalosporine de generația a
III-a
Dexametazona- glucocorticoid, cu durata lunga de actiune, cu potenta mare
Ser fizilogic – solvent pentru Cefotaxim
3.Forma farmaceutica + doza:Cefotoxim flac 1g (Clafaran)
Ser fiziologic f 10 ml
Dexametazona f 10 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: intravenos
5. Indicatii terapeutice:
Cefotoxim:- infecțiile severe cu germeni sensibili cum ar fi peritonite bacteriene, infecții ale tractului biliar,
enterocolita necrozantă neonatală, meningite bacteriene, abcese cerebrale, pneumonii nosocomiale, endocardite
bacteriene, pielonefrite, infecții pelvine, infecții ale pielii și țesuturilor moi, osteomielite și infecții ale
articulațiilor, bacteriemii la pacienții febrili neutropenici din secțiile de hematologie-oncologie
Dexametazona: - lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă (atenuează inflamaţia sinovială şi
ameliorează funcţia articulaţiilor), dermatomiozită, sclerodermie, sarcoidoză, artrită acută gutoasă, stare de rău
astmatic şi formele severe de astm bronşic, rebele la alte tratamente, alergii alimentare, medicamentoase, edem
angioneurotic, anafilaxie.
- pentruprofilaxia rejetului de grefă, se folosesc doze mari de glucocorticiozi imediat înaintea şi după
transplantele de organe (rinichi, inimă)
- necroză hepatică subacută, hepatită cronică activă severă, hepatită etanolică acută, ciroză, boală Crohn, colita
ulceronecrotică, glomerulonefrită rapid progresivă, în unele cazuri de sindrom nefrotic, în insuficienţă
corticosuprarenaliană acută şi cronică (medicaţie de susţinere), anemie hemolitică imună, formele grave de
purpură trombocitopenică idiopatică, leucemie limfatică la copii, limfosarcom, dermatite alergice, eczeme,
eritrodermie exfoliativă, pemfigus, psoriazis, sclerite, keratite, irite şi iridociclite, prevenirea naşterii premature,
în scopul realizării maturării pulmonare şi al producerii fiziologice de surfactant
- se administrează în infecţiile grave însoţite de şoc, unele cazuri de tromboflebită toxică, febra tifoidă cu
complicaţii viscerale severe, formele grave de tuberculoză, in encefalitele virale acute atenuează inflamaţia şi
reduc edemul cerebral.

4
6. Efecte adverse:
Cefotoxim : - erupții cutanate, efecte cardiotoxice manifestate prin aritmii cardiace, tulburări gastro-intestinale
(diaree, greață, vărsături), cefalee, hepatotoxicitate, efecte hematotoxice (anemie, neutropenie,
trombocitopenie).
- frecvent tulburări consecutive suprimării florei intestinale cum ar fi sângerări prin deficit de
vitamina K, suprainfecții cu bacterii rezistente sau Candida, mai rar colita pseudomembranoasă
Dexametazona:hormoni hiperglicemianți, creșterea glicemiei , HTA, miopatia cortizonica partial reversibila;
osteoporoza, fracturi costale,tasari vertebrale; ulcer gastric sau duodenal, ulcer cortizonic; pancreatita in doze
mari; insomnie cu efect euforizant și chiar episoade de tip maniacal, după tratament îndelungat, apar depresia,
halucinațiile, manifestările psihotice, convulsiile; glaucom cortizonic, cataracta subcapsulară posterioară,
edeme; reactivare TBC
7. Contraindicatii:
Cefotoxim : alergie la antibiotice betalactamice, alăptare
Dexametazona: - vaccinarea în timpul tratamentului cu corticosteroizi;
- sarcina – contraindicație relativă, doar în doze minime și când este absolut necesar deoarece
există riscul dezvoltării insuficienței corticosuprarenaliene la făt;
- alăptarea;
- infecții virale, microbiene, fungice, parazitare fără administarea concomitentă a agentului
terapeutic antimicrobian, antiviral, antifungic, antiparazitar după caz care să controleze adecvat agentul
etiologic. În cazul prezenței infecțiilor virale severe, a infecțiilor herpetice generalizate sau a herpesului ocular,
glucocorticoizii sunt contraindicați. Nu se administrează glucocorticoizi în timpul unei tuberculoze active;
- administrări prelungite la copii;
- psihoze insuficient controlate;
- HTA insuficient controlată;
- se recomandă precauție la pacienții cu: miastenia gravis, diabet zaharat, afecțiuni
cardiovasculare, epilepsie și alte afecțiuni neuropsihice, glaucom, hipotiroidism, osteoporoză, copii, ulcer
gastro-duodenal.

Probencidul întârzie excreția și crește concentrația plasmatică a Cefotaximului;


Cefotaximul scade eficacitatea contraceptivelor orale;
Cefotaximul potențează efectul nefrotoxic al aminoglicozidelor și al diureticelor

6.1. Reteta:Endocardita streptococica acuta

Rp1/Ceftriaxona flac 1g
Flac nr XXX
DS iv 1 flac la 24 ore, 4 saptamani
#
Rp2/ Ser fiziologic f 10 ml
F nr XXX
DS solvent pentru Ceftriaxona

Sau

5
Rp1/Vancomicina flac 1g
Flac nr LX
DS iv 1 flac la 12 ore, 4 saptamani
#
Rp2/ Ser fiziologic f 10 ml
F nr LX
DS solvent pentru Vancomicina
2. Clasificare:
Ceftriaxona - Antibiotice de tip degenerative, betalactamine, dibactami, Cefalosporine de generația a III-a
Ser fizilogic – solvent pentru Ceftriaxona
Vancomicina- antibiotice bactericide de tip degenerativ, cu structura glicopeptidica
3. Forma farmaceutica + doza: Ceftriaxona flac 1g
Ser fiziologic f 10 ml
Vancomicina flac 1g
4. Mod de administrare + cale + ritm: intravenous, Ceftriaxona -1-2g/zi in prize unica, Vancomicina- 1000
mg la 12 ore
5. Indicatii terapeutice:
Ceftriaxona: se utilizează în tratamentul infecților severe cu germeni sensibili unde este necesară administrarea
parenterală: meningita bacteriană, pneumonie, peritonită, infecții ale căilor biliare, infecții ale oaselor și
articulațiilor, gonoree, septicemie, prevenirea infecțiilor postoperatorii.
Vancomicina: - infecția cu stafilococi meticilino-rezistenți.
- este antibioticul de elecţie în infecţii stafilococice severe mai ales la pacienții alergici la
betalactamine cum ar fi endocarditele, septicemiile, pneumoniile.
- se poate asocia cu Gentamicina, Rifampicina, Cotrimoxazol, sau Imipenem, dar este
incompatibilă în aceeași soluție cu Cloramfenicolul, Meticilina și corticosteroizii. Se mai utilizează și în colita
pseudomembranoasă cu Clostridium, în profilaxia endocarditei bacteriene, peritonitei stafilococice.
6. Efecte adverse:
Ceftriaxona: tulburări gastro-intestinale (diaree, greață, stomatită, glosită), erupții cutanate, tulburări
hematologice (anemie, leucopenie, trombocitopenie), cefalee, amețeli, micoze bucale și vaginale. Produce
durere la locul injecției, iar în cazul administrării i.v. poate determina flebita locală.
Vancomicina: - după administrare intravenoasă pot apărea mai rar tromboflebite.
- determina ototoxicitate ireversibilă, nefrotoxicitate reversibilă cu risc crescut la asocierea cu
diuretice şi aminoglicozide.
- reacţiile alergice sunt sub formă de erupţii cutanate, şoc anafilactic.
- in cazul administrării i.v. rapide determină “sindromul omului roșu” caracterizat prin
înroșirea părții superioare a corpului, spasme musculare, toracice și lombare însoțite de durere. Poate produce
hipotensiune arterială
7. Contraindicatii:
Ceftriaxona: reacții alergice la betalactamine. Nu se administrează nou nascuților cu icter deoarece Ceftriaxona
deplasează bilirubina de pe proteinele plasmatice.Nu se administrează în acidoză, hipoalbuminemie,
prematuritate.
Vancomicina: insuficiența hepatică, insuficiența renală, sarcina și alăptarea

6
se administrează Vanconicina împreună cu medicamente nefrotoxice sau ototoxice datorită cumulării
acestor efecte. În cazul asocierii cu antibiotice aminoglicozide se recomandă monitorizarea permanentă funcției
renale și control ORL.
Administrarea Vancomicinei se realizează exclusiv intravenos. Nu se injectează intramuscular datorită
efectului său iritant local, soluția obținută având un pH în jur de 3.
Cefalosporinele de generația a III-a: spectrul de acțiune se extinde și asupra bacililor gram-negativi.
Rămân totuși rezistenți: pseudomonas, enterococii, stafilococii meticilino-rezistenți. Se utilizează în infecțiile
grave, în special în meningite deoarece penetrează bine în meninge, infecții severe respiratorii, infecții urinare,
endocardite, infecții cutanate și a părților moi, ORL, boala Lyme, gonoree, febră tifoidă

7.1. Reteta:Infectie biliara acuta

Rp1/Ampicilina + Sulbactam flac 1000 mg+ 500 mg


Flac nr XXVIII
DS iv 1 flac la 6 ore, 7 zile
#
Rp2/ Ser fiziologic f 10 ml
F nr XXVIII
DS solvent pentru Ampicilina

2. Clasificare:
Ampicilina –antibiotice bactericide de tip degenerativ, betalactamine, dibactami peniciline cu spectru largit sau
aminopeniciline sau peniciline A
Sulbactam – inhibitor de betalactamaze
Ser fiziologic – solvent pt Ampicilina
3. Forma farmaceutica + doza: Ampicilina + Sulbactam flac 1000 mg+ 500 mg
Ser fiziologic f 10 ml
4. Mod de administrare + cale + ritm: intravenos, 1,5-12 g divizate in 3-4 prize
5. Indicatii terapeutice:
Ampicilina: - dizenterie, febră tifoidă, angiocolite, infecţii urinare, meningite, infecţii respiratorii, pneumonii,
bronhopneumonii, endocardite
- antibiotic ales în infecțiile cu germeni sensibili de la nivel biliar și urinar
- medicament foarte eficient împotriva Haemophilus influenzae
6. Efecte adverse:
Ampicilina: - erupții cutanate, diaree, dar și suprainfecția candidozică.
- mai rar pot apărea tulburări hematologice și febră după administrare îndelungată
7. Contraindicatii:
Ampicilina:- alergie la betalactamine, mononucleoză infecțioasă, infecție cu virus citomegalic, leucemie
limfatică cronică, boli gastro-intestinale severe
- la locul injecției pot apare efecte locale: durere, tromboflebită, abces, flegmon

Inhibitorii de betalactamaze sunt antibiotice betalactamine cu o activitate antimicrobiană


nesemnificativă, dar care au rol de substrat pentru beta-lactamaze.Inhibitorii se vor lega ireversibil de

7
betalactamaze, cu o afinitate mai mare comparativ cu antibioticele betalactaminice. Legarea ireversibilă a
inhibitorului va permite antibioticului betalactaminic să își exercite acțiunea antimicrobiană fără a mai fi
inactivat de betalactamaze.
Unele peniciline se asociază cu inhibitori de beta-lactamaze în același preparat farmaceutic pentru a
preveni inhibarea lor de către bacteriile producătoare de beta-lactamaze
Sulbactamul are o structură asemănătoare cu acidul clavulanic, putând fi administrat fie oral, fie
parenteral. Doza trebuie ajustată la pacienții cu insuficiență renală. Se asociază cu Ampicilina și Cefoperazona
Interacțiuni cu alte medicamente:
- antiacidele reduc absorbția Ampicilinei;
- excreția Metotrexatului este redusă de Ampicilină;
- nu se asociază cu antibioticele bacteriostatice;
- Porbencidul determină creșterea concentrației plasmatice a Ampicilinei prin reducerea eliminării sale renale;
- asocierea cu un inhibitor de betalactamază în combinația Ampicilina + Sulbactam mărește spectrul de acțiune
incluzând și germenii secretori de betalactamaze. Preparatul reprezintă de fapt un ester al ampicilinei cu
sulbactamul care se desface în cele două componente în timpul procesului de absorbție. Acest preparat rămâne
rezistent față de Pseudomonas aeruginosa, E. Coli, și alți bacili gram negativi.

8.1. Reteta: Reumatism articular acut

Rp1/Moldamin flac 1200000 UI


Flac nr VI
DS im 1 flac la 4 saptamani, 6 luni
#
Rp2/ Ser fiziologic f 10 ml
F nr VI
DS solvent pentru Moldamin

2. Clasificare:
Moldamin (Benzatinpenicilina)-antibiotice bactericide de tip degenerativ, betalactamine, dibactami, peniciline
cu actiune retard
Ser fiziologic – solvent pt Moldamin
3.Forma farmaceutica + doza: Moldamin flac 1200000 UI
Ser fiziologic f 10 ml
4. Mod de administrare + cale + ritm: intramuscular profund
5. Indicatii terapeutice:
Moldamin: are utilizări limitate în infecţiile cu streptococ  hemolitic grup A, reumatism articular acut, sifilis,
faringită acută, scarlatină
6. Efecte adverse:
Moldamin:-manifestările alergice sunt mai rare, dar mai periculoase datorită efectului prelungit al
medicamentului.
- manifestări gastrointestinale manifestate în principal prin colici abdominale și diaree.
- apar dureri la locul injectării
7. Contraindicatii:

8
Moldamin: - copii mai mici de 3 ani, alergie la peniciline sau betalactamine.
- este contraindicată administrarea intravenoasă deoarece determină embolie cu risc letal.

Penicilinele cu acțiune rapidă și retard au un spectru îngust fiind active împotriva cocilor gram-pozitivi
dar nu și a celor producători de beta-lactamază, unii coci gram-negativi, bacili gram-pozitivi, bacili anaerobi dar
cu excepția Bacteroides, treponeme, leptospire, unele actinomicete;
Interacțiuni cu alte medicamente:
- Probencidul crește concentrația plasmatică a benzatinpenicilinei;
- Cloramfenicolul și Tetraciclina scad concentrația plasmatică a benzatinpenicilinei;
- Benzatinpenicilina crește concentrația plasmatică a anticoagulantelor orale și a Metotrexatului;
- Benzatinpenicilina scade eficiența contraceptivelor orale

9.1. Reteta:Colita pseudomembranoasa cu clostridim difficile

Rp1/Metronidazol cpr 250 mg


AO nr 1
DS oral, 2 cpr la 8 ore, 10 zile
#
Rp2/ Teicoplanina flac 200 mg
Flac nr XX
DS oral 1 flac la 12 ore, 10 zile

2. Clasificare:
Metronidazol– antibiotice bactericide de tip absolut, derivati de nitroimidazol, antiparazitar, antiprotozoare, cu
acţiune în amibiază, trichomoniază și giardiază
Teicoplanina - antibiotice bactericide de tip degenerativ, cu structura glicopeptidica
3. Forma farmaceutica + doza: Metronidazol cpr 250 mg
Teicoplanina flac 200 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral , Metronidazol – 2 cpr la interval de 8 ore
5. Indicatii terapeutice:
Metronidazol:- se poate administra în asociere cu antibioticele betalactamine în cazul infecțiilor mixte cu
germeni aerobi și anaerobi.
- se utilizează pentru profilaxia şi tratamentul infecţiilor cu anaerobi, vaginita cu Gardnerella,
colita pseudomembranoasă cu Clostridium difficile, infecţii în chirurgia colorectală, gineco-obstetricală.
- Intră în tripla terapie administrată împotriva infecției cu Helicobacter pylori.
Teicoplanina : infecţii severe stafilococice, enterococice sau cu alţi germeni, ca: endocardite, peritonite,
mediastinite, septicemii, infecţii osteoarticulare, pulmonare, urinare, ale părţilor moi, colită
pseudomembranoasă cu Clostridium difficile.
6. Efecte adverse:
Metronidazol: - manifestări digestive cum ar fi: greţuri, vărsături, diaree, gust metalic diminuate dacă
administrarea se face în timpul mesei;
- manifestări neurologice: cefalee, insomnie, parestezii, ataxie;
- iritații la locul aplicării dacă administrarea se face topic, arsuri uretrale;

9
- potențial cancerigen demonstrat pe animalele de laborator; potențial teratogen ridicat
Teicoplanina: - efect iritativ la locul injectării, produce erupții cutanate, dar reacțiile oto-și nefrotoxice sunt
rare.
- rar poate determina neutropenie.
7. Contraindicatii:
Metronidazol: - sarcina și alăptarea datorită efectului teratogen;
- copii mai mici de 6 ani;
- se contraindică consumul de băuturi alcoolice pe toată durata tratamentului și timp de 72 de
ore după întreruperea lui. Asocierea cu alcoolul - disulfiram.
Teicoplanina: insuficiență hepatică, insuficiență renală, sarcină și alăptare. Teicoplanina nu se elimină prin
dializă

Tratamentul cu Metronidazol nu trebuie niciodată să depășească 10 zile și să nu fie administrat mai


frecvent de 2-3 ori pe an
Nu se asociază cu anticoagulantele orale deoarece Metronidazolul inhibă metabolizarea acestor
anticoagulante și predispune la accidente hemoragice.
Aminoglicozidele au efect sinergic doar față de Staphylococcus aureus și Staphylococcus epidermidis.
Cu toate acestea, nu se asociază în același flacon sau seringă deoarece sunt incompatibile dacă se administrează
injectabil, și în plus, cresc riscul nefrotoxic; se recomandă prudența

10.1. Reteta:Infectie urinara joasa

Rp/Ciprofloxacin cpr 500 mg


AO nr 1
DS oral, 1 cpr la 12 ore, 5 zile

2. Clasificare:
Ciprofloxacin – antibiotice degenerative de tip absolut, chinolone de a doua generatie, monofluorochinolone
3.Forma farmaceutica + doza:Ciprofloxacin cpr 500 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral,500 mg x2/ zi ( la 12 ore)
5. Indicatii terapeutice:
Ciprofloxacin : infecții ale tractului respirator superior și inferior, otita medie cronică purulentă, infecții ale
tractului genito-urinar (pielonefrite, cistite, prostatite, uretrite gonococice, cervicite, orhiepididimita, boli
inflamatorii pelvine), infecții ale tractului gastro-intestinal (diareea călătorilor, diaree determinate de Shigella,
febra tifoidă, infecții intraabdominale cu bacterii gram negative sensibile), infecții ale pielii și țesuturilor moi,
infecții osteo-articulare
6. Efecte adverse:
Ciprofloxacin :- rareori efecte adverse digestive (greață, vărsături, dureri abdominale), neurologice (cefalee,
amețeli, agitație, rar depresie, halucinații, insomnie, hipertensiune intracraniană), cutanate (erupții, prurit),
musculo-scheletice (dureri și tumefacții articulare, tendinițe, leziuni ale cartilagiilor, afectarea cartilagiilor de
creștere), nefrotoxicitate
- se asociază frecvent cu ruptura de tendon achilean.
7. Contraindicatii

10
Ciprofloxacin: copii mai mici de 5 ani, leziuni ale SNC, epilepsia, sarcina și alăptarea
Interacțiuni cu alte medicamente:
- Probencidul interferă cu secreția tubulară a Ciprofloxacinului având ca și consecință creșterea concentrației
plasmatice a Ciprofloxacinului;
- Teofilina administrată concomitent cu Ciprofloxacinul determină creșterea concentrației plasmatice a
Teofilinei;
- secreția tubulară a Metotrexatului este influențată de Ciprofloxacin cu creșterea concentrației plasmatice a
Metotrexatului și apariția reacțiilor toxice asociate;
- efectul anticoagulant al Warfarinei este amplificat de Ciprofloxacin cu riscul apariției accidentelor
hemoragice.

11.1. Reteta:Conjunctivita acuta bacteriana

Rp/Tobramicina + Dexametazona unguent oftalmic 3mg/1mg


AO nr 1
DS 2 aplicatii in sacul conjunctival la fiecare 6 ore, 5 zile

2. Clasificare:
Tobramicina – antibiotice degenerative de tip absolut, aminoglicozide de generația a doua
Dexametazona –glucocorticoizi cu durata lunga de actiune si potenta mare
3.Forma farmaceutica + doza: Tobramicina + Dexametazona unguent oftalmic 3mg/1mg
4. Mod de administrare + cale + ritm:1-2 picaturiin sacul conjunctivalla interval de 4-6 ore
5. Indicatii terapeutice:
Tobramicina: administrarea pe cale sistemică este extrem de rară și se recomandă în tratamentul septicemiilor
cu bacili gram negativi, al infecțiilor în special pulmonare cu Pseudomonas aeruginosa (de obicei în asociere cu
o carboxipenicilină sau cu o ureidopenicilină), în endocardita enterococică. Sub formă de suspensie sau
unguent oftalmologic este folosită în infecțiile conjunctivale, blefarite, dacriocistite cu germeni sensibili. Se
utilizează pe cale inhalatorie în infecțiile pulmonare cronice cu Pseudomonas aeruginosa la pacienții cu fibroză
chistică cu vârstă peste 6 ani.
Dexametazona:- lupus eritematos, dermatoze buloase, dermatoze lichenoide, dermite pruriginoase, dermite de
contact, dermite alergice, eczeme și eczematizări ale unor procese infecțioase, psoriazis, procese tumorale, rejet
de grefă/grefon, neurodermite.
Dexpantenol: - deficitul de vitamina B5 manifestat ca şi sindromul “burning feet” caracterizat prin leziuni ale
radăcinilor medulare posterioare şi a ganglionilor simpatici.
- se administrează în combinaţii cu alte vitamine şi minerale în cazul policarenţelor vitaminice,
hepatită cronică, nevrită şi picior diabetic.
- se mai utilizează în aplicaţii locale ca şi Dexpantenol pentru favorizarea vindecării şi
cicatrizării unor leziuni cutanate precum şi la sugari pentru tratamentul şi profilaxia iritaţiei de scutec.

6. Efecte adverse:
Tobramicina: - nefrotoxicitate
- neurotoxic afectând în special ramurile vestibulare și auditorii ale nervului VIII

11
- rar pot apărea cefalee, letargie, confuzie mentală și dezorientare. Poate determina iritații locale
în cazul administrării topice ocular
Dexametazona:- iritaţii locale cutanate, senzaţia tranzitorie de arsură uşoară, prurit, eritem, xerosis, descuamare
şi foliculită, reacţii de hipersensibilitate, atrofie cutanată, telangiectazie, vergeturi şi/sau acnee, în special în
cazul administrării pe perioade lungi de timp, rareori, pot să apară foliculită, hipertricoză, dermatită periorală,
dermatită alergică de contact, depigmentare şi efecte sistemice.
- modificări hidroelectrolitice: retenție de sodiu, edeme, creșterea excreției de potasiu,
creșterea excreției de calciu;
- afectare gastro-intestinală: iritație gastrică, grețuri, vărsături, scădere sau creștere în
greutate, distensie abdominala, ulcer peptic, esofagită ulcerativă, pancreatită;
- modificări endocrine: hipercorticism (sdr. Cushing) - apare în administrarea
îndelungată chiar și de doze mici, insuficiență adrenală secundară, tulburări menstruale (amenoree, sângerări
postmenopauză), diabet cortizonic, intoleranță la glucoză, hiperglicemii;
- afectare cardiovasculară: hipertensiune, tromboembolii, tromboflebite, exacerbarea
unei insuficiențe cardiace;
- afectare oculară: cataractă subcapsulară posterioară, glaucom, favorizează apariția
infecțiilor fungice și virale la nivelul ochiului;
- afectare musculoscheletică: durere, slabiciune și oboseală musculară (miopatie
cortizonică), modificări patologice la nivelul oaselor lungi sau vertebrelor, fracturi patologice prin compresiune,
atrofia proteinelor matriciale osoase, necroză aseptică de cap femural;
- afectare SNC: cefalee, vertij, hipermotilitate, insomnie, tulburări de comportament
și emoționale, psihoze (poate agrava afecțiuni psihice existente sau poate declanșa psihoză cortizonică,
afecțiune care este dependentă de doză și care apare la 15-30 zile de tratament);
- afectare cutanată: acnee, întârziere în vindecarea plăgilor, hirsutism, atrofie
cutanată, creșterea fragilității cutanate, echimoze;
- afectarea sistemului imun: crește susceptibilitatea organismului la infecții,
maschează simptomele unei infecții.
7. Contraindicatii:
Tobramicina:-infecții fungice ale globului ocular, herpes ocular și după extragerea unui corp străin intraocular.
- in cazul utilizării sistemice nu se administrează în prezența afecțiunilor aparatului acustico-
vestibular sau a insuficienței renale
- sarcină și alăptare.
Dexametazona:- alergie la produși cortizonici;
- ulcer gastro-duodenal complicat;
- herpesul cutanat diseminat /Zona Zoster diseminată;
- tuberculoză activă;
- boli mieloproliferative cu eritrocitoză şi trombocitopenie severă
- diabet zaharat;
- osteoporoză;
- glaucom;
- insuficiență cardiacă;
- hipertensiunea arteriala
12
12.1. Reteta:Prostatita bacteriana cronica

Rp1/Levofloxacin flac 5 mg
Flac nr VIII
DS PEV lent, 1 flac la 24 ore, primele 8 zile
#
Rp2/Levofloxacin cpr 500 mg
AO nr 1
DS oral, 1cpr la 24 ore, urmatoarele 20 zile

2. Clasificare:
Levofloxacin - antibiotice degenerative de tip absolut, chinolone de a doua generatie, monofluorochinolone
3. Forma farmaceutica + doza: Levofloxacin flac 5 mg, Levofloxacin cpr 500 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: PEV lent, oral
5. Indicatii terapeutice:
Levofloxacin: infecții moderate și severe cum ar fi: pneumonia comunitară, pusee acute bacteriene ale
bronșitelor cronice, sinuzite acute severe, pielonefrite sau alte infecții complicate ale tractului urinar, prostatite
cronice, infecții ale tegumentului și ale țesuturilor moi, infecții oculare (aplicații în sacul conjunctival).
6. Efecte adverse:
Levofloxacin: - reacții psihotice, comportament suicidal, neuropatie periferică, insomnie, vertij, nervozitate;
- prelungirea intervalului QT;
- infecții fungice;
- leucopenie, eozinofilie;
- flebită în cazul în care administraerea se face sub formă de soluție perfuzabilă;
- greață, vărsături, creșteri tranzitorii ale transaminazelor, fosfatazei alcaline, gama-GT, bilirubinei;
- afecțiuni ale tendoanelor, în special al tendonului lui Achile până la rupturi de tendoane, tendinite;
- erupții cutanate, prurit;
- în cazul administrării în sacul conjuntival poate apare o senzație de arsură, filamente de mucus
și scăderea acuității vizuale.
7. Contraindicatii:
Levofloxacin: sarcina, alăptarea, copii și adolescenți sub 18 ani, afecțiuni ale tendoanelor, epilepsie.

Levofloxacina prelungește excesiv timpul de protrombină și INR-ul dacă se administrează concomitent


cu anticoagulante orale, cu risc crescut de hemoragie;
Nu se administrează concomitent cu alte medicamente ce prelungesc intervalul QT

13.1. Reteta: Pielonefrita acuta

Rp1/Cefuroxim flac 750 mg


Flac nr XIV
DS im 1 flac la 12 ore, 7 zile
#
Rp2/ Apa distilata f 10 ml
13
F nr XIV
DS solvent pentru Cefuroxim
#
Rp3/Ciprofloxacin cpr 500 mg
AO nr 1
DS oral 1 cpr la 12 ore, 7 zile
sau
Rp3/Gentamicina fl 80 mg
Fl nr XIV
DS im, 1 fl la 12 ore, 7 zile
Sau
Rp3/Amikacina fl 500 mg
Fl nr XIV
DS im, 1 fl la 12 ore, 7 zile

2. Clasificare:
Cefuroxim- antibiotice bactericide de tip degenerativ, betalactamine, dibactami, cefalosporine de generatia a II-
a
Apa distilata- solvent pentru Cefuroxim
Ciprofloxacin – antibiotice bactericide de tip absolut, chinolone de a doua generatie, monofluorochinolone
Gentamicina – antibiotice bactericide de tip absolut, aminoglicozide de generatia a II- a
Amikacina - antibiotice bactericide de tip absolut, aminoglicozide de generatia a III- a
3. Forma farmaceutica + doza: Cefuroxim flac 750 mg
Apa distilata f 10 ml
Ciprofloxacin cpr 500 mg
Gentamicina fl 80 mg
Amikacina fl 500 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: intramuscular- Cefuroxim 750 mg la 12 ore; -Amikacina 500mg la 12
ore, oral – Ciprofloxacin 500 mg la 12 ore
5. Indicatii terapeutice:
Cefuroxim: infecții ORL și ale tractului respirator, infecții necomplicate ale tractului genitor-urinar, infecții ale
pielii și țesuturilor moi, meningita produsă de Haemophilus influenzae.
Ciprofloxacin: infecții ale tractului respirator superior și inferior, otita medie cronică purulentă, infecții ale
tractului genito-urinar (pielonefrite, cistite, prostatite, uretrite gonococice, cervicite, orhiepididimita, boli
inflamatorii pelvine), infecții ale tractului gastro-intestinal (diareea călătorilor, diaree determinate de Shigella,
febra tifoidă, infecții intraabdominale cu bacterii gram negative sensibile), infecții ale pielii și țesuturilor moi,
infecții osteo-articulare
Gentamicina : - în tratamentul unor infecții severe cu germeni sensibili fiind eficace în pielonefrite, pneumonii
intraspitalicești, meningite, infecții cu bacilli gram negativi la bolnavii leucopenici, arsuri infectate.
- poate fi utilizată și ca unguent pentru aplicații locale în combinație cu Betametazona și
Clotrimazolul.

14
Amikacina :în infecțiile grave produse de bacilli gram negativi rezistenți la Gentamicină și Tobramicină. Se
administrează și în cazul infecțiilor nosocomiale severe. Amikacina este practic antibioticul utilizat doar în
serviciile de terapie intensivă
6. Efecte adverse:
Cefuroxim: - tulburări gastro-intestinale (diaree, greață, vărsături), erupții cutanate și reacții de tip alergic,
cefalee, amețeli, tulburări renale (nefrita interstițială, creșterea valorilor creatininei și ureei serice la pacienții
tratați cu Cefuroxim, în special la cei cu funcția renală alterată)
- rar, în cazul administrării dozelor mari provoacă iritație cerebrală și convulsii
Ciprofloxacin: - rareori efecte adverse digestive (greață, vărsături, dureri abdominale), neurologice (cefalee,
amețeli, agitație, rar depresie, halucinații, insomnie, hipertensiune intracraniană), cutanate (erupții, prurit),
musculo-scheletice (dureri și tumefacții articulare, tendinițe, leziuni ale cartilagiilor, afectarea cartilagiilor de
creștere), nefrotoxicitate
- se asociază frecvent cu ruptura de tendon achilean
Gentamicina: ototoxicitate, vestibulotoxicitate și nefrotoxicitate mare. Are efect inhibitor asupra transmiterii
neuromusculare putând produce chiar bloc neuromuscular
Amikacina: - ototoxicitate extrem de mare, provocând îndeosebi leziuni cohleare.
- nefrotoxicitatea sa este mai scăzută decât la aminoglicozidele de generația a doua.
- poate apare bloc neuromuscular și paralizia respiratorie.
7. Contraindicatii
Cefuroxim: reacții alergice sau hipersensibilitate la betalactamine, insuficiența renală, sarcina, alaptarea.
Ciprofloxacin: copii mai mici de 5 ani, leziuni ale SNC, epilepsia, sarcina și alăptarea
Gentamicina: sarcina, alăptarea, afecțiuni ale urechii medii sau interne, insuficiența renală acută. Este de
asemenea contraindicată administrarea Gentamicinei intraperitoneal datorită riscului apneei toxice și a stopului
respirator
Amikacina:afecțiuni ale urechii medii sau interne active sau în antecedente, sarcina și alăptarea

Cefuroximul reduce eficacitatea contraceptivelor orale prin scăderea reabsorbției preparatelor


estrogenice.
Se va evita expunerea îndelungată la soare a pacienților în timpul tratamentului cu chinolone deoarece
aceste medicamente prezintă fotosensibilitate
Efectele adverse cele mai frecvente ale aminoglicozidelor (Gentamicina) sunt ototoxicitatea şi
nefrotoxicitatea, și din această cauză la bolnavii cu insuficienţǎ renalǎ este necesarǎ scǎderea, creşterea
intervalului dintre doze sau a dozelor administrate într-o zi. Nu se asociază niciodată două sau mai multe
medicamente nefro-sau oto-toxice cu aminoglicozidele deoarece potențează aceste efecte secundare; de
asemenea, este contraindicată asocierea a două sau mai multe aminoglicozide

- Gentamicina + Piperacilina/Tazobactam în caz de infecții cu Pseudomonas aeruginosa;


- Gentamicina + Ampicilina sau benzilpenicilina în caz de infecții cu streptococi, E. Coli, Proteus mirabilis, sau
în caz de endocardită cu Streptococcus faecalis;
- Gentamicina + cefalosporină în caz de infecții cu Klebsiella

Nu se asociază Amikacina cu medicamente nefrotoxice sau ototoxide deoarece aceste efecte adverse se
sumează;
15
Amikacina potențează efectele medicamentelor curarizante și anestezice, inclusiv ale Halotanului,
Tubocurarinei, Succinilcolinei.
Amikacina nu se administrează în aceeași seringă cu betalactaminele deoarece se inactivează reciproc

14.1. Reteta:Angina acuta streptococica, alergie la penicilina

Rp/Eritromicina cpr 250 mg


AO nr 1
DS oral, 2 cpr la 6 ore, 7 zile
Sau
Rp/Claritromicina cpr 500 mg
AO nr 1
DS oral, 1 cpr la 12 ore, 7 zile

2. Clasificare:
Eritromicina – antibiotice bacteriostatice, macrolide de generatia I
Claritromicina– antibiotice bacteriostatice, macrolide de generatia a II-a
3. Forma farmaceutica + doza: Eritromicina cpr 250 mg
Claritromicina cpr 500 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral,Eritromicina- inainte de masa, 800-1000 mg/zi fractionat la 6 ore,
Claritromicina 500 mg la 12 ore
5. Indicatii terapeutice:
Eritromicina: - medicația de primă alegere în pneumonia produsă de Mycoplasma pneumoniae.
- este antibioticul de înlocuire la bolnavii alergici la penicilină.
- in anginele streptococice (Eritromicina este alternativă pentru pacienţii sensibili la
benzilpenicilină), pneumonia interstiţială cu Mycoplasme, Legionella, Chlamidii (în asociere cu
Fluorochinolone), profilaxia reumatismului articular acut, sifilis, erizipel, infecții ale aparatului genital produse
de chlamidii (cervicite, uretrite)
- poate fi utilizată ca și aplicație topică în tratamentul acneei.
Claritromicina: faringite, sinuzite, exacerbarea acută a bronșitei cronice, pneumonii în special cele provocate de
mycoplasme, infecții cutanate, dar numai după efectuarea culturii și a antibiogramei, infecțiile gastrice cu
Helicobacter pylori (în asociere cu Amoxicilina), toxoplasmoză (în asociere cu Pirimetamina). Este utilă și în
infecțiile produse de Toxoplasma gondi.
6. Efecte adverse:
Eritromicina: - tulburări gastro-intestinale (greţuri, vomă, epigastralgii), apărute ca urmare a stazei gastrice
-in doze mari poate apărea hipoacuzia tranzitorie.
Claritromicina: - mai frecvent se întâlnesc tulburări gastro-intestinale, cefalee, erupții cutanate.
- rar poate produce hepatita colestatică și creșterea nivelului transaminazelor serice.
- poate determina psihoză acută și fenomene maniacale
7. Contraindicatii:
Eritromicina: insuficiență hepatică, insuficiență renală.
Claritromicina: hipopotasemie, interval QT prelungit, aritmii ventriculare, insuficiență hepatică, sarcină și
perioada de alăptare

16
- Eritromicina determină creșterea concentrației plasmatice a Teofilinei, Cafeinei, anticoagulantelor orale,
Carbamazepinei, Valproatului, Ciclosporinei deoarece inhibă citocromul P450;
- nu se administrează Eritromicina împreună cu medicamente vasoconstrictoare deoarece poate crește riscul
apariției ischemiilor;
- nu se amestecă Eritromicina în același flacon de soluție perfuzabilă cu vitamine, în special cu vitamina C și
cele din complexul B, Cefalotina, Tetraciclina, Cloramfenicolul, Colistinul, Heparina și Fenitoina deoarece
prezintă incompatibilități

Claritromicina + Amoxicilina este tratamentul de elecție în infecțiile gastro-duodenale produse de


Helicobacter pylori.
- Claritromicina nu se asociază cu statinele (inhibitori de HMG-CoA reductază) datorită creșterii concentrației
statinelor și a riscului de rabdomioliză.
- Claritromicina crește concentrația hipoglicemiantelor orale cu risc de hipoglicemie;
- Claritromicina crește concentrația anticoagulantelor orale cu creșterea INR, a timpului de protrombină și cu
apariția riscului hemoragiilor;
- Claritromicina determină creșterea concentrației Cisapridei cu prelungirea intervalului QT și apariția aritmiilor
cum ar fi tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară și torsada vârfurilor;
- asocierea Claritromicinei cu antimicotice cum ar fi Fluconazolul, Itraconazolul și Ketoconazolul crește riscul
de toxicitate cardiacă (prelungirea intervalului QT, torsada vârfurilor, stop cardiac);
- este contraindicată asocierea Claritromicinei cu Ergotamina și Dihidroergotamina deoarece produce
vasospasm, ischemii ale extremităților și la nivelul sistemului nervos;
- Claritromicina scade concentrația Zidovudinei prin scăderea absorbției Zidovudinei la administrarea orală
concomitentă.

15.1. Reteta:Febra tifoida

Rp/Cloramfenicol caps 250 mg


Caps nr XXVIII
DS oral, 1 caps la 6 ore, 7 zile

2. Clasificare:
Cloramfenicol – antibiotice bacteriostatice cu spectru larg, amfenicoli
3. Forma farmaceutica + doza: Cloramfenicol caps 250 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral , la interval de 6-8 ore
5. Indicatii terapeutice:
Cloramfenicol: - febră tifoidă şi paratifoidă fiind antibioticul de primă alegere deși este deseori înlocuit cu
Ceftriaxona şi Ciprofloxacina;
- meningita bacteriană cu Pneumococ, germeni anaerobi sau bacili Gram negativi, în asociere
cu Rifampicina sau Sulfametoxazol/Trimetoprim;
- encefalite bacteriene și abcese cerebrale cu anaerobi sau alți germeni sensibili;
- infecţii genito-urinare sau abdominale cu anaerobi, în asociere cu Metronidazol
6. Efecte adverse:

17
Cloramfenicol: -principala reacție adversă este reprezentată de toxicitatea hematopoetică ce poate avea două
mecanisme de producere:
- toxicitate dependentă de doză ce produce deprimarea măduvei și pancitopenie prin inhibiţia reversibilă a
hematopoezei, la doze mari pe intervale lungi de timp;
- toxicitate independentă de doza produsă prin mecanism idiosincrazic sau imunologic produce aplazie
medulară ireversibilă, deseori mortală.
-toxicitatea la nou-născut se manifestă prin așa numitul „sindrom cenuşiu” datorat incapacității
ficatului imatur al non-născutului de a asigura inactivarea Cloramfenicolului prin glucoronoconjugare; și în
cazul Cloramfenicolului, ca și în cazul bilirubinei, doar forma conjugată, solubilă se poate elimina urinar.
„Sindromul cenușiu” se manifestă prin tegumente cu aspect cenușiu, hipotermie, greţuri, vărsături, hipoTA.
-alte efecte adverse sunt dismicrobismele favorizând suprainfectarea cu Candida (stomatite,
vaginite, etc.), manifestări digestive (greață, vărsături, diaree), tulburări neuropsihice (confuzie, depresie,
nevrită optică), tulburări de coagulare, reacție de tip Herxeimer
7. Contraindicatii:
Cloramfenicol: sarcină, alăptare, copii mai mici de 6 ani, afecțini hematologice, infecțiilor ușoare, insuficiență
hepatică, insuficiență renală.

Cloramfenicol este un antibiotic de rezervă datorită reacţiilor adverse în special a efectelor toxice asupra
măduvei hematogene. În prezent există alternative pentru terapia cu Cloramfenicol, cu eficacitate echivalentă,
dar cu toxicitate redusă: fluorochinolone, cefalosporine de generaţia a III-a, Amoxicilina.
- Cloramfenicolul inhibă metabolismul anticoagulantelor orale, Fenitoinei și antidiabeticelor orale;
- Fenobarbitalul și diureticele accelerează eliminarea renală și glucuronoconjugarea hepatică a
Cloramfenicolului;
- Cloramfenicolul nu se asociază niciodată cu medicamente care deprimă hematopoieza sau cu băuturile
alcoolice

16.1. Reteta:Pneumonie cu Pneumocystis carinii

Rp/ Sulfametoxazol + Trimetoprim cpr 400 mg + 80 mg


Cpr nr XXVIII
DS oral, 2 cpr la 12 ore, 7 zile

Sau daca pacientul are SIDA:

Rp/Clindamicina cpr 300 mg


Cpr nr LXIII
DS oral, 1 cpr la 8 ore, 21 zile

2. Clasificare:
Sulfametoxazol – antibiotice bacteriostatice, sulfamide cu actiune sistemica, cu actiune intermediara
Trimetoprim - un chimioterapic antibacterian cu spectru asemănător cu sulfamidele, dar cu potență superioară
acestora
Clindamicina – antibiotice bacteriostatice , lincosamidice
18
3. Forma farmaceutica + doza: Sulfametoxazol + Trimetoprim cpr 400 mg + 80 mg
Clindamicina cpr 300 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral,Sulfametoxazol + Trimetoprim 2x2 cpr/zi, Clindamicina- 600-
1200 mg/zi divizate in 3-4 prize, 3 saptamani
5. Indicatii terapeutice:
Sulfametoxazol + Trimetoprim :- medicația de elecție în pneumonia cu Pneumocystis carinii.
- se mai foloseşte la ora actuală în: infecţii urinare joase şi înalte cu
germeni sensibili, infecţii digestive ca febra tifoidă şi paratifoidă, infecţii genitale cronice sau recidivante cum
ar fi prostatite, cervicite, uretrite gonococice, șancru moale
Clindamicina: - este utilizată preferențial în cazul infecțiilor cu germeni anaerobi, dar și a celor cu germeni
aerobi gram pozitivi când alte antibiotice nu pot fi utilizate din diverse motive (alergii, reacții de sensibilitate,
rezistență bacteriană, toxicitate de organ).

19
În cazul pacienților cu SIDA, se folosește ca medicament de primă alegere în tratamentul infecțiilor cu
Toxoplasma gondiși a pneumoniei cu Pneumocystis carinii. Se utilizează și în dermatologie sub formă de
aplicații topice în combinație cu Tretinoina sau cu peroxidul de benzoil.
Alte utilizări:
- infecția cu Plasmodium falciparum;
- scarlatina;
- infecții genitale, pelvine, intraabdominale, în asociere cu un alt antibiotic, de regulă cu un aminoglicozid.
- se mai poate folosi și pentru profilaxia peritonitei și a abceselor intraperitoneale posttraumatic
sau după perforații intestinale însoțite de contaminare bacteriană a cavității peritoneale
- Se mai utilizează și în cazul profilaxiei endocarditei infecțioase ca medicament de a doua
alegere în cazul alergiilor la betalactamine
- se utilizeaza in infectiile din sfera ORL, osteo-articulare, dentare, maxilare, infectii ale cailor respiratorii
inferioare,infectii cutanate si ale tesuturilor moi, septicemia cu germeni sensibili

6. Efecte adverse:
Sulfametoxazol + Trimetoprim : intoleranţă digestivă, toxicitate hematologică (leucopenie, anemie hemolitică,
trombocitopenie), dezvoltarea unei anemii megaloblastice prin deficit de acid folic. Poate apare
cristalurie prin precipitarea medicamentului la nivel renal, sindrom Stevens-Johnson.Pentru prevenirea formării
cristalelor de Sulfamidă/Trimetoprim, se recomandă o hidratare corespunzătoare pe toată perioada
tratamentului.
Clindamicina: - frecvent poate apare diaree, greață, vărsături, colici abdominale și erupții cutanate. Poate fi
responsabilă de apariția unui bloc neuromuscular.
- are toxicitate asupra măduvei osoase hematogene determinând leucopenie, trombocitopenie și
eozinofilie.
- se poate observa și o creștere tranzitorie a ALAT și ASAT.
7. Contraindicatii
Sulfametoxazol + Trimetoprim: sarcină, alăptare, nou născuţi în primele două săptămâni, insuficiență renală,
insuficiență hepatică, alergie la unul dintre componente
Clindamicina : insuficiență hepatică, afecțiuni inflamatorii intestinale, administrarea i.v. în bolus (produce
scăderea tensiunii arteriale și poate evolua până la stop cardiac), copii sub 3 ani, sarcina și alăptarea. În cazul
preparatelor utilizate pentru afecțiuni dermatologie sub formă de aplicație topică, se contraindică aplicarea lor în
cancerul de piele, acnee pustulară sau chistica, dermatita rozacee.

Tratamentul îndelulgat cu Clindamicină predispune pacientul unui risc crescut de producere a colitei
pseudomembranoase cu Clostridium difficile
Clindamicina potențează efectul curarizant; din acest motiv trebuie evitată asocierea curarelor cu
Clindamicină.
Eritromicina și Cloramfenicolul au același loc de legare ca și Clindamicina și se antagonizează reciproc;
Nu se folosesc medicamente opiacee pentru calmarea colicilor abdominale în cazul colitei
pseudomembranoase aparută după administrarea de Clindamicină deoarece are consecințe letale;
In cazul infecțiilor mixte cu germeni aerobi și anaerobi se poate asocia Clindamicina cu Gentamicina.
Sulfametoxazol/Trimetoprimul crește riscul toxic al antidiabeticelor orale, Metotrexatului prin
îndepărtarea lor de pe proteinele plasmatice

20
17.1. Reteta:Prostatita cu Chlamidia trachomatis

Rp/Azitromicina cpr 250 mg


AO nr 1
DS oral, 1x2 cpr/zi, in prima zi, apoi 1 cpr/zi in urmatoarele 4 zile

2. Clasificare:
Azitromicina – antibiotice bacteriostatice, macrolide de generatia a 2-a
3. Forma farmaceutica + doza:Azitromicina cpr 250 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral , 500 mg in prima zi apoi cate 250 mg/zi maxim 5 zile, o singura
doza/zi. Pt copii 100-200 mg/zi maxim 5 zile
5. Indicatii terapeutice:
Azitromicina : - este antibioticul de primă alegere în cazul infecțiilor genitale cu Chlamydia trachomatis
(uretrite, cervicite, prostatite).
- se mai administrează în cazul exacerbărilor bronșitelor cronice produse de Haemophilus
influenzae, Mycoplasma, Legionella, Mycobacterium avium (infecție intâlnită la persoanele cu SIDA).
- poate fi folosită în tratamentul infecțiilor oculare ca și aplicație locala.
- Se utilizează și în infecțiile produse de Toxoplasma gondi.
6. Efecte adverse:
Azitromicina: - frecvent apar tulburări gastrointestinale, cefalee, amețeli.
- mai rar se întâlnesc tulburări la nivelul sistemului nervos, erupții cutanate, creșteri ale
enzimelor hepatice, icter colestatic.
7. Contraindicatii
Azitromicina: insuficienta hepatica
Azitromicina determină creșteri ale concentrației plasmatice a Ciclosporinei, Digoxinei, Cisapridei, și scăderi al
concentrației plasmatice a medicamentelor antiacide

18.1. Reteta: Diareea calatorului

Rp/Doxiciclina cps 100 mg


AO nr 1
DS oral, 1x2 cpr/zi, in prima zi, apoi 1 cpr/zi pe toata perioada sejurului

2. Clasificare:
Doxiciclina –antibiotice bacteriostatice, antibiotice cu spectru larg, tetracicline de generatia a 2-a, semisintetice
3. Forma farmaceutica + doza: Doxicilina cps 100 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, 200 mg în prima zi într-o singură doză, apoi câte 100 mg/zi pe
toată perioada sejurului, în doză unică/zi;
5. Indicatii terapeutice:
Doxiciclina: - se administrează în puseele acute ale bronșitelor cronice și diverse pneumonii datorită
concentrațiilor superioare realizate la nivel pulmonar și în secrețiile bronșice.
- se administrează și în infecțiile pelvine cu germeni sensibili, prostatite cronice.

21
- se mai utilizează în doză unică pentru prevenirea diareei călătorilor, dar și în caz de malarie cu
germeni rezistenți la Clorochină
6. Efecte adverse:
Doxiciclina: - provoacă relativ frecvent fotosensibilitate, tulburări gastro-intestinale (greață, vărsături), dar nu și
disbacterioză și suprainfecție intestinală.
- poate fi folosită în insuficiență renală deoarece nu se elimină renal, deci nu se acumulează.
- are toxicitate vestibulară.
7. Contraindicatii
Doxiciclina: sarcina, alăptarea, copiii sub 12 ani.

Băuturile alcoolice, Fenitoina, Carbamazepina, Fenobarbitalul cresc rata metabolizării hepatice cu


scăderea timpului de înjumătățire a Doxiciclinei.

19.1. Reteta:Stafilococie cutanata, alergie la Penicilina

Rp/Linezolid cpr 400 mg


Cpr nr XIV
DS oral, 1 cpr la 12 ore, 7 zile

2. Clasificare:
Linezolid – antibiotice bacteriostatice,Oxazolidinone
3. Forma farmaceutica + doza: Linezolid cpr 400 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral,cpr 2x400 mg/zi (la 12 ore) maxim 28 de zile
5. Indicatii terapeutice:
Linezolid:- tratamentul se începe doar în spital, la recomandarea medicului specialist în pneumonii nosocomiale
cauzate de stafilococi în special de cei meticilino-rezistenți, streptococi rezistenți la peniciline, cefalosporine,
macrolide și sulfamide.
- Se mai administrează și în infecții cutanate complicate și infecții ale ţesuturilor moi.
Durata tratamentului se stabileşte în funcţie de necesități, Linezolidul putând fi administrat până la 28 de zile.
Eficacitatea Linezolidului în ulcerele infectate ale membrelor inferioare la diabetici este relativă.
6. Efecte adverse:
Linezolid: - alterarea gustului (gust metalic), greaţă, vărsături, diaree;
- cefalee, ameţeli, vedere înceţoşată;
- infecţii fungice: candidoza vaginală cu diferite localizari;
- modificări ale constantelor biologice: creşterea neutrofilelor, eozinofilelor, scăderea hemoglobinei,
hematocritului, leucocitelor, creșterea tranzitorie a ALAT, ASAT, fosfatazei alcaline, LDH, CK, amilazei,
glicemiei;
- flush syndrome la administrarea în bolus, manifestat prin creștrea tensiunii arteriale, tremor,
agitație, uneori febră
7. Contraindicatii
Linezolid: conducătorii auto sau persoane care mânuiesc aparate de precizie, sarcină, alăptare, stări alergice la
produs, hipertensiunea arterială incomplet controlată terapeutic, psihoze, convulsii manifestate în prezent sau în
antecedente, mielosupresie, acidoză lactică, nevrită optică și periferică.

22
Linezolidul interactionează cu tiramina, inclusiv cu cea prezentă în brânzeturi fermentate, vin, bere
ducând la creșterea tensiunii arteriale;
Nu se asociază cu inhibitori de monoaninoxidază, Linezolidul fiind el însuși un astfel de inhibitor;
Linezolidul are acțiune antagonică fluorochinolonelor, motiv pentru care asocierea este contraindicată.

20.1. Reteta:Pleurezie TBC, luna a 4 a de tratament

Rp1/ Izoniazida cpr 300 mg


AO nr 1
DS oral, 2 cpr/zi, 3 zile/ saptamana
#
Rp2/ Rifampicina caps 300 mg
AO nr 1
DS oral 2 caps/zi, 3 zile/ saptamana, pe stomacul gol
#
Rp3/ Vitamina B6 cpr 250 mg
AO nr 1
DS oral, 1 cpr/zi, 30 zile

2. Clasificare:
Izoniazida- antituberculoase majore
Rifampicina - antituberculoase majore
Vitamina B6
3. Forma farmaceutica + doza: Izoniazida cpr 300 mg
Rifampicina caps 300 mg
Vitamina B6 cpr 250 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral
5. Indicatii terapeutice:
Izoniazida: TBC pulmonar şi extrapulmonar în scheme de tratament polichimioterapice
Rifampicina: - TBC pulmonară, cavitară şi extrapulmonară în scheme de tratament polichimioterapice
comform Programului Național Antituberculos.
- alte utilizări : în tratamentul leprei, stafilocociilor severe rezistente la alte antibiotice,
meningite cu meningococ sau Haemophilus influenzae.
- se administrează profilactic la persoanele aflate în anturajul unui bolnav cu meningită
meningococică.
Vitamina B6: - este administrată în deficitul de vitamina B6 întalnit ca şi efect secundar al unor interacţiuni
medicamentoase (de exemplu în asociere cu Izoniazida în schemele terapeutice antituberculoase).
- in cazul alimentaţiei deficitare, se asociază cu carenţe ale altor vitamine din grupul B.
- se utilizează şi în diverse tulburări neurologice şi afecţiuni neurologice pentru implicaţiile sale
în metabolismul aminoacizilor
- profilactic în cazul tratamentului cu Izoniazidă pentru prevenirea neuropatiei de tip toxic
(nevrita periferică).

23
6. Efecte adverse:
Izoniazida : -hepatotoxicitatea Izoniazidei este potențată de asocierea cu Rifampicină;
-prezintă neurotoxicitate manifestată prin neuropatie periferică (prin deficit de vitamina B6) nevrită optică,
atrofie optică.Aceste reacții neurotoxice pot fi diminuate sau înlăturate prin administrarea vitaminei B6.
- rar poate da reacţii alergice, cutanate, febră, sindrom lupic.
Rifampicina: principala reacție adversă este hepatotoxicitatea, mai ales în cazul asocierii cu Izoniazidă sau cu
alcoolul. Determină discomfort digestiv manifestat prin greţuri, vărsături, repulsie față de unele alimente. Poate
produce reacţii alergice cutanate. Colorează urina, secrețiile lacrimale, transpirația şi sputa în roşu. Poate
determina trombocitopenie și anemie hemolitică
Vitamina B6: tulburări neurologice manifestate în principal prin nevrită senzorială şi somnolenţă. Pot apare
fenomene de dependenţă în cauzul tratamentelor îndelungate cu apariţia unui sindrom de abstinenţă la
întreruperea bruscă a administrării
7. Contraindicatii
Izoniazida: reacţii hematologice severe; disfuncţii hepatice severe; sarcină. Este contraindicat consumul
băuturilor alcoolice în timpul tratamentului
Rifampicina: sarcină, porfirie, insuficiență renală, insuficiență hepatică. Nu se administrează la copiii mai mici
de 1 an.
Vitamina B6: tratamentul cu Levodopa a bolii Parkinson deoarece determină decarboxilarea periferică a
medicamentului Levodopa, împiedicând în parte acţiunea ei terapeutică prin scăderea capacităţii de a pătrunde
la nivelul neuronilor dopaminergici din substanţa neagră. Pe de altă parte, creşterea nivelelor de dopamină în
periferie prin decarboxilare determină creşterea frecvenţei şi intensităţii efectelor adverse

Regimul 1 este indicat în tuberculoză pulmonară cu frotiu direct pozitiv sau cu forme grave cavitare,
leziuni întinse sau forme miliare precum și în tuberculoză extrapulmonară și durează 6-7 luni. În primele 2 luni
se administrează zilnic Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida și Streptomicina; dacă frotiul este în continuare
pozitiv se mai continuă înca o lună cu aceleași antibiotic. În următoarele 4 luni se administrează 3 zile pe
săptămână Izoniazida și Rifampicina
Regimul 2 este indicat în formele mai puțin severe, cu frotiu negativ pentru bacilul Koch, leziuni relativ
limitate, pleurezie și durează 4-6 luni. În primele două luni se administrează zilnic Izoniazida, Rifampicina și
Pirazinamida; în următoarele 2-4 luni, în funcție de evoluția bolii, se administrează 3 zile pe săptămână
Izoniazida și Rifampicina
Retratamentul se efectuează în caz de eșec terapeutic sau recăderi, timp de 8 luni.
În primele 2 luni se administrează Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida, Streptomicina și Etambutol; în luna a
3-a se administrează Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida și Etambutol; în următoarele 5 luni se administrează
Izoniazida, Rifampicina și Etambutol. În funcție de răspunsul la tratament se pot adaugă ulterior
antituberculoase minore

Interacțiuni cu alte medicamente Izoniazida:


- antiacidele scad absorbția intestinală a Izoniazidei;
- acidul aminosalicilic diminuează metabolizarea hepatică putând crește concentrația plasmatică a Izoniazidei;
- asocierea cu Etionamidă crește frecvența manifestărilor psihotice
Interacțiuni cu alte medicamente Rifampicina:
- activitățile Izoniazidei și a Streptomicinei împotriva bacilului Koch sunt crescute de Rifampicina;

24
- Rifampicina scade concentrațiile plasmatice ale glucocorticoizilor, estroprogestativelor, sulfamidelor
antidiabetice, anticoagulantelor orale, Ketoconazolului, Cloramfenicolului și Ciclosporinei prin inducția
enzimelor microzomale

Izoniazida, Cicloserina, Hidralazina, Penicilamina, contraceptivele orale antagonizează vitamina B6.


Dacă tratamentul cu vitamina B6 se face pe o perioadă mai lungă de 2 săptămâni, acesta nu trebuie întreupt
brusc

21.1. Reteta:TBC cavitar cu leziuni pulmonare multiple, prima luna de tratament

Rp1/ Izoniazida cpr 300 mg


AO nr 1
DS oral, 1 cpr/zi, la 24 de ore, inainte de masa, 30 zile
#
Rp2/ Rifampicina caps 300 mg
AO nr 1
DS oral 2 caps la 24 ore, inainte de masa, 30 zile

Rp3/Pirazinamida cpr 500 mg


AO nr 1
DS oral 3 cpr/zi, inainte de masa, 30 zile
#
Rp4/Streptomicina flac 1g
Flac nr XXX
DS im 1 flac/zi, 30 zile
#
Rp5/Ser fiziologic f 10 ml
F nr XXX
DS solvent pt Streptomicina
#
Rp6/ Vitamina B6 cpr 250 mg
AO nr 1
DS oral, 1 cpr/zi, 30 zile

2. Clasificare:
Izoniazida - antituberculoase majore
Rifampicina - antituberculoase majore
Pirazinamida - antituberculoase majore
Streptomicina - antituberculoase majore
Vitamina B6 (Pirodoxina)
3. Forma farmaceutica + doza: Izoniazida cpr 300 mg, Rifampicina caps 300 mg, Pirazinamida cpr 500 mg,
Streptomicina flac 1g, Ser fiziologic f 10 ml, Vitamina B6 cpr 250 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral

25
5. Indicatii terapeutice:
Izoniazida: TBC pulmonar şi extrapulmonar în scheme de tratament polichimioterapice
Rifampicina: - TBC pulmonară, cavitară şi extrapulmonară în scheme de tratament polichimioterapice
comform Programului Național Antituberculos.
- alte utilizări : în tratamentul leprei, stafilocociilor severe rezistente la alte antibiotice,
meningite cu meningococ sau Haemophilus influenzae.
- se administrează profilactic la persoanele aflate în anturajul unui bolnav cu meningită
meningococică
Pirazinamida: TBC pulmonar şi extrapulmonar în special în prezența unor factori agravanți
Streptomicina : este un antituberculos major inclus în shemele terapeutice ale regimului 1, dar și a
retratamentului comform Programului Național Antituberculos
Vitamina B6: - este administrată în deficitul de vitamina B6 întalnit ca şi efect secundar al unor interacţiuni
medicamentoase (de exemplu în asociere cu Izoniazida în schemele terapeutice antituberculoase).
- in cazul alimentaţiei deficitare, se asociază cu carenţe ale altor vitamine din grupul B, anemie
sideroblastica, dermatita seboreica
- se utilizează şi în diverse tulburări neurologice şi afecţiuni neurologice pentru implicaţiile sale
în metabolismul aminoacizilor
- profilactic în cazul tratamentului cu Izoniazidă pentru prevenirea neuropatiei de tip toxic
(nevrita periferică).
6. Efecte adverse:
Izoniazida: -hepatotoxicitatea Izoniazidei este potențată de asocierea cu Rifampicină;
-prezintă neurotoxicitate manifestată prin neuropatie periferică (prin deficit de vitamina B6) nevrită optică,
atrofie optică.Aceste reacții neurotoxice pot fi diminuate sau înlăturate prin administrarea vitaminei B6.
- rar poate da reacţii alergice, cutanate, febră, sindrom lupic
Rifampicina: principala reacție adversă este hepatotoxicitatea, mai ales în cazul asocierii cu Izoniazidă sau cu
alcoolul. Determină discomfort digestiv manifestat prin greţuri, vărsături, repulsie față de unele alimente. Poate
produce reacţii alergice cutanate. Colorează urina, secrețiile lacrimale, transpirația şi sputa în roşu. Poate
determina trombocitopenie și anemie hemolitică
Pirazinamida: hepatotoxicitate ce poate evolua cu icter, rareori spre necroză. Produce intoleranţă digestivă.
Determină hiperuricemie însoțită uneori de artralgii și crize gutoase. La nivelul tegumentelor se observă o
congestie cu senzație de înțepătură și căldură locală
Streptomicina: ototoxicitate, tulburări vestibulare cu manifestări de labirintită acută sau cronică, surditate
uneori ireversibilă. Alte efecte secundare sunt nefrotoxicitatea, fenomenele alergice, tulburări neurologice
Vitamina B6: tulburări neurologice manifestate în principal prin nevrită senzorială şi somnolenţă. Pot apare
fenomene de dependenţă în cauzul tratamentelor îndelungate cu apariţia unui sindrom de abstinenţă la
întreruperea bruscă a administrării
7. Contraindicatii
Izoniazida: reacţii hematologice severe; disfuncţii hepatice severe; sarcină. Este contraindicat consumul
băuturilor alcoolice în timpul tratamentului
Rifampicina: sarcină, porfirie, insuficiență renală, insuficiență hepatică. Nu se administrează la copiii mai mici
de 1 an.
Pirazinamida : insuficienţă hepatică şi renală, diabet zaharat, sarcină şi alăptare, hiperuricemie și gută, porfirie

26
Streptomicina: alergie la streptomicină, afecțiuni renale, sarcină
Vitamina B6 : tratamentul cu Levodopa a bolii Parkinson deoarece determină decarboxilarea periferică a
medicamentului Levodopa, împiedicând în parte acţiunea ei terapeutică prin scăderea capacităţii de a pătrunde
la nivelul neuronilor dopaminergici din substanţa neagră. Pe de altă parte, creşterea nivelelor de dopamină în
periferie prin decarboxilare determină creşterea frecvenţei şi intensităţii efectelor adverse

Streptomicina potențează efectul curarizantelor folosite în anestezia generală prin deprimarea conducerii
neuromusculare.
Regimul 1 este indicat în tuberculoză pulmonară cu frotiu direct pozitiv sau cu forme grave cavitare,
leziuni întinse sau forme miliare precum și în tuberculoză extrapulmonară și durează 6-7 luni. În primele 2 luni
se administrează zilnic Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida și Streptomicina; dacă frotiul este în continuare
pozitiv se mai continuă înca o lună cu aceleași antibiotic. În următoarele 4 luni se administrează 3 zile pe
săptămână Izoniazida și Rifampicina
Regimul 2 este indicat în formele mai puțin severe, cu frotiu negativ pentru bacilul Koch, leziuni relativ
limitate, pleurezie și durează 4-6 luni. În primele două luni se administrează zilnic Izoniazida, Rifampicina și
Pirazinamida; în următoarele 2-4 luni, în funcție de evoluția bolii, se administrează 3 zile pe săptămână
Izoniazida și Rifampicina
Retratamentul se efectuează în caz de eșec terapeutic sau recăderi, timp de 8 luni.
În primele 2 luni se administrează Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida, Streptomicina și Etambutol; în luna a
3-a se administrează Izoniazida, Rifampicina, Pirazinamida și Etambutol; în următoarele 5 luni se administrează
Izoniazida, Rifampicina și Etambutol. În funcție de răspunsul la tratament se pot adaugă ulterior
antituberculoase minore

Interacțiuni cu alte medicamente Izoniazida:


- antiacidele scad absorbția intestinală a Izoniazidei;
- acidul aminosalicilic diminuează metabolizarea hepatică putând crește concentrația plasmatică a Izoniazidei;
- asocierea cu Etionamidă crește frecvența manifestărilor psihotice
Interacțiuni cu alte medicamente Rifampicina:
- activitățile Izoniazidei și a Streptomicinei împotriva bacilului Koch sunt crescute de Rifampicina;
- Rifampicina scade concentrațiile plasmatice ale glucocorticoizilor, estroprogestativelor, sulfamidelor
antidiabetice, anticoagulantelor orale, Ketoconazolului, Cloramfenicolului și Ciclosporinei prin inducția
enzimelor microzomale
Dacă tratamentul cu vitamina B6 se face pe o perioadă mai lungă de 2 săptămâni, acesta nu trebuie
întreupt brusc
Izoniazida, Cicloserina, Hidralazina, Penicilamina, contraceptivele orale antagonizează vitamina B6.

22.1. Reteta:Candidoza bucala

Rp/Fluconazol caps 200 mg


AO nr 1
DS oral, 1x2 caps in prima zi, apoi 1 caps/zi 14 zile

2. Clasificare:Fluconazol – antimicotice locale si sistemice, azoli

27
3. Forma farmaceutica + doza: Fluconazol caps 200 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, caps 2x 200 mg/zi prima zi, apoi 1 caps/zi 14 zile
5. Indicatii terapeutice:
Fluconazol: se administrează pe cale orală în candidoză digestivă superioară, candidoză vaginală. Se poate
administra și injectabil în candidoză severă, meningită criptocicică.
6. Efecte adverse:
Fluconazol: sunt rare sub formă de greață, vărsături, cefalee, erupții cutanate; de asemenea, efectele toxice
hepatice sunt rare.
7. Contraindicatii:
Fluconazol: insuficiență renală, sarcină. Nu este recomandată folosirea de Fluconazol la copiii sub 16 ani.

Rifampicina scade concentrația plasmatică a fluconazolului;


Concentrația plasmatică a Fenitoinei, anticoagulantelor orale, antidiabeticelor orale, Ciclosporinei este
crescută de Fluconazol

23.1. Reteta:Candidoza vulvo- vaginala

Rp/Clotrimazol cpr vaginale 100 mg


AO nr 1
DS intravaginal, 1 cpr seara,inainte de culcare, 6 zile

2. Clasificare Clotrimazol – antimicotice exclusiv locale, azoli


3. Forma farmaceutica + doza: Clotrimazol cpr vaginale 100 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: intravaginal, 1 cpr vaginal/zi seara, inainte de culcare
5. Indicatii terapeutice:
Clotrimazol : - este folosit în special pentru tratamentul afecțiunilor genitale candidozice.
- este folosit și în infecțiile fungice cutanate și suprainfectate produse de specii de Tricophyton,
Candida cum ar fi: dermatită seboreică suprainfectată, micoze interdigitale, cutanate și ale plicilor cutanate,
paronichii în onicomicoze
6. Efecte adverse:
Clotrimazol: sunt locale și se manifestă la locul aplicării sub formă de iritație locală, senzație de arsură, prurit,
eritem
7. Contraindicatii:
Clotrimazol: primul trimestru de sarcină și cu 4-6 săptămâni înainte de naștere

Crește concentrația plasmatică a Tacrolimusului și Sirolimusului.

24.1. Reteta:Onicomicoza

Rp/Ciclopirox lac de unghii medicamentos 80 mg/g


AO nr 1
DS local, 1 aplicatie in strat subtire, 1 data /zi seara, 6 luni

28
2. Clasificare: Ciclopirox – antimicotice exclusiv locale
3.Forma farmaceutica + doza: Ciclopirox lac de unghii medicamentos 80 mg/g
4. Mod de administrare + cale + ritm: local, pe unghie, 1 aplicatie in strat subtire, 1 data /zi seara, inainte de
culcare
5. Indicatii terapeutice:
Ciclopirox: micoze ale pielii și unghiilor determinate de Tricophyton, Epidermophyton, Microsporum, Candida
cu sau fără suprainfecții bacteriene
6. Efecte adverse:
Ciclopirox: sunt rare și se manifestă doar la locul aplicării sub formă de iritații, senzație de arsură, eritem.
7. Contraindicatii:
Ciclopirox: copii sub 18 ani

25.1. Reteta: Pitiriazis capitis

Rp/Ketoconazol gel capilar 1g/20g


AO nr 1
DS local, 2x1 aplicatie /saptamana, 30 zile

2. Clasificare:
Ketoconazol – antimicotice exclusive locale, azoli
3. Forma farmaceutica + doza: Ketoconazol gel capilar 1g/20g
4. Mod de administrare + cale + ritm: local
5. Indicatii terapeutice:
Ketoconazol: - a fost utilizat în infecții micotice sistemice și de organ;
- în prezent este utilizat la noi în țară în candidozele cutaneo-mucoase și în micoze ale pielii,
unghiilor și părului sub formă de aplicații locale.
- răspunsul terapeutic este lent și din acest motiv se preferă administrarea în infecțiile cronice,
nu și în cele acute. În micozele sistemice adesea sunt necesare 6 luni de tratament.
6. Efecte adverse:
Ketoconazol: greață, vomă, cefalee, somnolență. Poate determina o hepatită toxică dar reversibilă la oprirea
tratamentului. În doze mari poate inhiba formarea testosteronului și a corticosteroizilor.
7. Contraindicatii:
Ketoconazol: insuficiență hepatică, sarcină

Interacțiuni cu alte medicamente:


- anticolinergicele și Cimetidina scad absorbția Ketoconazolului;
- Rifampicina scade concentrația plasmatică a Ketoconazolului prin inducție enzimatică;
- concentrația plasmatică a ciclosporinei este crescută de Ketoconazol;
- asocierea cu anticoagulantele cumarinice crește riscul accidentelor hemoragice;
- asocierea cu antidiabeticele orale poate determina hipoglicemie

29
26.1. Reteta:Pneumonie gripala

Rp/ Amantadina caps 100 mg


AO nr 1
DS oral 2x1 caps/zi, dimineata si la pranz, 10 zile
Sau
Rp/Zanamavir pulb inhal 5 mg/puf
AO nr 1
DS inhalator 2x2 puf/zi, 5 zile

2. Clasificare:
Amantadina – antivirotic, infectii virale respiratorii (virusuri gripale și virusul sincițial respirator)
Zanamavir - antivirotic, infectii virale respiratorii
3. Forma farmaceutica + doza: Amantadina caps 100 mg
Zanamavir pulb inhal 5 mg/puf
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, 2x100 mg/zi dimineata si la pranz, 10 zile , inhalator 2 inhalatii
de 1-2 ori /zi la aceleasi ore, 5 zile
5. Indicatii terapeutice:
Amantadina- Amantadina se administrează oral în gripa cu virus A atât în scop profilactic cât și curativ.
Administrarea profilactică este recomandată doar la persoanele cu risc crescut de îmbolnăvire și care nu au fost
vaccinate antigripal.
Zanamavir : Se utilizează în tratamentul și profilaxia gripei cu virus gripal A sau B. Tratamentul este eficient
dacă se administrează în maximum 2 zile de la debutul simptomelor. Profilaxia se face doar în situații
excepționale și nu înlocuiește niciodată vaccinarea antigripală.
6. Efecte adverse:
Amantadina: tulburări neuropsihice ce sunt mai frecvente la bătrâni
Zanamavir:- bronhoconstricție, dispnee, constricție faringiană, erupții cutanate tranzitorii.
- alte efecte adverse cuprind tulburările psihice și ale sistemului nervos manifestate prin tulburări
de comportament, delir, halucinații, convulsii, și sunt observate cu o frecvență mai mare la copii și adolescenți.
7. Contraindicatii:
Amantadina: sarcină, insuficiență renală, epilepsie, consumul de băuturi alcoolice
Zanamavir: - copii sub 5 ani
- o contraindicație relativă se referă la afecțiunile pulmonare însoțite de bronhoconstricție.

27.1. Reteta:Herpes oro-facial

Rp1/Aciclovir cpr 200 mg


AO nr 1
DS oral 5x1 cpr/zi,la 4 ore, 5 zile
#
Rp2/Aciclovir unguent 5%
AO nr 1
DS local 5x1 aplicatie/zi, 5 zile
30
2. Clasificare:
Aciclovir – antiviral, infectii cu herpesvirusuri
3. Forma farmaceutica + doza: Aciclovir cpr 200 mg, Aciclovir unguent 5%
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral- infectie cu VHS 5X 200 mg/zi la interval de 4 ore, 5 zile, local
5. Indicatii terapeutice:
Aciclovir - În cazul herpesului genital, orofacial, ulcerelor corneene herpetice, keratitei herpetice superficial
este indicată aplicarea locală încă din primele zile ale infecției. Eficacitatea tratamentului crește cu precocitatea
instituirii lui.În encefalită herpetică, encefalită zosteriană, infecția herpetică diseminată și infecția herpetică neo-
natală se administrează intravenos în perfuzie.Administrarea orală la pacienții cu herpes zoster acut atenuează
durerile, dar nu protejează împotriva nevralgiei postherpetice sau a localizării în ganglionii spinali.
6. Efecte adverse:
Aciclovir - administrarea topică poate provoca rar iritații locale;
- administrarea orală sau injectabilă poate determina greață, vărsături, cefalee, mai rar fenomene
neurotoxice atunci când se introduce în doze mari.
- medicamentul este nefrotoxic și poate precipita la nivelul rinichilor contribuind la formarea
calculilor renali.
7. Contraindicatii:
Aciclovir – sarcină, alăptare, insuficiență renală

Asocierea cu interferonii poate acționa aditiv sau sinergic.


VHS – virus herpes simplex
Aciclovirul este activ în principal împotriva virusului herpetic de tip 1, dar sunt sensibile și virusul
herpetic tip 2, virusul varicelozosterian, virusul Epstein Barr și mai puțin virusul citomegalic
Aciclovirul este eficient împotriva VHS dacă este administrat cât mai precoce; o dată ce veziculele
herpetice sunt formate, eficacitatea sa este nesemnificativă. Eficiența sa este mai bună dacă se administrează
oral, decât local, atât ca și aciclovir cât și ca promedicament (Valaciclovir). Se poate utiliza și sub formă de
unguent pentru aplicații locale cât și oral. În meningita herpetică sau în situațiile cu evoluție severă se
administrează intravenos. Administrarea orală la pacienții cu Zona Zoster acută atenuează durerile, dar nu
protejează împotriva nevralgiei postherpetice și nici împotriva localizării în ganglionii spinali

28.1. Reteta:Keratita herpetica

Rp/Idoxuridina sol oft 1%


AO nr 1
DS instilatii in sacul conjunctival 5x1 picaturi/zi, 7 zile

2. Clasificare:
Idoxuridina– antiviral, infectii cu herpesvirusuri
3.Forma farmaceutica + doza:Idoxuridina sol oft 1%
4. Mod de administrare + cale + ritm: intraocular,local, instilari in sacul conjunctival 1 data la 2 ore
5. Indicatii terapeutice:
Idoxuridina - se aplică local în sacul conjunctival în keratita herpetică

31
- infecţii cutanate herpetice, encefalite virale sau infecţii genitale. Antiviralele antiherpetice sunt
orientate împotriva virusului herpex simplex (VHS) tip 1 și tip 2, virusului varicelo-zosterian (VVZ), virusului
citomegalic (VCM), virusului Epstein-Barr (VEB).
- medicamentele eficiente împotriva acestor virusuri sunt eficiente în faza acutǎ a infecţiei virale şi
nu au efect în faza latentǎ; cu cât administrarea este mai precoce, cu atât eficiența este mai mare.
6. Efecte adverse:
Idoxuridina
7. Contraindicatii:
Idoxuridina – sarcina, insuficienta renala

29.1. Reteta:Zona zoster

Rp/Aciclovir cpr 800 mg


AO nr 1
DS oral 5x1 cpr/zi,la 4 ore, 7 zile
Sau
Rp/Brivudina cpr 125 mg
AO nr 1
DS oral 1 cpr/zi, 7 zile

2. Clasificare:
Aciclovir- antiviral, infectii cu herpesvirusuri
Brivudina- antiviral, infectii cu herpesvirusuri
3. Forma farmaceutica + doza: Aciclovir cpr 800 mg
Brivudina cpr 125 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral , Aciclovir – in infectie cu VVZ – 5x800 mg/zi, la interval de 4
ore,7 zile; Brivudina – 1 cpr/zi la aceasi ora , 7 zile
5. Indicatii terapeutice:
Aciclovir - În cazul herpesului genital, orofacial, ulcerelor corneene herpetice, keratitei herpetice
superficial este indicată aplicarea locală încă din primele zile ale infecției. Eficacitatea tratamentului crește cu
precocitatea instituirii lui.În encefalită herpetică, encefalită zosteriană, infecția herpetică diseminată și infecția
herpetică neo-natală se administrează intravenos în perfuzie.Administrarea orală la pacienții cu herpes zoster
acut atenuează durerile, dar nu protejează împotriva nevralgiei postherpetice sau a localizării în ganglionii
spinali.
Brivudina : - instituirea precoce a tratamentului cu Brivudină la pacienții imunocompetenți cu herpes
zoster acut prezintă avantajul de a reduce incidența nevralgiei postherpetice. Se administrează în primele 72 de
ore de la debutul manifestărilor cutanate sau în maxim 48 de ore de la apariția veziculelor. O cură durează 7
zile, nu se repetă și nu se prelulgește.
6. Efecte adverse:
Aciclovir - administrarea topică poate provoca rar iritații locale;
- administrarea orală sau injectabilă poate determina greață, vărsături, cefalee, mai rar fenomene
neurotoxice atunci când se introduce în doze mari.

32
- medicamentul este nefrotoxic și poate precipita la nivelul rinichilor contribuind la formarea
calculilor renali
Brivudina: - eozinofilie, limfocitoză, monocitoză, anorexie, insomnie, iritabilitate, cefalee, vertij, parestezii,
hipertensiune arterială, greață, vărsături, tulburări de tranzit intestinal, manifestări asemănătoare gripei,
hepatotoxicitate.
7. Contraindicatii
Aciclovir– sarcină, alăptare, insuficiență renală
Brivudina - sarcina, alăptarea, copii mai mici de 18 ani

VVZ- virus varicelo-zosterian


Aciclovirul este activ în principal împotriva virusului herpetic de tip 1, dar sunt sensibile și virusul
herpetic tip 2, virusul varicelozosterian, virusul Epstein Barr și mai puțin virusul citomegalic
Aciclovirul este eficient împotriva VHS dacă este administrat cât mai precoce; o dată ce veziculele
herpetice sunt formate, eficacitatea sa este nesemnificativă. Eficiența sa este mai bună dacă se administrează
oral, decât local, atât ca și aciclovir cât și ca promedicament (Valaciclovir). Se poate utiliza și sub formă de
unguent pentru aplicații locale cât și oral. În meningita herpetică sau în situațiile cu evoluție severă se
administrează intravenos. Administrarea orală la pacienții cu Zona Zoster acută atenuează durerile, dar nu
protejează împotriva nevralgiei postherpetice și nici împotriva localizării în ganglionii spinali
Brivudina este un medicament antiviral cu acțiune inhibitoare asupra replicarii virusului varicelo-zosterian,
efectul antiviral observat in vitro fiind de 200-1000 ori mai puternic comparativ cu cel al Aciclovirului

30.1. Reteta:Lambliaza

Rp/Tinidazol cpr 400 mg


Cpr nr IV
DS oral 4 cpr in doza unica

2. Clasificare:
Tinidazol- antiparazitar, antiprotozoare, cu acţiune în amibiaza, trichomoniaza și giardiaza
3. Forma farmaceutica + doza: Tinidazol cpr 400 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral doza unica de 4 cpr
5. Indicatii terapeutice:
Tinidazol- în trichomoniază și giardioză este suficientă de cele mai multe ori administrarea unei doze unice. În
dizenteria amebiană se continuă tratamentul 2-3 zile
6. Efecte adverse:
Tinidazol- manifestări digestive cum ar fi: greţuri, vărsături, diaree, gust metalic diminuate dacă administrarea
se face în timpul mesei;
- manifestări neurologice: cefalee, insomnie, parestezii, ataxie;
- iritații la locul aplicării dacă administrarea se face topic, arsuri uretrale;
- potențial cancerigen demonstrat pe animalele de laborator; potențial teratogen ridicat
7. Contraindicatii
Tinidazol- nu se administrează în afecțiuni organice ale creierului, sarcină, alăptare și la copii mai mici de 12
ani. Este contraindicat consumul băuturilor alcoolice în timpul tratamentului și 72 de ore după întreruperea lui.

33
Tinidazolul are un timp de înjumătățire mai lung decât Metronidazolul. Poate fi administrat în scop
profilactic înaintea intervențiilor chirurgicale în special a celor ce interesează abdomenul

31.1. Reteta:Oxiuroza

Rp/Mebendazol cpr 100 mg


AOnr I
DS oral 1cpr in doza unica

2. Clasificare:
Mebendazol- antiparazitar antihelmintic cu actiune pe nematode intestinale (oxiuri, ascarizi, trichinella) și
tisulare (filaris, tenia solium, trichinella), cestode (tenia saginata, himenolepis nana), trematode
3. Forma farmaceutica + doza: Mebendazol cpr 100 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, doza unica de 100 mg
5. Indicatii terapeutice:
Mebendazol - în oxiuroză o singura doză de 100 mg produce vindecare în 90% din cazuri;
- în tricocefaloză, ankilostomiază şi ascaridioză se administrează 100 mg de 2 ori pe zi, timp de 3
zile; se poate repeta după 3 săptamâni
6. Efecte adverse:
Mebendazol - este lipsit de toxicitate sistemică la dozele obișnuite. Rar poate da colici abdominale, diaree, iar la
doze mari granulocitopenie
7. Contraindicatii
Mebendazol - sarcină, mai ales în primul trimestru;
- insuficiență hepatică avansată;
- copii mai mici de 2 ani.

Mebendazolul este antihelmintic activ în oxiurozǎ, ascaridiozǎ, ankilostomiazǎ, trichinelozǎ,


trichocefalozǎ, trichuriazǎ. Poate fi folosit în caz de infestare multiplă

32.1. Reteta:Ascaridioza

Rp/Levamisol cpr 150 mg


AO nr I
DS oral 1 cpr in doza unica

2. Clasificare:
Levamisol- antiparazitar antihelmintic cu actiune pe nematode intestinale (oxiuri, ascarizi, trichinella) și tisulare
(filaris, tenia solium, trichinella), cestode (tenia saginata, himenolepis nana), trematode
3. Forma farmaceutica + doza: Levamisol cpr 150 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral, doza unica 150 mg; daca infectia persista se mai poate adauga
inca o doza de 150 mg
5. Indicatii terapeutice:
34
Levamisol- în ascaridioză se administrează în doză unică de 150 mg. Dacă infecția persistă se recomandă o a
doua cură identică
6. Efecte adverse:
Levamisol - rar greaţă, vomă, colici abdominale, cefalee, ameţeli, febră, artralgii, mialgii, leucopenie, ulceraţii
ale mucoasei bucale
7. Contraindicatii
Levamisol - insuficienţă hepatică şi renală.

Levamisolul este de elecţie în tratamentul ascaridiozei; este şi imunostimulant, fiind util în poliartrita
reumatoidǎ şi alte procese inflamatorii cronice

33.1. Reteta:Trichineloza

Rp/Albendazol cpr 400 mg


AO nr II
DS oral 2x1 cpr/zi , 30 zile

2. Clasificare:
Albendazol - antiparazitar antihelmintic cu actiune pe nematode intestinale (oxiuri, ascarizi, trichinella) și
tisulare (filaris, tenia solium, trichinella), cestode (tenia saginata, himenolepis nana), trematode
3. Forma farmaceutica + doza: Albendazol cpr 400 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral,boalahidatică: 800 mg/zi, 30 zile
5. Indicatii terapeutice:
Albendazol - se administrează în oxiuroză în doză unică de 400 mg putându-se repeta, dacă e nevoie, după 15
zile;
- în infestările masive tratamentul poate fi prelungit cu aceeași doză de 400 mg încă 2 – 3 zile;
- în boala hidatică se administrează 800mg/zi timp de 30 de zile
6. Efecte adverse:
Albendazol - rareori tulburări digestive minore, excepţional erupţii cutanate, alopecie, leucopenie
7. Contraindicatii
Albendazol - insuficiență hepatică, ciroză hepatică, sarcină.

Albendazolul este activ în oxiurozǎ, ankilostomiazǎ, ascaridiozǎ, tricocefalozǎ, echinococozǎ şi


lambliazǎ. Este medicamentul de primă alegere în cazul infestării cu oxiuri.De asemenea, poate realiza
vindecarea chisturilor hidatice pulmonare și hepatice, dar cele osoase sunt rezistente.

34.1. Reteta:3 zile intr-o tara endemica –malaria

Rp/Atovaquona + Proguanil cpr 250+ 100 mg


AO nr I
DS oral 1 cpr/zi ,in timpul meselor, 12 zile

2. Clasificare:
35
Atovaquona– antiparazitar, antiprotozoare, cu actiune antimalarica
Proguanil – antiparazitar, antiprotozoare, cu actiune antimalarica
3. Forma farmaceutica + doza: Atovaquona + Proguanil cpr 250+ 100 mg
4. Mod de administrare + cale + ritm: oral , profilactic – 1 cpr/zi, terapeutic 1x4 cpr/zi, 3 zile
5. Indicatii terapeutice:
Atovaquona - se utilizează oral, singură pentru tratamentul pneumoniei cu Pneumocystis carinii sau în
combinație cu Proguanilul atât profilactic cât și curativ indiferent de tipul de plasmodium.
Proguanil - singur se utilizează în profilaxia malariei cu Pl. Falciparum și Pl vivax. În asociere cu Atovaquna se
utilizeaza atat profilactic cat si curativ indiferent de tipul de plasmodium
6. Efecte adverse:
Atovaquona : - tulburări digestive: anorexie, greață, vărsături, diaree;
- tulburări la nivelul SNC: insomnie, depresie, somnolența diurna;
- manifestări cutanate: erupții cutanate, rash;
- hepatotoxicitate
Proguanil - anemie megaloblastică prin inhibarea formării folatului activ, cefalee, amețeli, greață, vărsături,
dureri abdominale, rar convulsii
7. Contraindicatii
Atovaquona- insuficiență hepatică, depresie, sarcină, consumul băuturilor alcoolice în timpul tratamentului.
Proguanil - insuficiență hepatică, anemie megaloblastică severă, epilepsie,sarcina

Administrarea profilactică în cazul combinației Atovaquona + Proguanil este de 1 cpr. pe zi, se începe cu 1-2
zile înaintea călătoriei, durează toată perioada călătoriei și se continuă încă 7 zile dupa întoarcerea acasă
Atovaquona crește concentrația serică a Clorpromazinei și Flufenazinei.

Interacțiuni cu alte medicamente Proguanil:


- scăderea metabolismului în asociere cu: cofeina, antibiotice macrolide, tetracicline, antifungice (Fluconazol,
Ketoconazol, Itraconazol), inhibitori ai pompei protonice, antihistaminice H2, Dexametazona;
- creșterea metabolismului în asociere cu: Carbamazepina, Fenobarbital

36

S-ar putea să vă placă și